sistem de coroziune prezinté o comportare particulara, in care experienta de
laborator si mai ales aplicatia devin un ghid foarte important in rezolvarea
problemelor de coroziune.
9.2. Reactii chimice si electrochimice de coroziune
9.2.1. Reacfii chimice de coroziune.
Coroziunea in acizi Dizolvatea metalelor in solutii acide apoase se
petrece cu degajare de hidrogen gazos si formarea _sdrurilor
corespunziitoare. Céind metale ca: zinc, fier pur sau aluminiu, sunt introduse
intr-o solufie de acid clothidric, spre exemplu, reactille chimice
corespunzatoare, sunt date de ecuatiile:
Zn+2HCI + ZnCl, + Ht (9.5)
Fe + 2HCI — FeCl, +H, (9.6)
2Al + 6HCI ~ 2AICl, + 3H, on
Clorurile formate sunt solubile si se gasesc in solufie sub forma de
ioni independenfi; cantitatea de hidrogen degajata este proportional cu
valenfa metalului care se corodeaza.
Reacfia plumbului cu o solujie de acid sulfuric conduce rapid la
formarea sulfatului de plumb greu solubil, care formeaza un strat compact
pe suprafaja metalului si coroziunea acestuia inceteaza:
Pb +H,SO, - PbSO, + Ht (9.8)
Coroziunea tn medii neutre si alcaline Coroziunea metalelor se poate
produce, de asemenea si in apa curenté, apa de mare, solufii de sdruri sau
solufii alcaline. Aproape in toate aceste sisteme, coroziunea se produce
numai daca este prezent oxigenul dizolvat. Solutiile apoase dizolva rapid
oxigenul din aer si acesta reprezinta sursa de oxigen ceruti de procesul de
coroziune, Cea mai obisnuita coroziune de acest tip este ruginirea fierului,
cdnd este expus in atmosfera umeda sau apa:
321 4Fe + 6H,0 + 30, > 4Fe(OH), + (9.9)
Conform ecuafiei (9.9) fierul se combina eu apa si cu oxigenul, cu formare
de hidroxid feric, un produs rosu brun, insolubil.
{in conditii atmosferice datorita posibilititii de uscare, hidroxidul feric
se deshidrateazA si se formeaza familiara rugind ~ oxidul rogu-brun de fier
— conform ecuatiei
2Fe(OH), — Fe,0; + 3H,0 (9.10)
Coroziunea in solutii de struri oxidate Metalele pot fi de asemenea
atacate corosiv gi in solufii care nu contin nici oxigen dizolvat, nici acizi
Cele mai tipice exemple de astfel de solufii, sunt cele ale srurilor oxidate,
‘cum ar fi cele ferice sau cuprice. Reacfille de coroziune in cazul imersiei
zincului in astfel de solutii sunt:
Zn + 2FeCl, > ZnCl, + 2FeCl, 11)
Zn + CuSO, > ZnSO, + Cu (9.12)
Cuprul format in ecuafia (9.12) se depune pe suprafafa zincului sub
forma unui depozit spongios. Reactia este denumita curent, cementarea
cupralui
9.2.2. Reactii electrochimice de coroziune.
Reacfiile electrochimice sunt reactii de oxidare sau reducere, care
implica transfer de electroni prin interfaja metal/solutie de electrolit. Sa
considerdm reactia (9.5),reprezentind coroziunea zincului in solufie de acid
clothidric. Deoarece acidul clorhidric gi clorura de zinc sunt disociate in
solufii apoase, ecuatia poate fi rescrisa astfel:
2n+2H++2Ch— Zn" +2Cr+H,t = (9.5.a)
Scrisi sub aceasta forma, ecuatia indica clar neparticiparea directa a
jonilor de clor in reactie; ei apar nemodificati, deo parte gi de alta a
ecuafiei. Astfel, 0 ecuatie mai simpla se poate scr:
322 n+ 2H’ > Zn +H,t (9.5.b)
{in timpul reactiei, zincul este oxidat la Zn”, iar ionii de hidrogen, sunt
redusi la hidrogen gazos. Prin urmare, reactia (9.5.b) poate fi separata in
dowd reacfi electrochimice parfale:
= reacfia de oxidare a metalului (reactia anodica):
Zn Zn” +2¢ (9.13)
_ reactia de reducere a oxidantului din mediu (reactia catodica):
2H +2e > H, (9.14)
Reacfiile (9.13) i (9.14) se produc simultan si cu aceeasi viteza pe
suprafata metalului, Acest fapt conduce la unul din principiile cele mai
importante ale coroziunii electrochimice: in timpul coroziunti metalelor
viteza reacfiei de oxidare este egald cu viteza reacfiei de reducere (in
termeni de producere si consum de electroni).
Din punct de vedere al reactiilor parfiale, procesele de coroziune sunt
reprezentate de cateva reacjii electrochimice generale.
Reacfia anodica, in orice proces de coroziune, (9.2) este oxidarea unui
‘metal Ja ionul sw
M—>M?* +ze
Numarul de electroni eliberati in reactie, ze, este egal cu valenta
ionului metalic.
Reacjia catodicd, in orice proces de coroziune, este reducerea unet
specit oxidate, prezeniai in mediul de coroziune, care intr-o forma general
este reprezentatd de ecuafia:
Vo, #z€-> VaR (9.15)
incare Ox, R reprezinti forma oxidata respectiv forma redusa a
reactantului; vo, $i Vp coeficientii stoechiometrici corespunzatori,
Exist multe reac{ii catodice care pot fi luate in vonsiderajie in
coroziunea metalelor, dar cele mai comune sunt urmatoarele:
323 ~degajarea hidrogenului in mediu acid:
2H,O* + 2e -> 2H,0 + H,t (9.16)
= degajarea hidrogenului in medii neutre sau alcaline:
2H,0 + 2e > 20H" + H,t (9.17)
—reducerea oxigenului dizolvat, in medi acid:
0, #4H* + 40 > 2H,0 (9.18)
= reducerea oxigenului dizolvat, in medi neutru si alcatin:
0, + 2H,O + 4e > 40H- (0.19)
= reducerea ionilor metalic de la valent superioarat ta valenjai
inferioarat:
M® +(z,-z,)e-> M®™ (9.20)
= depunerea de metal:
M"+ze>M (9.21)
Toate reactiile catodice au ca trisitura comund, consumarea
lectronilor eliberati in reactia anodica,
Reducerea ionilor de hidrogen (ecuatia 9.16) este reactia catodica care
se produce in timpul coroziunii in acizi si cinetica ei are de regula rol
determinant asupra vitezei de coroziune, Reacjia 9.17, reducerea
moleculelor de apa eu degajare de hidrogen, poate avea un rol important in
special in coroziunea metalelor foarte active (zinc, aluminiu) in medii
alcaline. ;
Reducerea oxigenului (ecuafiile 9.18 si 9.19) este 0 reactie catodica
foarte important deoarece oxigenul este prezent in toate mediile naturale gi
324 in solutiile expuse la atmosfera, cea ce il face unul din cei mai comuni
agenti de coroziune.
