Sub redactia Prof. Dr. Alex. T. ISPAS ANATOMIA OMULUL SISTEMUL NERVOS CENTRAL Luerari practice G. LUPU Conferentiar universitar GHP untvensraa ,canor DaviLA™ ‘BUCURESTI ~2007Coautoris B. Cristea ~ Asistent universitar F. Terteliu ~Preparator universitar Laura Stroi D. State - Preparator ui ~ Asistent universitar rersitar dara Universitari ,Carol Davila” Bueures a UME. ,Carol Davila” Bucuresti este acrditati de Consiiul Nagional al Ceeetirii $tingitice din Tnvitimantal superior (CNCSIS), eu avizul nr. 11/23.06.2004 EDITURA UNIVERSITARA ,CAROL DAVILA" BUCURESTI aUME. ,CAROL DAVILA” BUCURESTI LUCRAREA PRACTICA 2: Nackllsubstanet conus! molar Studi mduvel spingel in sestoni transversal Mebingele pial. Vasclartzatia maduvel pin [Nuclei echivalentt ai trunchiutut cerebral, Nuclelt proprii ai trunchiulut ‘carehral—elasificare. Nucleit proprii ai bulbulul rahidian. Complexul olivar. Nowell arcuafi. Aria postrema. Studiul bulbulai rahidian’ in. seetiuni ‘transverse, oyu. Nuclei: interpedunicular,. interstitial si miezencefalulul fn seetiuni transverale, in RAREATPRACTICAS 17). ee e154 ae re ae Ponting Nuclel proprit al’ mezencefallu Cerebcinl--ayezare sl raporturi. Configuratie externa. Lobii sf tobulli cereielula, Structara cerebeulul-nuclli, scoarta cerebeloasi sisustanta. ab (Conesiunilecerebelull. Vaseularizatia cerebelul. LUCRAREA PRACTICA 8: Epitsamusul. Subtalamusul. Metatalamusul, xterai, Structura_hipotalamusului-nucleii hipotalamusulul, ‘Tractul Suprzoptice-hipofzar. Tractul tubero-infundibulat. Sistemul port hipotalamo- ‘ipoficr. Ventrculul HI cerebral. += lamusul-configuratieCorp seat, Nutel adat. Nucl eniorm. Conexunile corp strit (ocosttat paleo Clara Stl errata secin! amare, Trontatest atte Venti lateral Substanta alba a emisferelor cerebrale. Formatiuni comtsurale. Fasclule de asociatie Fascieule de proietie. Studio ereierulul pe sectiuni. CUCRAREA PRAGTEX BIg) Meningele cerebrale:Pahimeningele. Le Citra Venele ERB Sina eto a ai EA LUCRAREA PRACTICA 14 Segmentul periferic al analizatorutul vizul. Globul ocular-structurd. Medile ‘ransparente si refringente ale globului ocular. Anexele globulu ocular. Musehii extrinseci ai globului ocular. Aponevreza orbitari Tenon, Pleoapele. ‘Conjunetiva. Aparatl lerim: LUCRAREA PRACTICA Seamentlperteric a ahaiz ‘rection indie. U Radioanatomia sistemului nerves central PREFAT) Anatomia sistemului nervos e anatomiei, dar si cel mai fascinant, “Legit dine stuctr,funcie si patologie, este aici ces mi evident, Pont orice debutant, dar gi penir spesiatistul some, Studi stem nerves repreznts 0 permanent provecare;cunotinfle despre el acumulindu-se exponential. Totusi este necesars o hace sbocedar de desire, de intoducere in ansiomiasstemul necvcn Coeat Accats ura, reprezinl prima fncerere, de sstematioare, dupe Programa aalicd, a ims practice @ cunoyinfelor despre istecl ae ee Ul att stdenilor ets nerlor mediei gi rezideni cu preotonee Tee nee domenis, Jn lucraren de ff, pe lingh efteva nofini teoretce tn completarea usu, sunt prezentat pe larg tate setinle de sistem nervos tai ae Scheme cotespunzttore i imagini RMN. De asemenca coe, ak eas vaseularzaia sistem nervos cena, Nofiunile au fost sistematizate pe cele 16 yeinge de ler practice Find, prima incercare, in catedr, de elaborare a unt manele cr Practice, pentu studi sistemului nervos central, suntemn reounecedeeg ee care vor veni cu sugestii de imbunitatire, tral reprezinta cel mai complex capitol al Prof. Dr. Alex. T. IspasLUCRAREA PRACTICA 1; Nerval spinal Miduva spinirii: asezare, configurafie externd. Topografie radiculo- Yertebrali, Structura miduvei spiniii. Substanta albf. Substanfa cenisie. Laminatia substangei cenusii medulare. 