Capitotul 1 ANODONTIA DEFINITIE. TERMINOLOGIE, FRECVENTA. Lipsa unui dinte sau a mai multor dinti, mergind pana la lipsa totala a acestora, datorita neformarii mugurilor dentari, este cunoscuta fn literaturd sub oumele de anodontie. in fapt, definirea acestor situatii clinice tu poate fi separati de terminologia éxtrem de bogati si foarte sugestiva, fie sub aspectul implicatiilor etiopatogenice, fie prin prisma imaginilor clinice, Astfel, pentru a defini minusul numeric in formula dentari, literatura de specialitate utilizeaza termeni multipli i variati, uneori nuantafi gi controversati ca: absenta congenital de dinti, adentie, agenezie, anodontie, aplazie, atelectodontie, diminuarea numérului dentar, dinti subnumerari, hipodontie, Yipsa ereditarS a dintilor, oligodonfie, reducerea numerici a dinfilor: Cei mai frecvent folositi sunt: anodontia. hipodontia, oligodontia, agenezia, aplazia dentaré. Oligodontia, hipodontia sau ayenezia dentarS semnificé pentrs Chaput (1967) lipsa unuia sau a unui numir redus de dingi, anomalie pe care 0 considera “primitiva” sau "secundara” unei agresiuni in perioada de formare. in general, hipodontia sau oligodontia este considerati ca reducerea mai numeroast sau mai putin numeroasé a numérului de dinti. tn acest context, lipsa unui dinte 0 intilnim definiti fie cu termenul de oligodontie (Euler), fie cu termenul de hipodontie (Boros, Korkhaus, Roccia). Nuanfand termenii, Gysel (1968) fixeazi ca imite pentru hipodontie absenja unui numar de minim 4 dinti, iar pepttu.cligodontie. prezenta.a putini-dinti cu lipsa a peste 8 dinti din arcada-dentari: ‘Exista si plrerea o& hipodontia ar fi reducerea filogenetic& limitatd la dinti simetrici, de_obicei ultimul din fiecare grup, Agenezia reprezint& dupi J. P. Fortier (1987) defectul de dezvoliare a unui tesut sau organ prin 1sabsenta maturdrii sau “Tipsa schifei embrionare” legat de 0 fanomalie cu mesaj ereditar sau de 0 embriopatie prin alte mecanisme. Nagy (1954), Clerk (1961), Chaput, Renak, Rusu, Shapira (1967), Fieschi (1968) folosesc termenul de anodontie totalé pentru a indica lipsa congenitals a tuturor dinfilor din prima dentifie, din a dout dentifie sau din ambele, Termenul de Snodontie parfialé Tl wtilizeaz8 pentru situatille in care formarea Gintilor este doar in parte suprimati gi la care numérul flementelor dentare absente este considerat anodontie intins& sau redust . i : Haup! si Riedl, ca de altfel majoritatea autorilor ermani, vorbesc de anodontia total gi ahodontia partial, pentru ultima utizand si termenul de oligodontie; in cazul Fipsei unor din iolat, "singuratci", autori Folosese termenl de “subnuméar dentar". Multi autori (Dechaume, Gysel, Roccia, Salzman, ‘Thoma, ete.) definese distinct prin ancdontfe = Tipsa tutaror dinfilor (temporari gi permanenti), lips datorati. fie imposibilitatii de formare a dintilor dirt ‘clerfienitete tivzestrate cu acest potential, fie opririi in dezvoltare a mugurilor dentari (in fiul de proliferare) . sail te si nea au terminologia minasilui numeric dentar bazata. pe etiopatogenie: hipodontie pentru’ lipsurile dentare justificate de ipoteza filogenctici reductionali, si oligodontie pentru anomaliile dentare de numéat ce-gi gasesc cauzalitatea in perioada vietii embrionare. 7 Majoritatea autorilor tnsé, folosesc un, singur termen ‘pentru educerea~ mumerita —dentari:anodontie..fKalvelis,.. Marcovici, Maximilian, Neagu, Fira, Shapira, Boboc);-hipodontie (Asher, Brabant, Grahnen, Muller); oligodontie (Moyers, “Tamasy); lipsa congenitala de dinti (Veronica Popa Molea). " Respectand sensul explicativ dat de dictionar, anodontia ar trebui s reprezinte situatia in care Tipsesc toti dingii (,an" = fark, ,odontos" - dinte); de altfel, se pare o& termenul a fost | { | i | asimilat de ta “anodonta cygnea" valve mari, subtiri gi lipsite de dinti. Cat priveste termenul de oligadontie (oligos" - putin) acesta ar defini situatiile in care sunt prezenti doar putini dingi (2 pana la 6-dinfi), dac& ar fi si-1 acceptim aga cum este acceptat termenul de oligozaharide. Pentru situatiile in care Tipsesc unul sau mai multi dinfi, mai potrivit pare a fi termenul de hipodontie (,hypo" - sub, redus) fati de qumanut dentar normal, Referindu-ne doar ta ultimii doi termeni, se impune si subliniem ci desemneaz& dou entitati patologice diferite: = oligodontia insemnand absenta unui numiir mare de dinfi gi, in consecingd existenta unui numar redus de dinfi pe arcade, ~ hipodontia insemnind abserta unui numér redus de inti, si ca atare prezenta mai multor dingi pe arcade. In acest context si pornind de la ideea ci, in orice exprimare este important si necesar a se opera cu termeni cu putere maxima de expresie si sens clar, considerdm, fara a avea pretentia celei mai juste aprecieri, c& toate situafiile de minus in formula dentara (lipsa unuia sau a mai multor dint, inch ipsa dentark totals) pot ff exprimaite mai corect prin termenul de agenezie dentar§; prin agenezie (,a" - Piri, genesis" - nastere) infelegindu-se din punct de vedere medical. anomalia caracterizati prin nedezvoltarea sau dezvoltarea insuficienti 2 unui fesut sau a unui organ tn cursul perioadei embrionare. I acest sens agenezia dentar cAnd intereseazd toti mugurii dentari - agenezie dentard totala - defineste aceeasi situatie ca si anodontia, iar atunci cind intereseazi doar anumiti dinti ~ agenezie parfiala dentard -defineste aceleagi situatii clinice ca si hipodontia i ofigodonti Ya dorinta unui dialog cu limbaj de larg comunicare stiintificd si profesionala, in lucrare vom folosi semantic, termenul generic de anodontie, ca fiind un termon deja incetijenit gi asimilat in vorbirea gi gindirea ortodontic’, desi rganism lamelibranhiat, a 7aga cum am explicat este impropriu gi nereprezentativ pentru regisegte mai freevent pe maxilanul superior, raportul d€2/ T)al toate situatiile clinice. cazuisticli noastre fiind inferior indicelui de 47 1-al ut Hotz © | Prezentarea anomaliei in contextul anomaliilor dento- ‘maxilare, ca gi raportarea sa la alti parametri (dentitie imteresatd, ‘axilare, dinti afectati, sex) are ca bazi a analizei o cercetare presonala efectuaté pe uo jot de 3221 de pacienfi cu anomalii dento-maxilare in perioada 1990-1996. Concluziile mele au fost uneori in concordanté, alteori diferite de datele existente in literatura de specialitate, Astfel, freevenfa relativa a anodontiilor in raport eu alte anomalit dlento-maxilare are in analiza mea statistic’ o valoare de 3,53% jn timp ce in literatura de specialitate am ‘ntdlnit, valori ca, 6,5% {Horowitz-1968), 2,2% (Boboc - 1971), 9,6% (Maches- 1973). Cat priveste ‘tii, redlygentar cumerica apare in ambele demtiti, insi_ou freeventi-smale-graismare jn cea pettianteyitae (raport di Acesta este §1 motivul pentiu care in literatura de speci fiate referirile la minusul-dentar la dentitia ternporari sunt foarte modeste, nefiind.centrate.in geeneral pe dentitia temporar& Dacit in_dentitig, dempora'® reducerea numeric atinge- aproape Jn i sexe, in dentitia permanent raportul de afectare este deC27D in vantajul sexalui feminin, ceea ce concorda cu datele furnizate de majoritatea studiilor statistice : Referitor la dintele cel mai fiecvent Sbsen, observaile mele plaseaza pe primul loc incisivul lateral superior, urmat de molani de minte, infecgri si superior, posnalarictl inferion, jncisivul lateral inferior, incisivul central inferror, premofarir 1 Superior, molari I, primit premalari si mmolari, insisi si_molari, incisivul central. supecion, Aceeasi ierarhizare. s@ seas “gi_in_datele statistice ale altor autori ca: Bolk (1914),.R }, Renal (1954), Grahnen (1956), Chaput (1968), Salzman (1970), Veronica Popa Molea (1974). Urmarirea distributiei cazurilor de dinti in minus tn raport cu maxilarele gi sectorul de arcada interesat condus Ia Coneluzia ck anodontia afecteaz3 ambele maxilare dar se (1961) gi mai mare de 5 / 4 a lui Kovacs (1962). Sunt gi autori ca Grahnen (1956), Salzman (1970), care sustin ef nu existé diferenta intre cele dou maxilare. fn raport cu rasa si delimitarea geografici se pare ca anodontia este mai frecventd la populatia europeand, mai freeventi la albi decat la negri (Dahlberg citat de Horowitz) Referitor la corelatia direct dintre prezenfa anodon{ dentitia temporari gi cea permanentl, observatiile clinice au condus spre urmatoarele constatari: 1. dentitia permanent poate evolua normal, chiar dack dentfa temporart a fost feotati de reducerea numericd; 2. in dentitia permarienti se poate repeta situatia de reducere numeric existentd in dentitia temporaré, 3, in dentitia permanent pot apare elemente dentare tn plus, chiar daca fn dentitia temporard acestea au fost in rminus (mai rar). ETIOPATOGENIA ANODONTIE! _ Conceptele ctiopatogenice ale absentei congenitele a dinfilor abordeaz& o paletit foarte larei, plurifactorialf, care vine de departe din filogenezA, din teoriile evolutioniste si merge pani la factorii loco-regionali i yenerali in care elementul palpabil este doar absenta unuia sau a mai multor dinfi. Simplist, lipsa dentar& a unuia sau mai multor dinti este explicati fie prin absenta formarii mugurelui dentar, fie prin lipsa de dez~ yoltare embrionard a unui mugure dentar, fie prin atrofia lui Teoria proterogenetic’ sau teoria reductici terminale (Bolk) - aduce argumente pentru explicarea anodontiilor reduse. Un prim raspuns la intrebarea cum dispare un dinte din formula dentara, 71 gasim in lucrarile Tui Quinet (1964- 1966), care precizeazi patru etape plauzibile tn disparitia unui dinte » eee el . 7 » Ths? bh, SipiLioic osergs ri ee 7 Hos mG) An AX, Air api peca) trecerea de Ia biradiculatie 1a monoradiculatie si reducerea dimensiunii ‘obiect al disparitiei, ca 0 consecinta a evolutiei filogenelice; b) labilitate volumetricd, morfologica si variabilitate de pozitie; c) incorporare partiala a dintelui in cauz& de citre un dinte vecin; 4) incorporare total’ cu disparitia dintelui. in viziunea lui Quinet, gradientul de caninizare foarte puternic este cel care acapareaza in detrimentul celui de incisivare, mai slab, dar avantajat de 0 cantitate ‘micgorat de material embrionar, astfel c& Faza urmatoare - disparitia- este asiguraté de o diminuare mai mare a cantitétii materialului embrionar si de ogi mai mare afirmare a gradientului cel mai puternic. Altfél spus, este vorba de un'material embrionar insuficient cantitativ i deficitar calitativ: zestrea sa enzimaticd nu este suficient& pentru a asigura declansarea fenomenelor de inductie necesare formérii -unui element , dentar...indiyidualizat. Ipotezele pe care Quinet le-a supus discufie) creeazi posibilitatea explicarli cu suficient® usurinf& a ageneziilor incisivilor laterali superioti, premolarilor UL (tinutiintte doi gradiemi puternici - caninizare si molatizare) si molarilor de minte prin asa-zisa epuizare distal a gradientului de molarizare. Toate acestea pot fi inglobate in cadrul evolutiei generale a dentajiei umane, intr-un proces evolutiv, proterogenetic, care merge ‘cert spre reducerea numerica. th aces modificare filogenetica a formulei dentare, sunt interesati ultimii-dinfi-din fiecare.grup, tespectiv incisivul lateral, al doilea premolar, molarul de minte; exceptia acestei reguli este prezenti pe grupul incisiv inferior, unde Tipseste incisivel central. Faptul of, in majoritatea ‘cazutilor, aceste manifestéri se locelizeazi la nivelul anumitor dinfi arat ch acestia prezinté o labilitate crescutd. 