Reducerea ionilor metalici (ecuafia 9.20) si depunerea de metal
(ecuafia 9.21) desi mai putin comune, cauzeazi probleme serioase de
coroziune.
Toate reaetiile de coroziune sunt simple combinafii ale unei reactii
anodice cu una sau mai multe reacfii catodice. Majoritatea proceselor de
coroziune pot fi interpretate cu ajutorul celor sapte reactii electrochimice
prezentate mai sus.
in timpul coroziunii se pot produce mai multe reactii anodice sau
catodice, Cénd un aliaj se corodeazi, metalele componente trec in solufie
sub forma ionilor respectivi. $i mai importantd este producerea mai multor
reacfii catodice pe suprafafa metalului, care marese viteza de coroziune a
acestuia.
9.3. Termodinamica coroziunii metalelor in solutii apoase.
Pentru majoritatea metalelor aflate in condifii naturale, starea
metalica este termodinamic instabila. Pentru reducerea ionilor metalici din
compusii naturali (minerali) se cheltuiesc energii importante (chimice,
electrice, ete) pe cand reactia inversd este spontand. Odata izolat metalul, el
va tinde s& revind la starea stabili termodinamic, Nu este mai putin
adevarat c& cinetica acestor reactii poate fi suficient de lenta, astfel incdt
pentru scopuri practice metalul rméne stabil.
Tendinfa metalelor de a trece in stare ionicé (de a se coroda) difera
mult de la un metal Ia altul si se poate caracteriza termodinamic prin
variatia energiei libere de reactie Gibbs, AG, ce insofeste procesul.
Un proces de coraziune este posibil termodinamic dacd AG < 0; este
imposibil termodinamic dactt AG >0 si se aflt la echilibru daca AG = 0.
Cu cat variatia energiei libere de reacfie, AG este mai negativa, cu atit
este mai promunfati tendinfa termodinamica ca s& se producd reactia de
coroziune, Trebuie subliniat cA tendinfa la coroziune nu este 0 masura a
vitezei de reacfie. O valoare negativi mare pentru AG poate si nu fie
‘insofit4 de o vitez de coroziune ridicata, dar cind AG este Pozitiva se
poate spune cu certitudine c& reacfia nu se produce in conditiile particulare
date. Daca AG<0, viteza de coroziune va fi rapida sau lenta, depinzand de
factori diferifi, cum ar fi difuzia, migrarea, formarea de faze solide la
interfata, etc, care pot controla viteza de reactie
325 9.3.1. Caleulul termodinamic al coroziunii
intrucdt reactiile de coroziune ale metalelor in solufii apoase se
desfigoard dupa un mecanism electrochimic, variajia de energie libera
poate fi exprimati in funcjie de tensiunea electromotoare, E, a pilei
electrochimice in care se desfasoara reversibil reactiile — anodicd si
catodica ~ ale procesului de coroziune:
AG=-2FE si AG’=-2FE® (9.22)
in care: E ~ tensiunea electromotoare
E* - tensiunea electromotoare standard a reactici,
z~—numiarul de electroni transferafi in reactie,
F ~ constanta lui Faraday. Deoarece F=96500 C gi leal = 4,184 J,
atunci:
AG’ = -96500 z E” ,{J] (9.23)
sau
AG*= -23060 2 E” ,{cal] (9.24)
Tensiunea electromotoare sau tensiunea de cchilibru este data de
relafia:
E-€e,c—fe,a (9.28)
incare: _&e,q ~ potenfialul de echilibru al metalului in condipile date;
£¢,¢ = potenfialul de echilibru al reacjei eatodice (potentialul
redox al agentului oxidant, prezent in solutie).
fnlocuind E cu diferenfa potentialelor de echilibru in ecuatia (9.22) si
pundnd condifia termodinamica de spontaneitate a reactiei:
AG =-2 (€¢,0-te,) <9
se obfine:
fea
-[farnur eK] a
aay
328 Suma primilor doi termeni din partea dreapta a ecuafiei reprezinta
potentialul standard al electrodului AwAu(CN),” si este de -0,6V. Din
aceasti cauzi, in acest caz, aurul se comporta ca un metal activ (nenobil),
care se poate coroda usor intr-o solujie de cianuri neutra, care confine
oxigen dizolvat.
Prin urmate, fa cazul formérii de ioni complecsi ai metalului cu
anion din mediu, datorité activarii potentialului de echilibru al metalului,
tendinja termodinamicd de coroziune creste.
Cele mai comune reac{ii catodice de coroziune sunt: degajarea
hidrogenului (ec. 9.16, $i 9.17) $i reducerea oxigenului dizolvat (ec. 9.18 si
9.19), ale caror potentiale de echilibru, in condifii standard, au expresiile
€.yyyq2 = ~0,059- pH (9.33)
pon = 423-0,059: pH (9.34)
Rezulta c4 atdt potenfialul de echilibru al elecirodului de hidrogen,
cat si al celui de oxigen sunt funcfii liniare de pH, cu panta negativis
(0,059).
Reprezentarea graficd a ecuafiilor (9.33) si (9.34) in coordonate
potential-pH constituie aga numita diagram& de stabilitate
termodinamica a apei (figura 9.1)
Dreptele pline, n si m, reprezinta variafia cu pH-ul a potenfialelor de
echilibru ale electrodului de hidrogen, respectiv oxigen la 250C si
presiunea de 1 atm. fn diagrama sunt figurate si dreptele intrerupte,
corespunzatoare presiunilor par-iale ale hidrogenului si oxigenului de 107
si 10° atm. Diferenfa constant de 1,229V dintre dreptele m si n reprezinta
team. a pilei galvanice cu electrozi de oxigen si hidrogen, independenta de
pH-ul solutiei
,229V (9.35)
329 -04
2
&
Potential de electrod,€ [ V ]
2
$
1,2
2 4 6 6 10 12 14
pH
Fig. 9.1. Diagrarna de stabiitatetermodinamicé a apei la 25°C
Domeniul cuprins intre cele dowd drepte reprezinta domeniul de
stabilitate termodinamic& al apei. in afara lor, deasupra dreptei m, are loc
degajarea oxigenului gazos, iar sub dreapta n, degajarea hidrogenului
gazos. Din punct de vedere al coroziunii este important de remarcat cd
domeniul in care oxigenuil poate actiona ca depolarizant catodic este situat
sub dreapta m, iar cel in care degajarea hidrogenului este reactia catodica
este situat sub dreapta n.
9.3.2. Diagrame de echilibru potential ~ pH
(Diagrame Pourbaix)
Produsii de coroziune insolubili capabili si formeze pe suprafaja
metalului straturi compacte, protectoare, au un rol important in rezistenfa
anticorosiva. Legat de aceasta, un interes deosebit il prezinti oxizii $i
hidroxizii metalului, care pot si se formeze in contact cu apa. Stabilitatea
metalului si a diverselor produse de oxidare ale acestuia sunt dependente de
pH si potential.
