ee a cell Pea romeo ie Carol) MASINI — = ey Te ZOOTEHNICELiuorarea a fost analizati si aprobata de colectivele Catedrelor de masini agricole din eadrul Facultatilor de mecanici agricolé din Timi- soara $i Bucuresti, Catedrelor de TCM. ¢i de mecanict agrieol’ din cadrul Facultail de mecanicd din Iasi si Catedret de mecanied agricola din cadrul Faculttii de mecanfed din Brajov, Consilille profesorale ale facultitilor respective gl Bizourlle executive ale Senatelor Institutelor politehnice Traian Vula* din Timisoara, ,Gheorghe Gheorghiu-Dej* din Bucuresti, Gheorghe Asachi* din Iasi s1 Universitatea din Brasov. Participarea autorilor la elaborarea cursulul este : dr. ing. Clproiu M. — prefaté, introducere, cap. 17, 18 si 19 de. ing. Chelemen I. — cap. 2,8, 4,5, 6, 7.918 dr, ing, Ciubotaru C-tin. — cap. 1, 9 91 10; de, Ing. @hinea 'P, — cap. 11, 12, 14, 1 91 105 ing, Tanew A. cap. 18 Redactor de carte : ing. Costeseu Rita ‘Tehnoredactor : Pimpiiu Ana Grafieian : Vegeman VietorPREFATA Congresul al X!I-lea al Partidului a hotdrtt ca alaturt de Wirgirea ba~ zei proprii de materii prime si energie, accelerarea procesului de dezvol- tare si modernizare a producfiei agricole s% constituie una dintre princi- palele prioritapi ale politicii economice a Partidului tn actualul plan Cineinal, [n acest context, zootehnia urmeazi st se dezvolte intr-un sistem mai inalt, in. comparafie cu ritmul mediu de dezvoltare al, agriculturit, aasifel inet, in anul 1985, aceasta sit atingtt o pondere de 48% din totalul producfiei agricole, contribuind 1a buna aprovizionare a populate, satis- facerea cu materié prime pentru industria preluerdtoare si alte ramuri ale economiei nationale, Dezvoltarea zootehniei in condifii de eficienft economicd ridicatd face necesara valorificarea superioardi $1 integrald la tuturor resurselor de fu- raje existente tn agriculturd si alte ramuri ale economici nafionale, intro- Giicerea unor tehnologii perfectionate de preparare si administrare a furajelor, respectarea strict a regulilor sanitar-veterinare si de zooigien’t privind adapostirea, hrinirea, tngrijirea si reproductia animatelor, in ve derea obfinerii unor producti ett mai mari Organizarea, conducerea $i exploatarea proceselor de mecanizare cere din partea specialistilor 0 implicare integral si superioard, in cercetare si producfie pentru a putea aplica tmportantele progrese ale stiinfei mo~ Gerne, pentru a putea contribui la desivirsirea revolufiet agrare, oferind societiit contemporane Isrand, materii prime, energie. ‘Transformérile profunde petrecute tn ultimul deceniu tn sectorul me~ caniztirit zootehnici cere de la specialist integrare ctt mat rapida st contr bufié. substantiale. Cursul de MASINI $I INSTALATI ZOOTEHNICE, desi se giseste 1a prima editie tiparitd, cuprinde fondul de cunostinfe acumulat fn cei peste 40 de ani de activitate neintreruptii, privind mecanizarea lucréirilor in Zootehnie,-a autorilor. Pe ling bibliografia de specialitate este prezen- tata experienfa proprie a autorilor in contextul triadei cercetare-invat mint-producfie. Astfel sint valorificate cercetarea fundamentalé privind baza teoretict a construcfiet si functiontirit diferitelor utilaje din zooteh- nie, tmbinatd cu cercetarea contractual pentru realizarea de noi tehno- logit de mecanizare a proceselor de productic din zootehnie, a realizitrit de prototipuri si modele experimentale de masini $i instalatii zootehnice, efectuare @ incercdrilor pentru perfectionarea si omologarea unor ‘puri de masini cu performange superioare, Totodata sint reflectate rezul- tatele obfinute prin acfiunea de autoutilare a laboratoarelor de specialitate 3de la facultapite, respectiv secfiile de mecanicd agricola, din tard tn scopul tmbundtajirit procesulud de tnvéifamint si cercetare. Avindu-se tn vedere moderniztrile survenite in procesul de mecani- zare a lucrérilor din zootehnie, cursul pune la dispozitia studenfilor ctu. nostintele necesare privind constructia si calculul celor mai reprezentative masini si instalafii din zootehnie, evidenfiind corelatia care trebuie st existe tntre ceringele zootelinice $i parametri constructivt sé functionali ai ajelor, precum si nofiunile de utilizare rafionald a masinilor $4 instala- fillor zootehnice tn condifiile respectirii normelor de tehnica securitiji muncit sia modalitafilor de reducere substanfiala a consumurilor energetice. Tratarea utilajelor este tn concordant cu ordinea cronologicd progra- ‘mati a lucrdirilor aferente tn cadrul proceselor de productie din zootehnic, iar notiunile sint prezentate sintetic, inststindu-se pe principli de bazt, ‘metode moderne de calcul si construcfti noi de utilaje folosite in acest sector, rondul de cunostinfe de specialitate confinut, face ca Iucrarea sit fie i Pentru elaborarea proiectelor de an $i de diplomé, precum si la realizarea unor lucriirt de cercetare. Aadresindu-se studengilor de ta facultafile si secfiile de mecanict agri- coli ea este folositoare si specialigtilor care igi desftisoara activitaten in unitiile de cercetare, proiectare, fabricile de masini si instalafit zooteh. nice cit si acelora care exploateaz’ si repard aceste utilaje in sectoarele de produefie.‘cuPRiNs raat Partea intit Considerafii generale privind mecanlzarea IuertsHor in endrul fermelor #4 com= plexelor zootetinfce 1, Sisteme gi tehnologit de mecanizare si indict tehnico-economict LL Sisteme de erestere re Sete 1.2, Sistemut do magini gl instala{it zootehnice Ls Tehnologii de mecanizare a proceselor de prod Indicitehnleo-eeonomtet Ported a doua Masini ji instala(it pentru progtitixea hranel .. 2, Tehnologit de mecanizare tn pregitirea hranei Pregitirea hranei in fermi. ! lace nologii de mecanizare pentru producerea nitrolurilor combinate Tehnologti de mecanizare pentru deshideatarea furajelor verzi, obtine. {ini de fin si brichetarea nutrefurilor ‘Tobnologll de me nizave & pregatirii hranel prin utilizarea substituiens or pre pentrie curdfirea mutrepurilor ve pentru curdirea nutrejurilor de impuritali metalice entry curdjixea nutrefurilor rédacinoase si tuberculifere alofit pentru marunftrea nutrefurtlor tru nutreturt flbroase gl grosiere Tocatori pentru nutrefuri xZdicinoase gi tubereulifere Toeditort fori cu ciocane Je gtiuleti st clocllat de portints de tocat, mifcinat gi fibrat furaje Magini de fulguit cereale Magini st instelajti pentru prepararea amestecurilor furajere 54, Dozatoare toare 53, Granulatoare sl plese de brichetat8. Masini 51 grosiere 6.1. Masini gi inst turilor 62, Masini gi instala{it pentru prelucrarea chimicd @ nutrejurilor 3. Masini gi instalatit pentru tratarea termochimlcd a mutvefurilor 64, Masini si-instala{it’ pentru drofduirea nutrejurilor 68. Instalafi pentru innobilarea nutreturilor grostere cu solifie de inclast si adaosuri minerale nstalajii pentru tratarea furajelor gh inobilarea mutrepurilor agit pentru traterea termict gi clectrotermict a nuthe. 7, Masini $1 instolapit pentru conser 7A. Masini si 72. Masini $1 area. nutrefuritor instalalii_ pentru insilozarea nutrefustlor nstalafii_ pentru uscarea nutreturilor 8, Bucttarit furajere si fabriet pentru. nutrefurt combinate 8.1. Probleme de proiectare r 82, Caleulul capacitiyii de prelucrare 1 bucitariilor furajore 83. tndicatori tehnico-economict al BCF-urilor gl FNC-usilor 84. endings actuate mn dézvoltarea FNC-usitor Partea a treia Masini 3i instalatit folosite ta rea izaroa transporturllor fu ferntele si comple Xele zooiehniee so oem 8, Transpe 9.4. Consiceratit gon ‘ale. Clasificarea instalatiiior pentru transport continuu 9.2, Construcfia transportoarelor eu organ flexibil de tracfiune 83. Cateulul transportoarelor cu organ flexibil de tractiune 94 Transportoarele cu banda 95, Transportoarele cu pldch 9.6, Transportoarele cu racleto 07. Transportoarele suspendate B. Blevatoarele 10. Transportoare far’ organ fleaibit de tracflune 1, Transportoarole gravitationale 102. Transportoarele elieoidale 303. Transportoarele pneumatice los. Insta ausiliare ale transportoarelor Partea @ patra Masini si instalatii pentru intrefinerea animalelor si ad3pos un lor Utilaje pentru contenfionarea attimalelor 1141. Utiaje pentru contentionarea teurinelor 11.2. Utitaje. pentru contentionarea pasarilor 113, Utilaje pentru contenfionarea poreinelor 114, Utilaje pent 'u conten{ionarea ovinelor 12, Utitaje pentru distribuirea hranei 121, Consideratit generale Utilaje pentru administrarea brane! la bovine 123, Uillaje pentru administrarea hranei la porcine .. 424. Utilaje pentru administrarea hranel la piisaii ug ug uy ug ug 129 124 14 129 133] 133 134125, Exploatarea 41 tntretinerea uillajelor pentrd disteibulrea Hhranel B Nerme de tehinicd @ securitétii muncli 1a folosirea utilajelor pentru dis~ tribulzea hranel 12, Utilaje de distribuirea epet 131, Consideratit generale 192, Surse de api potabilé 183, Captarea _apet 3 o 194, Metode i instalaii folosite 1a corectarea calitayit apel 4185, Instalatii pentru ridicarea pet oe 138, Instalatii pentra regularizarea debitelor gi prestunttor 131, Relele pentru disteibuirea’ apet 18. Tipurt constructive de adApitoare 1A, Utitaje pentru evacuarea $f prelucrarea dejecfitlor 14.1, Bvacuarea mecanied a gunoiului de grajd 142) Bvacuarea hidraulied a gunotulul de graid 145, Statia pentru producerea biogazulut de 144, Utllaje, pentru transportul qi fmprigtierea amestecului de dejectil In api. ; ‘ 145, Valoriticarea reziduurllor zootehnice ca sursi de turajare pentru anima 148. Norme de tehnicd a securitétti muncil la folosirea utilajelor pentru eva euarea si prelucrarea dejecttilor 15. Utilaje pentru curdpirea si dezinfecjia animalelor si addposturitor 151, Utilaje pentru curitirea si dezinfectia animaltelo 182, Utilaje pentru dezinfec{ia i dezinsee{ia adaposturitor 152. Utilaje pentra aplicarea masurilor profilactice st cx Is, Norme de tehnicd a securiti{ii muncli 1a folosirea utilajelor pentru cu ritivea si dezinfecjia animalelor gi adAposturilor 16. Utilaje pentru asigurarea microclimatului gi condifiilor de media 164. Consideratll generale 16.2. Ventilatla.adposturllor 163, Instalatit pentru condifionarea acrulul in adiposturt 164, Instalatii pentru incdlzirea adéposturilor a 165, Exploatarea sl intretinerea utilajelor pentru asigurarea microclimatulal in adéposturi . 16,6. Norme de tohnici a securitiiil muncti le utilizarea instalafillor pentru fasigurarea microclimatului tn Partea a cincea Masini gt instalatii pentru recoltaren produselor animatiere 17, Masini gl instalofit pent mulsul vacttor si ollor 174, Consideratit gonerale 172, Procesul functional al instalatiilor de muls 173, Aporatul de muls 17, Elemente pentru colectarea laptelut 175, Pompa de vacuum Supapa de reglaj Rezervorul uniformizator Echipamentul de curifire Echipamentul de ricire a laptelui la recoltare17.40, Aparat de testare a aptitudinilor J¢ mulsul mecanie 17.11, Aparat de splat ugerul Fes 11.12, Scheme tehnologice de muls vacl 17.15, Mulsul mecanie al cilor 47.14, Masuri organizatorice sl de tehnicd a securitatit- ouneli Masint st instatapit pentru tunsul ottor 184. Consideratii generale : 182, Scheme tehnologice de mecanizare a tunculal 18.2, Agregate de tuns electromecanice 184, Misuri de tebnicd a seeurit&{i? muncit Instatatit pentru recoltare folosite in avieultuns 194, Instatafil pentru eolectarca oulielor 192. Incubatoare pentru oui . 193, Masuri de tehnicd a securitajil muncltNTRODUCERE necanizarea proceselor de productie din {a agriculturli, are puternice rada- jorulul nostra, acest, sector are implicatii_profunde sub wuind in mod direct 1a cresterea producti- a productiet animaliere sub aspect cantitativ $1 calitativ asigurind reallzarea unor Iucriri in concordanti cu cerintele biologice. Eficlenta moecanizirli Iucririlor fn, zootehnie este determinatd fn prive mul rind. prin ‘sticlle de bazi pe c: vezinté procesul de productie. Astfel — masini ala{itle zootehnice sint in marten majoritate fixe si dispuse in ineliperi inchise, nefiind supuse intemperiilor atmosferlce sau stirii, necorespunziitoare a drumurilor de transport, ceea ce are ca efect prelungirea durabilititit lor fata de utilajele care lucreaz in sectorul Broductici .voget: rinduces mul Ja utilajele din lor TucreazA tot timpul anulul, transfe- ede valoarea lor asupra produsulul reallzat, decit oductiei vegetale care au o actiune sezantera, Proocnpari privind mecanizarea zootehniei au exlstat ined din seco- ul trecit. Inch din primele decenit ale secolului XX au apArut Intteprindett care s-at spécializat tn producerea utilajelor de pregatire a hranei, pentru in- trefitierea animalelor, pentru mulsiil yacllor, tunsul offor, inctibarea oud. I le und nenca, fntreprindert s mult lelor ete. sint : §, . RF. Germania, Italia, Franta, Suedia, Australia, parile pentru meeanizarea zootehniel pind tn aw fost sporadice. La. sfirsitul secolului trecut profesorul I Ionescu dela Brad, realizeazé primcle ferme mode! de animale $i initlaz’ (mfntul agricol, introducind in programa gcolara si elemente de me- canivare pentru zootehnie. La inceputul secolului actual | academicianul:Tonescu Sisest! eviden= hecesitatea, realizirii,utilajelor pentru, zootehnie, iar prof. dr. doc. igen. se preocupa, primul, de studiul si perfectionarea magi. nilor zootehnice, stabilind. si,metodele de incercare a acestora, O.adevaraii.mecanizare.a zootehnici a fost postbili doar dup’ a 1949 si-se datoreaza politicit partidului de industrialiaare a agricultur ~Pe aceasta linie s-a urmérit si infaptuit : ~-crearea unel baze furajere puteraice, proprii pentru doservirea sec- orului zootehnie ;realizarea unei baze materiale indigene prin profilarea unor tntre prinderi specializate in constructia utilajelor zootehnice (Intreprinderea mecanici a agriculturii si industriel alimentare — LM.A.LA. — din Timl- soara si Arad, ‘Tehnometal ‘Timisoara ete.), sau includerea In planurile tehnice ale unor intreprinderi a fabric&rii acestor utilaje (Electromotor Timisoara, Tehnoftig Cluj ete.) + realizarea unel retele de'scoli pr fe, medi gi superioare care teasc& specialisti calificati pentru a