1.L.Nervul spinal [Nerval spinal preznt dou ridin: dorsali - prin care influul nervosajunge Ia centri medulatt -ventrald- prin cate réspunsul efector ajunge la ‘organ de executie « tidicina venta (motore) + are origine reali Tn cosmele ventral atral ale substanfei cenit + at vigineaparent in ganul lateral anterior al macuve + confine crea 100.000-115.000 fibre motorii somatice i simpatice (cu exceptia ridicinilor sacrale S Se contin gi fbzeparasimpatice) ina dorsal (Senzitv) + ae originea reali (OR) in ganglionol spinal de pe taiectal nervalui spinal + ae origineaaparenté (OA) tn gantul lateral dorsal medilar + eoofneetea 500,000-550.000 fibre senzitive: 70% fore exteroceptive 128% fibre proprioceptive + 296 fibre interoceptive ‘Neuronal pseudounipolaraflat in ganglionul spinal reprezints protoneuronul tuturoe flor ascendente.Prelungirile axonice ale cesta vor lua clea radicini dorsae, forming Ta intrarea fn madava dous contingent 5) contingent ventrolateral Este consiuit din fibre scurte si subi, care conduc sensibiliaile: = tactilaprotopatica presionala +~informatit extero- si intéroceptive cu valoare de semana de alarm ‘Aceste fibre pitrund tn zona marginalé Lissauer unde se bifure’ Int-o rainurd asoenden si na descendenti ce participa la formarea fasciculului dorsolateral. Ramurile pitrund apo: in subsianja cenuie medulari fn segmental corespunzitor nervuhi spinal, sau ‘dap ce ure (ram ascendent sau coboard (ram descendent) I-2 segment, 2) contingent dorso- meal Este conti dia fibre groase, cae pot fi mijloei sau lungi le conduc sensible: ~tactléepiritics proprioceptive ‘Aces fibre se bifre8 nro rama ascendent Jung si ramurd: descenden+ romura descendent - participa Is formarea zonei comuradicusre (situaté pe aja rediala a corului postrie) spot intra in substanfa cemusie * ramurd.ascendent se comport difert in Funefie Ue tipul de bre: = fibele lung - intr fn cordonul posterior medular pe care il stabst pe toata lungimea toi i se termini tn nucleit grecil gi cuneat din bulb (pariiph Ia formares fasciculelor grails cumeat) + dau ramuri colaterale in substanfa cemusie gi se termina unele Jn nucle! tracie sf zoma central a lamelor V, VI VI, iar altele fe images en motoneuron din corn! anterior (reprezings fasciculul reflex Killiker al reffexulai monosinaptic) fibrele miflocii - au un triect ascendent de 6-7 segmente in cordonul Posterior dups care prund in substanja cenusie pentra a se termina ia acelagi mod ca gi ¢olateralele fibcelor Toni Lateral, cele dout ride’ spinale vor uiona pentru a forma un rane comun seurt cote se esparte in pat rami * rau ven + ram dorsal + rami comunicante + ramuri meningealé Nervi spinet Conant Facet PHO Racin Cpe “ect dete, hee pressagionss ‘Toes iota nts1.2.Maduva spinirii 1.2.1 ASEZARE. ‘Madva spin est agezat in canal vertebra “Limit: sopesr-cisestbil dupe autor pum conta ox vee ein pau ‘esptald mare splanoizntal ce wes pin marpinea supercar ‘ aeali posterior ltlsul -planoriznial ce wes prin local de emergena rill ner pial Coloana medial pimeste aferenfe de la tractul corticospinal anterior gue inervafia musculaturi lung axile a truncihs, magchilor §gheaburilor verebrale sisi pereilor trunchiuui impart in dous subcoloane: * ventro-medialé-prezents pe toa Inngimea miduvel cu exceptia CysiLeSy = timite prelungir fa ramurile darsale ale -ervilor spinal prin care inerveazs mui axial + dorso-mediala- prezanta doar in segmentele Cy si Ti-La = = trimiteprelungiri fa ramul vetal a nervilor pinali si prin intermediul nevilor intercostal {nerveazt muscultura perfor tunchiului > Colonna central este fragmenta gi nuclei si par in drepulintumescenflor va forma urmitorii nuclei ‘ nucleul accesor (CC) + nucleut free (Cs-C3) + contra lombosaeral (S-S,) > Coloana laterals ~ se pseste doar