Reprezentarile grafice ale echilibrelor dintre metal, solufia care
contine ionii lui $i combinapiile grew solubile ale metalului cu oxigenta, in
diagrame potential-pH, in condifii izoterm-izobare, constituie asa numitele
diagrame de stabilitate termodinamicd Pourbaix.
330 in figura 9.2 se prezinta diagrama Pourbaix pentru sistemul fier/apa
Ja 25°C gi presiunea de 1 atm., pentru dowd concentratii ale ionilor Fe™” in
solufie:1 moV/L (liniile intrerupte) si 10° mol/L (lniile continue).
Fig. 9.2.
iagrama Pourbaix a sistemului Fe/H0, la 25°C.
Dreptele m sin reprezinti dependenfa de pH a_potentialului
electrodului de oxigen, respectiv hidrogen.
Liniile orizontale 1 gi 2 corespund reacjiilor de echilibru:
1: Fe <=? Fe" +26
2: Fe" => Fe" +e
cu potentialele de echilibru:
-0,440+ 0,0295-Iga
g ie dle
el” “Fe/Fe2+ © 2F “Fe2+
Fe2+
331 Stn "re. £0,77040,059 ig Fe “pede
Spe2t A pe2t
Deoarece ionii H+ nu participa la aceste reactii potenfialele lor de
echilibru. sunt independente de pH si reprezentarea lor graficd este 0
dreapti paralela cu abscisa.
Liniile verticale 3, 4 si5 corespund echilibrelor:
areo
6,2 "Red /Redt *
3: Fe2+ + 2H <=> Fe(OH) + 2H*
4: Fe3+ + 3H <==» Fe(OH)3 + 3H*
5: Fe(OH)) <== HFeO; + Ht
care, fiind echilibre pur chimice, nu depind de potential. De eceea ele se
reprezinta ca drepte perpendiculare p> abscis’ la anumite valori ale
pH-ului, dependente de concentrajia speciilor ionice si calculabile din
produsul de sotubilitate al fazeor solide,
=
Tinand cont c& Py =1810" si 9 =6.10 valorile de
Fe(OH)» Fe(OH),
pH corespunziitoare dreptelor 3 la cele doua concentratii ale ionilor Imol/L,,
6
respectiv 10° ° mol/L, sunt 6,63 si respectiv 9,62; in cazul dreptelor 4
valorile de pH corespunzitoare find 1,59 i respectiv 3,59. Pentru
echilibrul 5, 1a dare" 10° moVKg, pH=12,29.
Liniile oblice, dependente atét de pH cAt si de potential corespund
tunor echilibre electrochimice, la care participa si ionii de hidrogen:
6; Fe + 2H)0 <== Fe(OH), + 2H* + 2€
7: Fe(OH)? + H20 <—» Fe(OH)3 + H+ +e
8: Fe2+ + HO Z— Fe(OH)3 + 3H* +e
9; Fe + 2H9O G— HFeOq" + 3H* +e
332 cu potentialele de echilibru:
RT, -
£6,6~ "FerFe(OHl)y * apis ~~ 0.049 0,059 pH
=20 RT, =0,179—
o7* *Pe(OH)y/Fe(OH), +f MA H+ =0.179-0.059pH
RT,
RT, 3
=< RT RDy
°e8""Fe2t/F(OH), Fo Fett FHF
969~0,059-Aga, 4 ~0,177PH
Dina RT,
fe retFe05 2F “yre03 “om
=0, ~0,0885pH
, 493 +0,0295 "ros p
in fine linia 10, paralela cu abscisa corespunde unui echilibru
independent de pH al cérui potenfial depinde de activitatea ionilor
HFeO} din solute:
10; Fe(OH)3 +e =z HFeO; +40
si
fe 19 =#2 Ting
e,10 Fe(OH),/HFe0y FF — HFeOz
=-0,904 - 0,059);
Os
La folosirea diagramelor pctengial ~ pH, tn solufii nu prea concentrate
si in absenfa agenjilor de complexare putemici, activitatea se poate
aproxima cu concentrafia. Valoarea pH-ului solutiei de electrolit si
333 potenfialul de electrod al metalului determina starea sistemului, care poate
fi in domeniul de imunitate, de coroziune sau de pasivitate, conform
diagramei simplificate prezentata in figura 9.3.
16
12
0.82
04
0.0
04
08
Fig. 9.3. Diagrama Pourbaix simplificatd a sistemului FelHy0, la 25°C
ca in afara oxizilor si
Trebuie, de asemenea, avut in vedere,
in funcfie de natura
hidroxizilor pot s& apara si alte combinafii in sistem i
chimicd a solufiei.
9.4. Cinetica coroziunii metalelor in solutii apoase.
Echivalenfa dintre cantitatea de substan transformata intr-o reactie
electrochimicd si cantitatea de curent implicaté, data de legea lui Faraday,
face posibila exprimarea vitezei de coroziune in termenii curentului de
coroziune, Corelatia dintre cele dowd moduri de exprimare, fiind data de
ceouatia
Veor = Kericor (9.36)
334 ineare: Vor ~ viteza de coroziune, g/m’
ke ~ echivalentul electrochimic al metalului care se corodeaza,
g/Ah;
icor ~ densitatea curentului de coroziune, A/mn™
Coroziunea unui metal in solufii apoase este guvernati de cinetica
reacfiilor electrochimice care se petrec la interfaja metal/solutie. Conceptul
de potenfial mixt, impreund cu suprapunerea curbelor parfiale curent-
potential, formeaza bazele teoretice ale cineticli coroziunii electrochimice
Fiecare reactie parfiala are cinetica proprie, respectiv dependenta curent-
potential este caracteristicd reactici in condifiile date. Daca vitezele
ambelor reacjii parfiale sunt determinate de 0 etapa electrochimica lent,
sse spune cdi sistemul de coroziune este controlat de polarizayia de transfer
de sarcindt sau se afl sub control de activare. Cand viteza de coroziune
este determinata de etapa de transport a speciilor reactante la sau de la
electrod atunci, sistemul de coroziune este controlat de cinetica de difuzie
9.4.1, Cinetica si mecanismul coroziunii metalului omogen
‘Metale sau aliaje cu structura perfect omogen nu exist in practica.
Se apropie cel mai mult de aceasti stare amalgamele metalelor alcaline.
Coroziunea metalelor omogene prezintA totusi interes deosebit, deoarece
studierea ei permite interpreterea exact’ a mecanismului electrochimic al
coroziunii. Bazele teoretice ale coroziunii omogene au fost puse de Wagner
si Traud , prin cercetarea coroziunii amalgamelor de zinc in solufii acide.
Coroziunea se produce intr-un mediu dat, din cauza instabilitatii
termodinamice a unui metal in raport cu o forma oxidata a sa si conceptul
nu cere preexistenfa unor pozifii anodice sau catodice pe suprafaja
metalului. Orice pozitie poate fi anodica la un moment dat si catodicd la
altul si/sau procese anodice $i catodice pot sa se produc simultan pe pozi
anodice si catodice, care sunt separate de distanfe de dimensiuni atomice.