20 Corelénd datele, putem spune ca flogenia trebuie inciust far rezerve in cauzele diminudrii numrului dentar, Suntem martorii continuarii fenomenelor de reducere a.maxilarelor ta om, care in mod necesar, antreneaz& gi reducerea cantititii si calititii formulei dentare, fenomen ilustrativ al permanentei adaptir’ ‘a modificarea conditiilor de viafi,in particular ta cele ce tin de alimentatie. Acest proces de adaptare, logic mu se destiguaia fitmic, egal, programat, realitatea clinick aducind de atti ‘multiple exemple in care reducerea numirului dentar nu respscté reguli precise, clare. Teoriile ontogenetice ~ reprezint& suportul explicatiilor pentru anodontiile intinse si cele atipice. Conform ipotezcior ontogenetice, absenta dentari apare ori de cate ori cauze cx actiune electivi pe formatiunile ectodermale actionea2é asupre embrionului in perioada de proliferare a mugurilor dentari din lama dentara, caz in care lipsa dinfilor este multipl8, neselectiv distribuita, Factorii potentiali cauzatori ai anodonfiilor au permis descrierea mecanismelor prin care acegtia acjioneaza : a) insuficienta potentialului formativ al teritoviilor prezumtiv odontogene; este vorba de fipsa unui inductor primar, de 0 scddere a capacitafii reactionale a teritoriului prezemtiv, de o modificare a reacfie} ariei embrionare sau de o lips de armonis, de corelare a acestora. Aceasta este valabil pentru factorii care imervin chiar de la inceputul sarcinii si au mod de actiune ‘general sau indirect; b) insuficienta potentialului evolutiv al componentetor odontogene prin reducerea proceselor metabolice celulare sub nivelul de supravietuire, care are ca rezultat-atrofia produsului dentar format partial. Astfel, fie ci mezodermul nu rispunde inductici ectodermale gi papila dentari nu se formeazi iar ectodermul proliferat regreseazi, fie c& papila dentarii se formeazi dar prin epuizare nu este capabil& si continue activitatea inductoare si se atrofia2i impreund cu epiteliul proliferat. Toate acestea au la baz, in special, modificari in 2sinteza acizilor nucteici, care poate fi chiar inhibata de lipsa de oxigen, of situatiile in care organismul in dezvoltare sufer’ de lipsi de oxigen sunt multiple. Aceasta ‘modalitate este atribuitt ‘acelor factori care actioneazi general, direct sau indirect, in perioada organoyenezei, yradul afectiri depinaind de intensitatce ‘gi durata actiunii, : =~" ¢) distrugerea lamei dentare si a produselor ei - prin actine locala si direct in a doua jumétate a sarcinii gi la nagtere (sifilis, forceps); 4d) distrugerea germenilor denteri formati si partial ‘mineralizati - prin actiune, direct’, localé sau YJoco-regionala in viata extrauterin’ (procese supurative, traumatice, tumorale sau iatrogene) : . In consecing2, in organogenezi, actioneazi ca factori sigur sau posibili cauzatori ai anodonilor, att factor: general, cat «i factori locali, prin aceasta subtnrelegind posibilitatea de actiune generald sau locala. ‘Amintima astfel ca factorii generali : ‘4. bolile infecto-contagivase ale } parotidita urfiand, rubeola); b, bolile consitutionale; fc deficienjele musrifionale din simpal sareinil — fe prin carentele vitaminice, fie prin instalarea ‘unui dezechilibra ‘mineral; d. consurmal irational si abuziv de alcool sau de tutun de ctire gravid; "e traumatisme intrauterine (hipertonia uterin’), {f factor’ teratogent (radiatit, medicamente), Th, aetul nasterii cu eventualele traumatiseme (forceps, stisi de anoxie ihipoxie). SS si ca factori locali: a. extracfii brutale ale dintilor temporari, intervengli chirurgicule (despicaturi Jabio-maxilo-palatine), treumatisme ~ Mrornind distructia traumatic sau gnucleerea germenilor dentari permanenti formati 5 (scartatina, 2 w. osteomielita acuté si subacuid a maxilarelor tn timpul formar dintilor, cénd se pot distruge mugurii formati, dar necalcifiafi sau expulza cei in curs de mineratizare; in acelasi fel pot actiona procesele osteitice maxilare; 6. necroza ininsdi a masilarelor (poate apare tn cursul bolilor eruptive) antreneaza pierderea unei parti importante din rmaxilar impreund cu mugurii dentari, tumor! ale maxilarelar — pot distrage mugurii dentari prin invazie ; @. procesele supureaive periapicale ale dinjilor temporari = pot, prin extinderea si severitatea lor, sA distrugi mugurii subiacent ff ivadierile loco-regionale in primil ami dle viet - pentru neoplasme fn regiunea cervico-facialé determing tulburirt dezvoltarea maxilarelor gi a dintilor, 4. despictturile. labio-macilo-palatine ~ se insoyesc de | anodomtii pe zona despicaturii. Teoria ereditari Bazati pe faptul ch anodontia a fost constatati la mai multi membri ai aceleiasi familii_ si chiar la mai multe generat uni autor’ atribuie un-rol important, uneori chiar exclusiv. ereditétii tn aparitia acestei anomalii Modul de transmitere al anodontiei s-a dovedit a fi autozomal dominant neregulat (fn mod special pentru absenta incisivului lateral superior), dar nu se exclude si o transmitere recesiv autozomala ca gi mutatiile (Milcu). MANIFESTARI CLINICE Realitatea clinica arat& ck anodontia se poate manifesta fie ca fenomen izolat, fie, de multe ori, ca expresia, uneori nici, mai mutt sau mai putin evident, in cadrul unor boli si sindroame cu interesare organic, polivalenté, comportand si afectiri bucale. Dintre toate formele clinice ale miusului in formula demtar’, cel mai frecvent, se fntalnesc situatiile clinice care 23intereseazd de preferinf& ultimii dinti din serie si anume incisivii laterali superiori, premolarii secunzi, molarii de minte Exceptia acestei reguli este legaté de grupul incisivilor, deoarece reducerea numerica intereseaz& ultimul dinte din acest grup, respectiv incisivul lateral, doar Ja maxilarul superior, Ia mandibuld aceasta afecteaza incisivul central, Pentra aceste anodontii nu exist Semne patognomonice de diagnostic. fn fafa unei dentitii temporare sau mixte normale tm pti avea decit indicii de prezenti dentari. La copil, Giagnosticul de anodonfie pentru dint permanenti se face printr-un examen clinic atent un examen radiologic complet Examenul clinic, in functig de_varsti, conduge chtre Se aoe B 2 aire ior permanenti la 0 varsth Ja,cate ar fi trebuit s& erupt, G- persistenta dingilor temporari mult peste termenul de permutare dentara; /@—tulburari in procesul de eruptie al dintilor. pecmanenti existenti (intarziere, malpozitii): 4; = dismorfoze ale dinfilor permanenti existenti (modificéri de volum gi forma sub aspectul dintilor conici, nanict eto), Pentri a facilita infelegerea acestei anomalii, fn scop didactic, am impartit. anodonfile tn douk grupe si anume: "A. anodontie;redusi ~-cind:lipsesc 1-2 dinfi de pe o herniarcada, i B. anodontie intinsa — find lipsese mai mult de 2 dinti de pe o hemiares and.-paui-Ja absent, .ururor dintilor. A. Anodontia redusa: Se refer’, aga cum am precizat, la absenta a 1-2 dinti de pe un hethirhaxilar ‘si fnteresenzd de regula molarii de minte, in Taterali superiori, premolarii 11, incisivii central inferior’, respectiv dintii supusi reducerii filogenetice. py La examenal clinic se observa lipsa dintefui pec tn o viral la caro ar fi tebuit a fie preven! pe ercad®, persistenfa predecesorului sau temporar. Cand persisti dintele temporar, se face diagn diferential cu incluzia dintelui permanent prin examen clinie (ia incluziile joase se observa bombarea creste! alveolare) si radiologic (mai ales in incluziile inalte) sie ee dintele temporar, diagnosticul diferent trebuie facut at&t cu incluzia cat si cu exttactia din permanent, prin anamnezii si prin examenul clinic, care evidentiaca a in ssoron dontie 0 creasti subjiatl, de aspect coacav diferta rezultati dupa extractie, mai bine conformati, $i aici examenul tadiologie exclude o incluzie inalt’, : Anodontia de incisiv lateral superi fi Roar superior poste fi — ou sau fara persistenta corespondentului temporar ; = cu spatiu total sau partial inchis. prin migréri denta sau cu spatin pastrat (fig.1)b) asimetric& acu incisivul lateral omolog normal sau namic; ~ cu sau fara persistenta predecesorului temporar, — cu sau Par spatiu pastrat. Referitor la prezenta in fat, persistenfa incisivul lateral temporar, in cazul anodontiilor de jncisiv lateral trébuie precizat faptul c8 acestia riman pe arcad’ cam pan tn jurul varstei de 16-20 de ani, cand practic, se finalizeazé evel i dentar $i mare parte din proceselé de cr Persistenta lor pe arcad este explicatl de itarzieres procesului Gatorat absentel succesionitior, ia spheitlerea tor !e Hp, ca de tizaliz aceast’ varst& este pusé pe seama accelés urmare a lipsei stimululut ‘functional. Fariele rea functiilor aparatului dento-maxilar put, opti procesul rezorbtiei in anodaotit, famfne la nivelud planului de ocluzie, deci-in ‘Aceleasi forte insi pot accelera ps temporari ramasi sub nivelul pl situatia incisivului lateral, temps on dintilor definitivi pe arcadd, ramane"mm pierzind impactul functional Agadar, prezenfa. incisi ste evident faptul c& anodonfia co. inisived determina tulburiri de ordin- eSteticy-iai-mi jmportante, in functie de forma olinigh ev Atéturi_de tulburdrile_fziasout ‘niulte orf ortenteazk pacloatil cam consecutive ~ uneori de © gravitate insuficienti a arcadel alveolare supe javersa frontali. Acestea altereazA si mai mul modifi dle caracteristice ce fin tn principal de inversarea trepte labiale gi proeminenfa mentonului 26 $i anodontia de incisivi centrali inferiori poate fi simeti sau asimetricd, cu sau fark omolog fn seria tempor, cu spatia sljorat os ist (eg present. eat anodontia ambilor incisivi centrali inferiori, lipsind doi dinti rezulti o bres. mare, similar& celei din prsieah gested tulburiri functionale complexe: ~fizionomice - generate atat de bresa in sine, ct si sine, oft side st : Feeley ‘Fepaus cu modificarea eras ie fonetice - prominta defictara a fonemelor dentale gi _Silant, eu proictae salve tpl vob: ; cluzale - care rezulti din edeitatia tn sine, cat si din mips secundare; ; ~ arodontale - care pot aplirea precoce, dar mai Seatons iaivia‘cumeeesalt’ a Anodonta de premolar It si mai rari dec&t anodontia de incisiv lateral super suo maa agi pee eee [Ca $i in situatiile precedente, ea a) simetrio& ou persistenta molanilui temporat in pozit a (ig - cu reincluzia motarului are ee : - cu absenfa-conespandentului-temporar. 7oR ECOde sre tten vig 3 Anolinie24,35,45;14 Ber b) asimetric& (8:3) ~ eu persistenta corespon cou absenta dintelui temporer jn anodontille de_prem : ectiv molarul IT, poate persista pane. ‘50 ani), Longevitatea Ee mare a acestord Hiamisch (1950) prin faptu cf rimidine = influenta favorabilé a stimeluloi mmc hate, rant considers cTongerea”seestort s-ar datora anchilozei osteoradiculare. 28 Manifestarile clinico-functionale determinats de ace anodonfii nu sunt prea evidente; in absenta premolarului Il exte posibil, ca prin denivelarea planului de ocluzie (ca urmare a deplasisilor verticale si orizontale a antagonigtilor si vecinilo:) relatia de ocluzie s& devin& traumatogen’ si s& apart obsiacols fn dinamnica mandibulara. As, Anodontia de molar de minte De regulii nu pune probleme, decit daci este aso cu alte anomalii dento-maxilare, Anodonjia molaralui iii fide la factor favorizant in terapia incongruentelor laterale Ja factor agravant cand devine lipsa stimulului tardiv de cregtere sau mezializare, sau cnd pierderea molarului de 6 s 12 ani stigmatizeaz& pacientul in edentat terminal. $i ele pot fi ‘uni sau bilaterale, uni sau bimaxilare. Jn cazuistica ultimilor ani éste evident c& anodont redusi pare si nu mai respecte descrierile clasice, intlnind. se tot mai frecvent situatii atipice, asa mumitele anodont nhactice” (Milicescu 1994).-Acestea se particularizeazi prin numbrul.diferit de dinfi c&t si prin interesarea difer grupelor dentare (uneori absolut haotic3), care nu se reg! in tiparele existente, care ristoam ipoteze etiopatogenice, mai. ales antreveazi tulburiri ‘clinico-functionale major: tidicind mari probleme in abordarea terapeutic’ (fig. 4)in intinsi Fae anodontilor Antinse am incius toate ceelalie situaiteinice in care lipsese de-pe o hemlarcadi mai ave oe 2 dinti merged pn I preznia pe ard a4 dak anode: subtotale) si situapile clinice in care lipsese tofi ‘inti ‘ io) ; ams ‘Anodonta intins’ intereseazt freovent ambele mae, cx topografie de obicel simetricd, ou un tablou clini *0ate cemindlor edentafilor parfiale san totale, iferentele fin? att de prezenta dinflor, x numir mai mare sax mai mic, Cut 0 Tumaral dintlor absenti este mai mare.cu-atatdablou! Cin” seamana cu cel al edentatiilor. Cu oft lipsese ma} 1 ati in attt cresterea gi dezvoltarea faciali ‘eure esNBeTe mai mare, gtiut find of dingii sunt centre osteogenslite..de crestere secundar’. ( fig.5) = molailor peemanenti:-supeiori Pe ‘molanlor desminte infrici Shabrenrisn seamed estan seers a Ic-subtotale’ sitotale declanseazi probleme similare edentafiilor de’amploare'la care se adauga particularititi agravante determinate de existenfa unui organism in perioada de cregtere gi a unui cdmp protetic nefavorabil menfinerii protezeior i transmiterii forfelor. “Tabloul clinic este complex, cu semiologie caracteristica, att extraoral c&t $i intraoral ‘Modifictrile:faciale sunt evidente imbriic&nd aspectul de bitrin" prin: etajul inferior micgorat (datorits unui suport dentar ‘redus), profil concav cu. deplasarea punctului gnation anterior, de ‘planul Simon, ganful labio-mentonier accentuat, buza inferioari' risfrdnti: ‘La, palparea contururilor osoase se constata.o hipodezvoliare osoasa, crestele sunt foarte reduse vestibulo-oral. chiar ascutite; in special 1a‘arcada inferioar’, unde. se’ limiteazi: Ja o“zoria fibroasi ingusti. in anodontiile subtotale, dintii existenfi sunt de cele mai multe ori simetrici, redugi'de volum siatipici ca forma, ou ridicini scurte.