la nivelulintumescenfelor medulare “primes aferenge de la tract corticospinal lateral ~asigu inervatiacenturilr gia membrelor superiors inferior “format dn mai mulfi noel: + ncleul ventral- pentru muschi ce acioneaztasupracenturilor seapulard i pelving + nueleul ventolateral- pentru muscle acioneaz asupra articular seapulo-humerale si ‘coxo-fernurale + nucleuldorsolateral- entra muschii ce afionea asupra . articulator main gi pciorwi -fiecare din acest nuclei prezint o parte anteriaré (ventral) eare controleazi muschii extensori go pare postriora (dorsal) fare eontoleaza muschi flexor.POW ILA Huey z FIG.03b pesto sounojed mosans, powoetop vrs} 7 Injaalu e| eAnpew uld elestansuey aunIDaS $1 INjaAlu e| eANpew Ul ejesuaasuesy aUNIIES .Sectiune transversala prin maduva la nivel T4 Sectiune transversala prin maduva la niveiul T4 Fescieuele propri de asciatie an dors Fasciculul gracilis “abo 1dexjoounds yo Paxoy 19 swe rei (eurdsojnanarponoraeeg paxoy A wey soueisod nyu ye ‘mudd ysajanh puso Bieoupe|aT quewns FIGOSb seumuigs prynajaneg 29 Infealu e} eAnpew ud ejesvaasuen aunnDas FIG.0Sa ZO [njaAlu e| eANpew ULd eyessansue.y auNIIeS0 Sectiune transversala prin maduva la C1 ry DLA Sectiuine transversala prin maduva la nivelul CL tie propit _ 50" OL. Meningele spinale Meningele imbract ineg sistemul nervos cerebrospinal. El est aletut pe toaté Jungimes sa din wei membrane dispute eancentrc: “dura mater = pabimeningcle “ualnoida yi pia mater= leptomeningele Dura mater spinal * corespunde stretului intern al durei mater cerebrale, deoarece vertebrele (spre deosebire de oasele cutie eraniene) au periost prop ae culoae al strsluitoat, find aleatita din fesutconjunetiv dens + intre ea si peretele osos se delimitesza spatiul epidural care este umplut cu fesut sdipos sin care se gases plex venos verebral intern + este inervalhsenzitv de ramurile meningeale desprinse din aeri pina + di prlungii tubulare ce invelese ridacinilenervilorspinali dnd tee prin glurile intervertebral saude conjugate. ‘Dura mate spinal e continu: superior ~ cu dura mater cerebral, evind insert pe marginlegiuri oczpitale ‘mati, fata dorsal a compuritor verebrale CC gi prin eiteva fibre pe ligament longitudinal posterior “infvor ~ se termina fo fund de sac, invelind elementele coaii de cal si se continu sub forma une ec in jurul filum terminate, ferménd impreund eu acestaFgament occigian ( fzioneazd cu ligamentul longitudinal posterior. gi se insert pe perontl coceigian) Arahnoida * format din esut conjunciv fin, avascular, find separate dura mater prin spatial subdural + se continu pe o mic distant pe nervil spinal + inte ea si pia mater se giseste spatiul subarshnoidian care conte lichid ceftlorahidian(cersrospnal) Pham + rosa psn vst det pia mater cerebral “Tele ra decreas ini pita oe Sa omni pentru nervii spinali. In portiunea inferioara se prelungeste ca filum terminal. “ete lest dn dud stata trait = pia intima eet aes nervos Tevsaulct - sateen ea + ine ee dou sau, n depo sulk medline, se else 0 tals de est conjneiv= hea splendens cone ata spinal stron i pare lara oe ssl + de pe feel tere plac expnsin plan onal nei nestor spinal forménd ligamenta dna, slesit din 21 accade (ukime Inte Ts gL) peas es oe spinalin tic ets pl itrverebrale in regimen torch exis ponerior Tare pia-mater gi aninids sep subscaoldan “abot ia mater formeazi lepromeningcle 2.3, Vascularizatia miiduyei spinarii Vascularizaia arterial Vascolrizai arterial miduvei est asigurata de arterele vertebrae, artere cevicale ascendente, arteree intercostal posterioare gi arterele lombate, Din acest rami se desprind remuri spinale ( direct din artercle vertebrale si cervicale ascendente si indirect din ramurile lor dorsale, din arterele intecostale