9.4.1.1, Potentialul de coroziune si curentul de coroziune.
Coroziunea unui metal pur si omogen intr-o solutie acid’ dezaerata
poate reprezenta un exemplu tipic de coroziune omogena in care ambele
reacfii - a metalului si a hidrogenului - sunt controlate cinetic de etapa de
transfer de sarcina, sau se afl sub control de activare. in figura 9.4 este
335 prezentat modul cum se suprapun curbele de polarizare totale si partiale ale
celor doua reactii $i formarea, astfel, a potentialului de coroziune.
Fig. 9.4, Diagrama de coroziune a unui sistem omogen sub control deactivare
Curba iy, este curba de polarizare a metalului, compusi aditiv din
igyreurba anodica parjiala de ionizare a metalului (M->M#**ze)
si iy cuba cated paril de depunere a ionlor metalic (M*+¥ze->M), Adicd:
iM Fe (9.37)
Curba i,, va fi curba de polarizare masurabilé, daca nici o altd reactie
nu se produce pe suprafata electrodului
Cazul cand doar reactia hidrogenului s-ar putea produce este
reprezentat de curba totali de polarizare iy, compusi aditiv din
curba i, ,-curba parfiali de oxidare a hidrogenului (Hy >2H + 2e) si
iguourba parfiala de reducere a ionilor de hidrogen (2H* + 2e->H2)
Adica:
iy = han min (9.38)
Daca ambele reactii sunt controlate de etapa electrochimica, cinetica
lor este deserisi de ecuafiile Butler Volmer:
336 te MZMF
xp - SMM
ex RTM
Oe HZHF
RT |
incare: igm si ig sunt densitifile curenfilor de schimb,
corespunziitoare reactiei metalului si reactiei hidrogenului;
a, Og —coeficientii de transfer de sarcina ai reactiilor parfiale
(aq +o = 1);
TM =8-Fy si My =e~eyy Polarizatiile de transfer de
sarcina corespunzitoare celor doua reactii
2y4 = 2 = z-numarul de electron transfera{i in reactiile parfiale.
in prezenfa unui proces electrochimic secundar (reactia hidrogenului),
care are un potential de echilibru, ¢,,, mai electropozitiv decdt eq 4,
(9.39)
reacfia metalului este polarizet’ anodic; se produce un proces net de
coroziune (j,, 0) si se stabileste un petengial mix, poteniall de coroziune Egor, astfel
incat:
Fem “Poor “Fe. 40)
si
41)
Adica, la potenfialul de coroziune, densitafile curenilor totali de
oxidare gi reducere, sunt egale intre ele:
in cazul in care potentialul de coroziune este suficient de indepartat de
potentialele de echilibru ale reactiilor metalului si oxidantului, astfel incdt
s4 poata fi aplicaté aproximarea Tafel la ambele reactii (adici si se
neglijeze reactiile opuse pentru fiecare proces), se objin ccuatiile
simplificate:
=(Cue -e)] (9.42)
337 Deoarece, in aceste relatii jintereseaz4 doar marimea densit&{ii de
curent, fiecare component este tratat ca 0 cantitate pozitiva. Din egalitatea
prilor din dreapta ale ecuatilor de mai sus, se obfine urmatoarea expresie
a potentialului de coroziune
100% BeOx
In 0% 4928 8.04 +
taM + Me,Ox. i
BE
ZF Ogu +Scox ton
Seon
Daca se admite 0 valoare de 0,5 pentru coeficientii de transfer de
sarcina, ecuatia de mai sus devine:
RT, 00x , eM **e,0x
an 0.44)
ZF ig. 2
Cénd densitafile curenfilor de schimb sunt egale, termenul logaritmic
devine zero $i potenfialul de coroziune este media aritmetica @ potentialelor
de echilibru ale celor doua reactii.
®cor
9.4.1.2, Diagrame simplificate de coroziune
Dacd se are in vedere ca Ia potentialul de coroziune vitezele de
desftisurare ale reacfilor opuse sunt neglijabile, astfel tnedt viteza reactiei
totale poate fi considerat’ egala cu viteza reacfiei directe, si dacd nu se mai
traseaza curbele parjiale de polarizare ale reactiilor opuse, se obfine 0
diagram de coroziune simplificata (figura 9.5), care const din curba de
polarizare anodic a metalului (1) si ourba de polarizare catodicd a
oxidantului (2).
Deoarece pentru o reacfie sub control de activare, iy da
jreversibilitatea reacfiei atunci in funetie de marimea relativ& a densitiilor
Curen{ilor de schimb (ale reactor pariale), potential de coroziune poate
hua una din pozitile prezentate in figura 9.6, reprezentind procese de
coroziune sub control anodic (a), catodic (b) sau mixt (c)
338 te
Fig. 9.6. Diagrame simplificate de soroziune care ilustreazit coroziunea unui metal sub
control de activare: a) ~anodie, b) ~catodic, c) ~mixt.
Daca 49,0x>>%o,M , atunci Egor tinde sa se apropie de &e,Ox., si
procesul de coroziune este controlat de reactia anodica (Fig. 9.6 a); dacd
339 ip,0x<>tcor Si iaM >> ic,Ox» Panta dreptei anodice
obfinuté din ecuafia (9.47) este:
» =( 2,3-R:T
+l aigi Ga eF 9.48)
Pentru curba catodica, céind & <¢,).Curbele 1 si 3 sunt pentru aceeasi concentratie de oxidant (c, ) dar
la viteze de curgere diferite (v,>v,). Potentialele de coroziune se deplaseazi
in direotie catodicd ( Exg¢3 > ®q:2 > Soon) Si densitiile curentilor de
344 coroziune sunt egale cu densitafile curentilor limits corespunzatori, in
acord cu relatia:
j, — 2FDoe He
“Gt (9.52)
9.4.1.8. Pasivizarea spontana a materialelor metalice.
Nofiunea de pasivitate a aprut ca rezultat al observafiilor asupra
comportarii fierului in solutii de acid azotic. in solufii diluate metalul se
dizolvi dupa mecanismul obisnuit al coroziunii metalelor in acizi gi asa
dup cum era de asteptat, viteza de coroziune ereste odata cu concentrafia
acidului, Totusi in solutii concentrate de acid azotic viteza de coroziune
scade pfnd la valori neglijabile si fierul este practic rezistent la coroziune,
cu toate cd prin comparafie cu acidul azotic diluat tendinta termodinamica a
procesului de coroziune creste semnificativ. Aceasta schimbare brusca de
la coroziune puternicd la stabilitate aproape complet nu este insofita de
modifieari vizibile ale suprafejci ~ ficrul isi pistreazd luciul metalic si se
comporta asemanator unui metal nobil. Posedénd 0 capacitate de oxidare
importanta, acidul azotic pasivizeazi fierul,
O suprafafi metalicd se spune c& este pasivé cdnd, desi
expusa intr-un electrolit in condifii in care coroziunea este posibila
termodinamic, aceasta raméne vizibil neschimbati pentru o perioada de
timp nedefinita; pasivizarea consta in inhibarea cineticd a procesului de
coroziune.
in stare de pasivitate metalele sunt practic imune la coroziune si din
punct de vedere electrochimic sz comport ca metalele nobile neatacabile.
