Vilian Mosanu ae Teoegule nacol \ (curs de prelegeri) NA hy Colegiul de Medicina ORHEL 2009PREFATA. Cursul de prelegeri Farmacologia cu terminologie latin’ este destinat’ pentra ‘regtirea felcerilor, moagelor si asistentelor medicale din Colegiile de Medicina. Conform programei se propune cunoasterea nomenclaturii farmaceutice si repartizarea preparatelor conform grupetor farmaco-terapeutice. fizarea predominanta a preparatclor din grupa dati in practica medicalé de tun anumit pr i ediatrie, boli infectioase). _ ~ ‘ice si mecanismul de actiune a preparatelor Cursul de prelegeri la disciplina ,armacologia” a fost aleituit de medicamentoase; profesorul de farmacologic a Colegiului de Medicin’ din Orhei - ‘Mosanu Vilian Eremei recenzat la catedra de medicin’ general. izarea medicamentelor; + simptomele prin acute si masurile de prim ajutor; Sefa catedrei L. Carpov ”*ile de administare a medicamentelr, Procesul verbal Nr.5 din12.01.2005 AUTORUL,INTRODUCERE. june despre farmacologie si legitura ci cu alte obiecte medicale si biologice. Earmacologie ~ (de la cuvintul grecese pharmacon ~ preparat, otrava; logos — studiere. Farmacologia este sliinja care studiaz’ actiunea preparatelor medicamentoase supra organismelor sindtoase $i bolnave, Farmacologia este strins tcgaté de obiecte medicale si biologice: chi biofiziea, farmacia, biologia, fiziologia, microbiologia ete Progresul farmacologiei st la baza dezvol aparijia anestezicelor generale, dezvoltarea 2. Btapele de dezvoltare a farmacologiei. zorii dea cauzele bolilor cite si le In acest seop erau folosite plante, produse de or {3 farmacotogia apare abia in secolul XIX. In legaturd eu dezvoltarea furtunoas si metodelor de cercetare a funcjilor organismului, a apart posibilitatea de a studia actiunea diferitor remedii medicamentoase asupra animalelor. Accasta a permis s& se stabileasca adevarata valoaze a medicamentelor, veacurior. Progresul vertiginos al si asupra recepturi. Ape 1a formele medicamento rator experimental in decurs de U1 Pavlov se jofarmacologiei Lucrarile i farmacologi in prezent_baza terapiei medicamentoase a boli invagatura lui Pavlev despre reflexele condiionate a avut o important fiziologia SNC, ceea ce a permis aprecierea pentru prima data in influent diferi edicamente asupra act 4. intemeietorul farmacologiei N.P.Kravkov. NP.Kravkov (1865-1924) a fost. personal farmacologici. El a fost ales sef al catedrei z de farmacologie a Academiei medico- militare indati dupa LP-Pavlov ( savant, progresive de dezvi N.PKravkov acorda 0 atent problemelor biologic substa farmacologice N.P-Kravkov substanfelor asupra _miocardul rinichilor, splinei oamenilor deceda diferite be fectioaseetc.). Mi cercetari au fost dedicate farmacolog sistemului cardiovascular, _glandelor 5RETETA. parfial purificate de substanta de balast (resturi ‘organism se manifesta din contul substanfelor biologice active (actiunea Asante dereglate. Unele medicamente pot fi folosite ‘Medicamente sunt si acele produse cosmetice sau pent substanfe cu acfiune medicamentoasa si cele dietetics substanfe chimice sau ms preparate medicamentoase noi, diferite si numeroase. Sursa mai eficace decit galenele gi sunt folosite preparii la fubrici si uzine. peta ashen © namncnal sat deeioue tn mart mit Ge Reames! Catauta flor medicuretose ee ' Laisa fick: «eck Siem sete open me ue ina ae ye es, wee I, anja, et mei, obfinute din diverse microorganisme — antibi ees ee denser Sra medicamentelor pot fi ptocida, sulfadimizide,2) Extem. I. in dependenti de actiunea farmacologica. 1) eoncentrats 2) neconcentrat. 3. Farmacopeea de Stat. Farmacopeea (de le cuvintl grecese pharmacon ~ medicament, otrava, pocia ~ iv medico-farmaceutic pivind smediile, preparatele ‘acest scop ea confine descrierea medicamentului: formula Tui analitice, constantele fizice, pricipalele proprietiti chimice in cami medicamentelor compuse sau formelor .odul de preparare. De asemenea se deseriu metodele reinnoirea perodicd a farmacopelor. i acest gen au aprat la arabi in sec1X. Terminal yfumacopeea” a fst ingodus la feolului XVI (penrw prima dati in Fraga). In fara noas I farmacopee @ ‘Moldova, iar temporar aderim la Farmacopeea Romand. 4, Structura retetei. preconizate asistenfei cu medicamente, costul clrora este compensat integral sau ‘parfial pentru anumite categorii de pacienti. medicului (se seriu clan), telefonul. (@ata, luna, anu). ‘medicului citre farmacist in vederea prepardrii medicamentului + (semnul acesta este forma prescurtati a imperativului verbului latin 2ile,2 luni). Dreparate se seri in acceasicantitate, atunci se indict ana” (pe scurt aa) ceea ce inseamné egal, se foloseste mai multe substanfe coincid. Denumirea remediilor ~ misce ut fiat pulvis — amestecd, ca si se primeasc& pulberes + da ales doses numero ~d8 asa doze numarul; da. in stil de culoare neagras se indica pacientului in ce cantitate si primease’ medicamentul, -Aceasti insemnare se incepe cu cuvintul , Signa” — inseamni. - repede! Se serie in colful drept al refetei, pentru ca medicamentul si fie eliberat fir intirziere in caz de urgenga. REGULILE GENERALE DE PRESCRIERE A RETETELOR. ORDINUL Nr. 434 1.2007 re a medicamentelor— ‘precursorilor nr.382-XIV din 06.05.1999 si in scopul organiza eficiente a asistenfei cu medicamente a populatici, aceutie vor asigura invajimint mediu de sistematied a cadrelor medicale despre medicamentele , lipsa temporard a medicamentelor gi perspectivele aprovizionstii, ct si lor a medicamentelor in strict 10 industrial, clasate la Lista OTC, cu confinut de substante toxice, stupefiante), psthotrope sau precursor, mu sint obiectul prevederilor ordin, nf medical Ordinul Ministerutui Séndti si Protecfei Sociale al Rep 285 din 12.07.2006 “Cu privire la modul de preseriere medicamentelor”, Ministra ambulator, refete pentru procurarea 2. Refetele se prescriu Iuind in apartenenta medicame pe formulare de reteti, aprobate de elite Ministerul Santi, cu stampila de antet a insfitutieimedico-sanitare, {ndeplinind toate compartimentele rejetei si adeverind-o prin aplicarea semnéturii gi parafei personale a medicuh sint stabilite anumite ‘ordin) se prescriu pe I (urges fimecia, su a superaty“ctssimot” extem de urgent) sau “Sstatissime!” (extrem de repede).1a Regul gmoule de reer mesic. ‘odin Sal Btw 43h de 28 2007 Formolaal derepiiaed Verse li. pentru anestezie generala bolnavilor de ambulator si stajiona.ira ‘Bhevierea ‘Aces doze tales doses rr ‘Amestect i Rempesiont | Mises, Miscou M =| Cit neces aru sais a ite, i pcs ale aan an Compemala ‘abalaaa er Decoct decocta dee, Divizeaa tapi ela divide in pace egies [avin pang Eleeazs 94. erat | Da, Den, Detar D. libre (Biber scene Da Dewi ales dooms [DS doze Emini apie " Earns eal emul Fill pula Flac Sra “i Geiatinos Ge ela gelatine Gam) ec ‘Graaal (ramus) ‘emo aa. Ta Reps Be. pe aeate in capeali ‘caps aged apa) aban bt comprimats ‘a ubulet Er Tafole ‘sanpallis ‘a ampail Toute x Tisiment Tumor ies cla sausage sai Pie ena partes acces aca Pots edainisaie cand [ed usm exten ors enim adminirare erad [od uaum iran ad waist Pena injects pr injections pe inet Pica pics a, ge ews Ping ad a8 Palbere pal Reps SiGe repea Repo Raper Rep. Sis formeze at Gat) = ‘SeraneazaEachetaz). Siena, Siencor s Safe semant(echen) ‘Stop Sa = [sot salaio sal Sopontone suppose S38 Tacit ‘iota rm ac Ue: leu aL [Uagoeat agent aop contac tlefinisk armed cea pes rey, a pot fi coneretizate prin comunicarea cu fi livrat aie in stationar sau altpstrezii- 1 an; cu confinut de substante psihotrope din Tabelul nr.3, si medicamentele incluse in punctul 13 al “Regulilor generale de prescriere se plistezi ~ 1 lund, se pentru celelalte medicamente se restiuie pacientului. 14, Dupéi expirarea termenilor de pistrare, rejetele se nimicesc prin ardere cu perfectarea actului respectiv, conform anexei nr.7 la ordin. 15. Cantitate vrata a medicamentelor, ce se aflé Ia evidenfl cantitativa se transrie de clitre farmacist pe verso refetei cu litee, a medicamentelor magistrale cu confinut de substanfe narcotice (stupefiante) sau toxice, componenta formei mecicamentoase sans pe lc Jivrate conform reglementirilor in vigoare. ‘eevee 28 12007 Lista medicamenteloranttuberculoase (de HniaD - deaumir comune internationale ~ ‘ces interzic peatralivrarebolnavilor de ambulator said Prrarinamida ‘in orice forma farmacoutel gi i orice doa st Etambutel ‘ab orice denumixe comercisla [Notts * Lists denemirtlor comercial, cu dozel stn formele farmacentce respective s¢ medics dapendenta ce modificarile Nomenciatoruhi de Stat al Medicamentelor. ‘Modificarite pot fi urmarite oar pe pagina WEB a Agente: Madicamentils ‘Gmnnmamad md). ce se aflé Ia evident’ cantitativa in intreprinderile farm: instituiile medico- ‘sanitare publice si private (denumiri comune intemnafionale) 1 (stupefiante) (toate) si ‘n.3, Lista nr.2)*, substantele ‘se supun evidenjei canttative, cu exceptia Anexa nv.7 1a ordinul MS al RM nr, 434 din 28. 11. 