(fig.6) 4 a Fig.6 Anodonjie subtotalé. Dinfi existent sunt caninii bimaxilar, molariiI superior simolaci I temporarisupeciori ‘Tulburirile fimtionale, masticatorii gi fizionomice sunt foarte severe. insisi dezvoltarea general este intdrziati si perturbat datorita atat afectiunilor de sistem cit si deficientelor fancfionale, ‘Anodontia subtotal gi total este un semn, uneori singural, si cu caracter patognomonic in cadml unor boli sistemice cu interesare organicd complexi ecto-mezodermali 31& ar fi; displazia eotodermalé, sindromul Langdom-Down (cizonia 21), Gplazia dento-facith(displazia ecto-mezodermalA), digito-facial,ete. ; Snir area corecti a anodontiei nu se poate realiza fri aportul examenului radiologic. Avénd in. vedere fou c& acest tip de anomalie se limiteaai destul de rar 1a un singur dinte, examenul radiologic obligatoriu in cazal anadon- tiilor este reprezentat de ortopantomograma $i teletadicgratic - Dat fiind ca, ortopantomograma asiguré posibilitatea cuprinderit pe acelagi film a imaginii desfigurate « inves dentiti, respectiv o privire de ansamblu a ambelor arcade Gin probabil cel mai mare avantaj al acestui tip, de radiografie), ofera: —evaluarea numnului dinfilor, = ~ aprecierea pozitiei intraosoase, dimensiunifi, corfforma- 4iei gi anatomiei dintilor, ; os ~ gradul de dezvoltare a dintilor gi eventuale modificiri ale structurilor dentare ; — {in plus, ortopantomograma, tn-ancdontiippermite, prin compararea radiografiilor efectuate la anumniteintervale de timp: = evidenfierea react a oN came ai urmérirea evolutiei sub tratament; ; - ralizaree deplasarilor dentare dixijale.crte¢ontic, ~ eyaluarea crosterii_si dezvoliarii« exclare (la nivelul de analiza al cregtern st fil, OS0aSE, filmul panoramic nu se poate substitulteleradiourafie). Teleradiografia reprezint{ metoda obigcttya care trebuie si devina obligatorie fm anodonte, deoarese Thiaea2t pe o singura imagine structura si rapoartee tutiror elemertelor aparatulei dente-maxilarat liledenosts.rtaie si tnclinare ale maxilaretor, alveotetor-si-dintilor-por-fi-ast a analizate in vederea stabilirii unui diagnostic tidividualizat si al i tra in consecintl. —_ aoe a eradiografa ‘oferi posibilitatea aprecierii_ foarte exacte a directiei de crestere a elementelor aparatului dento- maxitar (prin calcularea unghiurilor pe care le fac cu planurile 32 i : + on Spe aR es Sore de referint2), structurile acestor elemente, tulburarile de dezvoltare cantitative, de ritm, pozitie, directie si rotatie a acestora. In plus poate prevedea posibilititile de crestere in raport cu varsta si soxul (Prognostic de cregtere) a acelorasi elemente: ale aparatului dento-maxilar, date extrem de utile in tratamentul anomatilor dento-maxilare, Investigatia teleradiografic& seriat, la aceiasi bolnay in curs de tratament, constituie mijloace obiective de mare valoare Jn aprecierea eficientei metodelor terapeutice folasite. {n practica sunt realizate trei tipuri de teleradiowrafii: de profil, axiala $i de fati, cea mai folositi in cazul ancdontiei fiind cea de fat’. Ea evidentiaza tulburivile de dezvottare in plan vertical si sagital al masfvului facial, dand cele mai multe informatii despre natura, directia gi gradul de dezvoltare 2 structurilor osoase ce insotesc anomalia, Prelucrarea teleradiografiei s-a diversificat mult, fird insi a exista o metoda unitari; exisi® metode diferite de interpretare teleradiografica, toate folosind in esenta aceleagi puncte antropometrice. OBIRCTIVE. TERAPEUTICE Complexitatea tulburirilor generate de anodontie si in mod special de anodontiile intinse, impune rezolvarse terapeutica urgent’ in conditii cat mai biologice si fiziologice, adecvate specificului de varsta. Aceasta anomalie pune probleme in tratament {mai ales ind intereseazi mai multi dinti) datorité faptului ca este vorbe de un organism in crestere, cu un aparat dento - maxilar supus celor mai variate influenqe si. ce este mai important, foarte receptiv la acestea, Tratamentul anodontilor, cu precidere a celor intinse, esi¢ 0 strategie de lung’ durati, care face intotdeauna apel la 0 colaborare interdisciplinara (odontoterapie conservatoare, oflo- dontie, chirurgie, protetic’, implantologie). Ea trebuie planificalé cat ‘mai precoce, pentru a putea fi folosite toate resursele 3Capitotal 11 DINTI SUPRANUMERARI DEFINITIE. TERMINOLOGIE. FRECVENTA Existenta_unuia sau mai multor dingi (intraosos sau erupfi), 1 ara actuals, poarté denumi- de dinfi supranumer eee rerminologia penta digi i plus nu este In fel de discutath ca aceea a Tipsei dentare.. Dac majoritatea autorilor folosesc termenul de dinti sunganumaxari (Agrestini, Cadenat, Chaput, Chateau, Gysei, Boboc, Grivu) sau cold Migodante (Broglia, Cadoni, Roceia) se mai fntainesc gi alte cat poliodontie, nisiadgatis, rlsadans deqac neces, daianliment. Cust aumadoate, a Se mat folosesc si termeni ca: : fic Adinte orientat oe spre baza maxilaruh spre planul de ocluzie} eee erminologia dintlor sup ranumerari cunoagte gi nuangir, xemplu Klint Suplimencargpentru a defini ig norm fT - 1921). Pentru a desemna plusul in formula dentara termenul de dinte supranumerar are o mai mare putere de expresie, a fost loptat, este folosit de Rea istoric mai ugor zor Frecvenfa dintilor supranumerari in raport cu alte anomalii dento-maxilare este de 3,04% (rezultatele sunt ale unui studiu personal realizat in perioada 1990-1996, pe un egantion de 3221 pacienti cu anomalii dento-maxilare). tn ake studii statistice am intalnit valori de: 2,7% (Veronica Popa 40 = i Molea - 1963), 1,6% (Horowitz - 1969), 4,9% (Gysel - 19694, 3,5% (Boboc- 1971),. Dac in. cazul anodo feminin, Jn cazul dintilor supy este favorabil sexuluil masc evidentiind o afectare aproape dubla (2/1))a sexului ia (64,28%) in raport cu cel feminin (33;71%), valorile find concordante cu majoritatea datelor din literaturé: 3/1 ~ Gyse! (1969), Grivu, Mecher (1979). Din totalul cazurilor cu, dinti supranumerari, doar 9.18% au prezentat dinti supranumerari in dentitia temporara, restul Je Get wan inti supranumerat in_dentitia_vermanent Aceasta indreptiteste. rata. inti supranumerani se intélnesc ‘in ambele dentifii, fi mai mare in dentitia perma- wenn studiul meu, aceeagi concluzie tegisindu-se si in datele din literatura: 8/1 — Brabant (1964); 9/1 — Shapire (1969), Coi mai multi pacienti sunt purtitorii unui singur dinte in plus (73,46%). Urmeaza cei cu doi dinti in plus (21 42%), cae trei dinfi tn plus (3,06%) gi cu patru-cinci dinti supranumerari (1,02%); nu arh w&sit nici un pacient cu 6 sau mai iti dingi Supranumerari fat de formula normala, $i fn alte studi sta existenta unui singur dinte in plus éste cea mai freeventh 36% - Gysel (1969), 64,4% - Boboc (1971), Dintii suprariumerari se regasesc-pe ambele maxilare, dar iecti i or, aproximativ 91%, oarecum similar celorlalte statistic: 85-90% (Brabant -1957; Chaput - 1967), 83% (Rusu gi colab. - 1969). fn raport cu sectorul de arcadii interesat, rezultatele studiului meu, ca si majoritatea datelor din literatura converg spre concluzia la care au aju Orlando si Bernardini, sumdnd un mare numér de statistici in perioada 1881-1966 $i anume c&: reyiunea cea mai vizaté este regiunea incisiva, mai ales la arcada superioard. Cat pri interesarea pe hemdrctai ant gist oTrecventh mai more hemiarcada stanya, dar cu o valoare inferioard (48%) celor din literatura: 60% - Taviani (1927), Cadoni (1956), Gysel (1969), preferinta era pentru sexul merati procentul de inf analiza noastri st aA exist ai ma se pare oi ‘danas 2 is populafia alba (1,5 - 15%) ~ studia efectuat de Brabant $i Hiagsar in 1966 la populatia din Maroc. YOPATOGENIE ; ; eee etiopatotogice ale dinfilor supranumerat Smibracd un aspect complex plurifactorial, care se Teaga, °° filogeneza, prin teoria atavicd ‘gi ajunge in Se ae Lista factor potential cauzatori asupra embrionulul tn deve cis care, achonind pe zonele ogontogene ar determina o cont plus siumérulei dean up Teoria atav a Te explicarea cauzal a aparitiei-de dinii in plus mmajortaten atorilor su grupat in jurul totiel ,ataviee’ Sf teoriek oscendentei", care tm esent suing relates e ‘a ri it OTMpSON, » formule dentare anterioare (Magitet, Thompsc ‘Agrestini) sau revenirea tn formula dentate uals a sereate dentare dispfrute 1 cursul flogenezei (Orlando): aernath teore incearc& explicarea aparitisdintilor sepranareer poring de i formula denta a primatelor: $ inisvi , lari si 3 molari pe o hemiarca . 7 a A premerrogenia este considstatl, d@ whi -autor, doar el Jegtturd cu aparitia de incisivi ¢i premolar ‘plas (Bolk, i i ari (Mathis). Dac aproape Perier) sau numai pentru ‘premo! a 3 erie) sas gamite 8 reducerea formuterfnessives-2. realize inapoi, i desi, din punct de velere-cubtatiy 7 incisiv 2, incisiy 3 este usor de ao es stavic Mulf_moai-discutaté este wansformarcs formule =. - aaaenare) care initial a fost 4/4: reducerea nuimenca Se Pe creme? 1a strict nici mezio - distal, ‘niciteominal $i mai_ales 8 za strict nici mezio - distal, cele doukmexilare. = a “probleme, privind provenienta $i ae producere, au pus caninii supranumerar,# cSror 25 ie fie €a prexceptional vine si‘zdruncine parerea acelora pots it chreia 2 dintii_ supranumerari_ar_fi_un_strivat al, filogenezei umane cu revenire la formula primatelor, deoarece, caninul nu. apare multiply nici in formula dentard primi ‘Aparitia caninului supranumerar igi giseste suport teoretic in argumentele celor care sustin c& dintii supranumerari apar prin supraproductie a lamei dentare, ca expresie atavica a polifiodontismului primitiv, degi legat de aceasta, exist& si parerea 0, in ce priveste caninul supranumerar nu poate fi luat3 in discutie filogenia (Eschler), Teoria atavict, cel putin in planul discutiiior teoretice, si-a_asigurat. suprematie in uni sau bilateral pe cealalta arcada (expresie proterogenetic’), Aceste dlemente nu pot f interpretate rupte de realitate: neglijaren zestrei ereditare, care este cumul calitativ, ne-ar condamna la 0 ‘nyust’ si nefondata tntelegere, ca de altfel si necunoasterea altor factori cu potential de influent diferiti asupra aparatului dento-maxilar sau pe segmentele acestuia, Dac micgorarea numérului de dinti gi-a gisit in suficiem’ misuri justficarea fn aéfiunea singulard sau sinergic a unor fic- tori potentali cauzatori asupra embrionului in dezvoltare, cauzele care actionénd pe zonele odontoyene ar determina formarea unor elemente dentare in plus au rimas inabordabile. Atribuirea vreunui rot luesului congenital (Tandler - 1914 - 1927, Orlando gi colab. - 196) ne apare neconvingStoare, mai ales ci ea apare in perioada in care sifilisul domina obsesiv géndirea medical. Abu- zul de tutun gi alcool la genitori rezista gi mai putin discutiei Literatura de specialitate ne oferi suficiente teorii si supozitii care reusese sh explice in bund parte mecanismele de producere a dintilor grupate astfe!: ‘Teoria celei de-a treia dentitit Conform acestei teorii dint supranumerari ar fi redutatut ungia tceia netioade de, productie a lamei dentare, AceastsaseAe este sustinuti de aparifia dintilor supranumerari mai freevent'tn apozitie orala fat de arcada dentar& normalé (deci ar aparfine unei perioade ulterioare de activitate.a lamei dentare) si cu o mineralizare mai tardiva. si uneori defectuoask Tah de seria : Tee a aaRtnetate acti teori Qn ceprezemate de 4 rezenta dinijor supranumerarisitust. yest ia Pie aeadatia on grad de calcifere, similar.celor, din serile normale, precum sje dint supranumerari ce insotese. dentitia < temporark. . ‘eoria muguril it : Sustingtor fervent al acestei teorii, Deshaume consideri ch aparitia unui numir mai mare de dinti se datoreazs faptului ' ch; lentara ji jglogic, ger AO ine de ui din care majoritatea se atrofiazi. 7 - MEL SERENE HOGS TIVOTN se produce, map | suplimentari isi realizeazk dezvoltarea, care nu, se deosebeste L fundamental de cea a intor normal, ceea.ce-ar-explica.forma si structura, de multe oi, normala a dintifor supranumefari Studii privind mugurii dentari la om, efectuate inci in ty secolul trecut (Kukenthal ~ 1898, citat de Dechaume) soteazi - existenta de miguri rudimentari care, dupi disparitia lor, ar iB indica linia a patru dentitii: prelactealé, lactealg, permanenta si postpermanenté sub formii de zesturi epiteiale. care sunt in Modnomal, sortite di os y stare pastrindu-si si capacitatea de formar Jumeaiai mult, sau mal pull supranumerart care s-au dezvoltat cu mult tnainter & permanenti, cea ce ar putea fi argument clinic pentru studifle 4 : kenthat iat ae altfel si cea ce-Kurt Toma descrie ca dinti Glactealif .stuicturi epiletiale rudimentare prezentea nastere de gingig”; sunt structuri keratinizate.ce pot fi usor indepartat it gaa Adc seierd jn general ALGiiSLT primelor sapramini de-viald. Aceste vestigi, dint? Pierdufi filogenetic, nu se pot preta la confuzii cu dintii de lapre prezenti pe arcada la nagtere, prin eruptie precoce. Bolk si Moon, $i ¢i sustinatori ai acestui punct de vedere, considera cé acesti dinfi sunt produsi de o lama epitetiali accesorie, inde- pendent, corespunzatoare ,bandei glandulare a reptilelor. Un_concept interesant in acest sens il reprezint& teoria inductiei a lui Cadenat: atrofia si disparitia musurilor multipit i i USE la owvetar persistenta unui_vas arterial care, in mod normal trebuie regreseze $1 S4 disparé la nivelyl urmelor_ epiteliale. de stipr Guctie Fizigiogich a Jamel dentare, repreint’. factor de pusJnevidents muguri in plus fajiade.cei temporard sau cea permanent 0" Guiterl ded a we Oe Md Yieane ipersctiitage lamer enn? Este oteorie lansaté de Kolhnann in 1868 adopitatt treptat gi sustinuta de cei mai multi autori (Black - 1897, Ros: 1906, Dependorf- 1907, Mayrhofer -1922, Gottardi - 192 Santone - 1935, Adioff- 1937, Rusconi - 1948, Mathis -1951. Roccia - 1953, Haup! - 1966, Agrestini - 1969). 