Trecerea unui metal din stare activa in stare pasiva este conditionata de
atingerea parametrilor critici de pasivizare: igg si 8, atingerea lor este
posibila fie prin potarizare anodica de la o sursd exterioara de curent, asa
cum s-a aritat anterior, fie prin reducerea unui oxidant, prezent in mediul
de coroziune, care indeplineste anumite condi
Cénd un metal este expus intr-o solufie corosiva, pe suprafafa lui se
petrec doud procese: oxidarea metalului si reducerea agentului oxidant din
solutie. Pentru un metal care prezinta tranzijia activ - pasiv, acest lucru
poate fi ilustrat prin suprapunerea curbei de reducere catodica a oxidantului
345 peste curba anodicd a metalului. Figura 9.10 ilustreaza trei eazuri diferite,
care pot s apara, céind un proces catodic este suprapus,
fy tg 93 ——
¢
(— POTENTIAL —+(4)
SEE ese eter
0,01 0,1 1 10 100 1000
DENSITATE DE CURENT
Fig. 9.10, Bfectl densitgii curentului de schimb al reacfiei eatodice de coroziune
(controlaté de transferul de sarcind) asupra stabilitaii stiri pasive
Cele trei curbe catodice reprezint& procese de reducere controlate de
polarizatia de transfer de sarciné (comportare Tafel), avind diferte
densiifi ale curentului de schimb, ip. Considerind cazul (1), aplicarea
teoriei potentialului mixt, dat de Wagner si Traud, indica existenfa unut
singur potential stabil in punctul A, ia care este indeplinita conditia ca
viteza totala de reducere si fie egala cu viteza total de oxidare. {in cazul (2)
existd trei puncte (B, C si D), in care este indeplinita aceasti conditie
Totusi, punctul C nu reprezinta o stare stabil, fiind situat in domeniul de
tranzitie, al pasivitajii instabile, Deci, numai potenfialele corespunzitoare
punetelor B si D sunt stabile pentru acest sistem. Punctul B este situat in
domeniul activ si corespunde unei viteze de coroziune ridicate, in timp ce
punctul D este situat in domeniul pasiv si viteza de coroziune
corespunztoare este foarte mica. Pentru cazul (3) existd un singur potential
stabil, corespunzator punctului E, situat in domeniul pasiv.
Exemplele de mai sus indica existenfa a trei posibilititi distinete:
1) sistemul metal/mediu este stabil numai in stare activa, 2) sistemul
meial/mediu este stabil fie in stare activd, fie in stare pasivi si 3) numai
starea pasivé este stabild, Din punet de vedere al rezistenfei la coroziune,
conditia prezentata de cazul (1) este cel mai putin de dorit; desi cazul (2)
indicd starea pasiva stabild, condifiile de imersie si alfi facteri accidentali
vor decide daci metalul va fi in stare activa sau pasiva; cazul (3) este cel
346 mai favorabil, deoarece un sistem metal/mediu corosiv, prezentind aceste
caracteristici se va pasiva spontan.
Din figura 9.10 se poate vedea o& pasivarea spontand este dependent
de poritia relativa a curbei de reducere catodicd si maximul curbei de
dizolvare a metalului, Un metal prezenténd tranzitia activ-pasiv, se va
pasiva spontan dacd densitatea curentului catodic 1a potenfialul de
pasivizare, i(€,) este egald sau mai mare decdt densitatea curentulu
critic de pasivizare, igg. Acest criteriu poate servi la definirea unui indice
de pasivizare, P, conform relatiei:
i (ep)
pa-£ Ps (9.53)
"CR
Pentru un proces catodic controlat de transferul de sarcina, indicele
de pasivare, poate fi calculat cu relatia:
i (—Np/,)
eee (054)
fn care: jg.¢ este densitatea curentului de schimb a reactiei catodice de
coroziune; Np ~ polarizafia catodicd la gp; be ~ panta Tafel a reactici
catodice. in cazul unui proces catodic controlat de difuzie, P depinde numai
de ig si i, (densitatea curentului limit de reducere a oxidantului) si este
independent de potential:
(9.55)
Indicele de pasivizare poate fi utilizat ca o masura
cantitativa a tendinfei la pasivizare a unui metal intr-un mediu
corosiy. Daca P 2 1, metalul se pasivizeazi spontan; daca P < 1,
metalul nu poate sa treacd spontan din stare activa in stare pasiva,
desi poate si existe o regiune pasiva stabila (cazul 2, figura 9.10).
Daca P creste de la 0 la 1, tendinfa de pasivizare spontana creste
proportional
347 iteza de coroziune.
9.4.1.6, Factori externi care influenteazi
Principalele caracteristici ale solutiei de electrolit care influentezi
viteza coroziunii omogene sunt: pH-ul, confinutul in oxigen dizolvat,
prezenfa acceleratorilor sau inhibitorilor de coroziune, conceniragia, viteza
de curgere si temperatura.
Influenfa pH-ului asupra vitezei_de coroziune este complexi,
depinzdnd de natura metalului, de solubilitatea produselor de coroziune si
de cinetica reactiei de degajare a hidrogenului pe suprafafa metalica data
{in primul rand, pH-ul are o influenja nemijlociti asupra potentialelor
de echilibru ale principalelor reactii cztodice de coroziune ~ degajarea
hidrogenului si reducerea oxigenului dizolvat ~ care asa cum s-a aritat,
scad cu 0,059 V la fiecare crestere a pH-ului cu o unitate, Astfel, sediderea
pH-ului va creste tendinja termodinamici si va determina cresterea vitezei
de coroziune.
Dependenta vitezei de coroziune de pH intr-un interval larg de pH de
Ja solufii acide la soluii alcaline este ilusirata calitativ in figura 9.11
fal
Fig. 9.11. Dependenja de pH a vitezei de coroziune a unui metal care se corodeazi cu
degajare de hidrogen si cu reducere de oxigen. A-curba parjiala anodic la dizolvarea
metalului, irk participarea ionilor OH"; B si C-sub influenta cataliticd aionilor OH"
asupra reactiei anodice,
348 Curbele de polarizare catodice corespund reacfiilor de reducere a
ionilor H*, de reducere a 02 si descércarea moleculelor de apa cu degajare
de hidrogen.