2007 Farmacia ”APROB® Farmacist-diriginte ACT ar__din despre nimicirea refetelor eu termen de pistrare expirat COMISIA in componena: Presedinte: ‘Membri: au intocmit prezental act de nimicire a reetelor cu termen de pastrare expirat:K aa FORMELE MEDICAMENTOASE SOLIDE Xe | enue medicament catia | Nomi | nye vo medicamentele |" 1, Pulberile i preserierea lor. Din cat fac parte pulberile, capsulele, ‘comprimatel Palberile i medicamentoasd solid penta uz intern si extern cu aspect sau mai multor substanfe activ ‘Modul de nimicire « refetetor, Semnaturi: Se va introduce cu o baghetd de sticla de 2 ori/zi in pleoapa inferioaré a ochiului Dupa compozitia lor pulberile sunt de 2 feluri 1) simple (in componenta cdrora intri o singurd substantA medicamentonsé), 2) compuse (care reprezinti un amestec de mai multe remedii ‘medicamentoase), Pulberile pot fi divizate (dozate), cind substanta medicamentoasti se elibereazii DS. Extem, Pudra contra transpiratiei picioarelor (pulbere _compusi nedivizatd. Greutatea minima a pulberior divizate pentru uz inter e de 0,o pulbere de 2 ori pe zi xeazi in borcane, pachete sau alte ambalaj, i amidon sunt compuse din Capsulele gelatinoase gelatinos prepari din clei animal ‘se adauga apa gi glicerin8. Dupa forma ele pot fi rotunde, lunguete, permite de a pune in ele de Is 0,1 pind la sau solide. Capsulele pot fi: icae), ‘operculate (cu capac) us actiunii distrugitoare a (Caps.glutoidale). , timp indelungat (12-24 ore) si sucului gastric, ea se pune in capsule speciale Capsulele retard - cedeaza prineipiul pot fi late o datt sau de a, Rp. Capsule retard cardi DS Inter. Cite 0 capsuli 0 dat pe zi. ‘Capsule vaginal se introduc profund in vagin unde, dup dezintegrare, cedeazi substangele active, de regul& cu actiune antibacteriand si antimicoticd. » Rpy Capsule vaginale pliginax N6 S Intravaginal.Cite 0 capsulé o data pe zi. obyin prin pesareasubstinjelor medicamentose la fable famaceticeApirate un secol si jumétate 7 ‘membrani — 30 min. Aprecierea dizolvarii se efectueaz S.intem cite 1 comprimats in dureti de cap. fin substanje medicamentoase @ cAror actiune se se indic& greutatea ci numarul unitifilor de acfiune jcamente fabricate sub forma de comprimate au- UV , FORMELE MEDICAMENTOASE LICHIDE e,concentratia lor. hide transparente, care se obtin prin dizolvarea btane medicamentoase solide in-an solvent Ea satisface toate cerinfele, care trebuie si ‘ractul gastro-intestinal. ‘Comprimate filmate ~ sau pelicule drajefiate sunt acoperite cu o pelicula subtire Indeplineascd solventi: ‘Comprimate efervescente ~ se dizolvi in ap, in care formeaza bioxid de carbon © Nueste activa din punct de vedere farmacologic atorth neorporiri in ele a unui acd organic & Poate fi procuraté cu uguring ‘Godiu) in proporie porvit. le se beau numai do “4 Nu serveste ca mediu nutrtiv al mierobilor ‘Comprimate mastcabile - conjin game speci Nuare gust 4 smestecdri in cavitatea bucal8. Se folosese mai mult la cop gi persoane tinere. Nuare miros 4, Drageurile (Dragées) ‘eu aspect sferic sau lenticular, cor acfiunea sucului gastric. preparatulu, il plizeste de ac{iunea agentilor extern. In componenta tri remedii medicamentoase si excipiente (zahir, find de griu, tale, ciocolatd etc). In prezent se vind sub forma de ‘drageuri uncle vitamine ca de exemplu; Acid ascorbic sau Vitamina C $i alte remedii tratamentul leziunilor pielii si uu ete icul este apa purificata. Rp.: Acid ascorbie 0, Dit. N.25 in drajee. S.lntern cite I drageu de 2 ori/zi. Caramele ~sunt o forma medicamentoas preparati din zahdr, melas’ si 0 vitatea bucald, unde se dizolvi, ‘Rp. Caramele decaminé 0,00015 N100 DS. Intrabucal. Cite o carameli la flecare 2 ore, A se fine tn pina la resorbtie complet Creioane (sili) — sunt forme farmaceutice solid, de form cilindricd, terminate cuun con sau cu 0 caloté ovoidall. Reprezinténigte bestonase cu Iungimea de 5 em, in diametra de 3-5 mm gi o greutate de 48 g, objinute din uncle substante ‘eompresate sau din amestecul lor cu parafind gi alfi compusi soli. Au intrebuintare topics. Rp.: Creioane mentol N.3 D'S.Topic. A ftictionatimplele la migren. D’S.Inter cite 1 lingur’ de 3 oF solufile se prescriu in concentrafii sub forma de raport de greutate si total de solutie care trebuie preparat’. npon se gues alcootice in calitate de lic se inttIneste in diverse 6 2ii 95%; 90%; 70% si 40%. Dack medicul nu indied concentrajia ‘in refetA, atunci farmacistul va lua alcool 90%. Alcoolul etilic se ‘eu apa in orice proporie Metoda oficinal. Rp. Sol. aleoolicd iod 5%-10 ml D.S Pentru wz extern. Metoda magistralé. Rp. Tod 05 = aveste solufii au ca excipient glicerolul, excelent izolvant al diverselor sut alcoolul etilic, glicerolul se amesteci cu apa in orice proporfii, Solufiile medicamentose preparate pe baz de glicerol se dozeazi in grame. Rp: Sol. gliceroast de sodiu 20%-30,0 DS.Pentru badijonari. ‘Solutfi uleioase — aceste solufii au ca exeipient uleiul. Rp: Sol.uleioas& de camfor 10%-20 ml D.SPentru wz extern Pent! Rp. Extract de beladané 0,01 Unt de cacao 3,0 Mésupp.rect. DLdN.10 SPe cale rectal cite 1 supozitor de 3 ori pe zi. % mare de substanfe pulverulente (pest dizolvate in baz de unguent gi formind in lingl substanta activi, liferente — tale, argild alba, sicativ, adsorbant, calmant Se aplica pe zon constante, Fiind pl 'pe porfunile lezate, ele se pot gisi acolo multé vreme 36estecurile de grisimi cu cearé si sielicerind, sau de spun si glicering, invelite in hirtie de pergament sau staniol. inainte FARMACOLOGIE GENERALA. de administrare a medicamentelor in orga simi 2 perorala, atunci cind bolnavul este fird cunostingS, in frageds S.Se va introduce in vagin cite 1 ccazuri se poate folosi cu succes admi a rectalé (prin Bujiurile - sunt 0 forms , : abort prin rea vent fe infeoere si pdound. in torntl sanguin, ooolind. Heat deaceea seas eprint cl ei ncn miputi( 05 Caen poral ea rectal rmedicului in conformitate cu marimile indicate pentru a putea fi ugor introduse in canal. Rp.: Sintomicina 0,1 Unt de cacao gst f. bacillus lumgitudinem 2cm et erassitudinem 0,Sem DLdN10 Sin canalul colului uterin cite 1 bujiu de 2 ori pe zi, in stenocardie), sau cind medict absoarbe as amentul se absoarbe greu in 3. Linimentele. Linimentele (Linimenta) ~ sunt forme medicamentoase destinate eplicéri ‘exteme. Linimentul este un unguent lichid sau semisolid, folosit pentru frictiuni sau locale. Reprezint& amestecuri omogene sub forms de lichide dense sau de ‘mase gelatinoase care se topesc la temperatura corpului. je netransparente se elibereazi cu eticheta A” — se agit Insinte de Rp. Lin."naftalgin” 10001 4 plastica, care la temperature mai pufin dureroasi dectt injecfia In fesutal ubcutanat, ‘sau Intinse. nervoase sensiile. ae ae ee eee influente nocive exteme, components eraplastelor int aga-isele sipunuri sau cauciueurile ‘Rp. Emplastru adeziv 3x500 cm. DS Pentru fixarea pansamentului. Unele substanfe sunt lipsite it a le capacitate hhematoencefalic& si se aflS doar in cantitifi foarte (SNC) - uncle relaxante musculare, remedii_ gang antibiotice ete. 38 39ice, anestezice locale) se dizolvi mai usor in medi antimicrobiene (sulfamide) se incepe cu doze de soc a preparatului, care e de 2 ori le tree destul de repede in organism din mediul apos in mai mare decit cea medie, Aceasta se face pentru'a crea in organism o concentrate simi (depozite de grdsimi; fesutul nervos, care contin pind Ia mare de preparat. Pentru remediletoxice si dastice au fost subi descle moans pentru o datd si pentru 24 de ore. Dozele maxime pentru majoritatea pre ta exclude posibilitatca supradoziriiintimplatoare a preparatuli ing terapeutic maxim. De teguls, dozele maxime pentru 24 ore depisesc de 3 ori doza maxim pentru o data (de exemplu: pentru adult doza maxima de analginl mai repede pentru o data e ‘doza maxim’ pentru 24 ore - de wentind fimeia folosese foarte rar in practica 2,) i se petreacd procesul de intoxi cazal dozelorterapeutice area medicamentelor din organism. aa Doza initalé se a ate din organism prin diferite c&i. in cantitii mici pind ia atingerea do, 3 glucozi cu insuling, vitamin de atac. Ba este egala cu administriri dozelor de Doza_optims — cantitatea de medicament, care provoacd cele mai favorable efecte terapeutice. ice risese organismul cu materile fecale. Prit La preserierea medicamentelor trebuie si id a pee pmo ease," oer mca oe protoxidul de azot,clorura de etl etc), iat uneori in stare lichidé Virsa bonavului. Dozele de preparat (dozele pentru adult) sunt prevzute Pinar solids (camforul), pentru persoanele in virsti de Ta 18-60 ani. Bolnavilor de peste 60 ani doza li se ‘gazele se elimina din plimini in proporti de 98-99%, dar alcoolul micsorea7s eu M416, Aw fost intoemitetabele speciale cu doze maxime de substante Vap cso 5 camforul - numai partial toxice si drastice pentru ferite vrste. ae me te boli pot modifica in mare masuri toleranja 4, Principiile dozirii medicamentelor. i speutice. O mare influentS are dezvoltarea fzic8 si ‘Se numeste dozit ic minima ~ cantitatea minima de preparat (exprimatl_greutatea bolnavului. Persoanele tinere, fizic bine dezvoltate, reactioneazi mai slab la uit fe, de volum sau de actiune), care di efectl terapeuticnecesar. _medicamentele administrate. In schimb pentru bolnavii slebi doze medicamentlat aan Be mlicl eel mini ms Se pout susie deh foarte rar, cu atl trebuie mi mai mult e& el nu se manifesta la tof bolnavii. De aceea preparaele se preseriu dé Bolnavii eu hemoragi,deshidratare, goc manifesto mare sensibilitate pentru Gbicel in doze terapeutice medii, care dau efectul optim. Intrucit sensibilitates multe te. Multi atentic se cere Ia prescrierea medicamentelor pentru Seividuali-a bolnavilor la acfiunes preparatelorvariaz& in limite destl de mari, doz: femeiletnsircinate : ; cd medie se exprima deseori prin doul ciffe (de exemplu: doza terapeutici + Hipersens bona fat de medicament. Se ste et multe persoane rmedie de analgin& pentru adulfie de 0,25-0,5). = absolut sinitoase pot dao reactie desta de putemicd chiar foarte mici de Daz emp mein ces cen mal mae de pepe tsuneo, lai, bi, omnis, novos) de a preserie ic ‘a provoca efecte toxice. Ba nu poate fi depfsita firi riscul de‘ un preparat intrebat dac& 2 mai primit in trecut aga un caerere,apradguae medias sau pon acumolare.Tratamentul cu uncle Temed prepara cum Fa art, 0 41remediile medicale se preseriu dup schema, adic in doze. O asemenea dozi se numeste doz pe de medicament se micsoreazi si se continu inc& mult timp administrarea preparatului in doze mici (de intretinere). Asa se procedeazi in tratamentul bolii hipertonice cu rezerpin’. 