4) Pentru unii, lama dentari formeaz3 in perioada embrionay ca_accident_.un_boboc_enitelial” rar (Benagiano, 67). Pentru alti, lama dentari, in mod fiziologic ven: i Tosi mulfi mugur (eer Ge TENCE = aiiler eisigae Hoganeal ee bernie in cursul ontogenezei, nereproducindu- se exact din cauza conditilor omului actual); dip.acesti muri, i exact din ceice.ip mod n isi. Se atrofiezs, unit, “pot _si-gi_realizeze _dezvoltar ii ramase ecunoscute ined, devenind dinfi cu structura si formi de multe ori normale, dar numeric in plus. Exist gi plirerea cA accasti 43supraproductie a lamei dentare se realizenci pe seama acclor ve in mod normal nu du parte la formarea dingilor, aay ar fi lama dentar Iateralé (Hertwig, 1958). Deshaurne(1959), Sorbind de o inductie vascular ce ar determina o hiperactivitate 2 Tonel dentare, Quinet de un material embrionar: disponibil treedentar, Grether si Tessier (1962) de 0 perturbare histochimicl- ge influenteazh activitatea normalé a-lamei dentare, Verger (1968) de o modificare a concentrailor sau o alterare a legaturilor Iilor chimici ai substantelor inductoare aduc argumente in plus acest! tens, cel putin tn plan teoretic. Teoria aoc spargoteemene” Ente cea mai veche supozitie (Geofiroy Saint-~ Hilaire, _sfG24: Busch, 1897 citati de Dechaume). Pe linia acestet teori din motive nedeterminate exact, \o-muguss.s ia rormali, se imparte in dou’, parfi ce evoluenzs cea ve ar insentina c& cei rmicsorati de volum in mod Desi existh si:dint gBEa © mai frecvent, diffi COLUM : dinte normal. Respingem ideea existenfei unui material embrionar Timitat, destinat fecSrui dinte, considerand cX inductia (variafile de intensitate metabolic& local cu transfer de energie. interoel- taal) este cea care conduce ca sens, 7 spatiu st timp, formarea dingilor, totul fiind patronat do informafia genetic. In plus, + ile narnerice ale substantelor cu rol potential in energeti Celular (ARN, glicogen, mucopolizaharide, fosfataze alcaline), cvidenfiate la nivelul organului adamantin ar putea determina ‘viziunt suplimentare ale schifelor dentare, férd.ca prin apeasta sh altereze odontogeneza nor fou ‘Teoria evagindtii epitelinlui adamantin? Ese concept solide stomatologie sin Brag, ricut corcetsri aprofimdate pentru explicarea genezei anomali aac ceottare dent pe mai mult de treideceni (1923 - 1987) Sunt desorise doud mari grupe: 6 | | a. una cauzati de proliferarea si invaginarea sau evaginarea stratului tecii epiteliale a lui Hertwig; b. cea de-2 doula cauzati de proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmatd imediat de epiteliul adamantin intern, Aceasti prelungire se detaseaz de mugurele-mami, una din posibilititile sale de exteriorizare fiind formarea unuia sau ‘mai multor dinfisupranumerari de aspect normal sau dimensiuni ‘mai mici. Desi aduce probe de ‘necoitestat chiar si pentru posibilitatile combinate, deci permité clasarea multor situatii Glinice, chiar $i a color mai rare, fiind sustinuta gi de localizarea frecvent& a dintilor supranumerari in.regiunea incisivé, ea nu poste explica aparitia lui dens in dente" Teoria protiferirii anormnale si intirziate a unor resturi epiteliate paradentare Aceastd opinie este si ea destul de veche; 0 gisim la autori care au adoptat si posibilitatea hiperactivitatii lamei dentare (Black - 1897, Rose - 1906) si se pare c& isi are izvorul in convingerea c& toate celulele epiteliale care isi au originea in lama dentar’ au aceleasi calitati biologice. Resturile épiteliale In discutie ar proveni din gubernaeulum dentis, din pediculul-ce leagé mugurele de lama dentar, (pericle {ui Serres) gi din teaca epitelialé a lui Hertwiy (resturile tui Malassez) $i sunt considerate ca sursé posibila a dintilor supranumerari, Nici un argument nu explicd de ce, de cele mai multe ori, aceste formatiuni epiteliate-sunt suport ir Tormarea unor tumori gi datorité cdrui fapt, alteori, dav naistere la dinfi, mai mult sau mai pufin normali ca: forma si volum, dar totdeauna complet structurafi Codificarea dintilor supranumerari intre boli cu caracter ereditar apare ca o problemi complex prin insigi natura ei, Este greu de observat anomalia la mai multi membri ai aceleiagi familii, cu at@t mai mult la mat multe generatii, pentru simplul motiv ch dintii supranumerari sunt de obicei extragi gi inc a7destul de devreme. Este aceasta o motivatic a lipsei de studii in Iiteratura gi de aici rezid& gi ptrerile discordante ale autorilor. In timp ce pentru unii caracterul ereditar al dinfilor supranumerari pare incontestabil (Casotti, Gottardi, Lepoivre), pentru alti este doar posibil (Orlando, Roccia, Hauenstein). Rolul.eceditatii in aparitia dinfilor supranumerari este foardéatig (Haup!), dubios (Dechaume, Rebel, Shaper) sau chiar inexistent (Mathis). Cu mult mai putine sunt observatiile care semnaleack prezenta de dinti supranumerari la mai multi frati (Ginestet, Graber, 1979) sau la mai multi membri ai aceleiagi familii (Gottardi, Verdiani, Keller) si desi, la cazurile im spetd, ereditatea este de necontestat, ele nu sunt suficiente pentru a afirma cu certitudine sau a Mimuri modul de-aciiune-ereditar. Dac pentru a raspunde intrebirii: dinfii supranumerari sunt genetic determinati? apelim la datele privind gemenii, observim ci gi ele se dovedesc insuficiente si mai ‘ales dérutante. Tdentificarea acelorasi dinti supranumerari ta gether monozigoti pledeazi pentru determinare genetic’, dar cagntiletiediscardanté, sunt mai numeroase decat cele de concordant.” = ‘Nu am putut aborda nici un cariotip.cuxtinf-supraimerari, i doar o discret atentiune asupra modului de ffansrififére am identificat prin Hochstrasser citat de Milea gi anume ch “meziodensul s-ar datora unei dominante simple sau-neregulate. PORME SEMANIFESTARYCEINICE” Dintii supcanumerari ..prezinté,—i_getieral,_aceleast caracteristici morfologice ca si dintii normal Gu déosebirea oh anumite modificéri apar, mai dés, 1a supranumérafi, S¢ pare o& aceste modificiri sunt.de.origins.di igh, puting fi puse jn Jegétura cu eruptia dintilor supranumerari.—pozitia. lor pe arcadi, calitatea vascularizatici gi inervatiei lor, functionalitatea si néfunctionalitatea lor ca elemente masticatorii. Oricum, nu este justificati. plrerea ca dintii supranumerari ar constitui formatiuni odontoide, deoarece tmbrach, din punct de vedere histologic, toate caracteristicile dinfilor normali. 48 hah st DSA aN RRR Re enter rRRer cae dentare. Sunt autori care inglobeaz in aceasté enti tare. tori care in tate toate stadiile intermediare, incepand cu perla de smalj. Pentru ca o independent, in logiturt cu un dinte din seria normali sax ar rmerar, inai celagi ahr onal -pranamere, faint, dup savin acl __~insintea dentitiei normale - formeazi dentitia pred dual sau proprimari. ,Aceste, organe’ dentate sunt “Ziasaie simplu la gingie si nu posedss rid: leonetati propriv- zisi apar.in primele luni ale vieti;~se intalaese rar si sunt localizati mai frecvent la nivelul gripufsi incisiv inferior. Examinafi histologic, .acestor dinfi li s-a evidengiat-un tes conjunctiv pulpar foarte bogat vasciilarizat, acoperit de un strat extrem de fin de smal. Privit in ansamblu, dintele neonatal aminteste de dinjii mobili ai pestilor gi reptilelor; ~incacelagi-timp cu-dentitia permanentii - in general este vorba despre dinti ce se formeazi odati cu dentitia per enti. Ei pot 6& erupi sau of ramank inclugi in acclagi sindin do diferentiere ca si dintii din dentitia permanemt’ (fig 8) Fig Incisiv lateral suprmmumerarpe pares dreap 49Fig Incisiv lateral supremumerar pe poten dreapt(continnare) ‘Anomalia este in principal asimptomatigh, diasnosticul este evident in cazurile, destul de rare, cdnd un dinte supra- jumerar gi-a facut aparitia pe arcads, dar cum-deobicei rimin inclusi, atenfia poate fi atrasd de uncle SETAE particulare, cum ar fic @ adsenta inchiderii. ws i i dupa eruptia incisivalui lateral $i chi rezenta distopillorizalate, .meconet 7 ecistenfa unor bombiri la nivelul crestelor aiveolare; persistenta unuia sau mai multor dinfi temaporarl peste ‘Varsta obisnuitd de permutare. Acesta.gste un sen aproebe vasa cise pl ua sou al ao suprammerari inclusi, care sunt ‘obstacof ii Galea eruptiei dintlor permanenti (vezi capitolul-jIncluzia dentara”) ~ dupa 3. sunt dtaprsipranumerari care formeazi dentitia -Ag-fitéa fi vorba, dupa Dendashii, Gugny, de dinfi supremmerati contempo- rani Ceanfiel pet tf RE jntarziat, sau dinfi formati dupa dentifia permanent’, aceasti ultimd.categorie 4 mineral tardiva a germenilor supranymetati a clifor aparitie, pe frcade,’ este foarte intarziatS in raport ou elementele dentare-vecine, dar poate fi vizualizati pe radiografie. 50 in. toate cazurile in care dintii supranumerari raman 5, diagnosticul de baza este cel radiologic. De atfel, impresia clinica general& care se simté in ultimile decenii de cétre numeross specialigti este aceea a unei cresteri a frecventei anomaliei, pe ‘care multi o explica, far indoialé si prin generalizarea cuutem- poran a invéstigatici radiologice. Dinfii supranumerari, de multe ori, sunt’ae. volum mai redus, atipici, de forme foarte variate, situati oral (Riri a aexclude localizarea vestibularé).faé-de linia normal a arcadei si aga cum am spus, cei mai multi rim@n inclusi. Unii dinti ‘ncusl_uot vient cu ridlelule spre_ pine Ae ote ‘coroana spre baza maxilarului cunoscutr hid sub denumnired de ici termen descris di bant ~ ‘O.menfiune aparte 1 tgle supranumerar cel mai frecvent intalnit, am numitlmeziogensu/.}Termenul initial de mediodens a fost inlocuit cur cel corect dé meziodens, deoarece acest dintetinde.s4.ocupe_o_pozifi cat mai meziall pe arcad, jnci din 1937, Adolf aS clonal ti ae GONE pe linia median’, ci apartine in mod cert uneia din jumatati Principalele caracteristici ale meziodensului s-ar puter sintetiza astfel: Be aparg doar la maxilarul superior, > meziodensulerupe Sau TAmEneinclus in paziienocuals, SM imversats $i_poate provocs. dncluzia incisivilor centrali permanent malpozitii ale acestora: Bo count Tnsoteste sau wameaca. cruptici incisiyului_ cen Fmanent_syperior, fiind tn stranst Ieatturk spatiald gi cronologica cu evolutia acestor dit dye esteunicuspidet, uniradiculer, comang avind de obicei, deem ca ‘chiar dac& apare un meziodens compus cu aspect dé molar, in majoritatea cazurilor, aspectul ‘este cel de complex fuzional in care elementul de baza rhméne cel conic; 5 © de regula, se imitneste smeziodgnsul unis, maptyoel _dablu, fourtegEtriplu sau cyadrupl. 31‘care an provocattranspodi deplnsareaoriodonticd ai jg 9 Doi dint sopranunserari tip meziodens erap} peloctl incisivilor centralt ie poral cig centraVinci aeal superior’; lor sperian dpi extra dinar supranumerert (dupa 1 an de tratament) deck i eas ing (HOWE hormalé (distopozitie, vestibulopozitie) a in Fatii de dintii normali, meziodensul se compori (distopozifie, vestibulopozitie), care, se lash chide (g9 sifig 10)pack. meciodéngul erupe-dupdaparitia incisixilos, apare de Teguli pe 0 poatiel pala frrse el de asta data ghidat (fig.12) formatixme sapranamerark in dzeptal ‘in inchuzie malt esr posit Fig 12 Dintesupramumear erupt ui i pultinal de incisival central superior dept Fig Dine sxpranunera erat pel ini ental pero apt . cing pravecind inchuzia.insisi hligats up in vestblopeiic : -vului central sau erupfia in pozitievicioasé a acestuig (fig.13) 33 : 54sau poate prezenta gnomalii de.fams, pierderea mortologiei tipi- vale brazdate cy i poinva, Lp metrelor. ig ie igatoriu in cazul suspiciuinii EXISEMa une Pormaginni unei invaginari dentare’gv relevi dentoide radi fn Jumenul este clip Seteu seal ee ee gonare. Apexul dinilor 1 ‘Ipyagu wane de cele mai multe ort larg-deschis, lereand ae abe aan ‘im furrien anterior cae comu su aaiia dtc, daca s er atiearaunarh Spee di, nalt, un, denring, cage il_acopert, tesutul pulpar impins lateral de. formatiunea | ENS fee ao a ic si ascilile, a : tenting propriu-zise gi tn fine, smaitul scopedior normal . al dintelyj. Cu alte cuvinte, latiunea 1 iz rezinla-o iene a sncnior Se (malt si dentin’). Brusze deosebeste pe Tange invagi Tivagidrle covonareginvagind diculare, {_ ambele putind fi partiale sau totale, Invaginarile coronare pot fi usoare - cind se limiteaz& la coroan, medii - cand ajung pand la radacind si grave - cnd ajung i preajma deschiderilor apicale, Pornind de la termenul initial de ,dens in dente” Meyer se intreabé, aparent pe bund dreptate, cum ar putea ajunge un dinte in-interiorul altui dinte. Btiologia dintilor invaginati mu. este inci clarificati. Se stie doar ci, in marea majoritate a cazurilor, intervine un proces de invaginare, dar, cum se il | 1 i a “produce acest proces, ce fesuturi si ce cauze o determing, mu se Sunt plreri contradictorit. priving sului 1a dentitia temporaré sau la cea: fie deoarece in mujoritatea cazurilor, acest: deCG-T a, Este greu de precizat si asta dentiii i aparfine;. nok 1-ararantalnir stie. Se gL necantisme principale: p ademantine prolitereacs activ, mivazinandu-se