Iucra in sectorul de mecani zare a zootehniel ; — crearea unor institute de cercetare si proiectare tehnologicd pen: tru a rezolva problemele referitoare la maginile gi instalatiile zootehnice (institutul de cercetiri si prolectiri de inginerie tehnologica pentru meca- nizarea agriculturli — LC.P.LTM.A, —) sau de realizare a unor prolecte tip pentru cele mai semnificative constructit zootehnice (Institutul de projectiri si studii in constructii pentru agriculturé si industrie alimen- tari —LP.S.CALA. —) realizarea tnor unititi productive st de sele si grad ridicat de tehnicitate (Intreprinderea pentru cresterea si ingriga- Tea porcinelor, Complexul de vaci ,30 Decembric; Intreprinderea avi- ol Crevedia éte,) La toate acestea s-a addugat tradifia de secole a poporultil nostru pri- vind eresterea animalelor. ficlenta mecanizirli poate fi sporitt daca se tine seama de clteva ele- mente specifice acestui sector corelatia dintre sfera conceptiei, proiectarii, fabricarii st exploatairil utilajelor z e trebuie si’ se realizeze prin efectul ,Feed- Back“) ; — coeflctentul de utilizare a masinilor sl instalatitlor zootehnice si fie ott mai aproape de unitate. In acest sens, pe Tinga 0 constructie impe- cabild.a utilajelor si alegerea unui regim corespunzaitor de Iucru, este ne- cesara gi existenta unor aparate de mAsurd, control $l automatizare cores- punzitoare, care s& evidentieze si optimizeze toti parametrii de Iucru ; - refolosirea nepoluanta a reziduurilor zootehnice, si din alte sec- toare, in vederca satisfacerii cerinfelor ecologice ale mediului. ambiant sia prevoderilor organizatiei mondiale pentru agriculturd si alimen- tajie (PAO) cu privire la realizarea de noi surse de hrana pentru animale, eliberind Pentru, consumul uman mari cantititi de protein’ ; — standardizarea utilajelor zootehnice s1 a materlalelor folosite pen- tru procesele de prelucrare modelarea ‘matematicd a procesclor de lueru, pornind de la ana- logit cu fenomenele naturale pe care Ie reproduc, entintarea legilor fizice care guverneazA aceste procese gi transpunerea acestor modele sub forma tunor algoritme ugor rezolvabile, toate acestea pentru usurarea prolec- taril, producerli si exploatirii eficiente a utllajelor ; ~ realizarea tipodimensiunilor, utilizind la constructia utilajelor cu precidere inlocuitori de ofel, atestati i sub aspect sanitar, in vederea me- anizirii luerdiilor fn toate sistemele de crestere a animalelor ; — convertirea si recircularea marllor resurse energetice din zootehnle pentru a forma baza energeticd necesar actiondirit masinilor si Instalatit- lor zootehnice ; —asigurarea de citre utilajele noi atft a condiftilor tehihice eit si a celor biosanitare. 10{In sfirgit un aspect care degi ultimul, dar nu si cel din urma, este mo- dul de deservire al maginilor de c&tre personalul muncitor. In zootehnie, mai mult ca in alte sectoare, este necesar pe ling competenta profesio- nal gi de daruire si pasiune pentru exploatarea animalelor. Zootehnia reprezinti. ramura de foc continuu« a agricult odata este indicatorul fidel al nivelului de dezvoltare al intregii cu repercursiuni importante asupra standardului de viata al populatiei, reflectate In consumurile produselor provenite din zootebni Una dintre c&ile imporiante care pot contribul la dezvoltarea zooteh- niei este mecanizarea completa si complexé, introducerea automatizArii in contextul industrializarii acestul sector. Sarcintle care stau tn fata acestul sector si prin care trebuie si se ca- racterizeze masinile si instalatiile zootehnice sint — realizarea unor utilaje de mare capacitate ; a unor tehnologil de mecanizare cit mat efictente sub aspect tehnico-economic, in corelatie cu sistemul de intretinere, hranire i exploatare a animalelor, cit si optimi- zarea exploatérii instalatiilor pentru objinerea indicilor energetici cit mai asi, @ capacitatilor de lucru marite si objinerea unor indici calitativi de lucru superior, cu miegorarea costului produsului finit obtinut. In acest sens maginile trebuie s8 fie — universale si totodat multifunctionale pentru a acoperi o cit mai diversificati gama de procese de productie — cu fiabilitate si mentenabilitate cit mai ridicate pentru a rispunde Umitarilor de timp determinate biologic si pentru a nu compromite pro- le de lucru pe care le realizeazi ; cu durabilitate ridicata avind tn vedere mediul corosiy, eu pulberi care-si desfigoara procesele de productie ; — de dimensiuni si capacitati variabile (lipodimensiuni modulate) pentru a se putea folosi cit mai economic in diferite zone ale téti si de c&tre cresedtorii de animale cu gospodarii. personale) ; — prolectate, construite si exploatate in corelatie strinsa cu proprieti- file fizico-mecanice si biologice ale produsului asupra cdrora actioncazd ; — cu gabarite cit mai reduse, in concordanfA si cul cerinfele de design, sa permité o exploatare cit mai simpla ; — ugor de incadrat in tehnologiile de mecanizare a proceselor de pro- ductie (existind o strinsi inkintuire tntre fazele de productie care se sueced) ; — cu grad ridicat de tehnicitate, la nivelul stadiului actual al tehnict mondiale, rispunzind in felul acesta unor sarcini prioritare tn economia {aril noastre.Partea inti CONSIDERATII GENERALE PRIVIND MECANIZAREA LUCRARILOR TN CADRUL FERMELOR $1 COMPLEXELOR ZOOTEHNICE 1, SISTEME $1 TEHNOLOGII DE MECANIZARE $I INDICI TEHNICO-ECONOMICI 1, SISTEME DE CRESTERE Mecanizarea lucrérilor in cadrul fermelor si complexelor zootehnice este conditionata de sistemul de crestere, specia de animale, categoria de animale, scopul urmarit, sistemul de intretinere ete. pa actual se disting : sistemul de crestere gospodirese utilizat in gospodériile crescitorilor de animale, cu precidere din zonele de deal si munte, clt si in gospodatlile anexe ale intreprinderilor gi institufiilor din mediul rural si urban. fn acest sistem predomind lucriri semimeca- nizate; sistemul de crestere semfndustrial utilizat in toate fermele z00-\ tehnice ce stat gi cooperatiste, unde se aplicl mecanizarea aproape pen- tru toate lucrarile gi sistemut industrial de crestere, care se aplic cu precddere pentru complexele zootehnice, unde, pe ling& mecanizarea tu- turor Iucritilor, se aplicd, pe scar larg si automatizarea lor. Fermele zootehnice se pot clasifica dupi mai multe criterii: dupa scopul urmarit in ferme de productie gi de selecfie ; dupa tipul Biologic In ferme de porcine, bovine, pisiri, ovine, iepuri etc., dupa categoria de animale in ferme pentru lapte, carne, oud, lind, pielicele ete., dup modul de intrefinere in ferme cu stabulatie fixé, nelegatd, la pagune etc. Principalele procese de productie ce se cer mecanizate ca: pregitirea hranci, intrefinerea animalelor, recoltarea produselor animaliere cu. pro- cesele auxillare aferente sint prezentate in tabelul 1.1. 112, SISTEMUL DE MASINI $1 INSTALATII ZOOTEHNICE Sistemul de masini este ansamblul maginilor si instalatiilor care concura la realizarea unei tehnologii de productie, astfel conceput incit, produsul si se poatd obfine la un nivel calitativ superior si cu cost minim, Intre cistemul de magini gi tehnologia de productie stabilité, pentru obfi- nerea unui produs, exist o legiturd de dependenfa: tehnologia consti- 13vajmaansuay wepauneey ayuabiy paodegtule programul de lucru, tar sistemul de masini — instrumentul de reali zare practicd a tehologiei. Deoarece in relatia tehnologie-sistem, rolul de bazi fl are tehnologia, orice schimbare a acestela atrage dups sine schim- bari structurale tn continutul sistemului de masini. Deci, atit tehnologitle, lt si sistemul de masini sint in continua schimbare, dezvoltare. Pentru etapa actualii a mecanizarii zootehniei din fara noastré sint sta~ bilite urmatoarele sisteme de masini gi instalatii : — pentru mecanizarea luerdrilor in fermele de taurine ; — Pentru mecanizarea Iucrdrilor in fermele de porcine ; — pentru mecanizarea lucririlor in fermele avicole ; — Pentru mecanizarea luerdrilor in fermele de ovine ; = pentru pregitirea hranei in zootchnie. Sint in curs de elaborare sistemele de masini pentru mecanizarea Iu cririlor de crestere a animalelor mici (pentru came si bland), cit sia lu crarilor din gospodariile populatiei, Caracteristicile masinilor din sistem, urmérese sciiderea consumulut energetic gi de metal pentru realizarea procesului de Iucru. 113, TEHNOLOGI! DE MECANIZARE A PROCESELOR DE PRODUCTIE shnologia de mecanizare a proceselor de productie din zootehnie este determinata de capacitatea ferme, gradul de tehnicitate, baza energetics disponibild, baza furajera proprie $i posibilitatile de utilizare a reziduun lor, planul de perspectivé pentru dezvoltarea fermei sau complexulul. In cele ce urmeaza se prezinté diferite tehnologii de mecanizare utllizate fn tara noastra in zootehnie. nici a fermelor de porcine diferé, in aceste ferme, in func- sistemul de crestere aplicat si de organizarea spatillor de produc. In sistemul gospodéresc de cregstere, pentru maternitate exist& boxe in- Gividuale pentru fatare-alaptare si boxe colective pentru celelalte categor de animale. Pregatirea hranel pentru toate categoriile de animale se reali zeand intr-o bucatarie furajera pentru suculente 1 cu precidere pe baza reriduurilor culinare. Administrarea hranei se realizeaz cu diferite ti Purl de ciructoare in jgheaburi de hranire. Adiparea se realizeaza cu ada PAtoare vacuumatice sau adapatoare tip suzetd. Evacuarea dejecttilor se face hidraulic, cu desedrcarea periodic’ din fosele colectoare. In sistemmul semitndustrial sau industrial, tehnologiile diferd dup’ spa~ {iul de cazare-productie, astfel : — halele de gestatie (fig. 1.1) sint compartimentate in boxe indivi- duale, furajarea ficindu-se cu transportoare cu discuri (noduri) sau spiro matice, prin dozatoare hrénitoare pentru hrana uscatd. Pregitirea heanel se realizeazi in F.N,C. Adiparea se face cu adapatoare cu nivel constent, Evacuarea dejectiilor se face mecanic, sau hidraulic, cu actiune continud Sau cu colectare in fose si golire periodicd. Veniilatia —- cu activant natural ; hulle de futare (tig. 1.2) pentru scroafele cu purcel s1 purceii pind la 30 zile, au boxe individuale, prevézute cu refuglu pentru pureel, Reali~ zarea microclimatului se face cu ventilatoare, aeroterme gi sisteme de Snedlzire locala. Furajarea, adiparea gi evacuarea dejectiilor se face simi lar ca gi la halele de gestatie ; 15— halele pentru tineret (fig. 1.3) sint destinate pentru purceil de 65 zile (tnax. 26 kg). Halele sint etajate sau previzute cu baterii pentru cres- tere. Adapitoarele sint tip suzetd. Restul echipamentulul de mecanizare este ca gi la halele de fatare ; — halele pentru ingrésare (fig. 14) adpostese animalele pind la liyrare, Sint compartimentate in boxe mari, cu pardoseali termoizolanté In zona de odihnd gi gratare in zona de defecare. Instalattile de adminis- trare a hranei sint cu transportoare cu discuri sau spiromatice, dozatoare itoare pentru administrarea hranel uscate sau ctt transport hidraulic Aministrarea hranei umede. roa hranei se realizeazd in F.N.C,, sau tn B.P. atuncl cind se realizeaz administrarea hranei umede. Administrarea apei se vealizeazt itoare tip suzetl. Evacuarca dejectiilor se face pe cule uscati cu tor cu raclete sau lopat’ mecanic&, dar mai frecvent hidraulic, cu istem de pernd de apa pentru complexe mai mari si golire discontinud din fose cu pompa tocdtor sau remorei de vidanjare pentru complexe mai mici, Ventilatia este asigurata prin activant natural. fn unit8ti mai mari exist abatoare proprii pentru sacrificare si prelucrare, Dotarea tehnici a formelor pentru-bovine. Ferinele pentru bovine sint specializate pentru productie de carne gi lapte. Corespunzator spafiilor de productie diferd dotarea tehnica i tehnologia aplicata. Grajdurile de vaci pot fi pentri animale legate, cu dispunerea crupi la crupd sau cap la cap. Pentru acest sistem, administrarea hranei se face ce vagoneti sau transportoare cu actiune continua (pentru dispunerea crupa la erupt) si ca remorci tehnologice (pentru dispunerea cap la cap). Admi~ nistrarea apei — cu adapatoare cu nivel variabil (crupé la crupa) s1 nivel constant (pentru dispunerea cap la cap). Evacuarea dejectiilor se face cu lopata mecanica sau transportoare cu raclete, Sistemul de ventilatie — cu activant natural Mulsul se face cu instalatii cu colectarea laptelui in bidoane sau cu transportul laptelut pe conducte pentru adaposturl de productie st insta- loti mobile pentru fermele de selectie. In adaposturile cu animale nele- gate (fig. 1.5), aleea de furajare si culoarul de comunicare cu grupul de muls impart adapostul in patru compartimente cu cugete. Partea central a adapostului prezinté spatiul de furajare prevazut cu instalatille nece- sare (lesle, adpitoare cu nivel constant), alee pentru accesul remoreilor tehnologice. Suprafejele pe care circuli animalele, exceptind pardoseala cusetelor, sint prevazute cu gratare sub care circuld lopeti razuitoare tip delta pentru evacuarea dejectiilor, Grajdul tineret femel (fig. 1.6) este compartimentat in boxe colective dispuse pe o parte gi alta a alefi de furajare, Colectarea dejectiilor se face cu lope{i rézuitoare depuse sub canale. Ventilatia este cu activant natu- ral, iar climatizarea prin aeroterme sau utilizind energia solard. Grupul de muls (fig. 1.7) are compartimentul pentru muls denivelat si cuprinde instalatia de muls cu colectarea centralizaté a laptelui, cu echipament complet, inclusiv pentru hrénirea suplimentara. 0transporter cu lare ale adapato, lopeti raclo: manual sau canic. 