5. Administrarea asociati a medicamentelor. La administrarea asociat’ a preparatelor medicamentoase apar_diferite fenomene snr, nag, inferen administrarea concomitenté a dous preparateefectul lor se inistrarea a doul preparate e mai mare soncomitenta a preparatelor: iti receptori cu efecte sul altuia, iar cel din urs su inlaturd efectul primul ~ bidirectional— cind preparatele concomit srizea dozei sau concentr Indiferenti — cind efectele preparatelor mu se antitoxice a fieatulu, exretori a rinichilor. reacfile adverse ‘specifice i nespecifice ¢ pe ale medicamentelor (neurotoxic, hepatotoxic i genctici ( ididsinerazia - este aparijia und neobignite penta substan dat, ea apare in urma administra si se transmit prin ereditate - enzimopatile, inductia si supresi enzimelor metabolice hepatice). 2 oO ste slibirea treptati a efectului terapeutic in urma ‘administriti repetate a acelorasi doze de prepara.microorganisielor. : 1 ov sua, urna, fecal proprietatea de @ provoca moartes SPU tn tor al omului: in incdperi, pe microbii care se vee iectelor cu care au contactat bolnavii, pentra dezi imbriciminte, pe obi umentelor nemetalice (cateterele din cauciuc, manusile) si pentru prelucrarea pielii 1ucoaselor. a si poate provoca arsuri. ‘cauzi e posibila actiunea I ‘marcate prin denaturarea prote Solutia Lugol ~ e o sol remediu pentra tratarea de pansament. Folosirea complicatilor purulente posto iv". Datorité acestui fapt iodoformul are 0 acfiune 1 este mult mai slab decit solutia de iod. Se i fe zineRP Sol. spirtoast. % le (slorus de mercur, prog, sult de vin SS! piroust 0 ode ei # Rp. Sol de lugol SOml 4 (clorura de va D-S-Pentru badijonarea mucoasei gitului 3. Compusii sirului aromatic, preparatele. 7 = pee « in east up de aniseptice fac parte remedile organice, deriva ai fetiunea antimicrobiand au numai halogenii Wi aii jor benzenulu, denatrensd protoplasm ellelor. Aceasta are loc nua interacuni fr @ fal 45ste cel mai activ antiseptic al sirului aromatic. El se crbunilor, Fenolul igi exereité cea mai mare actiune ,- Asupra sporilor preparatul 5 entru dezinfectarea locuinfelor, se folosec pentru conservarea -Nignevschii (unguentul Vignevschii) are ‘prabirea regeneririi esuturilor. Se foloseste in §. Colorantii. Solubil in op, Tocal anestezics, antisepticd si antienzimatici cu efect antimicrobian, antiparazitar § antiseptic. “indicai, Se folosese sub forms de unguente si paste de piele (exemd), nevral ite, sali Rp. Sol. de fenol pur D.S.Pentru dezinfectia obiectelor de ingrijie a bolnavitor. Rp.: Liniment balzamic Wichnevscky 50,0 jonarea sectoarelor afectate ale piclii. Rp. Unguent D.S.De aplicat pe sectoarele afectate ale pili a Rp.: Sup. de ihtiol 0,2 Dit. 10 $.Cite 1 supozitor de 2ori/zi.anemie, Rp.: Sol. spirtoasi de verde d DS. Se ung sectoarele afectate al # Rp. Sol. de albastru de metilen 0, 'DS.Pentru irigarea vezici uri i item scade pofta de mincare, provoacd great, robiene, prover crupfi cutanate). i au remedille are sufera de deregliti ale functiei renale nu li se ‘ce degaji oxigen Tecomanda administrarea inte a furacilinei. : labe decit cel atomic, RP: So. de nitrofural pentru ci ulti ‘Oxidanti care se folosesc in medicina sunt: permanganatul de calju si apa oxigenati. Permanganatul_de_caliu are proprietafi antimicrobiene pronunjate pentru ci # elimina oxigenul afomic. El are si 0 actiune dezodoranti (inlituri mirosurile Rp. Unguent de nitrofural 0,2% - 50,0 iti ‘aefiune stringent’ asupra pielii ¢ D.SSeaplica pe sectoarele afectate ale peli. cauterizanti, # pentn. Rp.: Nitrofural 0,1 jee DAdN20 in tal $.Cite un comprimat de 4 ori/zi. concenttafii manifest’ nu numai acfiune antisepti®, dar si astringentA. ‘in comparajie cu permanganatul de caliu are 0 acfiua 8, Acizi i bazele, preparatele. antimicrobiand mult mai slab&, Contactind cu fesuturile, sub influenja catalze ima a fesuturilor), apa oxigenat ric este un antiseptic slab. Solutile lui sunt efi ru gargare in conductului audit vie 33 pili sl hhemoragiilor nazal ° eat advert: serzatie de usturime tn timp prelvri pig. In unee eae insu convulsi, soc. cat 0,1% - 200 mal Solutia de amoniac (hidroxidul de amoniu) este un antiseptic puternic, emand ‘purulente, . amoniae. In administrarea inhalatorie exeité putemic recep euaith # Rp. Sol. de apa oxigenat lust 100 ml tor. ee ree a ingurt de prepart se dizolv8in-un paharcu apa, 48 dizoiva grisimile gi alte materi grase, Luind in considerafieaceste proprio, 48 0wercuriclorura), care se adaugi la detergent pentru adminstrath per os in intoxicasile eu alcool. Neutralizeazé toxinele se folosese pentru dezinfectarea mifinilor insectelor si serplor. lor, materialului de sutra). Reactii_adverse: apnee reflexi, hipersalivatie, infepituri si duresi ing, hiperemia macoasei bucale. Coniraindicati: administrarea topic& este contraindicaté in exeme, dermatite gi biand, din cauzi ci inactiveazd ivarea enzimelor se datoreste il (an le enzimelor. luc un efect local pronunjat asupra pi 1ucoaselor. in ependenti de multi factori acfiunea ocala poste fi astringent, iritanti sau 00 mi cauterizan. nfinilor chirurgului (cite 25 ml de preparat in $ ml de Mecanismul de actiue locali a sirurilor metalelor grele este determinat de ccapacitatea lor de a reaction. locale metalele grele pot fi dispuse in Pb unde mai activi sunt ionii de mere i de Pb. in calitate de remedii antiseptice gi dezinfectante se folosesc preparatele mercurul de Hg), angintului (nitratul de Ag, ismutului (dermatolul, xeroformul). intiinesc intoxicafille cu siruri de Hy (biclorura de Hg). Pot fi diferitor obiecte (instrumente, obiecturmatoarele simptoame: particule striine si microorganisme ritantS si cauterizantd a Hig asupra TGI. adi rietati detergente. ‘cfiune resorbtiva a ionilor de He. SE ont pmmiitinn masa ton Le sane ee a rezultat deregleazl transportal substanjclornecesare pentru vaja microbilor pt Actiunea irtant® si cauterizanti a preparatelor de Hg asupra mucoasei TGI se actiune antimicrobiana. dezvolté imediat dup administrarea intema a prep ‘Apare gust metalic si ici. Detergent anionici sunt reprezentaf pi senzafia de arsurd in gurd, dureri in abdomen, greaja salivatie abundenti. iferitor acizi grayi.|Ajutorul medical: La inceput se iaw masuri preintimpina El se intrebuinjeat absorbjia otrivii din i le bia lapte, albus de ou (pentru a lega La folosite Pentru prevenirea si jugularea efectelor resorbt ioni Hg se detergente { recomandé de a introduce parenteral eit mai urgent antidoti (unitiolul, tiosulfatul de pul de fat in calitate ¢ sodiu). : ‘Mecanismul de active a vnitiolului ~ consti in faptul din dowd ingrediente, Unul & continind grupele sulfhidrice (grupele SH), se combina cu ionit de ingrediente e detergent cationic activ (clorura sau bromura de N-citilprriding), i preintimpin’ blocarea de cate Hg a grupelor SH din. prot 50 3ticele care actioneazi mai ales asupra microflorei gram-negative: inele. joticele antimicotice: nistatina, levorina, amfotericina B, grizeofulvina, ‘Dupa tipul de actiune antimicrobiand. ] REMEDIILE CHIMIOTERAI ANTIBIOTICELE | Eritromicina | Oleandomicina, gied a antibiozei (L-Paster, \dereglarea — sintezei | 2)deregl jembranei microbiene , Cuduratt lungs de actiune: Procsinbenzilpenicilna Baatenalpenciing1.2, Pentru administare enteral: Penoximetilpeniclina 2, Semisitetice: 2.1, Pent aministrare pareterla gi enterali(acidorezistente): Clasificarea preparatelor Preparatele benzilpenicilinei Cu durath scant de ilinele semisintetice Oxacilina Ampicilina ropa corumfeniolutu Clorafenicol Lev ‘VII. Polipeptide cicice(polimixinel): Plimixin M suet eye 30-64. P72VvEae de staflocoei generator de penicili ‘trebuie 1 Sunt efective, Preparatele acidorezistente (© iteetacia m fy Denzilpenicilina nu se descompun in tractul digestiv in caz de sepsis grav preparatul se ee ‘parenteral, troduce endolombal (prin puncfie), pentru c& patrunde grev Ampicilina are un spectra de actiune mai larg, ea actioneazi ‘si asupra ‘Gicroorganismelor gram-pozitive si gram-negative (bacilul coli, reparat woea convulsii si deprimarea vate eam es ee fie anata = co — Cee iti tesla seen oe Ce Gracilina este reistetd Is eta laciamaze gi are spectru mai lary de acfune * este 0 enzims produsi de bacteii si le fac mai tezistente la si spectrul de actiune este de Ia Amoricilina Sinonime: Biomox, Bactox, Ospamox ete... Mecanism consti in inhibifia peptidoglicansintetazei peretelui bacterian si liza ; Actiunea este in cazul cind bacterile se aflé in faza mm , are biodisponi mai ‘mai mari. Amoxicilina este stabilé in sucul % activitate antimicrobiand pronunfati, 4 efeot bactericid & toxicitate scazuta. Dezavantajele: infectile provocate e a mare y UOgenitale Pentru toate penicilinele este caracteristic spectrul ingust de actiune, Contraindicait: Reacfii alergice 1a penicilind, infectile cu virus herpes, reduce la microflora gratn-pozitiva. ‘monomucleosa infeeyioasa, 250 mg fiecare 8 ore la maturi gi adolescent. Copii - 20mg/kp/ei divizata in prize. in eazuri se dubleaza, Augmentin ina + acidul glavulanic). Sinonime: Amoxiclav, Klavocin, Medoel ic inhibitor de betalactamaze, spectrul antibacterian rodueitoure de penicilinaze. foare si superioare cu Haemophilus (otita medie si sinusita cu Haemophilus ik de acini, realotenja fifb do ponicitiged of print-an specirigieye A aca 278 (oxacilina), posedt |. ti pai in infectiile puruledtluenzee giinfluenzae i Moraxella catarthali spp. si Enterobacter spp., osteo: ‘moi, septicemi Contraindicatii: Reactii alergice la penis limfoleucemia, le eazuri spar za: Adults copi peste 14 ani -o pas. de 3 ori pez, in eazurile severe abdominal, dares, reat slrgice, ), genito-urinare cu Escherichia coli, Klebsieli Uulcerul gastric eu iculare, intranbdominale, ale peli si fesuturfo i lille , mononucleosa infectious toxie si rareori provoaca actii dispeptice (great, voma. dureri © posibilé super ea74 doze