posterioare. si lombare}. Aceste ram spinslepitrund fa canal vertebral prin giurle intervertgrale $i 2 Spar inaruri dicular * raul radculae anterioare (ce tnsofese ridicinile anteriare ale nervilor spinal) *samud ndiculoreposterioare (ce tnsofeseradcinile postrionte ale nervior spinal) 1) amore rdiculareanterioare ‘uot in mami de 4p Ls 10 ‘ele mai constante se gisese in regiunea cervical (0 ater, in regiunea toracied ‘nferioard (dou artere), a regiunea lombara superiara (o artera). Doar cele inal volumnonce ‘jung pe fa anteroar a mfduve gi se tmpart in dou ramuri:rarmiraastendent (sie) #1 ‘amura descendent (gras. Prin anastomozareaacestor rami cu cele de pares ops oe ua mayer artera spinal anteriard tn linea spleadens ‘cea maj voluminoasa ramurd radicular anterior este artere radiculaed mare (a lui ‘Adamkievicz}:-orginevarabldintre Ty; de obicei se angajeazl in canal "abidin insofind nervul spinal toracal Ty stu lombar Ly, -in% din eazut este prezents doar pe partea sting -se divide in doutremuri: una pentru aspinala anterioaré gi una Pentru a.redicularéposterioaca )ramurileradculare posterioare dou cumini ascendente gi descendente ce se unese eu cele supra sau subiacente Participind la formaresarterlorspinaleposterionre Arterele vertebrale Arteravetbrali i nastere dia atera subelavie. Are traicetascendent si medial gi ptrunde in ‘aura tansversar a celei dea gasea vertebre cervical, De la acest nivel pitrunde in canal interransversar. in acest taiget, ea se giseste anterior de nervit spiali cervicall i este Insofits de nervul vertebral. Entre goura transversara a axisului si sea a allaolai iene vertebral desrico curburt in plan sagital eu eoncavitatea etre posterior. Dupt ce stabere aura tanversaaalasuhi arters oolese masa lateral acestuie gi descre» noul euros de dota aceasta in plan orzontal, cu concavitatea cre anterior. Suabate apoi memboons atlanto-osptaléposteriari si pltunde in eran prin gaura occipital mare, sefbste spol ra mater i arnoida pitrunzind tn spatulsuberahnoidian, Tree apoi pe laurlebulbula, anterior de orignea apart a nérvuluihipoglos si ajunge pe fafa anterioar a bulbulei, onc, se-vaunjencea de parteaopusa formindtrunchiul bailar Dia portiunea ltero-bulbar8, arterele vertebrale trimit descendent spre miduva spin cite dous aterespnaleanterioare gi doug arterespivale posterionre, B9) aerele spinale anterioare se deprind din partea superioari a arterei vertebrae inainte de a forma trunchiul bacilar ‘au un scurt traiect descendent gi se unese pe fn anterioard bulbuluiformind © singurlarertspinalianterioar. Ea di cSteva rammusi bulbula ise va ageza pe fa enterioar 1 miduvei, ecupiind fsura medina in regiunea cevicali inferioard se va continua pein anastomozarea cu ramurile ascendente siecle descendents din arterele radicular antericare “inregiunea cervical are un calibra mai mare si conine singe in special provenit din arteree vertebral ‘Avera spinald anteriara se anastomozeaz8 tn arcada cu artera spinal posteroar’ la ‘nivelul ium terminate. Ea d3 ramuri ce pitrand i fisura medians la nivelulfiesinui segment ‘medular(aceste ramuri sunt mai mari in regiunea intumesceatelor miduve) si sunt de tip ‘terminal. Teritorul de vascularizafe al arterei spinaleanterioaeeorespunde comuluianteriot, ‘bazeicomului posterior si substantei albe din jur (deci % anteroare din suprafsa de seciune amiduve). arte sinale posterioare: ‘up un scurt traigct descendent pe faa postrioar a bulbului coboe posterioara miduvei spinal, medial de ridacinile posteriare ale nervilor spinal ‘se ansstomozeazi cu arterele radicular posterioare 4 se prelungese caudal sub forma 2 dow camale arteriale plexiforme longitudinale pe toata fafa postericers a miduvei in unele repiumi acest eansle