24 Der stemul di nsitatea le crestei lant special, arelor ct ‘are dispuse Fealizeaz’ in cuil; hivel sub gritaral are simple, sau cul 'u transportoare Pisirilor pentru re intensiv (fig, 1, adaparea eu constant, iar Grajau lactorin-eve function sint { Jar vacile in re; Pregatire: vacl se face in BAF. nistreaza de la vijei in compart lalte deject lice, Pentry § Preconizenzs i latie cu activant met fe de incl Dotarea tebnici avieole. In cadrul f cole, tehnologiile difera dupa catego @ complexului, dupa crest Totodati, halete tineret saw g2ini Tea pentru cay Pentru spatii d Selectie, in sist semiindustrial s; Halele sini Parter sau etajate mul cu asternut p; toll ot de floarea-soarelui, care se suplin lor este redusa, noxelor pute; Stratul de astern! Evacuar 8e face cu Jam: dupa depopularea ad nistrarea fy se sau @ Pisarilor. © 18g » Antre baterti exisia “Sule alitate compi uti in cusete La cresterea pe gratare Seste un strat absorbant nteazd 20 2ile, Densitatea pase fac melor de mecaniza oria fermei sau sistemul de Te, Pe sol sau fn baterit fi pentru adulte ; ¢} e sau pent le productie fem gospodarese, ati industrial, constru maternitate-proft.. lex’. Viteli Individuale, im de stabu 4 hranei pentru au se admi- Hoz, far pentru nentul alaturat srajdulul, Asternutul p Se evacueazd periodia. tar cu mijloace hidra Profilactori nstalatii de venti fermelor (coji talag eto), ipostulu, admi- ireu- evacuarea dejectiilor cu de stationare iatul se l recoltatul facindu l — cu activant mo- m2, Tn, are de ste~ uw oug, sau4 Pista venta:acces, Furajele preluate de transportoarele cu discuri sau spiromatice, de la buncdrele exterioare sint transmise buncdrelor bateriilor gi, apoi, dis- tribuite la jgheaburile bateriilor. Adiparea se face cu sistem picuraitor. Dejectiile preluate cu transportoare transversale cui raclete sau elicoidale ajung mecanic sau hidraulic in fosele colectoare. Condifiile de microcli- mat se realizeazA prin ventilatie cu activant mecanic, toate comandate de obicei automat. Fermele de reproductie si selectie ati ca sectie de de- servire si statia de incubatle si eclozionare, Fermele pentru carne se com- pleteazi cu abatoare pentru pisiri, iar fermele pentru oud cu stafii de Sortare, In sistem gospodarese, incubatia se face in fermé, Dotarea tehnicd a fermelor pentru ovine. In general, fermele pentru ovine se prezinté fn doua variante : pentru oi cu lapte si lind si ingrisi- torli pentru tineret. Fermele pentru of contin saivane (fig. 1.10) in care animalele sint in- trocuse pentru fernat, inclusiv perioada fatarilor. In restul anului, oile sint intretinute la paste. Intretinerea in saivane se face pe agternut per- manent, care se evacueazi cu lama de buldozer dup’ depopulare. Furaja- rea se face cu hrand grosieré si fibroasé folosindu-se remorca tehnologicd si ieslea mobild. Adaparea se asigura prin adapatoare cu nivel constant. Pentru mulsul oilor se foloseste o platforma speciala cu contentionarea animalelor cu ajutorul unor grilaje. Tunsul oilor se face in centre speciale de tuns amenajate 1a fermd sau la pagune. Ingrigatoriile pentru tineret au ad&posturi cu gritare. Furajarea se realizeazd prin remorca tehnologicd care se deplaseazé pe aleea centrala repartizind hrana in iesle fixe sau utilizindu-se transportoare cu banda sau raclete. Addparea se face cu adapétoare cu nivel constant. Evacuarea dejectiilor se face cu lopeti mecanice sau transportoare cu raclete care actioneazi sub nivelul gratarelor. In figura 1.11 este prezentat adépostul Pentru ingragarea tineretului ovin, Adapostul este compartimentat prin Panouri desparjitoare metalice. Sistemul de compartimentare este de- montabil, permitind popularea si depopularea, cit gi evacuarea in caz de incendiu, In sistem pastoral se folosese tarcurl, ocoele, tirle si stine. Dotarea tehnied a fermelor de iepuri. in ultimul timp se extind fermele pentru cresterea fepurilor, datorita caracteristicilor biologice care permit obfinerea unei rentabllitati ridicate. Adaposturile pentru crestere pot fi compartimentate gi previzute ou custi (fig. 1.12) similare cu cele ale orespunzitor dimen- siunilor iepurilor (fig. “hranei Se face in bucdtrii furajere la nivel de heaburi, adaparea cu adlapitoare cu nivel constant, microclimatul este asigurat prin sistem cu activant natural, iar evacuarea dejectiilor prin raclare sub spatiul de sub gratare, Dotarea tehnicd si organizarea Iucririlor Ia pagune. Corespunzitor re centelor directive de partid si de stat privind valorificarea furajelor de pe pagune, se extinde tot mai mult organizarea intensiva a taberelor de vara pentru cresterea cu preciidere a bovinelor. Pasunatul permite realizarea pentru animale a unel hrane usoare, di- gestibile, nutritive si ieftine, contribuind, totodata, la cresterea rezisten- fei organismului animal pentru perioada dé stabulatie, Corespunzitor diferitelor sisteme de pagunat, tehnologia de lucru pentra realizarea unei tabere de vara cuprinde : — pregiitirea pasunii prin metede agrotehnice $i fitdtehnice ;Fig. 1.18, Batorio pentru crosterea fepurilor : pregatirea animalelor pentru pigune prin verificare sanitar-veteri- nara si lotizare organizarea pasunii prin zonare-parcelare ; stabilirea si instalarea echipamentulul taberei de vara pentru asi- gurarea meca: principalelor Iucrdri (fig. 1.14) ipamentele de bazd care asigurt mecanizarea luerdrilor in cadrul taberei de vard se mentioneazA : instalatia de alimentare cu apa, Instalatia de contentionare si dirijare a animalelor, instalatia de muls 1 conditionare a laptelui, instalatia de administrare a hranei suplimentare si umbrar pentru adapostirea animalelor si efectuarea lucrérilor sanitar- veterInare preventive $1 curative. Instalatia de alimentare cu apa la pagune se poate prezenta sub forma de elevator hidraulic, rezervor de inmagazinare si jgheab de adapare sau cisternd mobilé previzité cu adapatoare care functioneazi pe principiul 29Fig. 1.14 Schema generala a tabere! de varé pentru bovine comunicante. Totodata, se poate folosi auto-adapatoarea utilizats SRsnamal, care aduce ap’ pentru consum prin pompare scfienied soe clapeta prin dezvoltarea reflexului conditioner Paza animalelor se realizeaza pri uneori, de bastonul electric In azul administrarii hranei suplimentare so. utili igheaburi de hranire, jMulsul mecanie, necesar a se continua pe tot pareursul pigunatulul se Tae ard, fie cu ajutorul instalatiior stationare Sau semistationes eos reali>a ne Patforma sau sub o copertina (colectarea laptelts patina tir ejute caf eidoane, He intro eistema), fi, in canal electivelod mat wich cu ajutorul maginilor mobile de muls, colectares facindu-se intr-un rezervor de micd capacitate. reanemerseticd a taberel de vard se realizeazd prin utilizarea grupue Fuego creettogene de putere adecvats. Totodatd, se recomandé wince Surselor energetice neconventionale (biogaz, edlian, solechy in utllizarea gardului electric, insotit, zi remorci gi 1.4, INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Dintre indicatorit tehnico-economicl cel mal importanti sin¢ : capacita Eig lucra a diferitelor lint! tehnologice de mecanizare, namicat goes ile din cadrul acestor linit tehmologice, numérul de murciien ves e eser- ese aceste linil, cit si costul unitatii de produs prelu Capacitatea de mind cu aj cat, unei linit tehnologice de mecanizare so tet i tm aayin care: Qep este capacitatea de luca anual ; T, — numéral de animale ; specific de produs utilizat in procesul: mecanizdinll ; % — zile calendaristice pe an in care se realizeazi procesul de productie dat ; 1h, — costicient de complexitate a utilajelor component ‘i, — numirul de ore lucrate pe zi ; fondul de timp real anual ; R, — ritmul de lucru al linici tehnologice. Pentru usurinfa proiectarii $1 exploatarii liniei tehnologice de meca- nizare a proceselor de productie zootehnice determinat de complexitatea lor este necesara tiplzarea utilajelor de mecanizare, utilizind metode nu= merice de calcul Tabeud 12 fraaeriiiete sieRelajia (1.1) transpusi tn limbaj de programare primeste forma QLT=WeQ/YezaUeVe (t/ny (1.2) Schema logict pentru rezolvarea cu ajutorul calculator este prezentata In tabelul 1.2, Ve Procesul de lucru dat. Numéirul de utilaje se determina cu ajutorul for tului electronic ‘alorile parametrilor find determinate de emul pla aa) Ver es T © volumul operatiunilor de ordinul ¢ timpul afectat destisuratit op: de Incru din complex. Numérul de muncitort pentru efect utilizind relatia ratiunfi conform graficului tuarea oper rafiunilor se calculeazi in care : no este numarul orelor de 1h lelor de lucru din an. Costul unitatit de produs realizat in determing cu ajutorul formule: lucru pe schimb, far ne — numarul 2i- ferma sau complexul zootehnic se Uei/unitate de produs] ; in care X este costul unei ore de Untel tehnologice. Valorile indicatorilor economici de complexe sint prezentate in t lueru, iar Qi, — capacitatea de lucru a mal reprezentative tipuri Tabetul 13 plexcle pentru eresterea poreinelor (asociaf intere ‘ooperatiste, In anut IV de tunefionsre) | Indletora tebneoceoomic oe ftnvestiia specie ‘Unttates de misurt | ] ‘Vatoeres oon | | teleap de pore tvrat leit came Tei/1 000 Tet marti [Casturi pe unitate de produs lg va Ge maa Go Tet poe th eh Se ase) fonsumuri specifice | = enersie electrica | xyma/t. spor fu | s/t spor. la 1000 Tel fon Hticienta economied act fixe Product slobta tj 000 te mm | | = benefielu | Jel/1 000 tet | een Be Roel LM 32Tabetal 1.4 {ndeatort_tohnico-gconomfel obfinufi In fermele pentru vael ou tapte (fermi de vacl eu lapte ‘eu 680 locust, tn stabulayio. thera) iets = = Valores Unitatea de a ura In setor eoope In sector de stat race ‘niteator tehinoe-econorae investitia specitiok — Telos consteutt 8 18.418 = tei 000" Tet produetie masta 2191 Sayre rae 165 tS Gearet apelin neat dioeen eee Tabetut 1.5 {adleatort tehnics-economiet al complexutui avieol ex 121 000 yatal oultoare, eu tntrefinere in ougt gf badorit pepe Tengen ean Yarn pees [ ae Unita do Indicator tehaicosanornie retin a [ss In seotor de stat epesiticd leifloe gain 10 Costuri pe unitate de produs —"leijtineret = Ialjadults: scomodare } = 141/1 000 ona Wi = wr | 2 Consuimust specitice Sonersio electrics ewhit carne = tamie Ue ceme 42 — nasiot of snetatayt zootehaisePartea a dove MASINI SI INSTALATII PENTRU PREGATIREA HRANEI 2. TEHNOLOGII DE MECANIZARE TN PREGATIREA HRANE! 2.1. PREGATIREA HRANEI IN FERMA Jacedit cazul tn care nutreturile de bazi se gisese in formA, prelucrarea | facsiOra Se Peallzeazd tn sectii speciale pentru pregatirea hrance ctaiea fulete). Acosta este cazul fermelor de taurine #1 ovine care free ne rege ee broasele si grosterele obtinute de la fermele rset Hie sahaile Intreprinderit respective. Tot in ferma se pregdtess ace eet Pug fetnllichide, formate din nutretart combinate sf abi, sat sae ty {urajere pe bazd de resturl culinare destinate poreisniee Un nutret de bund calitate, s1 complet, se ajere dotate cu utilaje complexe, re a §t pPepararea componentelercumaiere realizeazi un amestec furajer format di ts componentele rafiet, sau majoritatea acestora [10] paugatanlile furajere stat prevszute cu mal mite linit tehnologice care aga gama de nutreturi in functie de ratie st graficul de c.In felul acesia, se asigura o capacitate'de luce vidice §i 0 re- cere substantiala a forjei de muneé, paige atllle furajere pentru rumegitoare cuprind urmatoarelo linil tebe Rologlge : linia de preluerare a fibronselor si grosierclon Iie ae prelu- taluk igscinoaselor si tuberculiferetor, linla de prelucrare « cuggene Henrglti# de preparare a melasel, sardmurel sa a drojdies furajere lichide, schema tehnologick a unel bucitarii furajere pentru ovine este indi- catd tn figura 2.1 [45]. Tnstalatia cuprinde pytra. Rail tehnologice pentru ['Erevugrarea nutrefurilor’ de baza : concentrate, fibroase $f grosiere, rida cInoase gi melasé, gi o linie finald pentru prepararea amen furajer. | soqilt Caza! in care nutrofurile concentrate se prezint subs forma de gtiu- Jeff acestla sint mai intii maruntifi cu ajutoral ward 2drobitor, dupa care muteapaerul nel meri cu clocane se obfine faina respective; Deg cone In getutl Sint sub forma de cereale boabe acestea sint mal intl weyers Gyirbul elevatorulut cu cupe. Preluerarea concentratclor meee. ma Gare; dozare si amestecare fn vederea preparanll nul oneer format din thinuri de cereale si de tip concentra Proteino-vitamino-mineral (vm) ra gutreturile Hbroase, grosiere 1 rédlicinoase, operatia princtpala o dozate val oearuntirea (tocarea sau macinares). In eontinuare meee dozare volumetricd, Prelucrarea melasei se reduce in aceasti schema Ja o dilutie cu apa jurmati de omogenizare si o dozare volumetricd, 34chema tehnologica a unei instalatii pentru pregatires nutretu- rilor intro ferma de ovine arly 30 — buncer a extractors 7\— belan(ay {1 ~ linia de preluerare a ibroatelori TP a de pregatie a de feeaiay 2 —"pompa fo diniie! ‘Tamestectigt de meiesa! Weil nurer Ginia faa Pentru formarea amestecului furajer (linia finala) sint prezentate dou’ variante : cu amestecditor cu palete (In cazul functionarii in sarje) si cu transportor elicoidal (eind se lucreaz& in flux continu). In ultimul caz, odata cu transportul se executa si amestecarea componentelor. In cazul in care se lucreaza in flux uuu, amestecul de concentrate se depoziteaz’ in buncérul cu extractor. ‘Schema tehnologic, prezentatd, permite prelucrarea-unei-game_va- e-de_nutreturi, realizarea.1 plete_pentru-rumega- “toare, in care componentel rain pr Giferite conform pre oF din refete. iclen{& mai ridicata a grosierelor si mai ales a paielor se obtine in camul in care acestea sint supuse sl unel prelucrari termochimice (v. fig. 6.4). 