duble de 3 ori pe zi. Suspensia~ copii sub 1 an Dezare: Ad img de 4 orf, in intel severe pn la 4 2, cop i 1-7 aio lingua de 3 ori pei, 7-4 ani cat? Ingurte de 3 on eh 20-40 masiceary e in 4 prize, in infecile severe doza se dations icilin& de natriu 250 000 UA ‘Unguentul se aplica pe mnile lezate ale pielii de 2-3 ori/zi, in combustii de 2-3 orilsiptiming tra Um cite 250000 UA de 4 ori, dizaivind coninil te sent in ‘aconului in 3-Sml sol izotonicl de NaCI sau novocaing de 0.5% prepaate destil de rep ‘cauza eritromicina si oleandomicina se antibiotice de rezerva. fn afard de ace: intrebuinfeaz& si alte ant Hincomicina, novobiocina 8 aseaminé cu benzilpenic ‘mecanismul efectuli Rp: Eritromicins 0, microflorei gram-pi ice dupa spectrul de actiune Se deosebese dupa structura chimicd. $1 le. in comparatie cu per wk Did 20 in ta e au un spectru mult mai larg de acfiune. Fafi de ele sunt sensi S.Cite 1 comprimat de 4 ori/i cu 1 ort inainte de mas a microorgenismel # Rp. Ung. de eritromicina 10,0 DSS‘Se va aplica pe sectoarele afectate ale pi # Cefalosporinele provoack un sr de reat alrges la pacieni(aicare, feb. Oleandmicind fost 0.25 boala serului, soc ane DeAN.0 S.Se va administra im cite 0.25g de 4 oti, Confinutl laconului fn 4 ml sol novocaint 19% i. Sinonime: Rovamycine, Novomyeine. Pantculeitsi farmacologice: Antibiotic’ din any sritcomici macrolidelor (din grupul ANTIBIOTICELE DIN GRUPUL ERITROMICINEL, TETRACICLINELE, superioare gi infrioare, LEVOMICETINA, STREPTOMICINA, NEOMICINA, POLIMIXINELE. eronice. ice, gine , dermatozele secundare infectate, artrite), infecfile tractului uri oplasmoza, care le produe unele ciuperci de tipul Streptomyces. criomisina leundomiina se asa Bendel He ejonead a acelorasi microorganisme ca si benzilpenicilina $i in afari de aceasta sunt Inpotiva bell sketsilor mactovrusurlor. Se absourbe , depigesteparfial bariera hematoencefalict, se Infecile ORI le cAilor respirato Legionella, Mycoplasma, tusea convulsivi, infecile piel si 38 min U pe zi divizate in 2-3 kg pe zi divizate in 2-3 prize, 59 s copii cu masa corporal Ii lesuturilor m peste 20 kg 1,5 mln U; i cu masa corporal 10-20erat sub form de suspens _ Supradozare: greati, virsituri, diaree. Tratament: Lavaj gastric, cdrbume . Perfuziile Ww sunt indica ™edicinal, terapie simptomatica. oni flacon in 4 ml apa injectbii __-Efecte_adverse: Great, vom’, epigastra diaree, cresterea activitiii ‘Durata perfuwzii este de o ori. In boli ansaminazelor hepatice in sange, cefalee, erupfii cutanate, bronhopulmonare acute doza este de 3 7, Ia fiecare 8 ore. fr Precautl administreazi numai in cazuri excepfionale). Pacientii cu cazutile grave doza poate fi dublata, insuficien ea renal Bfecte adverse: Greata, vomi, reactii alergice cutane. Azitro li: Nu se stra mamelor ‘alipteazi sau se va suspend Prezentare: Comp Precaufii: Nu se va administr lor care alipt se-va_ suspend Prez rioare, ale piclii gi fesuturilor fu se recomanda in gonoree $i aoze: Prima 24500 mg, urmitoarele 250 mg tata lapreparat. ste de 15g Date divi — Eiécte adverse: Gres, vom, dispepse, fanlent, somnolents, senztie de oboseal, amet, vagnitnefti enc cardiace poate provoca exacerbarea ,deoarece preperatl seeming pred © dath pe 2i 2-5 zile. Doza totals Contraindicai Doze: 400 mg de 3 ori pe zi (pani la 42.3 prize inainte de masd., Bfecte adverse: Anorexic, greutate in regiunes iaree, cresterea tranzitorie a transaminazelor hepatice si 2. Tetraciclinele. ‘Contraindicayit: Alerga la macrolide, sarcina, actaja :! in cx spectra larg de aefiune. Fatd de ele sunt ‘Dose: 150 ing de doua oft pe 2 inainte de mas In insuficents hepaticud 1 Se2sbile multe microorganisme gram-poztive si gram-negat __ Tetraciclinele nu se distrug in tubul digest singe. 1e: Greafa, voma, diaree, dureri abdominale, amefeli, afeetiu! ergice. Creste efectul ergotaminei si dihidroergotaminei (riscul necron ‘brelor infericare), carbamazepine’ i bromocriptinei. Precaujinfectioase. iritativi, flebite la colorarea in brun a ‘copiilor (contraindicat lergice (dermatite, edem Hipersensibilitatea la macrolide. a : de 2 oti pe zi timp Ue 6-14 zile, Copii 7,5 mafysiflor wink zi (dar nu mai ‘500 mg/zi) timp de 7-10 zile. In infectiile grave dozele pot 18 gravide si majorate. in insuficienta renal dozele se reduc. “Quwincke, febri, reactii oo 6Preparatele streptomicinei nu se absorb din tractl gastrointestinal Prin urmnare, sie se aministeazi numsi vm sau in cavitjle corpului. Durata de acjiune ¢ streptomicinei dupa injectare im este de = 8-12 ore. iunea ototoxicd, nefrotoxicd, reactii alergice, erupt folosita sub forma de urmitoarele preparate: sulfat de vaul clorcaleie a si su spectru larg de actiune. RP.: pean sulfat 0,25 ea este identicd tetraiclinelor si poate fi folosith dupa aceler DtdN10 tte Acfimcal cx bealonate S.Conti flacon de dizovat in 3 mi sol de novocains sshoming pera 9 texeoinfei aliments provers 025 dnvolis i de> tina duph eis. depen tees ° ot ete preparatl de bar, fa etracsinele- de sere Swepomicing calc lrg 0 lului sunt legate de fapi = D.td.N.3 S Pete inroducerenendolom | flacon de dizolvat in. aceasti privi alii 1 datizi, confimutul la tice (neomicine), asemindtoare dupa Ele se produc de unele ciuperci utilizeaza sulfatul de neomicina, care prezint® un aceasti privinga se repto- sis i de dizenterie si jectabild itv sim levomicetine, SAME cu streptomicina. Fafa de ea sunt : = 2ore. Max. 4g infiplococi, grupul baclilor intestinal (bee administreaza la interval de 8-12 ore. Doza medie este de 1.5 - 2 ore. Max. 4 g. ae ( ore. - ‘Reactt adverse: neomicina este foarte toxic: Rp. Lev . provoactslabireaauzutu, $ dereplri ve ial exter in tratamentul afec tioase etc), rinilor infectat Se cunes 3 gene T generate Ste sama inci in Ait dioal wepiomlois fae Sunt coe ton bet Velen mam ey i ope = in Streptomyces globisporus streptomyein f eg ee ee ee ol i Seni 5 Kani = ‘ste un antibiotic eu gpectns larg de actiune. n afariMonomicina se utlzeazi intem in infect Es ncee as ouet an Samia le multe speci ‘i generatie - Gentamicina diptococi Se seaming cu neomicina dupé spectral de afin, dar sunt mai pi ne: tenor flosein docs SE anche ea ae i a ‘tina, spo endocerit, plerit mening eplenfcl, sl er pen ‘na Convasivé leremie, pat brucelors ce Aetonidarol su factamice), meni, nko ae ° ibdominale, Conraindicapile sunt ea ale Neomic sanare a tubului organele TGE sau in tratamentul loseste ca antituberculoase, Neomicina si intestinal,prematuri 5 mg/kgcorp/zi divizate i/m. Crema si unguentul Tl generafie— Ami izomi Rp. Neomicin’ sulfa 0,25 Did1N.20 in tat S.Cite 1 compimat de 2 ori/zi. # apoi cite 0,2. ‘mucoase si prin tubul digestiv Rp: Unguent de polimixina 25,0 DS Pentru aplicarea pe porfiunile pieliiafectate. 6, Principiile de administrare a antibioticelor. acele preparate care au eficacitate maxi “+ ind apare rezistenja microorganismelor fat de antibioticele de bazi. pacientului efecte secundare serioase. on 5 me/kgcorp/zi divizate in 3 administi®7Voltarea res zutul 1 flacon de dizolvat in 2 ml sol. de novocaind 0,5% i/m 2 oriaif® Combind $i antibiotic numesc antibioticele produse de unele bacterii de sol ste sulfatul de poli M care actioneaza in special as ,bacli dizenerie, tifosului si paatifosuu,~ is M este foarte toxicd si: 7 dministreazi exter 51 intem, pentru cX ea aproape c& nu se absoarbe prin pi ~ OP ‘Toate antbotieee e mpart in antbiotce de baz si de rezers. In clini aisle de grovee ned (ore evil, ede Quingue) se mai To : dom Je) se mai presera rezerva, fac parte acele preparate fafii de ducocorticoizi in 3 administer im, in cazuri grave és In. medicinn contemporand se recurge a intebunjarea combinaié ibioticelor cu scopul de a mari eficacitatea tratamentului si de a preintimpina florei. Industria tetracili ‘cu nistatin, lreptomicina cu neomi ée streptomicina si ‘care provoacii reactii adverse aseman’ ) In acest caz creste efectul toxic asupra bolnavul jreaz un gir de preparate care contin combina de Sunt cele mai noi preparae i au o acfine mai putemic& ea celelaite aminoglicozide '- Oletetrina (tetrzoleanul), care confine un amestec de oleandomicina si 7. Reactiile adverse ale antibioticelor, i © Tratamentul soeului linei sau efedrinei cortizonul sau prednisol Printte complicaile, care apar in antibioticoterapie deosebim: uzate de acfiunea chimioterapicd a antibioticelor. sunt determinate de structura chimica gi proprietatea de a suturi. Freeventa gi if dul de manifestare a efectelor si preparatcle calculi Tecomanda inhalajie cu O; i incdlzirea bolnavului. Dac& e necesar se recurge la ‘spiratia arificiala. “In triamentul reactor alergice grave provocate de preparatele peniciline! se 4 cind organismul nu suport antibioticul de baz sau cind ultimul provilize4 penicinaza _ Complicatiile cauzate de proprietigile chimioterapice a medicamentelor se ezvolti in urma acfiunii acestor remedii a microflorei din organism. Din ele facparte: disbacteriozel profilaxia candidomic REMEDULE SULFANILAMIDE, DERIVATII NITROFURANULUI, # seest DERIVATHI 8 - OXICHINOLINEL, ACIDUL NALIDIXIC. eg reretitc Preparatel “YPreparaicle” | stabilit pentru prima ori. eficacites- : se absor fectile streptococice experimental. Streptot ay ural gre in aout ick ne une (24- i deldigest treprocda rosie se descompuneg uy '* | antimierobiand. Accasta substan, nus Sultana fa de! tbe anf alba reduce la dereglarea sintezei sunt ,factori_de crestere’pee | _ Reaetii adverse: great, voma, Rifampicina, Streptomicina, Cicloserina, Canamicina, Florimicina ‘trombocitopenic, reactii alergice, cefalee, frisoane. Remedi antituberculoase gr. I se op itazinamida este analogul pi nicotinamidei. Are efect bactericid fata fe micobacterile inracelulare. Ugorpitunde in focarletuereulase. ifampicina, Rifamic “one, iicatlttuberculoza activa. Se recomandi in combinafii cu alte rae