zaCiiy, Invaginfiidu-se Dg, na, anism acti : sBitelinlyi adam provoacd urmi a_anumitor portiuni sinalt, Thaglere prin proliferarea orfiunilor neafectate gnecanism pasiv) Deoarece in cazul invaginarilor radiculare mecaiisnsit etiopatogenic pare si fie, dupa toate aparentele, activ, coristand dint, .dind si ee gtice & ~ dinig. Cu predilecfie este interesat insi inct unghead ménerea_ in ainarea vul lateral nent ra = west dinte int frecvent ramen So euperign. deoarece 20% sie ial putemic expomate, 56 + 7dintr-o proliferare exagerat& spre epitetiale Hertwig. Se considera pri invaginarilor coronare intervine tot interiorul ridacinii a tecii in similitudine cA si ‘un mecanism activ, mai ales th ele apar, adesea, 1a nivelul foramenului caecum, #9, carui formare intervine tot un mecanism de invaginare. ‘Tntrucat, in majoritatea cazutilor procesul de invaginare rendinfa fa generalizarea termemului locul inve condifii B preformare favor: pulparg.apar de. fGonatuni! invaginate cu fesutul pulpar, f coarnelor pulpare faterale. Oricat Goamne se deschid cu usurin{Z si.in cursul preiiag la astfel de dinti. Dispunerea anommals cazutilor. In afara situatiilor clint ce descrise, sespoate instala Hee particularititilor structoraté “ale atapror” azine S peormza ‘Urmarea ¢ chiar a unor gb i (fig. ard, in absenta_vreunui_ proces carlos, aparent Gg obicei, aparitia unei osteite.yerianjeate, uneort 146 Se Malnesc si situatii particulare privind formafiunile supramumerare definind geminatia: ‘sou ficionarea - reprezentat swPvnirea cu interdependent tisulard a doi stu mai multi dint Cand elementele sunt de conformatit si de dtmensiuni Aierite, se foloseste termenul de dentes co sunt si forme aseminitoare - dentes gemma eae). Dupi alti autori (Demares - Fremault) geminaf nfusi, iar band sunt de dim a este tentativa unui germene de a se divide; ea este adesea prematuré, gi nu se evidentiaz’ decdt printr-o. simpld ancogi (crestatur8) pe tnarainea incizalé a incisivitor. Geminatia poate f fasts total vorbindu-se in acest caz de dinti 38 geineni, de regul’ eumorfici, ig 4 Deas in deat a nivel ncn ate peor tng cu react peop : cast fagocrccascs " cunoscuti sub denumiréa de bigeminatie, Forma inter’ 2 bigeminatiei poate fi clasificati numai radiologic In cazal fuzionérii se disting: _=fitioniri coronare - corosne solidarizate corespunzind 1a doul ridicini normale si doud.organe pulpare; — fuzioniri radiculare - caroane clinic normale, prezentind adesea o uoari malpoditic, cu rdicini atipice: complenulpulpar radicular este unic in totalitatea ridacinii sm pe.o porfiutie a acesteia; 59£ to = = fixzioniti dentare- gradul 2: deasupra nivelul cement, dar la mai putin i acini; - asl (are nivelului jonctiunit_smalt- Bement, 1a Thai mult de jumBtate din tsljimea radacinii, neajungand insi la apex; = gradul 4: deasupra apexulu, de jumitate din Fig. 4) gradul de suprapunere peste ridicina incisivulul adiacent (fig.27) = gradul 1 jumatate din Taqimea ings ul 3: suprapunere peste Sratate din létimea incisivului, sn totalitate; gradual 4: suprapunere | Fnoisivului sau chiar mai mare, 2 vnai mult de ju- dar nu.o acopera complet. peste Witimea Fig 27 Gradul de suprapunere peste rlicina dinteui adincent In fimctie de directia axuluidintelui inclus, Winter clasificd inclugiile tn: ae verticalé ~ favorabila tratamentului conservator; Y= orizontalai— mai putin favorabité, cu co situati intre ridicinile dint ridicina orientatA distal; ce} oblick - meziali — coroana dintelui inclus este deviata mezial + distalé —.coroana dintelui inclus este deviata distal; 2)» vestibulara/vestibulo-palatinala - cu coroana situat’ vestibular, iar ridacina orientata spre palatinal — pozitie denumiti gi, cheval”; af cu coroana orientati invers sensulut de eruptie — dinfi, anastrofici ~ .,incluzie in retroversic”. O alt& clasificare poate fi realizat dupa locul in care sunt descoperiti dintii inclusi - dintii se pot gsi ta Jocul in care, _ in mod normal, evolueazi germenul dentar, sau la distanti ~ dar tot in fimitele procesului alveolar ,,incluzii ectopice”. Acestea trebuie diferentiate de .betgrotopii” ~ car jtuatia ‘oui dinte.care se formeaz’ In altt parte decit locul siu normal © (marginea bazilari, condilul mandibular, fosele nazale, etc. 3 yep au ce reo BIAGN@STIC P@ZITIV La examenul ‘clinic, se observa tulbutiri-ce:pot sugera prezenta unui dinte inclus: = ; @> ipsa de pe srcadé.a dintelui permanent, desi terinenul lurde eruptie este demult depagits = @ pessistenta indelunaati_ a dintelui_ temporat, “cate are ufieoro implantare foarte burl, ~ . reducerea spatiului pe arcadi_ sau chiar “Muchiderea ‘completa a acestura, ° @ > -sxistenta_umui_dinte_supranumeray erupt ocupind im geria normals; prezenta_unci consistent duri, incompresibild, care ar putea dintelui inclus; D> seplasisi,orin inclinare > & dureri cut i i iat; TOnese imflamatorii ale mucoasel—~pericoronartie-si SCC re” 7 > prezenta unor-fistule cronice, fir réspuns terapeutic. {in cazul particilar al caninului superior inclos, incisivul lateral prezint&’o disto-Inclinatie accentuati, datorata dintetui inclus in pozifie oblic meziala, care presénd asupra apexului incisivului lateral determin bascularea, sa cu varful radacinii spre mezial si coroana spre distal (acest sem se intdlneste in aproximativ 50% din cazuri).Semnul lui Quintero — semn patognomonic...al_incluziei_-”_se_.traduce .ptintr-0,,pozitie vestibularizaté a coroanei incisivului lateral-superior si sotafia sa mezio-vestibulard. Pentru a pune un diagnostic cert de incluzie dentar’, ‘examenul radiologic este indispensabil (uneori, incluzia dentaré se descoperd cu ajutorul examenului radiologic efectisat pentru alte afecfiuni). cs { Pentru a preciza coordonatele dintelui inc! folosi mai multe tehnici radiologice, ce implick meee radiografi atat endo-oralo, ct si exofaciale. - Dintre metodele radiologic cu film intrs-oral co distiy % radiografia retroalveolac’ - fimizeazi in cazul inc dentare date despre: existenta dintelui, pozitia acestuis fn profunzimea maxilarelor, eventualele inclinsti sax rotafi, aspectil morfologiei coronare sau/si radiculare, relat sa cu dinfii vecini, gradul mineralizirii san gradu resorbjiei radiculare a predecesorilor temporari(fig.28) ig 28 Rediografi retroalveolare - imegini ale unor inchuzi ds cari ‘axial Radiografia retroalveolari nu ofe‘a, “insi, informatii privnd localizarea vestibular sau oral a diel incus n consecinfé, cu ajutorul ei se poate pune doar diagnosticul cert de incluzie. Pentra precizarea pozitici vestibulare sau orale a dintelui inclus se folosesc fie radiografia excentric’, fie radiografia cu film mugcat (fig29,) (vezi capitotul .Dinfi supranumerari”) 85folosite pentru & Otopantemograme. are ab informafii utile cu privire la: existenta/ahsenta dintelui; ‘ozitia dintelui In os, profunaimsea siirectia asus stu; forma coroanei $i aridacinii dintelui inclus; gradul de dezvoltare gi de evotutie a dinilor, unele cauze ale jncluziei (obstacole in calea ‘0 ar vacant, RormmaRUMTE mrmtomCe' do See caus tmarilar, fosale nazale, canalul mandibular); : prezenta de formafiuni sau Jéziuni asociate (chisturi Foticulare, odontoame, adamantinoame, focare osieitice) (fig.30) 36 ‘Fig.30 Ortopantomogram —inchuzia pilaterala a caninilor masilori © Teleradiografia este-un alt mijloc de irivestigare in vederea precizirii unui diagnostic de artomalic dento-maxilard. imaginea céfalometrici este re- ‘aultatul proiectiei unui. volum pe wn, plan, imagine ce rezult miriti gi deformati fat’ de obiectul real, In practic& se folosesc 3 tipuri de teleradiografit: de fats, axiald, de profil. Teleradiografia permite aprecierea directici de crestere 2 elementelor aparatului dento-maxilar (prin calcularea unghiurilor pe care le fac cu ple- nurile de referin{i), structurilor acestor elemente, tulburirile de dezvoltare cantitative, de ritm, po- zitie, directie si rotafie a acestora (fig. 3-9). De asemenea, pe teleradiografie se analizeazi prog nosticul de crestere, respectiv posibilititile de restere si dezvoltare in raport cu varsta gi sexul. fn cursul tretamentului, cu ajutorul teleradiogra- fiilor seriate, ale aceluiasi pacient, se poate aprecia eficienta metodelor terapeutice folosite. (fig31) 87: i Fig. 31 Imagine nai cenin omar Tl crtojandomogrank (B), Mistrarea pe teleradionrae pocite sgitale (D) sia inclinfici sngitale (2), Msuretet ‘Sndhii inchuic () (ups Gavel gi Dexa) Radiodiagnosticul stomatologic, urmfirind procesele computerizirii, beneficiaza astizi si de: ~ Imaginea radiologici digitali — radioviziogsafia gi ortopantomograma computerizat’. - Desi--aa—tabaz& tehnicile clasice, prezinti multiple avantaje fapi de acestea ~ detalii grafice de excepfic, posibilitatea de mirire a zonelor de interes, etc. Tomografia computerizath axial —prezinta aspecte anatomice de exceptie ale oaselor, dintilor, structurilor de vecinitate (fig.32) 4 Tomografia computerizati — tridimensionalé ~ adaugi, pentru dintii inclusi ectopic, informafii, care m sunt disponibile—dack se cfectueazi_doar.._radiogtafii__. retroalveolare, ocluzale, periapicale'sau panoramice. Cu ajutorul unui software de analizi volumetrici, folosind computerul din cabinetul’ stomatologic, se poate determina localizarea exact’ a dinfilor inclusi (din seria normal san supranumerari) (fig.33) 8 Fig. 32 Tomografi computerizate tridimensionale: ancerioar (a) i posterior (1), urmirind pocifia canimlui (C) gi ridcina dilaceratl a in einen eee ivult central superior ig 32 Tomogr onc axiale oe prezinta inciuzia incisivulué central (f) ccantnulei superior (C) in imedinta vecindtate a cans -palatin | pa acorn sir luli nazo-palatin (N) (opi Aceste din urm& posibilitati de investig diglogi¢ ste din urmi igare radiologic, nu sunt ins la indeménd pentru majoritatea pacientilor ns dat fiind prepul de cost foarte ridicat.OBIECTIVE, ‘TERAPEUTICE. atamentul ortodontic al dintilor inclusi cuprinde, in general,,3 etape: Yotinerea spafiului necesar ‘evolutiei dintelui inclas — ce se Fonte realiza fe yin metode,conservatgars (e ajutorul aparatelor ortodontice), (emanation) re doud posibilitati se ia dupi 0 Optiunea pentru una din acest terapeutica @ fost gi este-un {dcea de a extrage un dinte simétos 1eprezings penta pirinti chiar gi astizi, un- Jjucru -greu.de. acetal, si.cste privitd Ga o mutilare, Extract 1 fietn- general i i jentare in particular ‘oi majore, aceea a spatiului imposibil lille Nance a stabilit Timitele Tirgire pleoind de la “necesaril wee apreciind diferenta dintre perimetral existent si a acouar al arcadei dentare. Bl este de plbere. © funci Cand pe arcadi este nevi mm aceasta impune intraosoas’ & dintelui esarul de spatia” pe tafe bt pret, Fig 34, Otopmomogrand~ cnn infra post obit-crzon Te lan scar deg Cape an inclus este total nefavorabila deplastirii si i i jeplasirii gi adacerii sal in curbura normal a arcadei se ia in discufie ansisi extracfia dintelui inclus; chiar gi in incluzijle de canin | este indicatt extractia cAnd acest si fi js inert exer cd acestia sunt inchusi in pozitie ee ry Qpescoperiren chirurgieals 9 ancorarea dintetai ae in i se fend ea pare, tests Sate s8 evite reacoperitea intel, 4 mal, pos ‘ce implica o cale de.abordare vestibularé tn funcfie de sediul incluziei. Dacl ex sale cguatii (Sn supranumerar, dint temporar) sau este necesark 5 ; in compromis, acestea Se vor realiza in aceeasi sedi inf. Interventia chirurgicala ce vizeaza eliberarea, coroanei dntelu,trebuie si se realizeze ou mare precizie ou va Sacrificiu osos cft mai redus: Evitind lezarea dinfilor vecin, se a ren 2 2CONCLUZI fn legatura cu transmigrafia dentar’, ‘nu se pot formula rigte concluaii general valabile si foarte exacte, Tnsh, pot fi lini aspecte: sti Srenerniaa ‘este un fenomen rar, fatdinit la nivelul ‘caninului mandibular; ; . 