22, TEHNOLOGII DE MECANIZARE PENTRU PRODUCEREA NUTRETURILOR COMBINATE In functie de starea in care se livreazi nutreturile combinate, find sau granule, diferd gi tehnologia de fabricatie, Principalele operafii in cadrul acestel tehnologii sint : receptia sl de- poz|tarea materillor prime, pregitirea pentru fabricatie, fabricatia, amba- larea, depozitarea si livrarea. Corespunzitor acestor operatii de baz’ prin aipaléle compartimente ale unel fabri utrefuri combinate sint : 35Seerortl Ge receptie materi! prime, silozul, magazia de fAlnuri industriale, corpul de fabricatic, magazia de produse finite jilozul asigurd depozitarea “materiilor prime de bari — cerealele poabe, din rindul cfrora ponderea cea mal mans define porumbul, Corpul de fabricatie, in care se gaseste instalett: Producere a nue fireturlior combinate, este prevazut et unntenn Secfii : microsiloz, eur [Aianle-micinis, dozare-omogenizare, integrat faze leride: granulare-fnsi feutre si livrare in vrac (fig. 22). orb cerealele boabe care detin ponderea cea mai mare tn nutreful /gombinat (pind la 70%) urmeaza téinurlle inch Provenite din sro~ [/turlle “de “sola si floarea-soarelui eo pone 10—15%. t [/urmétoare de materli prime intra Pinu ile proteice formate-din fain eee eete Ge 0888 otc. care particlpit in proportic ne 0,5—2% Substanfele ‘minerale, vitaminele, amlnoaciai, antibioticele si antioxi- Gentil se Primese sub forma unui amestec ce pat denuimirea de prom Se er geele de. nutrejuri combinate a ponder es 1% [13]. Cercalele boabe sint aduse de la siloz sl Inteone eg buneirele micro- Pamilul cu ajutorul transportoarelor eu lant renee cereale (tip TLC), fe mutile Industriale si de tip PVM. sint dime trys sl depoziiate fie im hunedrele microsilozulul, fie in bunedre specie repeitites. pentru fabticatie consta in maciaarea cerealelor boats fansPertal 51 depozitarea tn cantitatile ees acestora, impreund ou | ndustrale,_s{"a celor de tip P.VML,-In sect were ‘omo- genizare, Jn cazul in care amestecul de tip P.VM, la fabrici 5 lozatoare si amestecdtoare hu se primeste ca atare (de repararea acestuia, folosind Continuare acest amestec se depo. le. de f8ind se obtine pri ‘ejete a celor trei componente marl reas industriale si de tip P.V.M. si amesteraren ¢ Haiti! nutrefulul combinat din ‘punctul de vedenses conjinutului, Fenttu granulare, nutreturile combinate sub ford oe aa se intro- flue {ntr-un amesteedtor special (de faze chide) (orig mectate, prin Find ete) oui saz chide (unturs, ulet de floares source lecitink, co- eri to) GUPE cate sint supuse unel nol amestocse ere granulare, rltaile Teromag eer tet separator clectromagrietic care sethie wee ritdfile foromagnetice La evacuarea din granulator, granulele tru pistrare in bune conditii granulele natie, acestea pot fi zdrobite, ajutorul unel site vibrat Npwefurlle combinate sub forma de 28ind, seu gra tate in duncan: le, saul sint ambalate in saci, neflelarilor, fie pe calea ‘ferata, fic cu mijlonce sot Fhuele lichide se dozeazi volumetric In cantitatile nmieais tl TedUlatoarelor de deblt, dupa care sint wae si omoge- free git giuterul unt dlspozity de pulverisare, ee toca. este ex- concomutenr y £radst si Dulverizat in amestectiorul de fae geese unde, sencerpad ong, toduce sf nutreful combinat sub forme wena 2 Porn ‘abslatie este previzut, in plus, eu o instelofc despra. ‘ie formaté din ventilatoare centrifuge, eicloane et decantare 5 %6 dozarea in can. © temperatura ridieaté, Pen trebuie ricite. In functie de desti. Sare caz, sparturile mici sint separate cu ‘oare $i recirculate ile, sint depozi- utindu-se livra be stabilite de reteteip 5, 3 (ae | aoe as g a caf 9 obama a is se * BD a BY 6: a aca sos—racs ft ID > \ v| | bs lea} beer aah a a fap | ie Hef, af | eer | i ealenr sain low 7 By FH a vy aipoidg + META oz ah : faa Ramp i *h Fa 20k Wy sense BHA Haiouob amvosy 0 aynostey 9p dit surreu aaczep ofa ‘ "wpa yy euaes wy 04988 (eye 98 284) pos T T T(eyeauans sp cea) Srwoous sunzep ofes suo ojzes 02 roses in T “yuyyy Op yuo qns 3 ‘apun apryont ozey ap [03% june ysa0y “oawzyoaqnd -aBowio 1S ayeoasount i oq Bang] 25-n} -wodep ys ‘OT no ayeredas quIS TUT aqtnjayds Spsep 9p a¥iouny Uy “aaa omNGe. “Bog -preotpur yanseraduray 0 He 919 -ndwsy eutjar axvo SpouBeUIOAI0} Quemnuesd op aqUyeUy "Trpoeysou oo ‘gUNPAT ‘MIare0s-vaIHO|F 2] Gnd “azejoum 3uys apun (OPI “Quy a5 PUTRS Op FENOJ qn oqwU}qUIO Sarmynurjuos je axopar ap tmound UI -sBouro [ndoos Ul w.10;8998 BOINDOTE “30 ap ajjmnures : our oywouodunr cues uy earezop wld é -odap as 9a]S9ure 15998 AXUNUAOD WL ‘pursoyos “ermseoe vazesedesd no odotl Sp) areye wo aygourud es nu Wave dN -ourn-orezop epas wt “Ad dn fo yonosdury *esoyse0e @ atesooau opty ‘qeoq sopoTessoo woreMpEUT Uj yastio? a} “aqepeds aayound tf ayy ayeywzodep 18 es Ut asnpe IIs WA’ {ConEL dp) ereoseo nayued jue] no sojoato “eapjur ojeagoung UE ssnposuy TS zoTys VI OP “Ten GI soap ap axopuod o ayeuyqI09 csoud-ap wasqumuep ireod 20 93980 “Honus (f areonorgnee ‘PeouTNy ‘Iau "2G 8p atixodord uj ydpnand oy oe our ‘Upp syeunx0g soyozord ee “edniB UT *%eT—OT ep axopuod © RO Ih ors UIP: rie etoad aeeaTec arnuryy we Tajosynte Uf SCL Year 280 eexopuod WHE psu aanjnuwad “oprapty @zey qeaBoyuy ‘awe TEano ‘voTFeouoTu : TPioes ajeseoyeT no 3M TRr v oagonpoad ap erfeyessur 23S0sp8 98 « snquinaod auijep 0 aseui jour 090 wo ajaqwaion — aug 9p auld xoTyTayVUL “ayyury asnpoade, cu guri de captare a prafului in toate punctele unde se fac manipuliri de furaje In ‘general, aceste instalatii asigura capacitati de Iucru ridicate ispun de un fnalt grad de mecanizare $i automatizare a ope- ratiilor tehnologice si sint conduse de la un pupitra central ‘ul proces de fabricatie. 2.3, TEHNOLOGH DE MECANIZARE PENTRU DESHIDRATAREA, FURAJELOR YERZI, OBTINEREA FAINII DE FIN $I BRICHETARER NUTRETURILOR Acesto tehnologii au cipitat o larg rispindire la prelucrarea lucer- nel. Prin deshidratarea si brichetarea acesteia de pe aceeasi suprafata se obfin in medie 1,6 ori mai multe proteine, de 3,5 ori mai mulfi hidratt de carbon gi de 1012 ori mai mult caroten, tn comparatie cu pregatires Prin metode traditionale [27]. Deshidratarea artificialA 6 aplicé Ia porumbul siloz, sfecia furajerd, cartofl etc. Primele instalajii de acest fel destinate obfinerli féinii de lucerna erau lasabile gi aveau capacitati de Iucru reduse. Ulterior s-a trecut la gra ularea fSinfi de Tuccrn& dupa aceea Ja brichetarea tocdturii de luce’, a i telinologica mai simpla i asiguré capacitati de lucru mult mal mart Lucerna recoltata si tocata cu combina este adusé 1a stafie cu camioa- nele sau remorcile si desedrcatii in bena alimentatorului-dozator (fig. 2.3), Acesta este previzut cu transportor cu raclete, actionat prin intermediul unui variator de turatie ce permite reglarea debitulul de furaj in functie de capacitatea uscitorului. Pentru o uscare mai rapida, tocitura de lus cera este defibratil inainte de a intra in uscitor Usedtorul este de tip rotativ, cu trei tambure concentrice, astfel cd traseul parcurs de furaj s1 de citre agentul termic (gaze de ardere si aer) este de cirea trel ori lungimea tamburalui. Drichetarea toctituri de lucernd se realizeaz& cu prese cu matrita plata, fix si cap_cu role mobile. Pentru pistrare, brichetele sint raclte (0 70... 80°C, 0/=20°C) in care 0, Cs sint temperatura brichetelor la lesirea din presi si respectiv dupa ricire Capacitatea de lueru a unei linii este de 1,5 thh. O statie de deshidratat furaje verzi este prevazuta cu 2—6 linil tehnologlee. Dezavantajul principal al acestor instal combustibil Iichid sau gazos 1 cesar la brichetare. 2.4, TEHNOLO IECANIZARE A PREGATIRI HRANEL P ZAREA SUBSTITUENTILOR PROTEICI vederea substituirii concentratelor dir ful combinat unic, tn cadrul sistemelor de crestere a animalelor la ferme anexe cu precidere, se pot utiliza substituent vi a [7] © astfel de tehnologie cuprinde substituirea unei importante parti de autreturi concentrate din hrana poreilor supusi ingrdisarit prin ulilisares teziduuritor culinare provenite de la cantine (tab. 2.1). In cadrul unel bus cattiri furajere, avind flux tehnologic pe baza diferenjelor de nivel, a77 23 wep Rig. 2.3. Schema tehnologicé a unei linii de brichetat lucernt Tabetul 2 | omit 5) Potential de hideogevare [96] |__ 9.001008, 1764, Densitato thet) 1108...1 100ra TOC STSARTORI 6 jlogicd a inslalafiel de prelucrare extemporance adauga reziduunile culinare sterilizate, adaos de premixuri concentrat vie mino-minerale intr-un cazan de omogenizare. Schema procesultti teh- nologic este prezentata in figura 2.4 Bucitaria poate pregiti hrana pentru 1000 capete porcine ntratele pot fi substituite integral cu confinutul stomacal al por- icati in abatoare. Mecanizarea pregititil extemporance nece randamentului de talere este prezentati in figura 2.5, ier focare pentru hrana taurinelor in figura 2.5, b. Ca substituenti proteic se pot aminti hidrelizatul de soia (tab. 2,2) pentru hrana vifellor, dejectiile de animale (in special cele de pisari). rourlett fileo-mecanice ale hiirotizatetnt asa vorumie Pentsw boabe sole | fn vederes real |? | ubstanta v 3,858 tea. hirolizatnt ‘Aciaitate Thom: 403. SISTEME $1 MASINI PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR 3.41, CONSIDERATI GENERALE Nutrefurile aduse In sectia de prelucrare (bucitarie furajerd, respectiv de curititorie-macinig a F.N.C-ului) contin o serie de impuritati : corpuri metalice, pietre, resturi de sol et: In nutrefurile fibroase, grosiere gi cele concentrate se giisese, de obk cel, diverse impurititi metalice : suruburi, zale de lant, buctti de sirma, tuie ete. Prezenta corpurilor metalice fn nutreful supus prelucririi poate duce la deteriorarea utilajelor, provocarea exploziilor si incendiilor. Ajunse in nutreful prelucrat destinat furajérii animalelor acestea pot produce fmbolnavirea sau moartea acestora. Eliminarea corpurilor meta~ lice din nutret se realizeaz& cu ajutorul unor dispozitive speciale cu mag- nefi permanenti sau electromagneti Radacinoasele si tuberculiferelé dup’ recoltare sint, de obicel, acope- rite cu resturi de sol. Inlaturarea acestora se realizeazd cu ajutorul unor masini. sp spalare sau curatire pe cale uscatd 2, SISTEME PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR DE IMPURITAJ! METALICE Separarea corpurilor feroase din nutreturi se realizeaz’ cu ajutorul cisporitive speciale sub forma de planuri inclinate sau tambure cu .gneti permanenti sau electromagneti. Acest lucru este posibil deoarece magnetizarea nutreturilor este neglijabila in raport cu cea a impuritatilor feromagnetice. Capacitatea de separare a cimpului magnetic este direct proportionald n liniilor de for(a si invers proportional cu grosimea § sratului de Sisteme plane de separare a impurititilor feromagnetice. In se folosese magnefi permanenti sub forma de poteo: tate intr-un cadru dispus sub un unghi fati de planul orizontal. Asezate una ling’ alta, astfel ca polii de acelasi fel si fle aldturati, aceste ele- mente cau nagtere unei bare magnetice. _ Dispozitivul de magne{i permanenti se dispune sub un unghi de 27—35° in cazul cerealelor boabe si de 50—55° fn cazul fAinurilor. Barele Mmagnetice sint astfel orientate incit polul nord s4 ia primul contact cu autrejul. separ mareste prin folosirea mai multer supre In acest sens se folosese doua sistome : ou dispositive mag spuse In cascada (fig. 3.1) si cu dispozitive magnetice p (fig. 3.2). In ultimul caz, impuritatile refinute de magn mat fmptedick deplaserea nutretulul pe planul inelinat, si nu mai trenate de acesta. Dezavantajul sistemulul consta in. fap de magneti mai putemici Debitul de cereale boabe ce poate fi curkfit de impuritati feromage “@ ajutorul dispozitivelor plane’ se poate determina cu ajutorul ei din figura 3.3. ¢ de separare de tip tambur a impuritatilor feromagnetice cw mmagne{i permanenti sau electromagneti, Aceste dispozitive secascada, 3.2, Sistem plan, eu dispozitive feromag-__suprapuse, pentru separarea conic foromagnetice, Dentri'moath) § — roegndl Létimeo de lverv (am) S46 Dees) Fig. 5.3, Diagrama eapacitatii de Fie, 34, Schema de calcul ueru ‘a’ sistemelor plane de co. forjel ‘de atracfle’ magneticd, warare magnotion functle de ‘i ul nutrejului si lstimen de Ix @ dispozitivatul Portooae ante Sub forma unor simple tambure sau sub forma unor trans. Blectromagueren@e Prevazute cu un tambur cu magnefl pertoneay ne, electromagneti. Separarca impurititilor feromagnetice din masa de nutret are loc este null Din 2a, Telativd a particulet feromagnetics tard ae eeyboe (fig, Say Din aceasta conditie rezulta’ expresla foriat clectromagnetice fig. 3.4): Par Ge tr (3.1)unde ; G este greutatea particulet feromagnetice ; F, forta centrifuga. Pe de alté parte, experienta arat& ci, pentru separarea impuritafilor feromagnetice din masa de cereale este’ suficient un cmp de indusiie magnetic’ de 5.000 Gauss, astfel of pentru calcule aproximative se peat folosi relatia experimentald [6] (32) B este inductia magnetic’, in Gauss ; A. — aria sectiunii polilcr, in em? Din cele doua relafii, in functle de greutatea impuritajilor feromag- netice $1 parametrii dispozitivului, se poate calcula Inductia magnetica nnecesara acestuia. Pentru mérirea eficientei separetoarelor de tip tambur, in locul mag- hetilor Permanenti se tecomanda folosirea unor electromagheti la care Do. lanitatea alterneazt in Iungul axului tamburulul, sistem recomandat ta cazul unor particule feromagnetice mari. Un parametru important in functionarea acestor separatoare il con- stituie itera de rotatie a tamburulul, care se determina tot din condifia de echilibru a particulei feromagnetice Bey Ei o< a -s| 7 3.3) unde : m este masa particule Viteza de rotatie a tamburului electromagnetic se poate calcula cu relatia: [2485 traa/oy (3.4) ‘Tamburul electromagnetic (fig. 3.5) se compune dintr-un electromag- net fix de forma semicilindricd inchis intr-o carcasi cilindrica din ofel Fig. 3.5. Separatorul clectromagnetic de tip tambur — poli; 2— bobint; 3 — ax; «— tember; § — bucgd de diatenqere,inoxidabil (nemagnetic), p tromagnetul este format dintr-o serie de bobine si poli agez nord-sud-nord $.a.m.d. pe axul tamburului, Bobinele electromagnetulul sint alimentate in curent continuu, pentra a se obtine o forfi de atractie constanta. Liniile de fort ale cimpului electromagnetic se gisesc in plane diametrale. Capacitatea de lucru a acestor separatoare in cazul cerealelor boabe, variazi de la 10—80t/h, fara ca puterea’ electromagnetului s& depi- seascd 1 kW. 3.3, MASINI PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR RADACINOASE $1 TUBERCULIFERE Dupa princtpiul functional se deosebese masini de curdipit rad ale uscatii (prin frecare), pe cale wmeda (prin spalare) sau combinate, ups tipul organulué activ se disting urmatoarele tipuri: cu tambur, ew came, cu mele, centrifuge. Dupi modul de Iueru aceste masini se impart in doa grupe : cu acfiune continud $i cu actiune periodic Dintre tipurile de masini, enumerate, cole mai rispindite sint cole de tip tambur gi cele ct mele. Gradul de impurificare a nutrofului se determina cu ajutorul relatie 100 [%] 5) 1 este masa nutresului cu impuritati ; mz — masa nutrefului curat. al de impurific Adiicinoaselor si tuberculiferelor inainte de prelucrare variaza intre 10 si 20% functie de tipul si starea solului. Masini de eurifat eu mele, Aceste masini (fig. 3.6) executd concomitent cu curatiren (spalarea) nutrefului gi transportul acestuia la aparatul de tocat sau cazanul de oparit. Curajires se executd in trel faze - in prima faz are loc inmu tirea nutrejurilor in buncé- rul de alimentare al maginii cut bazinul de api. In acelagi timp, unea paletelor inclinate stinga-dreapta ale mecanismnului de alimentare, nutret di partea central unde este preluat de mele; — tn faza a doua sub actiunea spirel meleulul si carcasel transpor- torulut are loc atit curitirea, cit si transportul nutrefurilor 1a aparatul sau magina de tocat ; in foza a treia nutreturile sint stropite intii cu un jet de apa recir- culat cu ajutorul pompel, apoi cu un jet de apa curata de la retea, Alimentarea maginii cu. nutret eft §4 receptia furajului cura se face mecanizat ct remoret haseulante sau cu graifirul, respectiv cu remorcile tehnologice. Impuritétile impreund cu apa murd: apa de unde, periodic, sint evacuate cu ajutorul pompel sau alte mijloace, La maginile de capacitate mai mic& nu este nevole de un mecanism de alimeniare special fiind suficient doar un buncir. 