viecintcednt ie eee, Oe stanbutol, Etionamida, Protionamida oer taindicatii: afectiunile epatice severe, guta in faza activi, ‘closerina, Canamicina, Capreomicina, Florimicina __‘Upersensibilitstea la preparat. Doza._15-30 mykg/2i. Doza to , Reactii_adverse: greats, ‘ideroblasticd, trombocitopenie, artralgii ci 1 fac parte remedille cu o activitate pronunfaté impoti__Etambutolul este un tuberculost jar din prepara#lonoterapie este ineficient, intotdeauna trebuie de combinat cu alte 2 se administra Indica: tuberculoza pulmonar. : Contraindicatt: copii sub 13 ani © Doxa 15 mapkyi, da cel mai efectiv este in formele acute. Daca: aul 5 mefkg/z: copii 10 me/kgoorp/ai (in ambeleeaziri a nu 300 mg/ai). ‘La administrarea indelungati deseori provoact euforie, insomnie si alte adverse cauzate de SNC. Aceastlactune erezllatul inactvEri monoaminooxid ; aN dense apt React adverse: dispepsie, react slergice, feb, dure fn evi larg de actiune, Dupa efectul anttubereulos meeps ‘zecesrepiomicina, Preparatuleefecti impottiva mieobaceniles eeu fata de din partea SNC in terapia eu izoniardFepaatele din inele grupuli B— pridoxina st trupul izoniazidei se deosebese de el dupt act -100 m/z: 1-5 ani ~300 mo/2; i rin perfuie. multiplied icobacteril cardiac, afeciunileauditive, ee z ‘a iactaia, in hipersensibilitatea la ami aa smeningococi . Reet adverse: dspepsi, dereplic din paren fcaulu i panereasui, reef Contraindicati hipersesibilitaea la rifamicine Doza: 10 mg/kg corp/2. Copii 10-20 me/kgeorp/z (nedepasind 600 mga mEtlonamida fect antimicrobian. Dupl eficacitte cedeazi preparatel antipirochetice au fost foloste pentru prima dath in tratamentul si anttuberculose de prima line, isi poate fi administat in asociajie cu ele deoars venrickprovocath de spirocheta paid), La tnceput pentra trace ate utilizau preparatele mercurului si arseniulul, ins& in leghturk eu to Indicatie: tuber ‘mai utilizeaza. fn timpul de fata rem Doza: 250 mg Contraindic le Sarat intre preparatele benzilpeni PreP"eac adverse: great, vom’, dace, durrisbdominale, mores, aftcfutge soit @ borellpeniiling psihice. Denzipenicline’ sunt jeloserina antimicrobian. up eficacitatecedeaz _preparatelétratament antituberculoase de prima linie, ins poate fi administrat in asociati cu ele deoates Daca ata, Sifilisului se intrebui berculoza de orice localizare in special formele eronict (ertromicing, tetrac 250 mg de 3 ori/zi dup mese, copii 10-20 mg/kgcorplai, ins bismutuli dupa a ‘mai mult de 750 mg/z. mutului, care se administreaz& dupa scheme RM. sunt mai slabe decft benzilpe mai toxice pentru organismul uman. Ge Na (PASK),—Mecanismul de aotiune: al preparatelor bismutului consta in aceea, e& ionii de a pumai asusbismut pitrund in spirochetd, leagé grupele sulthidrice (SH) ale enzimelor lor, e microorganismAceasta contibui tale gi moartea spirochetelor. Din eptomicina |preparatele bi A: biiochinolul, bsmo putin toxic pentru organismul uman. PASK se absoarbe usor in TGI. In organism se transforma destul de reped ‘un compus inactiv gi destul de repede se elimina prin rinichi. PASK se utili ‘ratamentul tuturor formelor de tube Reacti adverse: seade pofta de diaree,reactiialergice, dueri in articulai, fenomene astmatice, Hebi, sut 080s. Ca si alte metale grele Rps: Hzoniazid 0,3 bismutul in efard de efectul chimioterapic are gi sofiune toxicd asupra organismulul suman, Reactii_acverse: afectini hepatice si renale, deregliri ale hematopoiezei stomatti, aperjia unor dungi cenusii in jurul dinjilor (lizerea Rp.: Natriu para-aminot 1d.N.SO S.Cite 3 prafuri de 3 # 4 se cliteascd gura des. fn calitate de antidot se utilizeazi ‘unitiolul — pentru tratarea efectelor secundare redate mai sus. Rp.: Solutie de natriu aminosalicilat 3% - 250 ml Did.N2 S. Se va administra i/m cite 600 S. Se va administra iv prin perfuzie, flaconului in 5 ml sol, izotonied de Na Cl. UA de 4 orilzi, dizolvind contimutal 4 i antispirochetice. Rp. Biochinol 100 ml DS. Cite 3 ml ifm peste 4 zle (inainte de intrebuinjare trebuie de inci n apa tru, benzpenicitina de Kalu gal pind la 40° i seat bine, smoverol : # potasia Rp: Bismoy ‘tatamentul bolilor infect Che | mt leptospire (leptospirozs). Acts agi ine) fiinded preparatele cu propria 10 mi iim de 2 orifai intr-o siptimina (inainte de folosire de incélzit sitil adverse: dis crampe abdominale. Geatanenal ede 14 tem cite 0,015g. Se administreaza in comprimate. la microscop age primal a studiat supra agentului malarie. | idemiologie’ si profilaxiei malariei o insemndtate mare a avui RP. Pri de lupti contra malariei o insemnitate mare prezin chimioprofilaxie a acestei boli. fn acest scop | imalarice ~ preparate, care au o acfiune distrugitos metodele de chimioterapie descoperit de savantul rus F.A.Les 1ul omului in 3 forme: smetind, chiniofonul, chingamina Remedille antiamibiene in amibiazei se impart in 2 grupe: 1) wea asupra formelor eri saz Ia tratarea malariei, amibiaS€ introduce inter cite epsia, c&derea parului, dermatita, deres| _Clorhidratul deem streazi inter in &metina este principiul act cardiace, colapsul, ml sol. de 1% de 2 intern timp de 4 ~ $ zile: cite 0,3g 0 dati/zi, Formele de livrare: pulbere, comprimate citebtteroseptolul dups proprietifile farmacologice si chimice. 5i0,5g, 0,05g. Jndicopit: in tratamentul dizenteriei bactetiene. Primachina actioneazi asupra formelor paraeritrocitare si gametilor. 4 1Reactii adverse: dispepsia, iodism, adica guturai, tusd, dureri in articulatii,|PMedH antiseptice ce posed o acfiune antimicoticd (exemplu ~ preparatele iodului, administreazA inter cite 0,5g de 3 ori/zi. Tratamentul ¢ de 8-10 zile, Formele|cidulul salicilc, colorangi etc.) mare insemnitate in tratamentul micozelor 0 livrare praf, comprimate de 025g. . 1a, levorina, amfotericina B, 3. Remedi or antimicotice. paraziteazi in le biliare, provocind ented 2. Ind i _ Nistatina nt cle cuperei Streptomicete, care acfioneazs sunt active mule remediiantiprotoznce: metronidansi@al activ asupra blasiomicetlor din gentl Candida” Aces anoint furazolidonul, acrichina etc. in tratamentul lambliozei aceste preparate (PFoPrietiti antibacteriene. 28 intern, Metronidazolul se administear3 timp de 5zle, furazolidond,_Ciupeile din gent Candida provoack candidomicoze superficial (afeuni Tani 6 cle aaa tesa ea ee mucoaselor tubul digest, pliminlor,cilorurinare, vaginuh i: candidoricoze cutanate (lol in unguente) ina ‘aginilui (in supocitoare rectale. si vaginal, fandidomicozelor. eee Rect adverse nu ape. Se administeazl inter in ile mucoaselor in profilaxia jeuri i comprimate a cite 500 000 UA de 3-4 neazi asupra trichomor ‘ratamentul tichomoniaaaid® afiune se deosebeste preparatele combinat (inter gi intravaginal), finde e8 sunt die speci de administrarea intend ele nu acfioneaz§ asupra trichomonadelor ce parazteai Plt micotice ale smucoasa vaginul es ‘Metronidazolul, furazolidonul, trichomonacidul pot fi administrate intravagz!GL preparatul se acumuleazi in piele, pir si unghii, manifestind o act {in diferite forme medicamentoase (in supozitoare vaginale, cite odati in tahfistrusstowre asupra ciupercilor patogene. — le, pudre etc.) Reaciii adverse: dureri de cap, verti, greaff. Sunt posiile reactile alergice in tratamentul trichomonazei se mai utilizeaz’ si alte preparate (luteinorA#tiaria) si schimbar in tablox wu : A sks property (sion) 1 Sin 1500 mg o si consecutive, copii 25 mg/kg in monodoz Indizati: Infectile sistemice provocate de fungi (eandidoza, histoplasmoza Reactit adverse: amejeli,cefale, deregliti gastrointestinal $4), adenomul de prostta,sindromul Cushing, _Contraindcatii:Afectiunile hepatice, _hipersen Ja preparat, REMEDIILE ANTIMICOTICE. INSECTICIDELE. _‘/e?olismul,sarcina,lactata, virsta sub 2 ani 7 REMEDIILY ANTINELMINTICE: Daze: Advi 200 mg o datd pe 2 inainte de mas. In infecile grave 400 mg 0 atl pe 2, adenomul de prostati 400 mg de 3 or pe zi, sindromul Cushing 600 mg-,2 1 antimicotice & © 48 pe 2i. Cop peste 2 ani cu masa corporal sub 20 kg 50 mg pe, 20-40 ke ratamentul miconselOO MS Pez, peste 40 kg 200 mg o dati pe rh, ‘__Hiecte_adverse: Afectiuni hepatice, greati, voma, diaree, ginecom: aya nuni®poteni,tuburarimenstruale, fotofobie, amefeli, eefalee, somnolent react folosite ui specii de ciuperci patogene. spercile afecteaz pielea si mucoase micoze superficiale, Pentru tratamentul micozelor superficiale pot 16 7alergice. Cresterea temporaria transaminazelor. Afectiunile hepatice pot continu: !eGperlo, leng upd tatreruperea tratamentulu comode pentra Flaconasol i lucan, Flucoral, Medoflucon. DDT, care sunt Se concentreazi in piele, concentratile cutanate fiind de 10 ori superioare cl finarlor, motitor. Hexacloranul) are un miros de mucegai, Este insolubil in ap8, dar bine eutanate, Profil ih solvent organici. Actiunea insecticida este mai putemicd decit Ie DDT. Hevaclorciclohexanul este tox de DDT poseda insusiri insecticide gi sunt foarte asemenea scopuri se utilizeazi cartugele de aerosoli cu locuinje inchise pentru distrugerea mustelor, gin ii de 5% pentrr dezinsectia rs Veniealor (nea a lui este periculoasa din cauza evaporitii Hipersensi lactati, cop sub 2 ai i. iv din aceastd grup’ este dimet cu miros aromatic. Cu acest preparat se preluereaz’ sau hainele, Preparatul poate fi folosit ca stare sau sub 5% sau sub forma de soluie alcoolicd palme, se aplicd uniform pe fafi, eft, (00 mg pe zi 7-14 aPlrile descoperte ale comp Candidoza veginala 150 mg pe siptaimin’, elit 150 mg pe siptiming; forma de em Siptinni. de 20%. 