se unese median fre ele “ctrl de vascularizaie al sistemului posterior spinal carezpunde capului comulut posterior sisubstanjei slbeinvecinat. pe faa Pe tot traiectul lor, arterele dau ramuri ce se anastomozeaas si formeazd o rejea perimedula din care se desprind ramuri radiare ce patrund i substana als Irgata substanfeicenugii este mult mai bogath (in special fn jurul neuronilor din ‘coamele antericare si fn substania gelatiooast din eoraul posterior) decd irigotia substanei abe. insubstana cenusie se pisesc de doud ori mai multe eapilae dedt in substan alb, iar fascicull piramidal contine de dous ori mai multe espilare dest faciulele Goll si Burdach Probable densitatea caplari este direct proportionala cu num de sinapse, cu densitatea ‘itocondsilor neuronale gi cu confinutl crescut de citocromoridaz ‘Vascularizatia venoasit Venele miduvei spinti se glsesc in pia mater forménd la acest nivel un plex din care {in final se individualizeazigase canale venoase: ‘un canal venos in dreptulfisurii medione anterioare + un canal venos in dreptl sanfului median posterior + potty eanale venoase agezate In perechi de fecare parte a miuvei anterior de intrarea rein posteioae a nervali spinal “posterior de ieirearldiciniéanteicare anervulu spinal ‘Aczste canale comunic liber Inte ele gi prin veneradienlare sunt drenate To plexul vvenos peridura, care Ia rindul lui dreneaz singele in venele extarahidiene intercostal, 24 lombare si sacrate, La beza eraniuli ‘endocraniene. ‘Singele venos poate citcula in amb le sensuri deoaree aceste vene au au valvule (a1 seexplicé de ce metastazee prostatice tein plex ahdiene tn colosna vertebral) S® varsd in venele cerebrale gi fn sinusurile venoase ‘Vascularizatia limfaticn Limfa circu in tecileperivascure cate se deschid in spatilesubsrahnoidicne 2sSchema vascularizatiei maduvei spinarii Arterele ceebeloase Arterele spinale posterioare postero-inferioare Reteaua arterial perimedulara ‘Trunehiul bazitar Anterele spinale anterioare ‘Arterele verebrale Romurile terminale din artera spinala anterioara, etajul bulbar ‘sanfurle dscrse la fafa veneald a miduvei se continu ‘median vor gis fisura median® anterioara care: ~ ese ntreruptt inferior de deeussiapiramidals + superior, Ja intersecia ex ganful ulbo-pontn prezintt 0 depresiue triunghiulrd = foramen caecum doo parte i de alta a fisurii mediane se gisese dout prosmineaje veticale = pltamidelebulbare-denuiteastfl deoarece ele conn tactile premidal ~ piramidele prezintd o extremitatesoperoard mai voluminoasi deasupra Srea in sanul bulbo-pontin, are origineasparents ner abdacens (V1) ‘piramidele bulbare sunt delimitate lateral de etre sanfurile aterale venrale_santul preoliv) unde are originea aparenta nerval hipogles (XID, sinuati pe aceeasi linie cu idaciile ventrale ale primilornervi cevicali ‘lateral de sanjurile Interale ventrale se gsese douS proeminenje = olivele bulbere - proemivenje ovalare alungite in sens vertical, care conjn fa profunzimea lor complexul ‘nuclear alivar * olivele sunt delimiate posterior de sanfurilelaterale dorsal (Sanur retroolvare), ‘unde a oigineaaperent nervi glosofaringian (IX), vag,(X) $i accesor (1) “superior de oliva bulbar, n sanfl bulbo-poni, se giseste fosetasupraoliver8 (in cate au orginile aparentenervul facial VII sinervul vestbulocobler VII), Ia acest nivel, Pe Finis > caja pont slmitat inferior de sanpul bulbo-pontin si superior de sanful ponto-peduncular “along in sens transversal; are aspect strist dato posite’ superficiale ale fibrelor pponto-erebeloase 28 “pe linia median se gsete satu bailar (ocupat de trnchial baile) _Tnteral de acest san se gisesepiramidele pontine care conin fn profinzime tactile covtcospinale si velit pontini; la unirea a douf