44Fig, 36. Magina cu mele pe vovoral eet ip de suninere ‘Timpul unut ciclu de lucru este format din timpul de inmuiere a nu- trefului si timpul de curatire. Cantitatea mare de nutret introdusa tn buncdrul de alimentare face ca timpul de inmuiere s& fie mare, iar curati- rea incepe ined din buncir sub actiunea paletelor mecanismului de ali- mentare. Masinile, de acest tip, asigura o capacttate de lucru si un grad ridicat de puritate a nutretulul. Capacitatea de Iueru se calculeazi ana- log ca la transportoarele elicoidale. In acest caz coeficiontul de umplere ku~0,25—0,35, lar coeficientul de corectie a debitului datorit inelindrii transportorulul, pentru unghiuri B=20—45°, Cy =0,65—0,45 Dimensiunile melcului (D, P) se aleg in functie de dimenstunile rada- cinilor de sfecli (d3, L3) astfel ca si nu se produci blocarea acestuia (D>2d,, P>L,). Lungimea melculul este functie de timpul de curatire care se determin’ experimental. arcasa transportorului se recomanda s& se construlascé din vergele pentru a mari efectul forfelor de frecare, Viteza de rotatie w a melcului se determina din conditia ca nutrefu- rile si nu fie aruncate peste arborele melcului, ci si alunece pe spira acestuia, primind numai o miscare de translatie’ in lungul axului trans- portorului Se considera o particula de nutret de mast m pe spira meleului (fig. 3.7). Asupra particulei actioneazi greutatea acesteia, forfa centrifug’ si forta de frecare, care tinde si antreneze particula in migcare de rotatle, Componenta forjel centrifuge, in planul spirei, influenteazi in mica ma * , diametrul, 1, Iungimea,Fig. jema de calcul a vitezei de rotatie a meleulu, suré alunecarea particulel pe spird si fn calculele urmatoare se va ne- alija [9]. Pentru alunecarea perticulel pe spird este necesar s& fie indeplinita conditia mg cos (a++6) 2p. mg [sin (o-bf)-+mR ow sin al] G6) este ungliful de inclinare al spiret ; B — unghful de inclinare al transportorulul ; R — raza exterioard a melcului ; 1 — coeficientul de frecare dintre nutret gi spird. Din condifia de echilibru rezulti viteza de rotatie maxima a melculul : oven [EE Rane DN tends] 2 Viteza de Iucru a meleului se ia : ©=(0,5—0,7) tomes (8) Prin monterea unei vergele paralele cu axul melcului care si se opund migcarii de rotatie a nutretulul, viteza melcului se poate lua mai mare, fara insé ca viteza periferica a acestula si depgeascA 1 m/s. 46Fig. 2.8. Magina de spalat ridiicinoase eu tambur 4 sordehgnd de alimentare: 2 — tambur do spilare; 3. transmis. ex curele: ¢ le de acest tip pot asigura debite de 5—20 t/h la un consum de energie de 2,5 kWh/t si un consum de apa de 0,4—2,5 mn4/t, Masini de spilat cu tambur. Organul principal de lucru al maginii 1 reprezinté un tambur format din gipcl de lemn montate pe dou’ profile 1 de forma inelar& care servese si ca elemente de ghidare. In interiorul tame burului sint fixate una sau mat multe spire de cauciue care setvese la des Plasarea axiala a nutrefului (fig. 3.8 st 3.9) Pentru asigurarea unui timp corespunzator de inmutere a nutrefurilor, famburul este compartimentat in trei zone : fnmulere, curatire st euratire finald-evacuare, cu ajutorul a dou plicit de strangulare a sectivall de trecere. Masa de nutret ocupa circa 0,3—0,4 din capacitatea tamburulul si este cufundaté in apa. Datoriti fnmuierii ‘nutrefurilor, prin interactiunea re. 5 Fig. 9.9. Secfiuni iransversale prin tamburul de spélare $2 ZaRF Gg inmuiore 41 de spkiare; p — zona de curtire finslA gi evaevarce 1 fipal de temnj'2'— spire de cauclua; 3 hide} toreel Oy yw GE ‘hance; 8 — penaciprget si frecarii ou sipcile tamburului, are loe indepirtarca resturilor de Ge tne eubrateta acestora. Sub actiunea spirelor de eaiclue gt ‘unghiulu finance natural, nutrefurile avanseazd trecind prin esle trel gene ee finalé procesul se intensificd datorité prezentel perisios O agers curritire aretee Pe transportorul de evacuare sub actiunea Jetalud de apa curata debitat de dispozitivul de stropire, Oe poeruactionare rationalé a masingi este necosar ea, dupa rotire Se mbrcund cu tamburul, autroful sf pariseasca supratares cores Sard a tain eaee Din aceasta conditie rezultA viteza de Totatie nen saréia tamburului : (3.9) ‘Viteza de rotatte critica (limita) este data de relatia rad/s} (3.0) dite : Ko este un coefietent care fine seama de parametsil constructivi ai tamburulut si r raza particulei care se cura Capacitatea de Iucru @ a maginii de spilat cu tambur rotatt mina in functie de modul de actitne : Pentru cel cu actiune continua : Q=Vi-w-7 [kg/s] Vim Lees imteadty Ripe fo ity 4 =e Rech, [ms] (3.13) in care: Ys este volumul de furaj debitat la 1 radian ; Gu G: sint coeficienti de umplere a tamburalul, Tespectiv ciiugelor de evacuare ; Ne — numarul de cause ; Rr $i he — raza, respectiv adincimea c&usulu : Ve — volumul de furaj al cdusulul. 4. MASINI SI INSTALATH PENTRU MARUNTIREA NUTRETURILOR 41. TOCATORI PENTRU NUTRETURI FIBROASE $1 GROSIERE scerinte tehnice impuse procesului de tocare al fibroaselor si grosie~ {elor. Fat de procesul de tocare a nutrefurilor ve impun doua cerinte ‘importante 1a arorile sa asigure © inc&rcare ott mai uniforms a arhorelui roto Tuluj fn timpul unel rotatti complete ; 48Elementele de bazii ale teoriei to- cari materialelor fibroase. ‘Tocarea, operatia principal executati de aceste magini, necesita un mare con- sum de energie, care depinde de pa- mmetrii constructivi sl functionall ai aparatului de tocare. Pentru punerea fn evident a acestor parametri se va analiza schema general a procesului de tocare a materialelor fibroase (fig. 4.1), Fie curba c—c’ profilul 121 gului cutitulul care se roteste cu vic teza de rotafie w in jurul axului 0’al rotorulul si taie stratul de nutret dis- pus fn fereastra de alimentare ABCD, Rezultanta rezistentelor Ja tiere “F; se aplick in punetul M situat pe curba c—e’ Fig. 4.1, Schema generali a procesilut de tocare a nutreturilor sibrosse Jn timpul tAierii unel portii de furaj, punctul M se deplaseazd de le A lac (v. fig. 4.6). Forta de talere F, egali n timp ce raza vectoare a acestui punct creste de la: Tam la Tae si de sem contrar rezistentel Ia ti- tere Fr creste de la zero (in sectiunea A) la o valoare maxima, dh se micsoreazai devenind nul (in sectiunea C), Componenta tangentiali {° a forfel de télere, aslgurd deplasatea puno- fuui M pe curba c—c', in timp ce componenta normala WV, comprima furajul, Larametrul principal cu ajutorul cdrula se poate caractetiza procesul de tocare este unghiul tia normalei la curba ¢ Gintre vectorul vitezet V a punctulul M $1 direc c’ In acest punct, denumit unghi de alunecare, Zangenta acestui unghi ¢, poarta denumirea de coeficient de alumecare ¢i te dat de relatia : (4.1) Din figura se observa ci acest unghi este egal cu unghtul dintre tan- genta la profilul cufitului si raza vectoare in punctul considerat, ceca eo este valabil numal la aparatele de tip disc, Uo. alt parametru important in procesul de tocare este unghiul de fre~ care p dintre forta de talere $1 normala la profilul cutitulul, Acest unghl oarti denumirea de unghiul de relatia fatee Poarti denumirea de cocficientul de mnal cu coeficientul de al cereste propo: de frecare. Tangenta acestui unghi f’ data (4.2) Srecare la taierea cu alunecare gi lunecare (fig. 1.2), Pentru executarea procesului de tocare in bune condifiuni este necesar a aparatul sa fie prevazut cu contraculit, cui ajutorul edruia sa se asigure Prinderea furajulul intre cele dou muchii tAietoare s1 reallzarea presiunii Zecesare in timpul procesulul de tocare. Unghiul % dintre tangenta la Profilul cufitului si muchla contracufitulul (CD) poarti denumirea de 4 ~ nasi ot instaatt zootehnige 49Fig. 4.2. Variatia coeticientutul ti ferli cu alunecare functie de coeti clentut de alunecare, o UAB asses 8 1308 5G so gui de prindere, © prindere siguré a furajulut intre cele oud muchti se asigura in cazul in care : LG 92=K00m (4.3) Unde : 1, 2 sint unghiurile de frecare dintre furaj si muchiile de tdiere ale cufitulul, respectiv contracufitulul In tunctic de mérimea unghiurilor de alunecare $i de frecare se disting trel cazuri de tdiere : — tilere prin despicare, pentru s= operatia necesita un mare consum de cu alunecare, tocarea se executé cu un tului ca tdierea are mai mici decit cele de comprimare onsumul specific de energie la tocate depinde, de asemenea, de pre~ Sune specified la tilere q definita de raportul dinite componenta nor ce Farapea ee Aleve st Iingimea muctiel cuyitulal eore e contact cu furajul, adiea (ay 5% [28] Poate aprecia un aparat de tdiere este canle de ilere eters Ets cate se. defineste ca raportil wings ‘womul mecanle de tilere totala L, si aria sectlunil te rece c furajului a-b, Luerul mecanie boate determina pe cale experimental ¢ Ginigrul unui dispozitiv de tip pendul (fig. 44), Cancer Jucrul mecanic Ge tilere Le, sl létimea b, a stratului de furaj se ponte determina compo- nenta forfei de tdiere pe directia vitezel + (4.5) cu notafiile din figura rezulta : (46)aah Fig. 43. Variatia presiunii specitice func- Fig. 44, Schema de calcul a hictue ie de unghlut de alunecare (pentra o um lui mecanic specific la tocare, ditate relativa a furajulul de 15%), sau, F=N cost (+f tg). an Avind fn vedere relatia (4.4), relatia (4.7) devine : Faqa (+f tg-) (N}. (48) Lucrul mecaniec specific conform definitiel va avea expresia : No reared Procasul de tocare in timpul unui ciclu (la 0 rotatic) se poate caracte~ riza prin variatia momentului dat de forta de tdiere, Expresia acestula este data de relatia : M=P-r=qA Srcose(1+f’ tex) [N-m} (4.10) (49) Se observa cA, in afari de parametrii analizati, momentul de torsiune este direct proportional cu lungimea segmentului AS si cu raza vectoare 7, care in general au variafii mari in timpul unui ciclu. Analiza procesului de Iueru si calculul principalilor parametri ai apa- ratelor de tocare, Aparatele de tocare de tip disc pot fi prevazute cu cutit, cu taig drept sau cu cutit cu tig in forma de arc de cere dispus excentric, Aparatele cu cutit cu téis drept se caracterizearé printr-o functionare cu socuri, din care cauz este nevoie de un volant masiy care mireste greu- tatea mnasinii Aparatele de tocare cu cutit circular, dispus excentric, reprezinta tipul cel mai perfectionat dintre aparatele de tip dise. ‘Teoretic se poate comsi~ dera cutitul sub forma unui disc circular de raza Ry (fig. 4.5) dispus ex centric, la distanta e fafa de axul de rotatie al rotorului de raz’ Ry-be, Discul de raz Ry se roteste cu viteza de rotafie w in jurul axului 0. Supratafa cuprins& intre cercurile de razi Ro-be gi Re—e, reprezint& zona acoperité de cutit (zona hagurata), Fereastra de alimentare cu furaj a-d trebuie dispusd In aceasti zon de lungime maxima cu 2e. Se observ c& este suficient si se foloseascd numai un are de cere M,M; din acest dise care acoperé aceeasi suprafata. 5Schema teoretics Fig. 46. Schema de catcut a pa Ge duncfionare a aparatulat rametrilor aparatulul de. tocte le tovare de tip dise eu an de tip dise cu eutit cireutes ae Ht circular excentrle, centric, Practic tilerea furajulul se reallzeaz’ cu unghiuri de alunecare mat let de w/2 de unde rezulta necesitates folosirii unui are de cere AM (fig. 4.6), a unut raport 5 70.7-+0,8 sau Ro<2e, b<2e $1 c>Ry—r, Thi. rea incepe in punctul A tu un inghi de alunecare tas gl se termind in Pal nde Unghiul de alunecare ere onset, maximé, Din figura rezulta’; Din triun, tui unghi : Ronis S10 Tyas, Practlc tm =25—35°, 5. —60", pentru care consumul de enei- le este minim si = 300-800 Inditimen fevestret de alimentare a trebuie s& fie mai mare decit va- Joarea rezultata din relatia debitulal - Q=abling-y 2 fheg/s}, unde : 4, este lungimea tocdtunii, in m ; ‘Ne. — numérul de cutite ale aparatulul ; Volumica a toclturii, in kg/m? Pentru tocare este data de relatia + (4.18) 47) se. traseazd prin Punete, deoarece in, timpul taferii tof! ce intra tn relatie sint qanabili. Viteza de rotatiea rotorulul este de asemenea varlabild, functie de inc&rearea arborelui, 52210 20.5040 506070 80 9010 TORO Wrox VEN errT om 3 47 Varia moneatul de tee a a vtes do tee (©) « rotorulul eu cutite cu profil elrcular exsseeet< {hn calculele practice se folosese valorile medi ale acestor parametri, Mince MAY rym Integrarea acestel ecuatit se face, de obicel, grafic, planimetrind aria de sub eurba de variajle a momentulul sl dec Mi meg “Avh-Md [Nm], (4.17) unde Aveste aria cuprinsé intre curba momentului de taiere si abscisi, in m?; ne — numarul de cutite ; ioMi — scara momentelor, in Nm/m ; 49 — scara unghiurilor, in rad/m. Din figura se observa el, pe misura cregterti sarcinii, viteza unghit {ark a rotorulut se micsoreaad si invers, de Unde rane necesitatea unui Yolant care in. perioada, de accelerare a rotordial oa acumuleze energie, Pe care apoi si o.restituie in perioadele de decelerste’ Aparatele de tocare de tip tambur asigura in general o functionare fara Brincipeiy usum relativ redus de energie si cabadltets denne ridicati guncipalli parametri constructivi al acestor aparate ice indleati in fi- fara 4.6, Se nA J aipgimea 1 a tamburului se considera dimensiunile corespunzitoare ale cilindrului cireumscris tambwculer Farametrii care caracterizeazH procesul de Meru sint unghiurile de fummccare + si de prindere x (fig. 4.9), lungimea de tones: capacitatea de lucru gi consumul de energie, Din figura se observa c& : = ora ty constWig. 