20 picituri de preparat se Efecte adverse: Afectiuni hepatice, greafi, vomé, diaree, flatulenfS, cefl tiunea insectifuga a preparatului dureaz8- in sj ‘ore. Trebuie evitat contactul cu ochi 20 1 drageu de 4 ori/zi. | Remedi 7 € — preparatele utilizate pentru combaterea viermilor organismal omul Rp.: Sup. vag. nistatiné 500 000 UA DiaN.10 ‘lspindirea largi a helminilor printre oame S.Cite | supozitor de 2 ori/2 intravaginal insemnitete practicd mare, Dupa a ? planetei noasree atectati de diferit Rp. Grizeofulvini 0,125 Inflnesc in Asia, Africa, America inde nu se duce o lupti planificaté cu aceste D.td.N30 in tbl boli S.Cite 0 comprimata de 4 orifi in timpul mesei sportant in dezvoltatea helmintologiei au adus academicienit Aovschii 3. Nofiune de insectici dele ~ remedii care distrug insect opodelor si dup caracteral le 150 specii de helminti, ce paraziteaza in fac parte din diferite clase ale viermilor. in witeaza 3 clase de viermi ‘organismul omului de contact I. nematode de ingestie I cestode (viermi TH, trematode. pétrund in organismul insectelor prin tegumentul| _Respectv acestei clasificafi: .ea74 in cavitatea bucald gi in TGL, iar cele fumigante patra 1) — nematodoze; sectelor sub forma de gaze. 2) cestodaze 3) trematodoze, 4. Actiunea remedillor insecticide. -_, Ma-oament helmintii se pot localiza in intestine sau in afara lor (ical, vezica rdifenilrcloretanul). Este 0 pul x, miros Billa f esta adipos subcutan, in vaselesanguane & ” usor organici, DDT este wil upd localizarea helmingilor in organism helmintiaze seopuri medicale se utile intestinal n »2) remedii folosite in tratamentul helmintiazelor extraintestinale: nematodozelor costo + trematodozelor. 1. Helmintoze intestinale ‘Nematodoze Ascaridoze---Levam terobioze—Meber mnghiloidoze—-Albendazol, Ivermectina, Tiabendazol # Trichicefaloze— Mebendazol, Ivermectina #Trichineloze-—-Mebendazol, Tiabendazol « Ancylostomiazi-—-Mehendazol, Pirantel, Albendazol B, Cestodoze 2 Teniaze (cistorcoze)—Prazievanatel, Ni ‘ Teniaze (teniarincoze)—Prazicve B, _ Cestodoze Cisticerciza-~Prazicvanatel, Mebendazol, Albendazol Echinococoza —- Mebendazol, ATbendazol C. Trematodoze '*Schistosomoze-~ Prazievanatel, Tatrat de antamonin, Niridazol #Fascioloze--- Prazicvanatel, Cloxil ‘* Opistoreoze—-Prazievanatel, Cloxil, Tatrat de antamoniu # Clonorcoze— Prazicvanatel, Tatrat de antamoniu, Albendazol ‘Paragonimoze-— Prazievanatel Remediile antihelmintice trebuie s8 corespunda urmitoarelor cerinte: 1) S& posede o actvitate inal asupra citorva sf 72 direct asupra 2 3 i un spectru larg de actiune, noes ps umes sil se elimine repede din organism 4) Si fie comode pentru administrarea in condijiile de ambulatoriu, fart a se cere o pregitire specialA a bolnavulu, utilizate in nematodozele intestinale. nematodoze intestinale sunt ascaridozele gi enterobiozele. si enterobiozei mai inainte se santoning — step, Dar preparatul are unele neajunsuri, El ia 90-100% de paciengi. In dozele recomandate levami ‘Bu provoacé practic reactii adverse Piperazina — posed o actiune pronunfati asupra ascaridelor si ox’ Paralizind musculatura acestor viermi ea provoaci imobilizarea lor. Asifel la ‘tilizarea piperazinei lipseste pericolul migratiei viermilor din intestin in canalul ‘istic, Piperazina se recomanda in tratamentul ascaridozelor si enterobiozelor. Piperazina se absoarbe foarte greu in tubul digestiv si nu posed’ o aofiune ‘pronunfaté asupra organismului uman, React adverse: greats, dureri de abdomen, dureri de cap si slabirea fori ‘musculae. Contraindicai in bolite grave ale SN. rile ei (piperazina adipinicd) se utilizeaza in calitate de ftoat (alcoparul, naftamonul) — remediu sintetic. In comparatie cu piperazina are un spectru mai larg Wiermilor rotunzi, Este efectiv contra ascaridelor, oxiurilor, tricoce! ‘strongiloizlor. ala, diaree, vom. c, nu se absoarbe in intestin gi se a fecale Indicasii: —_ascaridozt, enterobiozé, trichocefalozt, ankilostomiaza, + 100 mg odati ta cura de tratament, ascaridoza, jaza ~ 100 mg x 2 ori pe 2i 3 zile consecutive.© 1 comprimat de 1-2 orizi, 5-10 ani cite 1 comprit «Deri. acetanilidei: Lidocaina, Trimecaina, Bupivacaina, Avticaina, 1 comprimat de 3 ori/zi. fnainte de intrebuini Mepivacaina ups activi arte active: Terracaina, Cincocaina, Bupivacaina, Articaina REMEDULE CARE ACTIONEAZA iN REGIUNEA TERMINATIILOR - NERVOASE SENZITIVE (AFERENTE). Foarte toxice - Tetracaina, Cincocaina, Bupivacaina b. — Toxicitate medie - Lidocaina, Trimecaina, Mepivacaina, Cocaina, 1. Anestezicele locale blocheazi electiv procesul de transmitere a excitatid Benzocaina & Putin toxice - Procaina, Cloroprocaina, Articaina E. Dupi durata actiunii ‘anestezia local fesu i a Lungi (ore) - Cincocaina, Bupivacaina, Benzocaina rea cu ghiafl sau |. Medie (1-2 ore) - Lidocaina, Trimecain ina, Mepivacaina _ & _ Scurtd (20-60 min) - Procaina, Cloroprocaina, Tetracaina, Cocaina evil’ F, Dui latenfa aetiunit &— Cudezvoltare rapid a efectului Cloroprocaina, Tetracaina, Cocaina, Cincocaina, Lidocaina b. — Cudezvoltare mai lenti a efectului foarte toxica si de fost obsinute si studiate multe sunt apreciati de clinicist 5 pe larg in diferite jiri. Se utilizeaz urmatow anestezice: procaina, xicaina, dieaina, anestezina, trimicaina, soveaina, coca Procaina, Cloroprocaina, Lidecaina, Trimecaina, Mepivacaina, Bupivacaina ©. Decondueere Procaina, Cloroprocaina, Lidocaina, Trimecaina, Mepivacaina, Bupivacaina d— Rahianestezie ‘Mepivaccina, Bupivacaina, Lidoeaina, Articaina, Cincocaina, € Toate tipurile~Lidocaina nervos se gisesc cantiti bazele anestezice sunt adsor ‘himba starea fizico-chimicd 3r-nervoase, care devin mai pujin permiabile pentru ioni. Deplass acestora, necesari pentru transmiterea normald a impulsurilor este dereg! nervoase si terminafiile nervoase devin inexcitabile. Apare un bloc de trans undei de excita. de anestezie, in comparatie mai indelungat; incepe actiunea peste esofagogastroduodenoscopi Anestezice locale trumentale: anestezii_ uretra ‘A. Dupi provenienti © Naturale- Cocaina tea la preparat, insuficienj& cardiacd Reactl adverse: priterupit cuanate, dereglisirespiratori, stop cardiac. Mod de adminsirare - Anesteria ocala a degetelor 2%2-3 ml, plexuli eral i sacral 1%-10-20 mil sau 2%-5-10 ml. Anestezia de conducere 3%-5-10 ml * Deriv. a. paraaminobenzoic Tetracaina, Prcaina, Cloroprocaina, Benzo eatinogiev.osingurk przt 1-2 mpg, doza maximt 100 mg, Peste cease 94 Ls ‘inute daca poate fi repetatl pnd la doza totalé de 300 mg, in perfuzie iv. in soutie 86 87Lia 2 mg/min, Lm, 2-4 mg/kg fiecare 4-6 ore, din presi 2% din coca rare este de 200 mg. in infaretul de miocard péni Rimereste in mi several pit le cocaind este obligator tocaina, anestocaina) - Anestezic local cu actiume la Simptoamele intoxicariei usoare cu rem« 15-20 minute si se mengine 45-50 mi Starea de ih Ringer 0,02-0,055 mg/k antispasticd (relativ slabe Indicapit - Pentra anestezie diferite actiuni dureroase (nevralf a Se ulilizeaza in sol. de 0,5-5% Folosirea ca anestezic local impune prud (cel mult 1 ml solutie de cardiac, tulburisi de conducere miocardied, la hepatic! ‘medicamentoase, la cei cu boli acute, Reactii adverse ~ Uneori reacii alergice: bronhos astringente $i protectoare formeazii pe suprafaja membranelor sul protectoare, care le apr de iitar. astringente pot rganici polibazici, care formeaz4 cu proteina afar de aceasta ca remedii astringente se mai argint) si soluit, anninum). Acidul tanic se capatt de eprezinté 0 pulbere galbeni-brund, amorfacu gust astringent, 20-40 ml pesPojamifé, etc,), Ele reprezint& a 1%, 10-20 ml pentru blocarea nervilo, solutie 8%, 1-2 ml pe4ruriinsolul ava intravenos lent cu prudeni{Pet folosi te Faacopece Ronn nei 2. Tipurile de anesterie local. ‘Se prestie sub forma de sol. de 1-2% gi de 510%. terminald sau de contact — consti in suprim fn intoxicatiile cu alcaloizi si sdrurile metalelor grele se efectueaz spalaturi 8 pe ele se introduc unguenteigastrice cu soluii apoase de tanin de 0,5%. Taninul se distribuie sub forma de praf pe larg in otorinolaringol _Tanalbina (compus al taninului cu albumina) in tablete 0,5. Bolnavilor adult li relor ete, — cocina, xe peste ie 1-2 bet de 3-4 oak avi de hismut = Bismuth subnitcum (A), ste un raf amort api. Se difuzeazit sub forma de pulbere si comprimat lamatorie si 0 actiune slabii ant in inflam: rurge, terapie ~ In nevralgiboals ulceroast se administreazd inter cite 0, + ullizeazd unguente de 5-10% si pudre. Acetatul de plumb (Plumbum aceticum - B). Este o substanti crstalind cu “mifos slab de ofet, bine solubila in api. Se utilizeazi extem ca astringent sub forma comprese solujia de 0,25-0,5% care se prepari ex tempore (inainte de 2) Anestezia regionalA (tronculard) ~ apare in urma blocarii unui tr, insoh ‘mare nervos cu o substan{ii ane regiunea inervaté de acest trunchi (sto 3) Anestezia prin (Alumen) - reprezint& cristale incolore, eare se evapora’ sor, solu de 0,5-1% se utilizeaz& pentru gargare, spilt se foloseste sub forma de creioane ca hemostati ‘organclor bazi tehnica sa de efectuare 89-plic se dilueaza intr-un biberon cu 50 ml de peste 2 ani 2-3 plicuri p Reactii adverse: const si se repartizeazai pe parcursul zilei, 6.U Foi de mustar (Charta enedile testes caecata dese umf in p fomind o sig A edn wrea foilor de mustar. M.DS.Extern, De clitit gura de 4 ori/2i dup mas&. coloidala cu aspect mucilaginos. Stratul acestei solutii acoperti membranele mucoa lei de eter. Semintelemustarului confin ferment Sinigrina sub acfiunea ferms ‘mugtar si mustarul devine rotectoare: polizaharidele de origine vegetal, diferite feluit de Mg, hidroxidul de Al de asemene nevrali, mia Rem ani gholirea sen vafiilor dureroase din regiunea organelor sau fesuturilor lezate. tru imbunattirea troficii organelor interne (fesuturilor), antrenate in 1-3 comprimate de suspensie apoasd istreazi oral cite 20-39 g (80-120 comprimate) sub forma de suspi te suficientS de api. Aceasti suspensie poate fi utilizata si pentru izeazA pentru spilatul miinilor dup’ metoda 31 de apa calda), aga cum solufia de NHy gastric. Reactii adverse: constipatie sau diaree. Rp.: Carbune activat 25,0 DS. Intem de