2, transmigratia pare a fi un aspect particular, specific, atipic de evolutie (gi mu de formare) intyzosoasi caninului inferior. Formarea dintelui are Toc in perametrii normali, acesta deviind wnlterior fir un rrotiv specific sau, mai exact, Hrumpegieibeatesde & se identifica strict un factor cal ae 3. devierea cea mai mare 2 di de Ta treseul Sorinal are loc in timpul pubertti Aceastl perioad poate fi corelati cu 0 crestere alveolar’ maxim si Porespunde etapei in care se atinge un maxim gi 7m ceca ce priveste eruptia; . o 4, divectia de migrare intraosaas’ penta carinii inferiori aflafi in procesul transmigratiel este meziala si vestibulard.; - 5, pozitia intraosoash fn care se -plaseazi caninit jnferiori transmigrati este puglowsntant_orbonil ‘care; corelal eu o-suturl-dersi 106, | | | | Capitotul 1V REINCLUZIA DENTARA DERINITIE. TERMINOLOGIE. FRECVENTA Reincluzia dentari reprezint& tendinfa la reintoarcere sau retntoarcerea progresiva in profunzimea osului a unui dinte care a erupt, atingand planul de ocluzie, gi. care si-a indeplinit, pentru o perioad de timp, fimctiile sale. Reincluzia deitara este consideratii o anomalie de eruptic, jncadratl de goolile francezA gi roméneasc& in grupa anomaliilor dentare izolate, de scoala germani in-grupa anomaliilor mono- cauzale, iar de scoala american’ in clasa I sau in oricare dintre cele trei clase, in functie de contextul general dento-maxitar, Pentru: a denumi acest fenomen, termenii unanim aéceptafi sunt reincluzia dentari sau retentia dentarii secundara (prin analogie ou incluzia dentar& sau retenfia dentard primard). Termenul de reincluzie,.adoptat de scolile francezi, germani si italian, este cel mai folosit poate si datoriti, faptului oi sugereazA gi separii clar procesul dé reintoarcere a unui dinte, jni{ial erupt pe aread’, inapoi in os, de neeruptia sa. Pentru aceasti: anomalie se’ mai folosesc si alti termeni, curn ar fi cel de reintruzie dentari (Jonse), anchilozi dentar& (gcoala anglo- sixond) Biedermann, cu referire’ special la una din teoriile efiopatogenice sau chiar scufundare dentari (Noyes - 1952). Literatura francez’ mai citeaz ca terminologie pentru aceasti Jie: “dinte inclavat” sau “dinte inclestat” (Bouysson), ficdnd trimitere la factorul mecanic care poate interveni tn etiologie. ____ Reinchuzia dentari este rezultatul unui proces progresiv i lent, ce se desfagoara trecind succesiv prin toate etapele; el se poate opri, din motive tnci neelucidate, Mntr-una dintre aceste etape - reincluzie partial - sau poate ajunge [a final-~ reincluzie totalé - cfind dintele s-a reintors complet in os. Din 107Fig45 -Reincluzia total a molarului de'6 eri superior stings fn dentifia permanent so intflneste foarte rar, iat frecventa este mai mare in zonele laterale (molarul de 6 ani s/sau molarul de 12 ani inferior) (fig. 45 gi fig. 46) Un studiu pe populatia din fara noastri din 1937 (Milicescu) aduce si alte date despre reincluzis dentard gi anume: momentul depistirii reincluziei - este mai ales perioada dentitiei mixte;. sexul feminin - este mai afectat; ts ig Ret paral aio pi ROTTEN HS) — clinic si radiologi, Pe ortopantomogramé se obser incl etatstar ing cu $i Sioa (3 toad yee punct de vedere al momentului aparitiei,:x oi inainte de perioada fiziologici de .pe tardivi, apreciat’ la minim 1 an dup’ ace Literatura de specialitate nu abundiajn date ici. despre frecventa absoluti, nici despre cea relativa. Majoritatea antorilor sustine cX reincluzia dentari se regiseste 1a ambele dentitii, predominant ins& la cea temporais,-1n cadusl ciseia cel & mai frecvent se intdlneste 7 Wolarul—If, mai ~-ales inferior, (fig. 42) mai rar la molarul I temporar (lg, 43 gi fig.44). Aa this ob tltiaetee tabite wees evens tec Fig 46 —Reinclnzia partalé 2 molarului de 6 ani inferior sténga ~ clinic sisadiologie ¥ig43 —Reiuczi mola] npr Fig 44-reneluzia molarubs I temporar ior drept superior tang 108particulartatile reincluziei pe dentiti = reincluzia.apare in venta temporari mai frecvent Ta, mandibul, tm timp oe im dentifia permanent recventa este mai mare la maxilar) ETIOPATOGENIE Ta determinarea reincluziei dentare este vorba deo ctiologie plurifactoriala, existand chiar posiblitatea ca factori diferiti s& concure pentru o aoeeasi forma clinicé, fh etiopatogenia cee itailor, fonomencle par a fi intim legate nai cu seam de ‘eiburari sau particulart@ti ale procesulut erupt, insotite de 0 reaujie oxoasd localizaté si de traumatisme-sigetes indirect © mai putin legate de perturbirile resorbtie! ea dintilor temporari. in acest context, ipotezele etiopatogenice sant: 7 teoria mecanic& (Vilain, Izard, Dorian, 1929); in dezvoltarea’ _dsoast i vertical opti “ D (Ghrckman,1942; Biederman, 1956 Brant, 1958 @ ‘eoria anchiloticd (Kronfeld, DechauniesSiivet, 1959); @ teoria tulburérilor metabolismalitood Biedermann, teoria 1953); teoria tulburtrilor -proceselorédiiatiypeatenieGlo Peoria mecanick (cea mai veché) ‘psgpliga fenomenul de reincluzie prin ruperea echilibral abafeaded dent ja nivelul punctelor de conta prin rupli 1Wolat “Gand pot 84 apar ‘determinate de compont oma foryelor masticatorii. Aceastteorie, conform clireia reincluzia Gentari este consecinja direct juaraftit-miecanic pe.care Ml i eruptia molarulul i i explicatia i ocluzale ale acestora, poate nd CSrsecinta functionali, Cand un molar se sisepte in infapo7iie, no forta, masticatorie ny se transmite decdt asupra dintilor vecini, ‘care fl depaigesc in plan vertical. Componentele orizontale ale forfel au tendinta's& apropie dinti vecini care se inclind deasupra dintelui pe.cate, dupa aceasti teorie, il infund’. rs “Slasuiinlanriadsca mola amore ila iscists ; ore, wide 6 ani 31 a et ‘yor induce reincluzia molarylui temporar, Aceasta presupune in. fapt un contact interdentar strdns in sens mezio-distal. $i totusi sunt caziri clinice de reincluzie gi in situatij ip care .existi spatit intre dintiy 7, do oi a a. Dosttiv, ro. Teoria faiburarié proceselor de dezvoltare osonsi - este sustinut de Gluckman (1942), Biederman (1956), Brabant (1958). Conform acestei teorii, un dinte, dup ce a atins planul de ocluzie, poate pierde la un moment dat capacitatea de a pro- voce o reactie din partea osului. Ca urmare, apar tulburari ale procesului de dezvoltare osoasd a ciror rezulat se traduce printr-o insuficient® eresteré osoasi vertical. Aceasti dezvoltare osoasi precari in plan vertical face ca ulterior dintele si nu mai poatd ur- tna inltirile de ocluzie determinate de evolufia sistemului dentar. Oricare ar fi metanismul initial de inducere a reincluziei, infundarea, daci se produce, nu intervine decdt ulterior dup optirea cresterii osnase. Dar cand se produce, fixeazi gi donso- lc initiale, producdnd cel mai adesea 0 enostozi foarte strans ‘Aceasti teorie isi are‘sustinerea in realitatea clinict, foarte frecvent, la nivelul dintilor reinclusi, procesul alveolar fiind-denivelat, infundat. Nu se slic Ins dacd aceasti denivelare ‘os0ash precede sau este consecinta procesului de reincluzie, ‘"Ceoria anchilazei.steodentare ( scoala dngio-saxona - Kronféld, Dechaume, Silver, 1959) - sustine idesa.ci Ja baza Wi-de reincluzie sti leyitura (fuziunea) stransi de ti. ish ines z i dezvoltare.ce pe is ST a membrana parodontali se interpune Se STAG TAGS dinte gi 0s, aga Inc, m ee ea ta ectpentru ca anchiloza si se produc, trebuie si existe un defect tau o lacuné, o solutie de continuitate la nivelul membrane Odata fuziunea realizath, orice migcare de eruptic sau de alt fel, devine imposibilé, potentialul eruptiv este abolit si efectele Gmehilozei sunt progresive. Clinic s-a demonstrat o& acesti dinti Taman fiegi, in timp ce vecinii lor continuk sk erupt, determingind {stfel inclinarea lor unul spre altul, fuziunea dintre cement si os ficind imposibilé depunerea de os. Cu cat anchiloza se instaleazA mai precoce, cu atat este mai, mare efectul negativ asupra resterii osoase, Sunt sugerate ca posibile cauze ale anckilozei lutie de_conti i A anchiloza dentaré la dintii neerupti majoritatea cazurilor, contactul prelungit dintre cement ios fird fuziune este 0 ipoteza greu de aeceptat. = presiunea_ masticatorie excesivi_seu trauma. ocluzalé Garé poate determina fezarea localé'a reembrane! parodon tale, urmata de osificare ca un. processsoparafor.-Faptul co aproape tofi dintii reinclugi sunt molari (expusi unor presiuni ocluzale mari) pare se sustinlaceasta ipoteza. ua toate ca presiunile ce se produc in dentitia permanent sunt cu mult mai mari decat tn cea temporari, incidenta reincluziei dentare este sénsibil mai. mare Ja dintti tempordri, Este greu agadar de asociat presiunea direct’ asupra dintilor si-trauma-ocluzalé, cu atat mai mult cu cat nici experimental nu a putut fi determinati. ‘Aceasta teorie explic mai” degrabé incluziile dentare (retentile primare); este greu de acceptat-c& un-dinte blocat de i ‘mai poate infunda. Avand tn vedere dificultatile ce anchiloza apar Ta extracha unor cat foarte stranse dinte-os, nu putem exclude fn totalitate anchiloza din. fenomenul reincluziei. Ea apare inst mai firesc ca 0 consecinta decat 0 cauzi a reincluziei..~ ‘Teoria tulburirii mietabolismului local (aritmii de metabolism (Biedermann - 1953) =in md normal, 7m procesul de rizaliz membrana parodontalé dispare tn cele din urmd, 2 d li las Sie {hsakam este bine cunoscut, di A vetseud T-- deplasarea componente: conii Daca disparitia niembranei ar preceda rizaliza, cementul gi osu ar ven in contact, cand posibila reincluzia, aceasta datorandu-se astfel unei aritmii de metabolism. Ipoteza este dificil de extins la dintele permanent, avand in vedere faptal cf la dintele perma- nent reinclus nu s-2 constatat instalarea fenomenului de rizaliza, do -a%z Teoria tulburirii proceselor evolutive dent: ‘in evolutia lor, cunose. in rap: cu oasele maxilare, 2 etape distincte gi anume: i-coniunctivo-cpiteliale din afar’, Sete bg, oBtte. imea maxilarulyi-(formarea gi tnfundarea Soolsn.» lame’ dentare) pentru a forma mugurele dentar, care Poking Miman jort_cur maxilarul pani la_constituires TeaseRT definitiva a coroanet gt inceputul form: deplasarea dintelui din interioral osului maxilar cétre exterior, in procesul eruptie! dentare pani Ia atingerea Bncuarkay-5 planului de ocluzie gi intrarea sa in functionalitate. ‘€xec0F Ini cazul reincluziilor, la un interval de timp variabil de Ta erupte, dintele se reintoarce inapoi tn os, de data aceasta ca entitate bine conturat, refticand intr-un fel_primul traseu al svolutie! sale (Boboc, 1971). Aceasta teorie ar putéa explica ‘mai ugor reincluziile dintilor temporari fir succesionali. Reincluzia ins se repisest si la dinti temporari cu succesionali mai roult, i aveste situatii, succesionalul igi urmeazi propriul tipar evolutiv formandu-si ridiicina, chiar dac& este impiedicat si erupi, Dupi indepirtarea obstacolului reprezentat de dintcle reinclus, premolarul igi reia potentialul de eruptie, FORME CLINICE ___Reincluzia se regisegte in patologia ortodontick sub 2 forme clinice: reincluzia partiald si reincluzia totala. Reineluzia partial Este caraterizati prin faptul ck o parte din coroana dentark este vizibild. Dintefe reinclus se afla ingarpons aga incét, intre suprafata sa ocluzald gi. planul de ochizie exists spatiu variabil, in funcfie de gradul de reincluzie, 13Dintii_ vecini, cel mai frecvent, sunt inclinati spre dintele fn reincluzia partiali, radiografiile seriate (retroalveolaré, reinclus: in consecinf’ spafiul in dreptul acestuia este yedus. ortopantomogrami’) sunt de cea mai mare importan{i, oferind, Sunt gi situaii clinice in care dinji vecini mau modificdri de __pelangl filmul provesului de reincluze, date importante despre pozit, iar spatul este chiar in exces (spas inte din). fn unele ' procesul de rizalizi de la nivetulridécinilor dinfilor tempore Situati, @otagonigtii_corespunzitori_pot_fiearesati, agravand 1 aflagi in procesul de reincluzie, despre legitura os-dinte, In special interradicular, despre prezenta sau absenta dintelui suecesional, si despre relafia sa cu dintele reinclus, gradul su de evolutie, etc. Reinclazia total - se caracterizeaz prin absenta dintelni de pe arcada fark s& fi fost extras in prealabil. $i in aceast4 situatie, locul poate fi pastrat sau, de cele mai multe ori este redus prin inclinarea vecinilor. La nivelul crestei alveolare, se observa o denivelare iar in dreptul dintelui reinclus total existi aproape constant ui(orificiiDprin care se“poate palpa in profisnzime fata ocluzala a dintelui reinclus (ajuta la diagnosticul diferential). {n reincluzie total’, dintele poate fi acoperit dear de fibromucoasi sau poate’ fi acoperit de fesut osos si fibromucoasi. Acest tip de renicluzie se intilneste in special 1a aatfel tulburirile de ocluzic. Examenul elinig puri in evident, | pe lang’ infrapozitia dintelui, si 0 ‘usoara depresiune (denivelare) | 2 nivel proces alvalr renee Ta pereugé cu instrament Vout tomal dat de dintele anchilotic este nfai vibrant, mai 4 intens, mai sonor, in contrast co tonul mai.asurzit dat de un | Ginte normal, ton care apare prin amortizarea realizath de 4 membrana parodontali integra. . 3 Reincluzia partialé se poate intalai ta weelasi subiect 1a uoul san mai multi dinfi, interesind acelasi inte sau dinti diferiti. (fig.47 si fig.48) q Fig Fig 8 ~Reincezie molar ig¢9 molar txporar superior tina a rencinie ttl, us . 