In solufii putemnic acide gi agitate, Ia pH 3, reacfia de reducere a
ionilor de hidrogen este controlata de polarizatia de transfer de sarcina, $i 0
dependengi exponential lecgi densitatea curentului de degajare a
hidrogenului de polarizatie (curbele 1 si 2 din figura 9.11), La pH > 4, in
solufii netamponate reactia este controlati de polarizatia de difuzie, viteza
reactiei este limitata, potentialul catodic se deplaseazd spre valori mai
electronegative, astfel ineat devine posibila descarcarea moleculelor de apa
cu degajare de hidrogen (curba 4 din figura 9.11). Reactia de reducere a
oxigenului dizolvat este controlati de difuzia oxigenului la suprafaja
metalului (curba 7 din figura 9.11).
Curba de polarizatie anodica parfiali A corespunde cazului cand
viteza de dizolvare a metalvlui mu depinde de pH gi potentialul de
coroziune se deplaseaz spre valori mai negative simultan cu scdderea
vitezei de coroziune odati cu cresterea pH-ului, La pH > 7 viteza de
coroziune este data de curentul limit de reducere al oxigenului deoarece
curentul limita de reducere a ionilor de hidrogen este neglijabil.
Céind reactia anodica este catalizati de ionii OH’, curba anodica
parfiali de polarizare se deplaseaza in direcjia potenfialelor negative odata
cu cresterea pH-ului, ceca ce duce la aparijia a doua posibilitati: fie curba
anodica parfiala ocupa pozitia B, adicd se mentine dependenfa vitezei de
coroziune de pH fn solufii neutre sau slab alcaline (menfionata mai sus), fie
curba anodica parfiala ocupa pozitia C, cfnd pentru valori ridicate ale
pH-ului ionii metalului pot forma hidroxocomplecsi cu ionul OH" si viteza
de coroziune incepe din nou sd creasca pe seama degajarii hidrogenului din
descaircarea moleculelor de apa (2H0#2e > Hp+2OH").
in general metalele cu proprietiti amfotere, ca: Al, Zn, Sn au o
comportare similar’ fierului, Viteza lor de coroziune scade odaté cu
cresterea pH-ului in mediul acid, cénd se dizolva cu formare de ioni simpli,
este minima in domenii de pH aproape neutre, 4nd coroziunea se produce
in special pe seama reducerii oxigenului dizolvat si creste din nou cu
marirea pH-ului in domeniu alealin, datorita catalizarii reaotiei anodice de
ioni OH™ cu formarea hidroxo-complecsilor, care deplaseaza potentialul de
echilibru al metalului la valori negative, ficdnd posibilé degajarea
hidrogenului pe seama descarcarii moleculelor de apa.
349 Interes deosebit prezinté cazurile
Influen{a oxigenului dizolva'
coroziunii in solufii apoase neutre (6 < pH <8 ), cirora le aparfin
majoritatea mediilor agresive naturale, ca: apa de mare, apa raurilor si
facurilor, apa de baut si condensul din atmosfera. in aceste condifii, la
temperaturi obignuite, pe de o parte reactia de degajare a hidrogenului pe
seama reducerii ionilor H+ practic lipseste, iar pe de alta parte, potentialul
de coroziune capati asemenea valori, la care descarearea moleculelor de
apa cu degajare de hidrogen este suficient de mica in afara de aceasta,
potentialul de coroziune se situeaza suficient de departe de potentialul de
echilibru al oxigenului, astfel incdt si curentul anodic d> degajare al
oxigenului poate fi neglijat. in acest caz, diagrama de coroziune va fi
determinata practic numai de curba de ionizare a metalului si curba de
reducere a oxigenului dizolvat.
Densitatea curentului de schimb, 4,0, , chiar pe metale libere de filme
0-3
oxidice, are de regula valori foarte mici (intre 10 si 10 Alem’), ceca ce
face ca la polarizafii mici si predomine cinetica de transfer de sareina; la
polarizagi catodice mari, datorta solubilitaii reduse a oxigenutui in apa, va
domina cinetica de difuzie.
in cazal metalelor cu potenfiale de echilibru suficient de
clectronegative, chiar in medii aproape neutre, trebuie Iuata in considerajic
si degajarea hidrogenului din descarearea catodicd a moleculelor de apa. in
figura 9.12 sunt prezentate schematic curbele de polarizare anodice si
catodice corespunzitoare comportarii ciferitelor metale in solufii neutre
Cura catodici C este suma curenfilor parfiali de reducere ai
oxigenului, 4a, si de degajare a hidrogenului, ino, pe seama descarcarii
apei, conform ecuatici:
fn figura 9.12 sunt reprezentate schematic 4 poziii tipice ale curbelor
parjale de polarizare anodica ale dizolvarii metalului. Curba M,, edreia Ti
corespunde un potential de coroziune la care viteza de reducere a
oxigenului, 4o, , este mic& in comparafie cu densitatea curentului limita de
difuzie, 4p,0,. © astfel de comportare este caracteristici cuprului in
absenfa straturilor de produse de coroziune pe suprafafa lui
Curba M, corespunde cazului, cénd potentialul de coroziune se
stabileste in domeniul de potential, la care apare deja frénarea determinata
350 de transferul de mas, fara s& se atinga curentul limita de difuzie, adica in
domeniul cineticii combinate a reactiei de reducere a oxigenului.
Fig. 9.12. Diagrama de coroziune a unui metal in solufii neutre: C-curba catodic&
parfiala de reducere a oxigenului si desc&rcarea simultani a HO ou degajare de Hy;
‘M-curbe parfiale de dizolvare anocici a metalului; M,-in domeniul cineticii de transfer
de sarcini a 0; M,~in domeniul cineticli combinate a reducerii Op; M,~in domeniul
cineticii de difuzie a 03; M,- In domeniul desetrearii HO.
Pentru curba M,, potenfialul de coroziune se stabileste in domeniul
0, $i Viteza de
densitafii curentului limit de difuzie al oxigenului, /
coroziune este data de relaia:
(9.56)
daca molecule de oxigen se reciue pana la ionii OH". Acest caz. este de mare
importana practic, deoarece el corespunde coroziunii fierului si ofelului
nealiat in solufii aproape neutre
Curba continua, iap, reprezint& curba de polarizare totala a sistemului
de coroziune pentru azul dat, care poate fi obfinuta pe cale experimental
351 in fine, curba M, corespunde cazurilor cAnd potenfialul de coroziune
este suficient de negativ, cand alaturi de reducerea oxigenului are loc si
degajarea hidrogenului din apa, ceca ce va intensifica viteza de coroziune,
cu deosebire in solufii alcaline (cazul metalelor puternic electronegative si
amfotere-Al, Zn).
in acord cu ecuatia (9.56), in condifiile unui control de difuzie, viteza
de coroziune este direct proportional cu. concentrafia oxigenului dizolvat,
<0, 14 Fandul ei concentra oxigenului dizelvat seade odati en mérirea
concentratiei totale a solufiei si a temperaturi si creste cu presiunea
Influen{a acceleratorilor de coroziune, Sunt considerafi acceleratori
acei compusi care addugafi intr-o solufie apoasa corosiva (care confine H*
sau oxigen dizolvat) determina intensificarea vitezei de coroziune.