49. Schema functional a Fig. 410. Variatia segmentului f@paratutui de tocat de tip tambur, 48 in timpul teri da un custo funefie de unghiul. de rotire al samburulu, Practice += 4 =15—30°<91-+¢92=30—45° cea ce asiguré o bund prine dere a furajulul in timpul tiierit In relatia momentului forfei de taiere singurul element variabil este AS, lungimea segmentului de taig ce vine in contact cu furajul (fig. 4.10). Daci se considera c& fereastra de alimentare a-b primeste o vitor’ v=r, dupa axa y, aceasta va parcurge succesiv pozitiile 1, 2, 3, 4, AS variind ca in figured, Valoarea maximé a acestui segment este dat& de relatia : Smee 52> [en] (4.9) Variatia momentului forjel de tiiere intr-un eiclu, functie de modlul de Aispunere a cutitelor pe tambur, este indicaté in figura 4.11. Valoarea maxim a momentului este data de relatia : Myos=GOSmest 008+ (1+f' tg x), [Nm]. (4,20) Dispunerea ideala a cufitelor pe tambur este cea din cazul III care asigura o functionare fra socuri (M;=const,) si la un consum de energie 54lar tn cazul tocaturi sStmate din partioute wee (@e oxempi : HAAN Sih nea eee Ge Boru siloz) efecrcs princi. * Tungimtt toegturt Pal flare aruncavan Fe ehui acteore: ean Shes ae evacuarey ~ Steanh Tode gatiaes contac 2 ain feocetUtH Se poate Pe de alti parte din figura 4.11 rezuity Parametrli constructivi ¢} functionali ‘ai ‘apare tului de tip tambur 7D= (Li te 2-43) n, din care (4.22) reqbonte calcila diametruy tage UL Tangles scestuia se calculee2i in general din sekege caPacitatii de Tucry, Aparate de evacuare 51 transport a masei % Procesul de tuera, Ce] inet rispindit mijlocul de tr, cltgare U,V entllator-aruncatan La snigie tocitoare de conse Se folosese raclete, losing etectut combinat de ven Si aruncare, P raastorul-aruncdtor pen cine atizatea unel scheme tehnologice si magnatice simple. fa cont tocaturii for mate din particule re (de exemplu : focitura de ierbury efectul principal 1] fonstitule ventitared, j tilareFig. 4.14. Schema constructiva a ventilatorului-aruncdtor attmotal carcneis* DORN C8 fara alumentare cu act} B= anghal ‘do tnoinare a palee ‘Schema constructiva a acestui aparat este prezentatd in figura 4.14. Rotorul este format dintr-un suport simplu, in cruce ete. (funciie de att Trig de palete), sau tn form& de disc circular. Carcasa este de formit eh. Jindricd deoarece nu este nevoie de presiuni mari th timpul transportulel pneumatic. In cazul aparatelor de tocare, de tip disc, pe acelagi suport sau disc se fmonteaza si cutitele de tocare formind un aparat combinat denumit toch, tor-aruncator. Fereastra de alimentare cu furaj poate fi plasat& central, lateral, sau le Partea inferioard, functie de schema constructiva si cinemaltod wa Sinii, Ih ultimele doua cazuri randamentul ventilatorulul este mat sean piletels rotorului stnt dispuse fie tnclinate inapoi, sub’ unghiul Fae tatuojal® TAdiel: In acest caz, rotorul realizeaz’ 0 évacuare sigura, fara infundari. Actionarea rotorult realizeazd, de obicel, printr-o transmisie cu curele care constituie in acelasi timp ’st element’ de sigurant, jigcesul de evacuare si transport al masei tocate formata din particule grele poate fi impértit fn gase etape : carmigearea particulelor de furaj pe paletele rotorului (in cazul ali mentérii laterale) ; migcarea particulelor pe carcasa cilindricd ; T Grunearea tociturii de cAtre palete in conducta de evacuare ; = Geplasarea particulelor in zbor, in eonducta de transport; ~ deplasarea particulelor cu frecare pe deflector ; deplasarea pariiculelor in zbor pind la miflocul de receptie, re- mored, alt utilaj din linia tehnologicd ete, (ig. 4.18) 57estas Seema functionala | Fig. 416, Schema de ealenl a & sistemulul de transport cu capacitifil de anseere a eine ventilator-arunedtor, tilatorulai-araneator Jn carl tockturli formata din particule ujoare trangportul se face Pneumatic, vuibort. In cazul tocdturli formate din particule grele iicatoare cA pe flecare paletd se dispune aceeass em far forma acestela in sectiune este. triunghiuiacs Volumul de furaj de pe o paletd V», se poate calcula cu relatia : vn (4.23) aera Sete volumul de furaj debitat 1a 0 rotatie'a rotorului, iar ny este numérul de palete ale acestuia, Volumul la o rotafie se poate calcula cu relatta : Vem PRO tmnt (4.24) unde : @ este debitul de furaj al aparatului, in kels; R — raza rotorului, in m ; % — viteza perifericé a rotorului, fn m/s ; Y — masa volumicd a tociturii, fn kg/m? Pe de alti parte volumul de tocitura de pe paleta, cu notatiile din fi- urd este dat de relatia : Hb th Ha) in care jimea paletei ; do — unghiul de taluz natural al turajult Din relatiile de mat sus rezulta :Raza rotorului poate fi exprimati in functie de lungimea L a paletei, astfel wo Ae ; Rae Im, (427) in care up reprezinti pozifia initialé a particulei pe paleti aproximativ egala cu pozitia axei mediane a ferestrei de alimentare cu furaj. Segmentul A,B re Prezinta spatiul parcurs de o particuld de tocétura e paleta, Exprimind segmentele respective w si A,B, func- fie de lungimea paletel, relatia (4.27) devine : RakiR+ke Sop, (mn), (4.28) Fig, 4.17, Schema de calcul a ‘vitezel ‘perl. ferlee a rotoratui ven ka tilatorulut arunedtor hm BOSC esa din care rezulta nde ki gi a sint coeficlentt experimentali, In cazul tocdtoarelor et alt. ‘mentare Iaterala (tip TMS-6) ki~0,7--0,0 gi y=, Din relafille (4.26) si (4.27) rezulté capacitatea de transport a ventila- torului arunctor : Af) os! ges tg Qe Hise By berg Se observa ca debitul aparatului este direct proportional cu dimensiu- nile acestuia, viteza rotorului si masa volumicd a furajului, Viteza periferica a rotorului, Aceasta se calculeazi din conditia ca ro~ torul si fle capabil sA arunce (refuleze) tocatura la Toctll de receetce in cazul tocdturli formata din particule grele se face mai inti ipoteza simplificatoare ca viteza initial de aruncare a particulei vp este egala cu viteza perifericdi a rotorulul v.. Dupa ce parcurge in ticulei va fi vy . (4.45) ul unui deflector circular relatia devine : Inv.=In On 01, (4.48) unde ; este unghiul la centru ce delimiteaz lungimea arcului deflec- tora Din relafia (4.46) se observa ca pierderea de vitezd 1a deplasarea pare ticulelor pe deflector este direct proportional cu coeficientul de freeare Gintre particule si deflector (.~0,3—0,6) gi unghiul la centru @; al de- flectorului. La iesirea de pe deflector viteza particulelor trebuie s& fie suficient de mare pentru a putea parcurge in zbor distanta pind la mijlocul de recep fle, Aceastd vitez variazd in general intre 5 si 20 m/s functle de destina- fia masini. ‘Viteza periferici a rotorulul se poate calcula cu relatia : wa¥ Avtog (4.47) unde 3 Av reprezinti suma pierderilor de vitezi in conduct si pe de- flector. Puterea necesaré antrendrii ventilatorulul aruncitor, Aceasta se poate caleula ca suma a urmatoarelor puteri : puterea necesara la mersul in gol Pa puterea necesaré imprimérii energiel elnetice tocaturii Py si puterca necesard deplastrii masel tocate cu frecare pe carcasa P;. Puterea necesard la mersul in gol se poate calcula eu relatia (23) : Pr=Ao+Bu® [W], (4.48) unde © este viteza de rotatie a rotorulul, in s~! ; A — lucrul mecanic al for{elor de frecare, in J; B-o* — lucrul mecanic necesar invingerii rezistentei aerului, in J. Expresiile parametrilor A gi B sint : A=nG, ry (F-4], (4.49) Gs], (4.50) Epp 2 61unde : } este coeficientul de frecare din lag: G, — greutatea rotorului, in N ; 1) — raza fusului, in m ; Ye — masa volumicd a aerului (7.™1,23 kg/m’) ; Ay — aria frontal a unel palete, in m!) ; Ny — numérul de palete ; 2 — coeficient de proportionalitate (raportul dintre viteza me- die a curentului de aer si viteza centrului suprafejei fron— tale a paletei) ; raza corespunzatoare a centrului suprafetei frontale a pa~ letei, in m ; 9 — acceleratia gravitational, in m/ necesara corespunzitoare dezvoltérii unei astfel de energii ci netice incit intr-un interval de timp infinit mic tocitura s& primeascd o vitezi egald cu viteza perifericd a rotorului v,, se poate calcula, conside- rind c& Viteza initial a particulelor pe directia lui v, este nuld. In acest az se poate serie OW), (451) unde ma este forfa de inertie ce se opune accelerarii particulelor de furaj de masa m. Avind in vedere c8 : renult Pp=Q-0f (Wh (4.52) unde @ este debitul de furaj al aparatului, in kg/s. Puterea necesar& invingerli fortelor de frecare dintre particulele de tocdtura gi carcasi se poate calcula cu relatia : Pr=Fiy (WI. (4.53) in care : Fy este forja de frecare rezultantA dintre particulele de tocituré si carcasa si se poate determina cu relatia : Fr=permRewes* [Wh (4.54y unde : He este coeficientul de frecare dintre particulele de furaj si car- casa: m, — masa de furaj care se giseste la un moment dat in carcasa, in kg; Rom — raza corespunz&toare centrului maselor unei portii de furaj de pe paleta, in m, Avind in vedere relatia (4.24), considerind Rew “R si ca la un moment Gat, numai jumitate din numarul paletelor sint fncircate, relajia (1.54). devine Pr=panQet [W] (454) ‘Tipuri constructive de tocdtori, In functie de tipul aparatului de tocare se deosebese tocitori cu aparat de tip disc gi tocdtori cu aparat de tip tambur. Tocdtorile de tip disc se-caracterizeaz& prin simplitate construc~ 62tiva, capacitate de lucru relativ redusi gi functionare cu gocuri, din care cauza se folosese din ce in ce mai putin. Toctorile cu aparat de tip tam- bur au avantajul ca pot asigura capacititi de Iuicru ridicate si o functionare fara socuri. Schema constructiva, a tocdtorii cu aparat de tip tambur, este pri zentati in figura 4.18. Transportorul de alimentare este de tip cu lant gi raclete (profil U), Tociitoarea este previizuta cu trei valuri de alimentare dintre care cel inferior cu suprafata netedA si cele superioare cu suprafata riflatd. Aces tea din urma au posibilitatea si se deplaseze in plan vertical pentru a se adapta usor grosimii stratulul de nutret, ‘Tamburul de tocare este prevazut cu gase cuite elicoidale montate pe dou’ discuri de ofel. Cutitele au postbilitatea deplasarii pe discuri in ve~ derea reglarii jocului dintre cufit si contracutit, Pentru o maruntire mai intens&, in special a nutreturllor grosiere, in- tre tocitor sf fereastra de aspiratie a ventilatorului aruncitor (de tip ra- dial cu patru palete) se monteazA o sita cu orificii de 20—50 mm funectie- de tipul si. starea furajului. Dirijarea furajului tocat la locul dorit se reali zeaza prin montarea unor conducte suplimentare si rotirea deflectorului, Actionarea maginii se poate realiza de la un motor electric de 22 kW sau de la priza de putere a tractorulu Lungimea tocéturii este cuprins& intre 3,5—20mm gi se poate regla atit prin variafia vitezel transportorului de alimentare (folosind roti de- schimb), cit si prin modificarea numérului de cutite ale tocitorului, ‘Tocatorul realizeaz’, in medie, 1—3 t/ht In cazul cocenilor de porumb (U=14—18%) necesitind 0 putere de 13—23 kW. La tocatul furajelor verzi, pentru insilozare, magina asigura un debit de 10 t/h. ‘Masur de protectie a muneii la Iuerdrile efectuate cu tociitorile de fi— broase si grosiere : — tocitorile pentru grosiere si suculente se vor fixa si impina bine, pentru a nu se deplasa in timpul functionaril ; — inainte de inceperea lucrului, se va verifica starea, existenfa si fixarea aparatoarelor de protectie, controlindu-se periodic starea lor teh~ nic&. De asemenea, se va verifica starea cutitelor si in special stringerea si asigurarea acestora pe tamburul de tocare ; — alimentarea tocdtorilor se va face de c&tre muncitori instruiti spe~ cial fn acest scop, atrigindu-li-se atentia ca la impingerea) tulpinilor si nu se apropie cui miinile de valfurile de alimentare. Jgheabul de alimen- tare a tocdtorilor va fi acoperit cu tabli, pe o Iungime de cel putin 0,35 m. de Ja valturile de alimentare ; — In timpul lucrulul nu se vor face reglari, ungeri, montiri sau de~ montari de piese ; — personalul de deservire trebuie si observe ca in timpul functionarit maginil s& nu patrunda in masind oblecte tari (pietre, corpuri metalice: ete.) care pot deteriora cutitele $i provoca accidente, prin fisurarea i des- prinderea unor buciti din ele ; — in timpul lucrulul, este interzis ca in siloz sau Ia locul de depozitare a furajului tocat si se giseascd oameni, existind pericolul de a fi loviti: satt acoperiti cu furaj.42, TOCATORI PENTRU NUTRETURI RADACINOASE ‘SL-TUBERCULIFERE Cerinfe tehnice impuse procesului de tocare al ridicinoaselor si tu berculiferelor. Fafa de toc&torile de riddcinoase se impun urmatoarele ceringe + — sf permitit obfinerea de tociturs cu 1atimea de 10—20mm si sime reglabila de la 2 la 10 mm — in procesul de tocare s& nu se producé mal mult de 3% suc. ‘Tipuri constructive, proces de Iueru. Tocatorile de riddicinoase se cla~ sificd dup urmitoarele criterii : tipul aparatului de tocat si destinatia tocditurl Clasificarea tocitorilor dupa tipul aparatului de tocat este prezentatd in figura 4.19, TRIES) Fig, 419, Tipuri de tocdtori de rédicinoase gi tuberculifereVedere din F Fig, 4.20. Schema co structiva a. tocdtorit Ridacinoase cu aparat de tip dise orizontal pisct dh Gorm de. (Gone facie: Dupa destinatia tocituril se deosebese tocitori pentru bovine si ovine I tocatori pentru porcine si