rei inferioere eu oteime superioart esjl mezencefal “prezin’h pe sceasti fifi peduneu care sunt divergent! superior si ctr ste dou pli pune extavensclraeiur- cu configura stmnttoare ceive! pnt je rventalar gol ular a ose ronboide _itesextaveniculrt et cupish Tne jantuilelteledotalebulbare (oninescelor dela nveal sldive). te atest fap median dra so eee Stu rac cues separate ne le prnt-on gan ine fill Cll i Burch pecan parle or supesioar roeminenfe determinate dean gis cue eae pon rele de tual sl ase cagesn “trata gis emia Ino poeoenl hing els (easonnes coud a ‘tubereulului gracil) = intial unet orgie bulbar neva ccesor Xs Seq tubers ‘imi, mami gi berclum cinereum (corspunde extemsis ernie ¢ rece ‘act spinal al tgemenut eal pontia| *formeazi trigonal pontin al fase somboide > eal mezencefalic _Pedintt pe aceasta fat Jama cvadtizemina «format din cele dous perechi de colicli ‘evadigemeni (doi superiori si doi inferiri) despair prin saniul cruciform. Sanful longitadinal at snjuli cruciform se lrgeste superior i vacuprinde glanda pineals (epifi ar extemitatea inferioard se continua cu feéul valu medlar sunsrior lateral de acesta se ‘wis orgineaaparenta a nervulu rohlear LV. __‘ficcarecolicul se continu supero-ateral spre comp geniculafi cu bratelecoliculilor ‘supetion (ntre coliculul superior si corpul geniculat lateral) si inferiod (inte coleutst Inferior i corp geniculat medial) Broele sunt despise inte ele print-un sant inerorahiol 3.2. Ventriculul IV cerebral Reprezintd o cavitate ayezat fare aga posteriosrd a trunchivlui cerebral i cerebel, ‘pir prin lirgireacanalului ependimar. El print “2 perei-podeaua (perctele antero-inferir) = fosa romboidt “tavanul 4 tour 29“4 uaghiuri- cle lterale = recese latcrale + unghiul inferior corespunde deschider analuli central ~ unghiul superior se continua cu apedsetul cerebral Sylvus Fosa rombold ‘are forma romboidalé cu axel mare vertical ‘este formati din doud triunghiuri, unul inferior, bulbar si umul superior, pontin. Acestea sunt despasite prin strile medulae ale ventriculuiui IV (ben fine de substan afb Siruate transversal). + prezntSpefinia mediand un sant median care o imparte fa doua jumatiisimetrice ‘de-o parte si de ala a sangului median se gaseste edte 0 proeminena elungité = ‘minenla medial, detimitat lateral de gantullmitant. Sanullimitant este expins five dou ‘bse, una supeicar si una inferioars, > srigonul bulbar al foseiromboide este alettuit din rei ari wiunghinare: ‘2. rigonulnervului XIL(arpa albd intems) -regiune trunghiulers eu ‘asf inferior eare este imparid de un funicul vertical in dou regan: ‘medial-care are In profunzime nucleal nervuluihipoglos XIL “lateral reprezentatd de aria plumiformis (confine fn profunzime ‘leu ntercalat a i Staderini) '. trigonul nervui_X (aripa cenusie)- regiune triunghilar cu viel Superior, impart de o ereastéoblies (funiculum separa) in do rein “supero medial ~ confine In profunzime nucle! dorsal al vagului X “inferioar - reprezentat de aria posta aceasta corespundepolul superior al nueleului cuneat aia vestibular (a emma) ~ situa in unghiol lateral al rigonului Dlbar, are in profimzime nucleit vestibular. Aceasia aie prezin superior, in regiunea pontini, tubereuul aeustic =o proeminensddeterminats ce nucleulcoblear dorsal > trigomul pontin— prezntt dinspre medial spre lateral: acolicalul fcialulu -porgiune mai voluminoasi a eminenjci mediale ce ‘orespunde nuleuluinervalui abducens gi gemunehiulu inte al ‘fcialuui VIL ‘fovea superior -reprezintextremitateasuperioar a gan imitant = corespunde nucleului mator al neal trigemen V ‘Josus coeruleus -zond mai pigments = Iateral de fovea superior ~corespunde nucleului coeruleus av I yentriculatat IV ‘este alctuit dn te prt care de sus