Principalii acceleratori ai vitezei de coroziune sunt: agenfii de
complexare, ionii de halogen, in special Cl ionii metalelor cu dowd
valenje, cum sunt: Fe3+, Fe2*.
Tonii de Cl- actioneaza ca activatori ai reacfiei anodice, determindnd
deplasarea potentialului de coroziune spre valori mai negative si eresterea
vitezei de coroziune. in prezenta lor mecanismul reactiei de dizolvare a
metalului se modifica, implicdnd formarea de speci intermediare adsorbite,
(MCDads, care pot impiedica aparifia straturilor pasive asa cum au aratat
Bockris si coautorii, cu privire la electro-dizolvarea fierului in solujii de
cloruri. Ei propun un mecanism ECE, adica prima si ultima etapa implicdind
transfer de sarcina (B), iar etapa a doua, o reactie chimica (C):
E: Fe + Hp0Z—> (FeOH)ads + Ht +e (0.57)
C: (FeOH)ads + Cl'ads>(FeClads + OH (9.58)
E: (FeClads 2 Fe2* + Cl’ + (9.59)
Aceasti suecesiune ar avea loc in paralel cu adsorbfia ionului CI” pe
suprafata metalului. Mecanismul propus sugereaz& ci viteza de dizolvare
este controlat de etapa chimicd (reactia 9.58), in care ionii CI
reactioneaz cu FeOH cu formarea speciilor FeCl, pe o interfafi saturati cu
352 CI adsorbit. La valori ridicate de pH, gradul de adsorbjie al ionilor CI" pe
suprafafa metalului este mic, din cauza competijiei cu ionii OH”, Daca
pH-ul scade, adsorbjia de OH este mai mica si in consecinta creste
adsorbfia ionilor CI, care intensifica viteza de coroziune.
Prezenfa ionilor Ci" in solugie intensificd coroziunea metalelor active,
ingreundnd formarea filmulu pasiv, precum si a metalelor pasive, prin
inducerea coroziunii pitting.
Agenfii de complexare actioneaz’ ca acceleratori anodici, deoarece
formarea combinafiilor complexe, determina scdderea concentrafiei de
echilibru a ionilor metalici, deplasand potentialul in sens negativ, ceea ce
are ca efect scdderea stabilitati’ termodinamice a metalului si intensificarea
eacfiei anodice a procesului ce coroziune. Acest lucru a fost pus deja in
evidenfa in cazul coroziunii metalelor amfotere.
Asemanator actioneazi 3i alfi agenti de complexare cum sunt:
amoniacul i ionul CN”, precum si multe substanfe organice
in prezenta ionului CN”, chiar metale nobile, ca argintul si aurul,
devin active datorita formarii cianurilor complexe respective. in figura 9.13
este ilustraté, schematic, influenfa formarii de complecsi cu ionul CN”
asupra comportarii la coroziune a cuprului si aurului, intr-o solutie alealinas
la pH=11. Pentru simplificare, pe diagrama s-au marcat numai potenfialele
de coroziune si curengii de coroziune corespunzatori.
in absenja ionului CN™ in solutie, aurul este stabil termodinamic
(curba 1), iar in prezena ionului CN™ devine activ, curba de polarizare
anodica se deplaseaza in pozifia 1', cdnd coroziunea devine posibilé pe
seama redueerii oxigenului dizolvat (i-g,1, = ipo, )
Cuprul, in absenfa ionului CN” (curba 2 ) se corodeazi numai daca
oxigenul este prezent si curentul de coroziune, i,,,», nu poate depigi
curentul limita de difuzie al oxigenului, in prezenta ionului CN” (curba 2' )
curentul de coroziune creste la:
sro
lear?
2 ‘cor,h ='D,0, * in,0
{in procesul de coroziune devenind posibila si degajarea hidrogenului din
descarcarea apei, datorita deplasirii curbei anodice la valori suficient de
negative ale potenfialului,
353 Fig, 9.13, Influenja formirii de complecsi cu ionul CN asupra corozivnii Au si Cu
1 512 ~curbe de polarizare anodice parfiale°nsbsenja CN’; 1'si2!in prezenta CN
‘curba de reducere a oxigenului; 4 ~curba de degajare a hidrogenului din descércare
tmoleculelor de api (2H0+2e -> Hy+20H" ); 5 ~ suma (+4).
Tonii de Fe2* si Fe3* actioneaz’ ca acceleratori catodici in solutii
acide, determindnd intensificarea deosebiti a coroziunii' omogene, in
special in prezenfa oxigenului dizolvat (figura 9,14). in absenta ionilor
Fe", Fe" in solugie pe metal se stableste potentialul de coraziune, &,.. la
care densitatea curentului de coroziune, i,,,,, este egali cu suma
densititilor eurentilor catodici de reducere a oxigenului, 4,0, si a ionilor
de hidrogen, iy.
354 Fig. 9.14, Influenfa ionilor Fe”, Fe” asupra coroziunii unui metal in soluji acide
aerate: | ~ reducerea Op; 2 ~ degijarea hidrogenului, 3 ~ suma (1+2); 4 ~ reducerea
Fe"; 5 ~ suma (144).
Toni Fe ‘se reduc in procesul eatodic (curba 4), conform reactie
Fe" +e > Fe’, pentru care ig are valori insemnate (#10 A/m2), cea ce
face ca etapa electrochimica sa fie foarte rapida. fn plus, reacfia mu este
fidnatd nici de polarizatia de difueie, concentratia,ionilor Fe™ find
nelimitata, deoarece ionii Fe” rezultafi in procesul de reducere pot fi
reoxidati.
jn prezenfa ionilor Fe’ in solujie, potenfialul de coroziune al
metalului se deplaseaza spre valori mai electropozitive, ¢,,.»» la care viteza
de coroziune a crescut la i,,,, pe seama miirii vitezei reaotiei catodice,
determinata de reducerea ionilor Fe".
in funcie de aciditatea solutiei si pozitia potenfialului de
coroziune, &,.,. fata de reactia hidrogenului, acesta din urma poate sau nu
sA participe la procesul catodic. Pentru simplificarea diagramei s-a
355 prezentat cazul neparticiparii ionilor de hidrogen la procesul catodic,
in prezenta ionilor Fe”, Fe
Astfel, coroziunea fierului in solutii acide aerate este stimulata
chiar de ionii Fe’” rezultati in procesul primar de coroziune, care pot fi
oxidafi la Fe’ de cdtre oxigenul prezeat ~ procesul de coroziune find
autocatalitic.
Temperatura afecteazi intr-o masura insemnaté coroziunea
omogena
in cazul reactiilor controlate de transferul de sarcina constanta de
viteza este funcjie de energia de activare prin factorul exp(-Eq/RT).
Astfel energia de activare, Eg, a reacfiilor de transfer de sarcina,
trebuie sa fie comparabila cu energia de activare a reactiilor chimice
obignuite gi in aceste condifii se poate astepta 0 dependenta puternica
a vitezei de coroziune de temperatura.