pasdri. tn primul caz se urmareste obtinerca Unei tocdturi sub forma de felii, relativ grosieré din punct de vedios aie mensional, in timp ce pentru porcine si pasdni se urmireste obtinerea uvel tocaturi mirunte format din particule de dimensiuni apropiate, Zentru fermele de bovine si ovine se recomanda tocdtorile cu aparat de tip dise si de tip tambur, tn timp ce pentru fermele de porcine ss ret comanda tocatori cu aparat de tip rotor cu cutite, Genter cu aparat de tip dise. Dintre tocitorile de ridécinoase cu apa- rat de tip dise, cele cu disc orizontal (fig. 4.20) asigurd debite de Incr tel ridicate, Acestea pot fi echipate cu cufite cu tag drept continuu, sat ore, reat sau cu un cullt ct tis combinat dispus sub un unghl y fafa de dise Gis. 4.21, 4.22). Prin deplasarea cujitului, pe suport, se poate regla g simea tocaturil h, far prin inversarea tiigurilor se pot obtine ecie deca tipurl de tocatur Placa in forma de S (contracufitul) asigura tiierea nutrequlul fn zona Gontralf Ja un unghi de alunecare tmee gi f8r& gocuri. Nervurile inelinate de pe carcasa copulut de alimentare oblig’ nutreful sii fie apasat pe cuit, {in timp ce rotorul cu palete evacueaza tocatura, Capacitatea de lucru a tocdtorii se poate calcula cu relatia : Q=Ver ae Uke/s), (4.56) Fig. 422. Construetia cutitulu, A= cunts 2 — iso: 9 — suport cue 66a8 96 8812 atom) fariatia vezistentel specitioe ta Vaviatia rezistentet specitice ul sfeelel tocare,"in cazul eattofilor. Vr este volumul de tocatura obfinut la o rotatle a disculul : 8) lanaliko [m9], (4.57) unde este numar ite 5 i 1 Soeticlentul de folosire a lungimit cuftulul (ky=0,8-0,9) ‘x — cooticientul care ia in conslderare golurile dintre rédachyi (k= 0,708), Mementul de torslune la arbore poate fi considerat ca o sumA a mo- tor date de fortele de talere si a celor de frecare dintre nutret st dee Momentul dat de forfele de thiere se poate ealcula ou relatin Mi=FiLigkikera (Ne (4.58) 17 Sse resstenta specifica la télere, In N/om (fi. 4.28, 4.24) [5 E — tungimea cugitutui, in om ; 'm | — raza medic a rotorulul, tn'm. Momentul forjelor de frecare este dat de relatia My=p2GRy [Nim], (4.59) unde ste coeficlentul de frecare a nutrejulul pe dise (t2=0,75-—0,85) ; ~ fea de setiane a retatelforsor de rect ity 2k + — greutatea nutretului din cosul de allmentare, jjparate ‘combinate de tocat rAdicinoase, Aceste aperate reprezinta simPinatit intre aparatcle de tocat fibroase gi cele de tp snore cutite (tig: 420). Pentru objinerea unel tocdturi marunte se floes aca! ti 67425. Apart combinat de tocat sida Fig, 426. Con- cinoase struclia cufleulul 4 cutie ragial; 2 — ut elieidel; 2 — roreta radial 4° Teontracuitt; 3°S Sport tosteacal puri de cutite, in timp ce pentru obfinerea unei tocdturl mari se folosese doar cutitele elicoidale, Cutltele radiale (fig. 4.26) se dispun dupa o lnte elicoidalA (tig. 4.27, Instalali de spilat si tocat radicinoase. Acestea efectueaz’ succesivy curatirea (spilarea) s1 tocarea radicinoaselor si reprezinia combine ne Maginilor prezentate mal sus. O astfel de instalatie se obtine montiea te Sopauste de evacuare a maginil de spilat réddcinoase (v. fig, 3.6) ‘un ape rat Je tocat (fig. 4.25). © asomenea instalatie de mare randament dent, saeete Carl gl tocarll sfeclei este instalatia INTOS, executaté in. fara tale uniesaalirea sfeclel se poate executa atit pe cale uscata eft i pe Gals umeda, Jar tocdtura se poate objine marunta sau grosierd furotee se Misuri de protectio a muncii. In caz e& se constatd o blocare a rédéct- Roaselor in cosul de alimentare, nu se va ciuta si se desfunde tackeries Geant’, Sau cu diverse unelte, cl se va opri intli magina sl apol seen fygetua deblocarea, Celelalte misuri sint similare ca la tocdioarsie ae ie broase gi grosiere, de macinare si defibrare a nutretu- Tannalp. Fat de morile cu clocane se impun urmaitoarele ceringe ; fi te universale pentru a permite atit macinarea concentratelor ae si fi brarea grosi mit m&cinarea nutreturilor cu umiditate pind racine 4 Produc {ncélairea macinigului, si permit obtineres fone Fe ener, Cu, Sranulatie cuprinsé intre 0,2 91 3mm, organsle de hoor 8a fie rezistente la uzura. 6a 1 6 6 oT Cerone ee ose ee oa Fig, 427, Schema de dispunere a cutitelor pe roto In comparatie cu celelalte sisteme de mcinare (mori cu pietre sau cu valturi, zdrobitoare cu discuri stolate sau ct degets) morile 4a clocare Prezinta multiple avantaje : nu produc inedlzirea mécinisulul, cu adaptind simple permit fibrarea grosierelor, au construetic simpla gi cu posiblitatl de’ actionare direct de catre electromotoare, comoditate in exploatars, Tipuri de mori cu cloeane, proceso de lueru. Tipuri de aparate de mécinat. Acestea sint : cu camera inchist gi cu camera deschick 1a aparatele eu camera Inchis& (fig, 4.26), alimentarea eu furaj se face frontal (axial sau dezoxat), suprafaja laterala fiind complet nuhisd ae sita gi de plicile contrabat co)‘de marunire out pltcute fixe; #—cloran; ® Aceste aparate se folosese numai la micinarea cerealelor boabe, Mi- runfirea boabelor are loc ca urmare a clocnivilor repetate a acestora ct anele rotorului, cu pldcujele contrabatitoare gi ct muchiile orificiilor Pentru a ajunge la granulatia dorita, particulele de nutre} executa mat multe rotafii fn jurul axului rotorului, formind un strat inelar dispus intre sitA si clocane. Particulele acestui strat au viteze diferite (viteza maxima avind-o particulele de la interior) din care cauzA mirunjirea se datoreste si clocnicilor rectproce dintre particule si frecirii acestora cu muchiile orificiilor sitel (Z 1,5—10 mm). Pentru obfinerea diverselor granulafii ale macinigului stint necesare diverse dimensiun ale orifictilor site, deci diverse site, Rotorul cu ciocane are atit rol de mruntira a boabelor, oft si rol de ventilator ajutind 1a evacuarea si transportul pneumatic al micinigulul. 70Fig. 4.09, Aparat de micinat cu camera deschis®_[moarl MC-3) a {= funead de alimentere; PSEMBic Aispeatie a Fegate « Tall de aie Datoritd. miscarli de rotatie a mdcinigului in interforul cameret de miccinare si frecdrii cu muchille orificiilor sitel rezultd o cantitate de praf relativ. mare, Le aparatele cu camera deschis& (tig, 4.29) alimentarea cu furaj se face radial sau radial-tangenftlal, printr-o deschizAturd anume practicata, in strat de grosime constanta, prin curgere liberd pe toat’ latimea came, rei de macinare. re, deste aparate destinate, fn special, concentratelor, maruntirea se tpalizeaza, in principal, datorith ciocnirilor dintre particuicle de {ura} si Glocane, respectiv rifluri, sita avind mai mult rol de sistem de sepaeate si evacuare. In comparatie cu aparatul precedent maruntirea se face mal rapid, Particulele executind mai puting rotatii in jurul axulul rotorulul din ex Rentul intrérii pind la pirdsirea eamerei de mécinare. Din acest molly ¢1 cantitatea de praf formata este mai micA, Evacuarea si transportul méciniguluf se face cu un sistem de transport Pneumatic aspirant-refulant, In ‘cazul fibroaselor si grosierelor aparatul de micinare cu camer deschist are o constructie si o dispunere deosebita (fig. 4.30), adaptat alic mentirii aparatului cu baloturi de paie, fin ete. ‘Marunti fului se realizeazi sub actiunea clocanclor si a mu- Ghillor orificilor sitel (circulare sau pitrate de 20—60 mm) care ‘au gi rel de cutite ce contribuie la miruntirea nutreyului, In cazul fibroaselos mae runtirea are loc prin télere si rupere, fn timp ce in azul clocalillon de perumb marunfirea are loc asemAnator ca la concentrate. Datoriia prezene fel sitel, in general, are loc 0 maruntire excosiva a nutrefulul, ‘prodas cindu-se mult praf, fapt ce contravine cerintelor zootehinicn, Tipuri de rotoare cu ciocane. Din punet de vedere constructiv rotoa rele morilor cu clocane se prezinta sub forma de tambut, dise sau eter cx mal. multe discurl, Acesta din urmi este si cel mai rispindit tip de rotor (fig. 4.31) nas f' ! Pig. 430, Apert de mioina camera deschisé pentru mute fibroase si grosicre (moara insta- 1afiet D Fig. 491, Schema constr rotorului cu elocaite: Discurile de forma circulara se fixeazé pe arbore cu ajutorul unor pene Paralele sau caneluri. Ciocanele se monteaz articulat pe bolfuri care au si rolul de a fixa axial pachetul de discuri (cu piulije sau splinturi). In toate cazurile se folosese asamblari demontabile pentru a permite in toarcerea si schimbarea ciocanelor uzate. Rotoarele cu ciocane pot fi inguste (D/L—4—7) sau late (D/L= )- Rotoarele late (fig. 4.32) se caracterizeaz& in general prin con~sum mare de metal si un numar mare de clocane. Avantajul acestor ro~ toare, care se folosese, in special, Ia morile pentru fibroase, este c& se pot echilibra ugor, deoarece elipsoidul de inertie are o forma apropiatd de sferd. Rotoarele inguste se caracterizeazé prin consum redus de metal sl nu- fr redus de cldcane. Dezavantaful acestor rotoare consti in faptul cf se chilibreaz& greu deoarece elipsoidul de inertie este turtit dupa axa de ro- tatie. Pentru echilibrare este nevoie de o tehnicd superioard. Aceste ro- toare se folosesc la aparatele de macinat cu camera inchis’, In cazul moriler universale se recomanda folosirea rotoarelor late. Tipuri de ciocane $i dispunerea lor pe rotor. Ciocanele reprezinté or- Ide lucru principal al morilor cu ciocane, de forma sa constructiva pinzind in mare masura atit intensitatea si calitatea maruntirii nutrefu- rilor cit si consumul specific de energie. Ciocanele au forma de plicufe (simple, cu muchii multiple, cu zim), de corpuri geometrice sau de freza (fig. 4.33). Cele sub forma de placute sint universale, putind fi utilizate atit la macinarea fibroaselor cft si a concentratelor (de preferinta cele cu muchii multiple). Ciocanele In forma de corpuri geometrice se folosese mai ales 1a macinarea nutrefurilor sub forma de buciti, iar cele de tip frezA la maruntirea nutreturilor verzi sau tuculente, In cazul micindrii fibroaselor si grosierclor uscate se prefers ciocanele sub forma de plicute simple. Clocanele sub forma de plicufe, avind forma simetrica, pot fi montate mn patru pozitii ceea ce prelungeste durata lor de functionare. Lungimea acestor clocane este cuprinsi intre 90 si 160mm, létimea intre 30 si 60 mm, iar grosimea intre 2 si 12 mm, Ciocanele se executa din ofel carbon de calitate (OLC 65), ofel aliat cu mangan, ofel are, muchiile active find durificate. © mare important’ 0 are dispunerea clocanelor pe rotor. Aceasta tre~ buie sa raspunda urmatoarelor cerinfe : sii acopere intreaga litime a camerei de micinare ; — si nu aglomereze nutretul intr-o anumita zon’ a camerei ; pe aceeagi un treaci un numér minim de clocane ; — s& nu dezechilibreze rotorul. Cele mai raspindite moduri de dispunere a ciocanelor pe rotor sint : dupa linii elicofdale cu unul sau mai multe Inceputuri, dupa linii paralele si in sistem combinat (fig. 4.34). Ty a & o| : Tipurl de clocaneFig. 44. Schema de dispunere a ciocanclor pe rotor : = gout at soit sine: 2 up pst paralele; © —Din figura se observ oi in varianta de dispunere dup linii elicoidale simetrice o singurd conditie nu este indeplinit’. Macinigul se aglomereazé in parfile laterale ale camerei ilibrare a rotorulul este data de relatitle : a (4.60) Ie (4.61) Rotorul este echilibrat static dacd pe bolfurile opuse se gasesc un nu- mar egal de ciocane, relafia (4.60). Pentru echilibrare dinamic& trebuie indeplinite conditiile ! (4.62) (4.63) M, este masa unui ciocan ; % Yo #i — coordonatele ciocanelor fat de sistemul de axe indi- cat in figura. Dispunerea simetricd a clocanclor atit in plan transversal cit si in pl nul desfisuratei face ca : La dispunerea dup& init paralele singura condifie neindeplinité este cea referitoare la numirul de clocane ce tree pe o urma. Se observ cl pe aceeagi urma trec patru clocane, ceea ce face ca eficienta lor sf fic redusa. In cazul dispunerii clocanclor pe rotor in sistem combinat sint satisti= cute in principiu toate cerintele. Bazele teoretice ale maruntirii nutreturilor. Procesul de maruntire in general gi cel de micinare in special, se pot caracteriza cu ajutort! w matorilor indici : gradul de maruntire, granulozitatea si modulul de fi- neje al macinisului, consumul specific de energie gi indicele consumulut de energie pentru macinare. Gradul de marungire se defineste ca raportul dintre volumul pacticu- lei initiale si volumul unel particule rezultate dupa mécinare [6] : (4.65) Notind cu D si ¢, iunile echivalente ale particulelor inainte si dupa mirunfire, gradul de mAruntire se mai poate exprima gi prin relatia i) =” (4.66) Prin dimensiune echivalentdi se infelege Jatura cubului, sau diametrul sfe- rei, al cérui volum este egal ou cel al particulel. Pe de alt& parte se poate demonstra c& [28] : D (4.67) 5unde: 5, este suprafate particulel inainte de maruntire ; S; — suprafaja particulelor rezultate in. procesul de naruntire dintr-co particula initial relaie se poate verifica pe urmitoarele exemple : fie un cub divizat in cuburl cu latura a/2, respectiv a/3 g. 4.35). Corespunzator celor dou’ cazurl analizate rezulta Acea! de latura a, care este respectiv 2i=8 gi 2 Din cele prezentate rezulta cA procesul de maruntire poate fi conside- rat ca un proces de creare de nol suprafete. Mirimea suprafetelor now ate in procestil de maruntire este caracterizati prin valoarea suprafe- fei specifice, care reprezinta suma suprafetelor nou create in procesul de méarunfire raportatd la unitatea de masa sau de volum, In teoria maruntirii se foloseste mai mult valoarea absolut a cresterli suprafetei particulelor, data de relatia : AS=5/—S/—S.0—1). (4.68) Granulozitatea si modulul de finefe at miicinigului, Structura dimen- sional a masei de nutret miruntit este caracterizata prin existenta clase- lor (fractiilor) de dimenstuni, deci de o anumita compozitie granulometricé ‘au mai Pe seurt, 0 anumitd granulozitate. Pentru determinarea granulo- zitdtii se ia o probé de masi Ms, din produsul macinat, si se introduce ntr-un dispoditiv special denumit clasificator (fig. 4.36) prevazut cu pa tru site cu orificii circulare de © 1, 2, 3 si 4mm. Sitele