pregatit un amestec de apa i de bau ord 0 acfiune in componenta ‘ontraindicatit: ocluzia preparatului, : Doze: adulfi 3 plicuri pe 2i ( le acute doza poate fi dublati in debi ‘tratamentului), Pulberea se dilueazi imitate de pahar cu apa. in clit medicamentoase 1-3 plicuri la $0-100 ml ap& 1-3-clisme pe zi. Copii sub un a: " MODS Cite $-10 picaturi de tumat in nas.REMEDIILE CU ACTIUNE ASUPRA TERMINATHLOR pxcitafia _fibrelor NERVILOR MOTORI (EFERENTI. fard nu va mai provoca reactii caracteristice. Aga preparate se numese ot sa inhibe electiv activitatea fermentulul care dlstruge lungirlmediatorul. Mediatorul elaborat se ele organéoelungit. Dup& cum sa spus, ac intervin Ia trans nervoase (sinapse) efectoare, rervoase gi se gasesc in terminafile lay ‘care merge prin fibra nervoasa ajunge la capatul ei, mediatont porasinpatc 2. muscbii strat 3ecelulele —substanfei-medulare 3) parte din elementele vasculare | suprarenale. ale maeteri 4, chemorecep 4) SNC (trunchiul cerebral) | S.SNC, tlencet or. sibulbul rahidian, REMEDIILE COLINOMIMETICE. claborata intra. in actiune teciprocé cu colinoreceptorii_ mem! odificarea insusirilor mem Tndeplinindu-si fianicicov primele organe au fost denus inaps. Astil se teieotinosensibile seu prescurtat sistemele biochimice Me si N-ol si ea este gata 88 primeascd un nou impuls nervos. Acest foarte scurt (a mia parte dintr-o secunda), supra ses proces 1) Preparatele pot excita sbtenele biockimice reactive ale celulelor ined sreveibile-Necstignine-tearne Cinco: De. rma exctirit firlor nent Amiri Annan corespurcito iver ‘Nate de prep +tneicameneorgaofosoric:Armina, Paraozon ‘ssi oremnoosforce nemedicamentowse nec, Pesce ‘substi reanofostrce folsteeuseopmilite: Zrin, Zona idostigmina, Ambenoniu, adrenomimetice), reactive, impiedicit sisteme. Cae 2 32. Remediile M-colinomimetice, up’ localizarea sistemelor M-colinoreactive urmeaz, c& actiunea ret tice este indreptaté asupra organetor, care au o inervafie par Inervatia parasimpatict aprovizioneaza cu fibre vasodilatatoare numai Se livreaza fn fiole a cite Iml sol. de 1%. Se administreaz8 iv 0,2 ~0,5ml injecteaza itv ote 0,3-0,Sml, la necesi cfia se reper la _— Ambele preparat -acfiunii: preparatelor acestei grupe asupra ochiului cut intravenos. Acfiunea lor e de ccontractia muschilor eare at 0 inervé fear pentru stimularea respirafiei. Se introduc drat 4, Remediile anticotinesterazice, supra ochiului acfioneazi I, provoaca spasm de acomodat ice in SNC. Datorita acestui fapt ele pot enelor de din centrii nervosi dupa diferi si pareze pe bazi de hemoragii cerebral aralizate devin mai freevente, procesul de regencrare lor nervoase se accelereaza. anticolinesterazice actioneaz§ asupra oc 2) provoactt micsorarea pu wratamentul glaucomei, ca si pilocarpina si in atonia te ) micsoreaza tensiunea int ©) provoaca spasmul acomod LT timpul acfiunii 20 min) ~ edrofoni ‘Mecanismul: Ea ridie& tonusul musculaturi striate a stomacului si TG\?Remedi fn folul urmitor: Oome. Inroduceres acest dove detonate organi duce la moarte, O important cardinal IT dupes actiunea preponderenté asupra organelor ‘Cu insuficient& asupra tubul digestiv, veziii urinale = distigming = armind + ecotiopat - neostigmina + pardoxon ~ demecoriul respirator. B. Cu insuficien{é asupra musculaturi strate: 9s+ galantamina = fizostigmina Durata efectelor oftalmice (micsorarea presiunii intraoculare) ale ~ piridostigmina = neostigmind > distigming anticolinesterazicelor. [[Preparatul_| ~fneepatal [max] —durata Not an ren eostigmina [TO min 30 min |23 ore | Siab—penetreard gc aucom osla medile ook Fsostignina [10min min [De la 48 le 248 ore Demecaral [20min Siow |ascile eotiopatul P15 min ‘Neostigmina (Proserina) este un preparat alb cristalin, cu gust amar, ugor sol 0.05%. “utlizeazk M-colinoliticele(atropina in doze de 2-4ml 0.1% de so. in sinapsele colinergice centrale. jole N.10 gi N.100. Se de 1-2 ori/ai. Comprimate 5 mg anticolinsterazice: cerebrale, traume ale SNC roserina, galantamina (timp se mareste pind la 300-500 mg in 24 ore) 0.25-0.3 ml), esterazice are lo ie abundentd, diaree, vom, tt F care blocheaza inervatia parasimpaticd. Se daci e necesar Contraindicasi: epilepsia, hiperchineziile, astmul brongic, angina pectoral, apa. Se livreazi sub forma de pulberi, tablete de 0.015 si fiole a cite Im! sollgterosclerova. Reactlle_advers ivatie, vome, diaree, dureri_abdominale, mioz’, icardi, respirajie dificili, oboseald. Majoritatea acestor efecte pot fi prevenite Propriett colinergice, ere ateroseleroza, Mod de administrare - Adulti sic. ‘ml pentru fiecare an de via{%. Tratament 1 se administreazi dupi o intreruper astmul brongic, angina pectatge care este hidrol “stabil si cite I ml de 1-2 ori pe zi. Copsey Jungat. fn crizele mi iv. 05-1 mi in dozele obignuitiss le timp. Cura de tratament constituie 25-30 zile si poate fi rep de 3-4 sipiiméni, ‘ ,hiperperistaltism, vom si diaree, mis ie, fibrilajii musculare, convulsi, pam 96 tratamentul cone, gi antidepresivelor hemat > (ReMEDILE M-COLINOLITICE (GRUPA ATROPINED. al (REMEDIUILE COLINOBLOCANTE).efectele caracteristice la administrarea preparatelor din grupa atropinel: accelerarea contract imii, prevenirea actiunii vagale asupra inimii it, deoarece ea provosc’ epuizarea miocardului. linolitice sunt mai slabe decit cele (preparate de tipul curarei). v SB, is iomimetice are mare importants Felaxaniele musculare Qcolnolitice Detubocurarina, diplati peur sasopmeaten re : inl _Deoarece nerval 4) remedile colinolitce centrale (Me si N-colinolitice):amizilul, tropa mcsorarea cant dinizina. yi ‘deprimatt T dupa structura chimied. ‘Amine tertare: atropina, scopolamine, platifilina, homatropina. butlscopolamina, metilscopolamina, propant + atropina, hiosciamina, scopolamina, platiflina; iscopolamina, metilscopolamina, metociniul, ipratropiul oxitro tropind, scopolamind, platifilind, metoci 5 2 ipratropiul, metilscopolamint, propane giitatea m 88 completeazs tabloul psihozei acute. ‘Tratamentul: lava} gastric cu solujie de 4% de acid tanic. tn agitaia nzeping, telenzepins, Mo-CB himbacing, gslantamings Ips omotorie se recomanda barbiturice sau diazepam in doze moderate, deoarsce in zurul din care se si extrag).Conrado ‘Mod de administrare - Cate 2 comprimate de 2 ori pe 2i cu 30 min inainte de Imancare timp de 4 siptiméni, ‘Supradozare - Cazuri de supradozaj nu au fost semnalate. fn eaz de intoxicatie {ratamentul poate fi suportiv. Efecte adverse - U in debutal tratamer nea gurii, ugoare tulburiri de acomodare (in doze Containdcati: loucomal sau. postbiitate glawomului, adenom! (gigi prostatd cu retenfie urinar, hipersensibilitatea la atro Reactii_adverse: xerost fotofobie, paralizia acomodit ‘Jimfatici bronsici,profilaxia stopiriireflexe aii 2) in stiri spastice ale musculatu “filo biliare gi urinare ~ trop 2, preparatele matrag atropina, astmat 4) hiperchinezii - boala lui Parchison ~ scopol: 5) pentru dilatarea pupilei si paralizia acomoday iplatfitin homaropina 5 sau atropina, scopolamina, atropina, jin scop diagnostic -ompusi fosforonganici. intestinale, hepatice si renale, ulcerul gastric si duode jodenului — atropina sau pl astmul bronsic; hipertensiunea arterial, spasmul vaselor cerebrale si coronare. Pel yicstuy, rreparatele matragune: in prafun ‘obfinerea midriazei pentru un timp scurt. ike , Contraindicasii - Glaucomul, insuficienta hepatic’ si renal, hipertofia, Imiocard Rp. Solufie atropin’ sulfa 0,1%-10 ml DS.Inter cite 5-6 picaturi i intr-o jum: cu hutie 0.2% s.c. Pentru tratamentul 2 pine Eee Sane amele terapeutice sau supozitoarl le se au 2% (scopuriterapentce). Copia NP yah ScoPol : le intestinale, hepatice, renale, je cfte 1-2 ml formele peroral provecate de ulcerul indelungat se recom oftalmologie - c ‘scopuri diagnostic 0,2-3 mg de 2-3 ori pe zi nainte de mese. ‘Supradozare - Xerostomie, tahicardie, midriaz8, excitafie nervoasé, Traten simptomatic. Efecte_adverse - Xerostomie, midriazi, fotofobie, palpitati, anhidroza si cresterea po: constipayie i etenfle urinard la paienti arsine in bromaté 0,05% -10 ml "Senue ect. Ce 0,6 ml sl faint de narcoz8 REMEDILE GANGLIOLITICE (BLOCANTE GANGLIONARE). REMEDIILE CURARIFORME. gangliolitice ~ remedii ce inhib transmisia impul datorité bloc&rii N-colinorecepi: reparatele din grupa _gangl prin ‘membranei postsinaptice. icA intrerup transmiterea Punetele de aplicare sunt inoreceptorila a acidl Sstemel N-olinon ganglionare, ! na Remedile ganglioltice nu tre bariera hematoencefalic’, Ca rezaltat al paraliziei ganglionilor are loc denervatia farmacologica forganelor ~ controlul nervos al functiei lor se pierde. Se produc schimbéri mari in 101Re Rp. Benzohexonti 0,25 tab sistemul cardiovascular. Vasele se dilatt deoarece fluxul de impult ve 1 comprimat de 3 ori/2 re care tree prin ganglionii simpatici este blocet de subs Scade TA (70-80mm) este urmati de simptoamele de hipoxie a ini Rp. Solutie de pentamina $%-Iml i ia DidN.12 in amp, ensiune, Anemierea acutha creerului duce la lesin (ok § Penu inject Cite 0,Sml de 2 ori hn ‘Hipotensiunea indelungat® poate da focare de necroz cerebral, ine ymbora vaselor cerebrale si coronare, vaselor retine. ci itice: puls filiform frecvent, | TAeateperfiia va soul de norarenain, meron a efedi tubocurarina, eare incepind cu 1944 se jorelaxantele se impart in: ‘° Durati scurtd (10-20 min): Trepiriu iodid, Trimetafan fa) relaxantele cu actiune de tip compet ms + Duraté medie (2-4 ore): Bezohexoniu, Hexametoniu, Azametoniu, Cvaterd§)relexantele cu acfune de tp depolart * Duraté lunga (4-6 ore): Pirilena, Pempidina, Trimetidina, Dimecolina, 6) relaxaniele musculare cu actiune ce 1a, Anatracconiu, Pancuronia, Bezohexoniu, Hexametoniu, Azametoni, Dimecolina, Trepiriu (60 min): Antraxoniu si Pancuroniu in doze mari Coateron, Trimetidina Pirilena, Pempidina,, Pahicarpina, Temechina