Deoarece si coeficientul de difuzie se afla tot intr-o dependenja
exponenfiala de temperatura, pentru multe procese de coroziune s-a
observat 0 dependenfi exponentiali de temperatura a vitezei de
coroziune, care poate fi aproximata cu ecuafia lui Arrhenius:
Ave Ea/RT
Voor = (9.60)
in cazul coroziunii cu reducere de oxigen, temperatura are un rol
mai complex. Pe de o parte intensifica transferul de sarcina si difuzia
oxigenului la suprafafa metalului, iar pe de alta parte reduce
solubilitatea oxigenului. Spre exemplu in cazul coroziunii fierului tn
solufii neutre, in sistem deschis, viteza de coroziune scade sensibil la
temperaturi 280 °C.
Influenta concentrafiei si a vitezei de curgere a mediului de
coroziune asupra vitezei de coroziune este complexi si depinde de
caracteristicile metalului si ale solufiei, precum si de tipul de control
al sistemelor de coroziune.
356 9.4.2.Cinetica si mecanismul coroziunii eterogene.
Majoritatea sistemelor practice de coroziune se desfasoara
dupa mecanismul coroziunii eterogene,
Coroziunea eterogen’ a materialelor metalice presupune
localizarea reactiilor parfiale de coroziune, intr-o masuré mai
mare sau mai mica, pe arii diferite si scurgerea unui curent net
intre aria catodica gi aria anodica, Localizarea reactiilor partiale
de coroziune are drept cauza principala existenta unei diferenfe
de potential intre zonele metalice. Diferentierea potentialelor de
electrod este determinata de existenfa unor eterogenitati in
sistemul de coroziune. Eterogenitatea sistemelor de coroziune
decurge din numeroase cauze, dupa cum urmeaza.
- Metalele $i aliajele tehnice nu sunt omogene. Caracterul
eterogen al structurii sau al suprafefei metalice poate fi
determinat de: prezenta incluziunilor de impuritdji sau separarea
unor compusi intermetalici sau eutectici (eterogenitate chimica),
structura policristalind (eterogenitate fizicd), discontinuitatea
unor pelicule de oxizi sau saruri, repartizarea neuniforma a
tensiunilor interne sau a temperaturii, etc.
~ Multe constructii metalice sunt realizate din materiale
metalice diferite, sau cuplarea diferitelor metale se face adescori
cu alte metale. Asemenea sisteme de coroziune, in care doua sau
mai multe metale de natura diferita se afla in contact direct si in
acelasi timp sunt in contact cu solufia de electrolit, formeaza asa
numitele sisteme bimetalice sau polimetalice de coroziune.
Ca urmare a formarii unui element galvanic in urma
contactului direct dintre cele doud metale, acest tip de coroziune
mai este numita coroziune dz contact sau corozitine galvanica.
~ Cementarea unor metale mai electropozitive din solutie pe
suprafafa metalic’ va concuce, de asemenea, la formarea de
microclemente galvanice scurtcircuitate, cu metalul de baza.
- In fine, neomogenitatea mediului de coroziune si a
conditiilor fizice, de asemenea, conduce la localizarea reactiilor
parfiale de coroziune. in acest context, de mare importanya
practicd este formarea pilelor de coroziune cu aerare diferentiala. 9.4.2.1. Coroziunea galvanic:
Cinetica coroziunii sistemelor bimetalice poate fi stabilit’ cantitativ pe
baza considerarii polarizatici si a rezistenfei electrice, R, a solutici, la
trecerea curentului electric intr-un element galvanic scurtcircuitat, cu
repartizarea uniforma a densitafii de curent si a potenjialului, in figura 9.15,
este prezentat& schematic o secfiune printr-un astfel de element, in care
dowd placufe de aceeasi dimensiune, din metalele A si C (de forma
dreptunghiulara, spre exemplu), aflate la distanfa | se confunda cu pereti
celulei,
Fig. 9.15 Schema elementului galvanic, cu electrozii A si C paraleli, care reprezint®
chiar perefi celulei: 1, 2 ~ electrozi de referinta, 3 ~ intrerupitor.
Potenfialul anodului si catodulai se masoaré prin intermediul
electrozilor de referinfé 1 si 2, prevazuti cu capilara Luggin-Haber.
{in circuit deschis (R = +) pe fiecare clectrod se stabileste potentialul
propri de coroziune Ey, $i Egor. La inchiderea circuitului (0
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5819)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1093)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (845)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (348)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- Dezvoltarea Capacitatii de Autoevaluare La Scolarii MiciDocument108 pagesDezvoltarea Capacitatii de Autoevaluare La Scolarii Micicpanaitescu100% (3)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- Plan Managerial Eparu - NesemnatDocument4 pagesPlan Managerial Eparu - NesemnatcpanaitescuNo ratings yet
- Flyer (216 × 216 MM) LS RefacutDocument2 pagesFlyer (216 × 216 MM) LS RefacutcpanaitescuNo ratings yet
- Teoria Select Iei: Curs 11Document2 pagesTeoria Select Iei: Curs 11cpanaitescuNo ratings yet
- Variabile Aleatoare Variabile Aleatoare Discrete: Curs 9Document2 pagesVariabile Aleatoare Variabile Aleatoare Discrete: Curs 9cpanaitescuNo ratings yet
- Introducere: Curs 7Document2 pagesIntroducere: Curs 7cpanaitescuNo ratings yet
- Evenimente Si Operat II Cu Evenimente: Curs 8Document2 pagesEvenimente Si Operat II Cu Evenimente: Curs 8cpanaitescuNo ratings yet
- 138-143 0Document6 pages138-143 0cpanaitescuNo ratings yet
- Pliant ConferintaDocument2 pagesPliant ConferintacpanaitescuNo ratings yet
- Rezumat Teza Malvina ScocioreanuDocument59 pagesRezumat Teza Malvina ScocioreanucpanaitescuNo ratings yet
- Model Articol Biodiesel Pentru Waste ValorizationDocument7 pagesModel Articol Biodiesel Pentru Waste ValorizationcpanaitescuNo ratings yet
- Facultatea de Ingineria Petrolului Și GazelorDocument4 pagesFacultatea de Ingineria Petrolului Și GazelorcpanaitescuNo ratings yet
- Seminar Mecanica1Document21 pagesSeminar Mecanica1cpanaitescuNo ratings yet
- Proiectarea Unei Instalatii de Epurare A Apelor UzateDocument26 pagesProiectarea Unei Instalatii de Epurare A Apelor UzatecpanaitescuNo ratings yet
- Facultatea de Ingineria Petrolului Și Gazelor Tabel Programare Reexaminare 1 09 Sept - 13 Sept 2020Document4 pagesFacultatea de Ingineria Petrolului Și Gazelor Tabel Programare Reexaminare 1 09 Sept - 13 Sept 2020cpanaitescuNo ratings yet
- Schema Pompe Cap VIIIDocument1 pageSchema Pompe Cap VIIIcpanaitescuNo ratings yet