sint montate In ordine erescind& a marimii orificiilor, ‘avind la partea inferioard 0 placd fara orifici Prin intermeditl unui mecanism cu excentrie se imprima dispozitivu- iui o migcare vibratorie in. plan vertical. In felul acesta particulele se re- partizeazi pe cele patru site dupa clasele de dimensiuni, Fig. 4.85. Scheme teoretice de mirun- 436. Dispozitiv pentru deierminarea fize’a particulelor fa form’ de cub granvlozilagii: micinigy 76Granulozitatea reprezint& media ponderaté a claselor de dimensiunt ale micinisului si se determina cu relatia : [mm] (4.69) este cantitatea reziduali de mécinig de pe sita de ordin — Indicele mediu aritmetic al diametrelor orificlilor a loud te consecutive. Sita cu orificti de © 4mm este o siti de control, de accea particulele Farag’ Pe aceasta se cintarese impreund cu cele rimase pe altace selfing Se.2 dant. Pe aceasta sitd se admite o masé de particule tntregi de woe mum 6% din masa probel In functie de “granuloritatea mécinigului se disting trei tipuri de macinis : mécinis fin, pentru G=0,2...1mm; ~ macinis mijlociu, pentru G~i... 1.8mm ; ~ macinis grosier, pentru G=1,7..., 36 mm. Yn cuz particular {1 constituie’ modulul de finefe al mfcinisulul, tn Pate oe mand Probel este de 100g sl masele de micinis rimase pe cele veveaial arePtezinta chiar procentele respective, Modulul'de finsieral cae cinigulul este dat de relatia ne Jn tare noastré tipul mécinigulul se determina prin comere si se apre- laza conform indicatiilor din tabelul 4.1 ot Toth a specific de energie st indicele consumulut de energie. Duph aig dl energia de macinare se consuma in dowd stall «4p pore ee doe ary, @ ACI Asurlle mick existente in particulele de nutvet at hens] soueh Stadiu pentru méruntirea propriu-zisd, -Valoaren eneriiet neocon Hea re, Stadia depinde de starea inifiald a acestula (do miheul oes Pinde dealor existente), iar im al doilea stadit, valoarea erouity oe Pinde de structura interna’a materialulu Relafia general a procesulul de macinare este de forma aD aWaes? [mm], (4.70) (471) GV este variatia energici pentru micinare ; D.d_— dimensiunile inifiale gi finale ale particulet ; © — o constanté n — un coeficient, Tabelul 4.2 Motodiea de determinare « tiputul de mieints qpu Cantitatea de retuz, [%] pe slta de | ‘Tipu mmicinigutat ——Santlsten de retu, (8] pe chal darts] 3 cae 3 ima T 5 fam) Grosie ax 30 | max & Med max 12 nn se adialte E max. ‘nu se admite 7Pentru o maruntire dD functie exponentiald de D. Imitele D, d rezulta legea iui Kick ; Weex in? (4.72) + A=15 sl in general n>1, resulta respectiv legea ‘Lui (4.73) legea lui Bond, (4.74) $f legea lui Grass-Zimmertey, fs (4.79) Mm cate cr, cn $i co stnt constantele jul Rittinger, Bond si Grass, Cercetirile ulterioare au ardtat co Jegea lui’ Kick este confirmata. de 4, in timp ce legea cazul martin fine (tig, 4.37). 2s ‘a geometricd a Tegllor lui Kick si Rittinger In literatura’ de specialitate se apott cH energia “necesaré deforméanit timp ae Got; Pind la punctul de rupere, ea faz dupa legea Jul Kick, in prep .ce legea Tul Rittinger permite create energiel necesara méruntiril rrecaitzise. Aceasts constatare a pect lunor cercetiitori s& considers a Onengia necesara maruntiril nutrefurilor se Poate calcula cu relatia Woe eat) sexta 2, (26) Specified 16 Uatle, Melntcov stabtteste 0 relatie de ealeul Mis specificd la micinarea cereclelor are (28) Wecilg3 he G—, (47) ‘cate cr, Sint coeficienti experimental PFA 9P2, considerat nutret etslon , (0—13):10° 3 = (G—g). 10° J/kg, In aceasta relatie primul termén indies formarit nutretulul fn limitele deformatie! elastice, Snefgla necesara crefrit de nol supratere Gegea lui Rittingery Jn cazul porumbulul (6), folosind alee o- Griticli de © 3—4'mm, energia Ie doled mAeinare variaad tntre 7 gf 14 eee functie de tipul ciocam, ning Set (fi 4.38). Din-tigurd se obec! asemenea, ci energia mic nin Ja mileinare se obtine in caztl close i cu muchia’inclinata srunoscind energia specitict se poate ecledle Puterea necesara la mas cinarea nutrefutut + (4.78) Unde Q este debitul eparatului, in kgs, 78Supese méesnie Map lewnjep Wsp(ewhse) 30] m0 ~ [i= 100 FON “COS lI a) toed an | , |p Rips em He To Fig. 457. Variatia energie! spe- cifice "de marunjirefuncfie de rmirimea. articulator 1234656769 0 Gsinm Fig. 4.8. Varlatia energiet specitice la mAci- area porumbulul funetie de dimensiunile or! flciilor sitet si tipul clocanulul (1, 2, 3, 4 — puri de clocane) Parametrul A este funcHe de dimensiunile orificiilor sitel, Valorile acestula in cazul cerealelor boabe variazd astfel : @ sita, mm Energia specifica 1a mécinarea fibroaselor este indicat tn tabelul 4.2 Aceasta este functie de tipul si starea nutretulul si de gradul de marun. fire (dimensiunile orificiilor sitei). Tabetut 4.2 Energia specified Ia metnare tn eazul Uheoasclor sh groslerelor Sh Diamine ortietir | Energia speited Coven de poramb [Giocaia O relatie mai M. Caproiu [6] (4.79) Re e+ Af reprezinti variatia suprafetel specifice in procesul de micinare (iferenja dintre suprafata specificd a nutrejului inainte de macinare si suprafafa specified a mécinigult); 9y — indleele consumului de energie pentru macinare Kau coeticient global ce fine seama atit de caracteristiclle clocanu- uf cit #4 ale nutrefulu Sir rolatia de mai sus rezult& of pentru un regim dat (vitezd, debit etc.) in funetie de forma clocanulul, indicele consumului de energie este direct Proportional cu variatla consumulul de energie si invers proportional cu Farlatia suprafetel specifice a nutrefului in procesul de mAcinare, Tndicele consumului de energie se poate calcula cu relatia a i — gfg Ke [eWihlom*]. (4.80) Coeficientul global este dat de relatia : Ky=Kwit Kaas 4.81) unde (4.82) si (4.83) unde E este modul de elasticitate al nutreful p — densitatea nutretulul ; d., — diametrul mediu al particulel care se mirunjeste 7 — timpul de contact al nutrefului cu ciocanul (in timpul cfoc- nirii) ; g — acceleratia gravitationald ; ty — viteza particulei de nutref. Faetorii care influenteaz’ procesul de micinare, Principalii factor! cat influentea2é procest de micinare sint; proprietitile fizico-mecanice st Structurale ale nutreturilor supuse m&cinarii, parametrii constructivi si functionall ai aparatului de maicinat, regimul de lucru ales. Prin corelarea optima a factorilor respectivi se poate méri eficienta morilor eu clocane Nutre(urile sint materiale neomogene, anizotrope, elastoplastice si vis- coase. In cazul cerealelor, fiecare parte a bobulul se comport in mod di- ferit corespunzAtor solicitarilor la care sint supuse (6), ‘Dintre. proprietitile fizico-mecanice ale nutrefurilor cele care intere- seazi cel mai mult in procesul de macinare sint rezistenta specificd maruntire $1 modulul de elasticitate al nutretulul. Acesti parameiri se de- ‘termina experimental. Principalli factor! constructivi gi functionali ai aparatului de mécinat care influenjeazi procestl de maruntire sint : forma constructiva a cio- Ganelor $1 riflurilor, jocul dintre clocane si sité, metoda de allmentare cu Sutret a aparatului, zespectiv de evacuare a mécinisului, viteza periferica 2 rotorulul cu clocane, echilibrarea la goc a clocanelor, momentul de iner- fie al rotorului cu ciocane. Echilibrarea la soc si stabilitatea migcdirié ciocanelor. Ca urmare a per- cutiilor P, aplicate de clocane particulelor de nutref, in articulatia aces- fla ©; apare o percutle Py: (fig. 4.99) care se transmite rotorulul si prin intermediul acestuia carcasei si cadrului masinii. In astfel de conditii da- toritA vibratiilor ce depagese limitele admisibile, durata de servici a ma- sinii se reduce considerabil. 80Fig. 499. Schema de calcul Fig. 4.40. Schifa clocanulul normal pentru! echilibrarea clocanelor Te oo. Prin echilibrarea Ia soc a clocanelor se intelege adoptarea unor astfe de. condifii de alimentare cu furaj si alegerea unor astfel de parametri constructivl ai ciocanelor incit percutiile aplicate de ciocane par de nutret si nu se transmita articulatiei Q;, deci Py,=0. Pentru ind: rea acestei condifii este necesar ca percutin P si fle pe muchia ciocanului (Pox: buie sa corespunda relatiei : in care : Zn este momentul de inerti latie (articulatie) M — masa ciocanulut In general, percutiile se aplica Ia periferia clocanelor, astfel cd relatia de mai sus devine (4.85) In cazul unui clocan normal (fig. 4.40) momentul de inertie se poate 1) Lem (M2 ma) c® (4.86) fn care : Jen este momentul de inertie al ciocanului In raport ct o ax pa ralel cu oz ce trece prin centrul maselor gi so poate calcula cu relatia : ar Len 2h (2-+B?)- S— emge? (4.87) tunde : my este masa corespunzitoare disculul ce a fost eliminat odata cut executarea géurii de articulatie a ciocanulut. inlocuind pe Zar, relatia (4.90) devine 48 ay at [ithe Taiaeod (4.88)Avind in vedere c& ma/M~0, rezulta : (4.89) Pe de alti parte —e=a/2 si dedi relatia (4.89) devine : abe oe on Se 4.90) Din figura 4.40 rezulta (4.91) Din ultimele doud relatit rezultl expresia de calcul a cotei de dispu- nere a gaurif : age. (4.92) Pe linga echilibrarea la soc clocanele trebule sé ai si o migcare sta- bila 128}. Cercetirile efectuate at aritat cl migenes ciocanelor este in= Stabila in cazul fn care este indeplinita conditia (fig. 4.41) Pentru as trebuie 8A core (4.94) sciugulul principalilor parametsi ai morilor eu eiocane, Dimensiunile camerel de micinare, Pentru determinarea dimensivailee rotorulul cu cio-este necesar si se cunoased : capa tipul $1 granulatia mécinisului, propre. Tn cazul in care moara urs utreuri, intre care gi orzul, granutariy Mma Se va alege, ca niutret etalon heres Priveste tipul meted eel mécinigulul se alege o granulate molten urmitorit_ para- aatieh de ago C42 1,3 mien, Capen ye micinare @. in Astfel de conditi este denumita capacitate de ees” Jn continuare calculul se poate face prin similitudine mecanicd, ale- ec a barametri constructivi gi functiona gee wife al morit model este dat de relatia w a tke/s-m’ (4.95) {care : Du gi Ly sint dlametrul si respectiy Tungimea rotorului cu cio- cane al merii’ model, AYind In vedere cd moara prolectata este de acelasl tip ca modelul, dar la alta scard, rezulta relatia : K, (4.98) unde : D si L sint dimenstunile c&utate, AMPuntndu-se acelagi debit specific 51 deci ac elagi regim de lucru gi ‘morli prolectate, din relatille de mat sus Seti v= | Rapiitisitnile clocanelor st dtscurilor, numérul ciocanelor. Din cond Hla stabilitatii migcziit ciccanelor resulta (4.97) fed Re A 2 (4.98) deci 510,184 D ; Ry=0,346 p. Numirul clocanelor n= (4.99) unde : AL este grosimea discurilor ; Kn — numarul de ciocane cu aceeasi uma ; S — grosimea ciocanulul Puterea necesard antrendril rotorulul cu. cloca i¢ se calculeaza ast P=PutPe+Py [W] (4.100) unde : Pm este puterea necesard procesultt de macinare (4.79) ; Pr — puterea efectului de ventilatie Ps — puterea pentru invingerea fortslor de frecare din lagire ; PebPy se caleuleaza cu relatia (4.48)Optimizarea prolectatit s1 exploatitit morilor cit etotane prin modelare matematica se face cu algoritmul Gauss reproducind legile care guver. neazd procesele desfasurate in camera de ticinare # Toor $0 t 240 ta$0 mbity flat Tyg 0 21-40 wat M x50 245-05 0 wy T sta4-0 tos-$0 2 —Rn, 5-40 ae 0 m1 —Hste bats Hoy+0 25440 29 (4.101) tr $0 east +0 5-40 m=O 0 140 a2-+0 asm sr $0 a5-bn6 0 Prin transpunere fn limbaj de programare, pot fi determinate cu aju- torul calculatorului electronic valorile optime ale parametriior Ip — momentul de inertie polar al ciocanult ; Tz — momentul de inerfie masie al rotorulti ; viteza de rotafie a rotorulut ; viteza centrului de mast a ciocanulut inainte de soe ; masele elocanulut, respectiv a particule! ; raza de suspendare a clocanulti; numaral de ciocane { ‘itezele eentrului de mast, respectiv de impact ciocanu- Jui dupé soe — impulsurile in punctele de suspendare, respectival impact ; vitezele de rotatie dupa st inainte de so Schema logiek pentru progra- mare cu ajutoralcalculatoralti electronic este prezentata in ta- belul 4.3. Instalafit do micinat nutreturi Acestea cuprind pe ling’ moara propriv-zisi sistemele de alimen- tare, evacuare, stocare, actlonare. Th cazul macinarii’ cerealelor boabe, caz intilnit mai ales tn F.N.C-uri, alimentarea morilor so face de la buncare prin. interme- dial unor coguri de alimentare pre~ vazute cu registru plan de reglare i a grosimii stratului de boabe ce 4,8,5, « B0,ERs) urmeazi si intre fn camera de ma- ey cinare si eventual un nou sistem de curitire cu site oscilante si magneti permanenti (fig, 4.42), Sistemul de alimentare osci lant asigurs o mai bund curgere a Tine cerealelor boabe si deci un debit Sslem singular de alimentare mai uniform. Acfionarea batiului cu sits (gritar) se realizeazi cu ajutor unei transmisit de curele, iar mis- rea osellatori asiguré ajutorul unui excentric (e f=430 oseilatii/mFig. 442, Instalatie de mécinat fureje, tip Mt Ge tclionare @ ectuseior| 9, tf conics ob aapitenn Bvacuarea si transportul macinisului se face pneumatic, folosind un stem de tip aspirant. Acesta are avantajul c& absoarbe mécinisul din amera de micinare si in felul acesta asiguri capacitati de Iucru ridicate. La alte instalatii (MC-3) se folosese sisteme mixte-aspirant-refulante care in plus asigurd transportul la mari distanje, a unor cantitati sporite de nutreturl micinate, Separarea macinisului de aer se asigurd cu ajutorul cicloanclor usor de intrefinut, Actionarea ecluzelor se face prin intermediul unor reduce lc-roatd meleatd care la gabarit mic asiguré rapoarte de transmi- tere relativ mari, ecluzele avind o vitez de rotatie de 20-60 rot/min, Moara cu ciocane este previzuti cu camer deschisd si rotor Jat, ali mentarea cu cereale boabe ficindu-se radial-tangential Actionarea morii se face prin intermediul unui cuplaj elastic direct de Ja motorul electric Instalafia asigura un debit de cereale de 5 t/h, la 0 indltime de trans- port de 20 m, avind o putere de 75 KW, In cazail_maruntirii fibroaselor si grosicrelor, alimentarea morilor se asiguré cu ajutorul unor transportoare (cu banda sau speciale) si a unor 85