2 usmolarul Il temporar. De aceea, examenul radiologic arati o imagine caracteristic& reprezentati de molarul II temporar cu radacinile mai mult sau mai putin resorbite, dar infundat in os sau submucoasé, $i sub el, premotarul_Q1 (dezvoltat corespunzétor vérstei), situat de cele mai multe ori profund. (fg.49) DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ; Diagnosticul diferential se realizeazi in funcjie de forma clinica a reincluziei. Astfel, in cazul reineluziei-partiale Giggnosticul diferenial se face cu: EL oprirea in erupt adintelui %» * intruzia posttraumaticé partial in aceste cazuri, anamneza, dar mai “ales” examenul clinic si radiologic riguroase pot decela reineluzia; se pot evidentia pe Inga semnele clinice antementionate 9 obturatii pe fejele verticale ale dintilor ca semn al prezenfei si contactului Jor in gi cu cavitatea bucala. Reincluziife totale trebuie diferente: De incluzii dentare - diagnosticul difeienfiat al agincluziei se face Oe at ona Dagrestc hae certitudine a} reincluziei dentare comparativ cu incluzia se pune pe: . = datele obtinute prin anamnes 000 ~ existenfa unor documentatii obiective de tipul radiografiilor seriate sau al modelelor de studiu, pe care se poate observa filmul progresiv. al procesului de reincluzie; ee = prezenfa unor leziuni carioase tipice; in cazul incluziilor ~ existenfa"unor obturatii pe: oricare-din-fetele-dintelui reinclus totals - imaginea radiologica caracteristica a dintelui reinclus ou succesionalul su. Dac motanul temporar si succesionalul siu sunt situati unul deasupra celuilalt, este semn de reincluzie (vezi figura precedent); cand “‘molarul n6 Vii aude om occa temporar si succesionalul stu sunt,situati_unul Tinga celilalt, diagnostical este” devincluzie) @ molarufui Tr temporar: De asemenea, daci fonalul_a erupt si tot de wa ae Hl temporar se afl lucie) In aceasta s Ts Ne constant, la nivelul premolarului, alte 2 semne: Supuratia ese a om emolar-al lui Galippe). ionfie (prin examén radiologic care certificd absenja dintelui, corelat cu anamneza si examenul clinic) (vezi si capitolul “Anodontia”) extractie (prin anamneza si examen clinic). intruzii posttraumatice totale — prin examen clinic, anamnezii si examen radiologic; EVOLUTIE. CONSECINTE Din perspectiva evolutiei, reincluzia dentari este 0 anomalie dentari progresiva; odati instalat8, oprirea in evolutie este greu de crezut ci se poate’realiza spontan. Evolutia sa este dependenti fn’ cea mai mare parte de potentialul dé crestere individual si de momentul instalarii; 0 reincluzie instalati precoce va avea o evolufie mai rapida si corespunzitor consecinte mai grave, comparativ cu una instalaid tardiv, Printre consccintele reincluziei se numiri: a) denivelarea ‘planului_de_ocluzie datorité infrapozitici dintelui reinclus; ») tulburiri de ocluzie datorate migririlor dingilor antagonist i inclingrif vecinilor, ©) aparitia unor forte anormale ta nivelul dintilor inclinati, care fi solicit nefunctional; ©) incluzia succesionalului permanent (cel mai frecvent) ) 4 ‘sau eclopia acestilla (mai rar); carii de colet si radiculare ale dintilor vesini prin erodarea e zone rel ale; hiperestezie si hipersensibilitate, parodontopatie marginal cronicd prin denudarea dinf i ~~ nyDEFINITIE, TERMINOLOGIE. FRECVENTA Erupfia unui dinte in afara sau inuntrul liniei normale a arcadei dentare, vestibular sau oral, poarta numele de ectopic dentari, Unii autori fac distincfie clar& intre eruptia anormalé vestibular’d si cea oralé, folosind termenul de ectopie d pentru situatiile clinice in care un dinte a erupt in afara finiei arcadei, respectiv spre vestibular, pentru eruptia dentari frauntul liniei normale a arcadei (oral), considerand mai sugestiv termeseih de-entopie, Frecventa mult.;nai mare a eruptillor dentare vestibulare; comparativ cu cele orale, a dus la incetitenirea gi acceptarea aproape unanimé a termenului de ectopic pentru ambele situat clinice, acestuia adaugandu-i-se calificativul care precizeazs sediul (localizarea): ectopie vestibular’ si ectopie palatinalt. Pentru aceastA anomalie, in literatura se mai intalneste 5% termenul de distopie, care ins ng are relevanta gi puterea de sugestie a termenului de ectopie. Eetopia dentark este tncadrati de scoala germani i erupa snomalilar fnonoceuzale) iar de gcolile francezi si romaneasc& fn.randu iul-anomalulor dentare-izolate Dupa scoala aera, ca se Tepisegte WH EANEI-ANATE, cAnd apare ca lar’, sau in celelalte clase, cénd sé asociazé unor somal eceleale sau doar dentoalvecare. “Ectopia dentari se intlneste destul de frecvent ta cadrul populafiei tarii noastre, ea vizind cu precidere anumnigi dingi:_1n ordine descrescStoare, se manifesti la nivelul canimului suptiie(cel mai frecvent), premolaritor-tt-inferiori, caninului inferior gi prémolarilor suiperiéfi. Prezenta ei este inregistraré si la nivelul incisivilor sau a molarilor (in special de minte) dar intr-o incident mult mai mic. Ectopia dentar& este corelata ceyarsta de eruptie a dintelui respectiv, cind devine manifest Clinic gi, ite-o mare mésurd, atft ca frecventi de aparitie, ct si ca etiopatogenie, eyolueazi.sincron‘cu incluzia dentarg. In ceea ce priveste caninal,incidenta maximise consttt inte 12 si 14 ani, ‘nttaun procent de 12,4%, Freoventa cea mai mare o inregistreazi thai ales cel superior in pozitie vestibular (ectopic), reprezentind aproximativ 2/3 din totalul ectopiilor (Boboc) ETIOPATOGENIE Mecanismul principal de producere a ectopiei dentare tine de existenta unei cauze obiective care impiedick dintele st rapa pe locul lui in cadrul arcadei dentare, stiut fiind o& dintele erupe pe directia in care intampina cea mai mick recistenti, Astfel, dack dintele in eruptia. saokntitneste .un ‘bstacol, fie se opreste din evolufie, ramfnand in inchuzie, fie cerupe ectopic. Pozitia vestibulars sau oralé.a ectapisi depinde de nivelul vestibulo-oral. la care se piseste aintglete momenta) Gntalnirii obstacolului. Acelagi. fenomen se nndmipla grdaek dintele nu are spatiu.suficient pentru enuptle; pozifiar vestibular sau palatinala a caninului superior depinde de orientarea cuspidului acestuia faja de linia incisiv Yateral premolar. Cauzele etiopatogenice ale ectopiei, dentace. se refer prin urmare, fie la existenta unui obstacol in_cales_etuntici Gintglui-incauzl, fie la reducerea_spafului_necesar pentry eruptia dintelui interesat. © Cele mai-des intdlnite,obstacole-in calea eruptiei dentare surt reprezentate de: he persistenta~ Diastema tranzitorie de eruptie - este spatiul care 5 ingle Centar Supenioni, spatiu care dispare treptat, pe masurs ce erup incisivii laterali gi caninii. (fig.60) 137Fig.59 ~Diastemizaresfzilogicd a dente temporareasacinta ou dias Ys cared unui sop fibres interentar cae continud inseria fremulti buzei superioare compresin de xiitie,_ forms. atiere - in acest caz, dat find feptul z . % 2 spre vestibular), afar spatieti re togt speeutaté anterior permite sise diferenfieze dack asociatl sav nu si o diastem’ adevarati(fig.61) "Fig61 Spf in compresinea de malar 138. 2} pSpatierile din. dizarmonia dento-alveolari cu spatiere ‘Fig 62Spatieriinterdentare fn dizarmonia dentoalveolsrt prin nicrodongie PSpatierile dupi extractia unor dinti permanenti - ‘S p-Spatierile rezuitate prin migriri ale dintilor in botile oe datorata microdonti¢habsolut’, sau relativs (Chateau). Microdontia absohiti este caracterizati de o surnd incisiva situati ca valoare sub 28 de mm (dinti mici gi:maxilare 7] normale). Microdonfia relativa se referd la situajia in Ly cate dinfii sunt mici fh raport ca aspectul facial, respectiv atunci.cind suma incisivi (SD) este mai mici'decat 1/3 f din diametrul bizigomatic osos (dinfi normali gi maxilare mai dezvoltate)..(fig.62.) d P-Spatierile interdentare ca rezultat al dexvoltarii exagerate a arcadelor ~ ca urmare a unor factori disfunctionali. Accasti situatie este direct legat de volu- mul (dimensiunile) si functia lingual, Atat macroglosia, cat si deglutitia infantil in anumite condifii, o anumitt pozitie si motilitate lingual pot genera:spafii exagerate interdentare, fird alti component generali, sau in cadrul unor sindroame genetice (sindromul Down), endo- cerine (hipotiroidism). situati relativ aproape de zona incisivi - pot apare spatii interincisive, ca rezaltat al migrizilor dentare. parodontale - afectarea parodontalé: grav duce in timp, in majoritatea cazurilor, la apatitia spatierilor intre inti, 139&. i t i | 4 ae & tse distribuite pe zona frontald sau pe intreaga dentitie. Aceste spatieri ‘se tnsotesc’ ins si de alte. modificari (fenomene de retractie parodontalt, mobilitate marcatii a Gintilor interesati, singerare, etc). Sb Spaticrite datorate unor obiceiuri vicioase de interpozitii heterotrope intre dinti — obiceiurile . vicioase de interpozifie provoack pe {tag aparitia spatiului pe zona respectiva si alte modificiri cum ar fi malpozitiile dentare, afectiri ale fesutului de susfinere, etc. (fig 63) 163 — Diasteml vera superioal gi spafire Ite incisivit etal feral tort obit veios deintepociie a creonuli ile dnc fectare grav a esaturlor de susie Tratam stemer inferincisive pare relativ simplu, presupunind apropierea ortodontick a dinfilor distaiitati, in realitate este Insi destul de complicat. Dificiltated ‘const’ in faptul cf, Indati ce tnceteazi efectul forfei active, eee frenului labial, prezenta unei papile hipertrofiate, Sane aid dilataté in partea frontal cu un sept fibros la nivelul ei. Spafiul interdentar m. este ocupat de un sept interdentar, ci de tesut conjunctiv. Sub acfiunea aparatelor ortodontice, in zona de presiune au loc procese de resorblie a peretelui alveolar, care 40 \ i i favorizeazi deplasarea dintelui, iar in zona de tractiune procese de apozitie osoasé, cea ce dé un rezultat stabil deplasarii. Intr- © diastemi adevatata, prin deplasarea dintilor, tesutul conjunctiv, desi se comprimé, practic aproape nu suferi nici o restructurare, nici macar nu-gi pierde elasticitatea; de aceea, dupa incetarea fortei, se produce recidiva. Ca atare, tratamentul diastemei are ca obiective principale: 2) jj cauzei ~-care a ‘determinat anomalia ia. Su Tail, excizia, fibromucoasei le, exciia tesutulul ibros interradicutar si unedri chiar porfiunea frontal a suturii palatine (Kalvelis), extractia dintelui supranumerar; b) existent - urmatt ‘Infinal aes contentia rezultatului obtinut. and in vedere distanta fC gsate, ‘Tratamentul tardiv este mai dificil, dear posbl, ebuind adaptat densitii osoase caracteristicevérse Tratamentul diastemei se poate realiza cu'o gamé and fae are desparate ontecontice (xe, mabe, tebnic (us, siLtnargiuni elastics sailipetalice). 1 aparaturi insi, trebuie eliminate efectele seuindare in deplasarea dintelui: vestibularizare, palatinizare, rotatie; din acest motiy se opereazA.cuforte-dewintensitate mic, imediat dup indepirtarea obstacolului, pentru a beneficia de osul maleabilizat in zona interincisiva, Aceasti: maleabilizare osoasi este favorabila inchi derii spafiului, dar actiunea trebuie realizati cu moderatie, pentru a putea fi indus si pastrat echilibrul intré fenomencle de resorbtie gi apozitie osoast. Aparatele se construiesc pe principiul actiunii reciproce a fortelor, in acest context, fiecare dinte serveste ca punct de aplicare al fortei pentru deplasarea sa si.ca punct de sprijin al fortei pentru deplasarea omologului siu. fn cazul unei diasteme asimetrice, trebuie prevazut din conceperea aparatului, ca forta 1aCleseal ee CARACTERISTICI Diastema premolar este recunoscutt frin prezenta mai multor simptome tipice morfologice si tonografice (vezi tabelut 1). Ca semne timpurii care prevestesc instalarea ei, sunt de mentionat: prelungirea intervalului de lips& a dintelui pe arcada in zona premolarului Il, semne de intarziere in dezvoltarea premolarului’ Il, persistenfa, molarului 1 temporar gi lipsa mezializ&rii molarului I, Trebuie facut diagnosticul diferential cu. emolar I sau gl HEROS Gbromatoa’ pagal tumor, chiar) iu trebuie Iuate misuri terapeutice dack nu. exist modificari ale ocluziei sau alte manifestiri:patologice, ‘Nw este necesari inchiderea ortodonticd.a bregei dintre cei doi premolar. Orioum, tratamental extodontc st realizat cu dificultate, in ceea ce priveste profilaxia, trebuie avute-in vedere nigele de retentie pentru alimente~ce~apar-ca-o consecinti a modificarilor dentare de pozitie. Studiorea complexului de simptome prezentat poate fi benefick in diagnosticul -¢i terapia “omtodentiea (de exemplu in distalizarea premolarului m: Bb iene ed (ahd Capitola VIE TRANSPOZIFIA DENTARA DEFINITIE. TERMINOLOGIE. FRECVENTA ‘Transpozitia dentar& este anomalia dentaré de eruptic pozitie care presupune inversarea locului pe arcadé a doi dinti Anvecinati. fn cadrul goolilor francez’ si romfneascl, face parte din grupa anomaliilor dentare izolate. in scoala american’, transpozitia se poate regisi in clasa J,-ca element singular sau in oricare alti clasi, atunci cind se asociazé altor anomali Este o anomalie rari, care se intalneste se pare doar in dentitia _Bezpaseii Dist cel mai intaresat Us fenomenu) transpozifiei , care igi poate schimba locul fie cu incisival ee fie cu premolar. 34S? Gs, Rezultatele unui studiu Bes Eat 2" oo0s pean Jot mic de pacienti, cu transpozitie de canin, tratati ortodontic, respectiv 34 de pacieni, au arktat urmitoarele: transpozifia se regiseste intr-o proporfie mai mare la *) genul feminin (report de 4/5); Plunkett si colab. (1998) dau un raport de 2/3 .Aceasta poate fi ins o observatie relativi, avand in vedere adresabilitaten mai mare a sexului feminin la tratament; 1s} majoritatea transpozifiilor au fost la maxilarul superior (97,66%), implicand mai frecvent caninul si premolarul T (823%) decat cams incisivul Jateral (17,65%). ig.66) Cex} ee -iranspozitie incompletit superioarl C/PMTig 67 Tanspeciti pei cnininisi eter intr gn c} in transpozitiile de la- mandibuld,