de sulfoniu: Trimetafan camsilat alb sau gitbui e pra, tablete de 0,1 510,25 sin fiole a cite Tml sol. de 2°. ‘maseulatura mimic’ a fee Se administreazt intern cite 0,1-0,25 de 3-4 ori/i, s/c, i/m si cite 0,5-2ul stiyoeale, m.trunchuiului 2%, ‘espirajia se intrerupe si dac8 bolnavului ma Preparatul se absoarbe greu din intestn: la injectare in vend efectul dureazilmoartea survine repede ca rezul ore, s/e ~5 ore. Dozele maxime: intem ~ 0,3 (0,9), se - pind la 0,0075 (0,3). Pentamina — se difuzeazi in fiole a cite 1 si 2ml sol. de 5 antele din acest& grupi ac durata efectului. Ele sunt Ca si acetilcolina, aceste relaxante se combind cu sistemele 1a ~ este un preparat sintetic. ‘provocind depolarizarea membranelor postsinaptice si ex 1025 Gumatate de tablets) de 2-Sori ‘deosebire de ACK ele sunt distruse lent sau nu se distrug de indicate in: ‘acvea depolarizarea provocati de ele e destul de stabil ‘excitebilitatea. ‘Reyreentantl principal din acest gpa este je enosflulu, otgggfune de scura duraé GLI? min), Ea ee uta ind ee eee ee ° femporart a mujer (inubairepoifia agmentlorosoase naan, Spoeh ae ‘Scurta durati). _ Tubocurarina ‘iole a 10 mi solutie injectabila continand tubocurarina hidroclorid 30 mg ml. 103 102scheletici in timpul interventilor chirurgicale, rticulare, diminuarea contraciilor in timpul ‘asi, este maxim dupe } : Administrare intravenoasé (de asemenea ca perfuzie), iar, in cazul in care este necesar, administrare intramusculsra. neurologi 15. muscular; la pacienjt cu leziuni grave sau arsuri grave, leziuni care penetreaza cit schiul. Administrarea va fi ficuti cu precaufie in cazul in care pacientul sufera de o fi. Clorura de suxametoniu nu se recomand8 li fn electrogoc 0,3 mg/kg corp intravenos, ct cd ‘Tubocurarina nu trebuie repetata in decurs & PTEZintA 0 predispozitie speciald. pot aplirea: tai fibrilafie ventricular’, cresterea sau scdderea ssculara Duchenne, dup Solinesteraza seric& temporaria colinesterazei 1 emie sever, dupa post indelungat, cagex cq ®ute, dup expunere cronica > coline larizante (suxametoniu); mu se amesteca in aceeasi seringd cu tiopental si ah: seein (cel): iy em eg tpl oo Peeeeea Yee One elf eednmen ee etme tae fra een cera fun egee facia eee ee je je malign olinoreactive periferice, Ele acjioneaza electiv asupra sistemelor colinoreactive ale gen sil SNC. jat duyi * _ Scderea tonusului centrilor cu inervatie parasimpaticd, ceea ce duce la slabirea wo peri seus -aproximnati Tacfilor vagale ( olor digestive, activitates motoare a. organelor 10 minute, Aceasta permite w Benita on ia cerinjele din timp tice centrale inlituri efectele parasimpatice secundare ale ‘4 pe termen Tung. Paralit morfin — a : rgchii masticator, musck ® — Deprimarea centrilor motori subcortical a cdror exctaie condiioneaz uncle final, diaragma, Efectl @ Airechinevi (boala lui Parchinson,parchinsonismul), inesterazele serice. f(ea a70p @) YNINVaOo - YNRINIERION ~ VNREANIGE ~ TRA THTUTMOUY GD fe tuse, actiune sedativs, blocheaza efectele iritante _seerefia glandelor endocrine, relaxaea musculaturii netede ‘Contraindicayi: hipersensibilatea la preparat, glaucomi, hiperilazia prostate. Etectele secudare: uscacione In cavittea bucal,tabicarde, idl, euforie, YNUARIOWOUE (oyu zp a) Yaa = % fect spazmolitc, antiparkonsonism. Indicatii: Boala Parkonson, deregliri extrapiramidale (paralizie spastic rigiditate hiperkinezie, Boala Lit, astma bronsic, etc.) ipertensiune arterial8, insuficienta cardial sapMTMONDIpY hepatic, renala, t Efecte secundare: hiposalivate, dispepsietahicadie, amefeli, cefalee. | Mod de-admniseare: intern pt mash 001-0015 de “1-2 ori. Doze smaxime 0,03, ‘YNFIOZViaWOTEX YOHRPUAVNITOZVAYN. = Rp.: Diphenyltropind 0,01 DitdN.12 in tab. Inter cite I tableté de 3 ori/zi. S.lntem cite I tablets de 2 ori/zi. YOTAOLAWIWONTUGY VaNVOLISVID REMEDULE ADRENOMIMETICE. 1, Adrenoreceptorii -vasoconstrictori si adrenoreceptorii DUMTOMIPY GF terminatile nervoase si sunt excitali electiv de adrehalina care circula in singe Excitarea lor este urmaté de dilatarea vaselor. Adrenalina stimuleazi ait receptor ‘vasoconstrictor, cit gi pe cei vasodilatatori |terapeutic mic, de aceea trebuie fol | med iti numai la indicafia medi si sub control Tinfina Novpieina, Elin, Ferlena,lopranaina IL Deriy. imidazolinei Nafta ometoatna oC 2 Caran nin dense eee orang). Wedel nerlee adenegil ene nosironen, Adena inact et ne pin ee Sy St GE itr aac | peop Sl ne ea Sc wt onc Fr eda | og, ne hues ; reine de cin cen] nda Hieron areal ait n ura substan sunt nuit nu una prin suc or chinic, da prin a supadonae ct gungitocaon, Fata conte or tn organi Po {nlaturarea feocromocitomei adrenores ‘Mod de utilizare: intravenos prin perfuze si dozs mare de ; Efecte adverse: greturi,cefalee, palptafii, bradicardic, 3.Actiumea adrenal Fenilefrina — exciti numai adrenoreceptori P-vasoconstrictor! $i ‘supra nimi, Aceasti substan(S cu actiune pur vascular este una din ee . aca tnijloace de tratzment al hipotensiuni acute, ‘oprenalina ~ dimpotriva exci ea si| bronbiilor. Fi stimuleaz’ puternic supra. cordului: 2 soliderea TA. Izadrina electiv adrenoreceps folelor gi presiunea m: {n substante metabolizs suprima spasmul fibrelor musculare netede ale dept una dintre c fe bron suferi modifi, se elimina foarte incet din intstin (1 iui bron, ea este| ¥, ea ridicd TA in timp de 40-60 min, Efedtina noc wematoencefalicd si are oactune excita protunats asupra SNC nalind (B) ~ se capati din glandelesuprarenale ale vit az sub form de solute de 0,1% in flacoane de 30 ml rea sl, iim cite 0, ml in 250 ra solute de acute, Se pistreazt la aplicatie {in fiole a cite Im solutie de 0,1 310,2%. Se administreaz8 numa ind Lml sol.de 0,2% cu 250 ml sol.de glucoza 5%. Viteza perfuziei 1a inceput este 25-30 picaturiimin. Trebuie de avut grijé ca solufia s& nu nimereasca in fesuturi (necrozi).. Clorhidratul de efedrini e din planta Ephedra Vulgaris. Este un solubil in ap&. Se livreazi sub forma de praf, 5%, in astm brongic se administresza i 2 cu alte preparate: se injecteaza ifm ci ‘Mod de_administrare: Astm bronsic, subcutanat 03 eventual repetat la 20 de Tipeteniea areal, bolle miocadce, cadiopa ischemic, aha aril etpice, inf! mioari,ateroseleora vaca, cord pulmonar, etoragi interne, pete, feceromocitomal, plavcoml et ng ings, enor de posta cu reeni de wing insuficent feral sever, patknsonso, Conrainaile sunt reaive tn suai de gen, eae Pun ie @ reveal : " Precau: Prudnja in abet, basedwen, tine, barn, te smenopsi, sit de hipercalcomis si hipolatiemi. Epnetna re un ind ~ este un praf alb cristalin, ugor de praf gi in fiole cite Inal sol. de tem cite 0,01-0,025 si iv prin perfIzoprenalina ~ se livreaza sub forma de solutic de 0,5%, in flacoane cite 10 si 25ml si in tablete cite 0,005. Se administreaza prin inhalatic cite 0,5-Iml de solute de 0,5% sau cite I tableta sub limba in accesele de astm bronsic, imeticelor: 4° Hipotensiune (colaps, 50c, infecti) ~ perfuzia solufiilor de noradrenali mezaton, efedrina). Se cere un control peste 5-1Sminute al TA. + Stoparea inimii (0,5-0,7 ml sol. fiolati de adrenalin) Se injecteaz cu ajutorul ‘unui ac lung in cavitatea ventriculului sting. Apof se efectueazai masajul energie al {nimi prin peretele toracal). ‘ Astmul brongic (efedrini in tablete, inhalatoral de buzunar sau prin injectarea adrenalinei sau efedrinei s/c). ‘> Boli inflamatorii a mucoaselor nasului, ochilor ~ efedrind, mezaton sub fo de pict Pentru micgorareatoxicitati remedilor anestezice locale in anestezia regional Rp: Sol. de izoprenalina 0,5 D.S Pentru inhalatii Cite 0.5-1 mi in accese de astm bronsic # Rp. Sol. fenilefrind 1%-1ml f YNIIOOWIOIN © YNINVIORIOXATLA + YNIXOLOOOUCINIG_+ EB-TD anAISON T ‘oIoxwiaa + AOIONTIVL. + ToIoNgo1aN + 4 OIONALY T rowovad + ToIWsnaHOV + pg aan2a59N -T |=——| ormawa + ‘YNIGV190=VNIGLIANVD_ + 9 vaou WIN + t jue DO] qousIpe ANOTALNVOOTHONTUGY VAUVOTAISVTD apaTEDOTqoU mtREMEDILE ADRENOLITICE $I SIMPATOLITICE. reste actiunea lor adren dihidroergotamina gi alte preparate. insi datorité faptului, c& ele sunt foarte toxice, acum se utilizeard rar in practic&. Indicatiile remediilor adrenolitice: + Tratamentul bolilor vasulare periferice (endarteriitele, boala Reino ete.) in diferitetulburar trofice(rinita atrofid, uleerul gambei). 4% tratamentul complex al ato edem pulmonar, 4% oprirea metroragiilor in perioada postnatal’; “+ profilaxia i tratamentul tromboflebitelor. ° 3. Remediile a adrenolitice. gin ) este un amestec de alealoizi Blocheazi alfeadrenoreceptori v 4, Remediile B-adrenolitice. Blocada adrenoreceptorilor-f apare mai inti de toate la sclderea automatismaului inimii gi slabirit activitaié i » Puteri contracted | srteriale). Efectul antiaritmic este rezultatul reducerii infh hipertensiunea arterial, tahiaritmiile card tului de miocard. Adjuvant in cardiomiops i Migrena. Contraindicasi sau I, bradicardia si bbronhospasm (le petsoanele predispuse), varstnici), insuficient& cardiac congestivi, vasoconstrictie reflex Rp. Anaprilina 40 mg D.t.d.N.50 in tab, S.Cite | pastld de 2 ori/zi. care blocheaz’ inervajia simpatick la ‘ez, tivelul terminatiilor fibrelor postganglionare (adrenergice). Din aceasti grup face parte octadinul, rezerpinul, metildop: rarea lent a noradrenalinai din depozitele i in cantitifi insuficieme pentru a-si manifesta efec iuzeaza gi exctarea inervafii simpatice nue insofit de efectul obi skoarece lipseste mediator. Ca rezultat, tonusul musculaturit netede a vaselor s¢ reduce gi TA seade. Remediile acestui arup igi gisese larg intrebuinjare in ratamentul boli hipertonice. Octadina ca remedin antihipertensiv, este mai eficace decit rezerpina ¢} Toleranta Ia aceste preparate se dezvol foarte incet,ceea ce este un mare avaniaj al ‘eestor preparate, deoarece ele se intrebuinfeaza de obicei timp indelungat. 13