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (346)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Venu Gopal 2020

  

  Document11 pages

  Venu Gopal 2020

  laur112233

  No ratings yet
• Syllabus Curs de Baza 2017

  

  Document92 pages

  Syllabus Curs de Baza 2017

  laur112233

  No ratings yet
• Tweed's Philosophy-A Review: June 2018

  

  Document10 pages

  Tweed's Philosophy-A Review: June 2018

  laur112233

  No ratings yet
• Standard Edgewise 2

  

  Document4 pages

  Standard Edgewise 2

  laur112233

  No ratings yet
• Standard Edgewise 3

  

  Document4 pages

  Standard Edgewise 3

  laur112233

  No ratings yet
• Versuri MLTR

  

  Document4 pages

  Versuri MLTR

  laur112233

  No ratings yet
• Medication Safety: Reducing Anesthesia Medication Errors and Adverse Drug Events in Dentistry Part 1

  

  Document11 pages

  Medication Safety: Reducing Anesthesia Medication Errors and Adverse Drug Events in Dentistry Part 1

  laur112233

  No ratings yet
• Mortality and Morbidity in Office-Based General Anesthesia For Dentistry in Ontario

  

  Document10 pages

  Mortality and Morbidity in Office-Based General Anesthesia For Dentistry in Ontario

  laur112233

  No ratings yet
• Medication Safety: Reducing Anesthesia Medication Errors and Adverse Drug Events in Dentistry Part 2

  

  Document12 pages

  Medication Safety: Reducing Anesthesia Medication Errors and Adverse Drug Events in Dentistry Part 2

  laur112233

  No ratings yet
• Grile Licenta

  

  Document44 pages

  Grile Licenta

  laur112233

  No ratings yet
• Lra 13 99

  

  Document5 pages

  Lra 13 99

  laur112233

  No ratings yet
• Fuji Plus GC

  

  Document2 pages

  Fuji Plus GC

  laur112233

  No ratings yet