in jos sunt «) valul medular superior inde ite cei doi peduneuli exebselogi superior: -se continu cu substangaalbs a cerebelulut -fuja sa posterioari este acoperi de lingula vermiana -varfl valuluiajunge pind la coliculii cvadtigemeni superior: sub forma FeGului valutut medal superior fa inferioar a earbelutsi aparine vermisului cerebelos ‘vermis prezinti o depresiune = recesul median dorsal al ventriculul v ©) vill meu inferior _format de epiteliul ependimar si pinza choroidiand a ventriculului IV. ‘panca chorodiand a ventrcululu ~este format dint-o fois dub a piei mater -$einsinveaz8 inte spasiul intr cerebl i tavanulvesiticuluui 1V “are for ’ se insert lateral pe marginile medial ale pedunculorcrebelos inferior! Jn nivelal nor crest albe = tenile ventrculului lV, iar inferior se ‘contin cu o lam de substan cenugie = alex ce acoperd unghiol inferior al ventricululut 5 gisese plenurile vasculare coroidiene ce ia “predhl e orfi decomaniae ne caviate venta V ‘peal sao sia stand 9 venrcluT (rift ai agent) mnt veal (rt Eee und paral pchngilepleraror cies ce jung sat cal ‘subarahnoidian. me 3an terns ental eter posteriara 3 tunchiu cereba (ce prin indpartaren cesta) ss meee iantetes fe romboide FIG.09 . FIG.19Fosa romboida Cole super J priate superior Eminenta mediala ae Sant liitant Fosela superna Peduncul olicuul facialului cerebeld ee Pedun ille medulare cerebelo ale ventriculalui IV inferior Tubers ‘Acta vestibGlara Foseta inferioard Sant lateral posterior Santintermediar posterior Sant median posterior FIG.AL 3.3. Structura trunchiului cerebral Substania al si cenuyie a trunchivlui cerebral se rearanjeaz si igi schimb& eapectal ‘ae devine ase fer 8 de celal miduvei sping Cauzele care determing acest ropet deeustia pramidalt detaseaza apul comului anterior de retul substanjet cen jdcousslasencitivé Sptzka/lemniscala-sopard columna posteriourh in dous col ongitadnale ce contioulcapul i respectiv baza corm postion « prczefa fibelor transverse fi arciforme care fagimenteazA substanja ceausie in nnumezog mete apsritia cavitit venticulului TV sstel inest_ nuclei rezultafi prin fragmentarea substan eenugi sunt impingi cite podeava ventsieulutul IV jcrmobiotaxia~ agluinaea corpilor celulelor neuronale din nuclei dup stuctra gi funefa lor. Din pune d vedere al topogrfieinuceior, al spot sistem ventricular ft 4e un plan tangent I fafa posterioars a cdr piramidale, trunchil cerebral se pecs in + ltza (pci) - confine ~fibrele cilorpiramidale, pe touts lungimee sa « fibrele eBilor corticopentine in mezencefal si punte afinge maximum de dezvoltare la nivelul pun unde se gsese nuclei pontni ‘feementum (clot) - confine: - nuclei nervilorcranieni gi nuclei propri ai trunchiului cu ‘xcepjin nucleilorpontint nteaga formati reticulats - traturile de substan afb, cu except corticopontine *teetum. se gscste dorsal fit desistemul ventricular i este reprezentat de ~Yalul medulr inferior (a nivel bulbuti) valu medlar superior (la nivel puny) + fama evedrigeminala (ls nivelul mezencefatui) celorpiramidae si 3.4.Substanta cenusie a trunchiului cerebral — nucleii trunchiului cerebral - clasificare ‘Sobstanta cone este organiza inti categori de grupe ncleare ‘A.suclel nerilreranicni foucliechivaleni/egmentari B.mvcei propriintersegmentari Camcleit de integrare superoaeS /suprasegmenteri (formatia reticulatA si colcult cvadeigemeni) 35LUCRAREA PRACTICA 4 ‘Nucteit echivatentt af trunehulul cerebral. Nuelelt proprii_al trunchiulul cerebrat— clasificare. Nucteli proprit ai bulbulut rahidian, Complexul olivar. Nucl Aria postrema, Studil bulbului rahfdian Tn sectiun transversale. 4.L.Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral Clasificare [Nuclei echivalen sunt dispusi ta colosne, care dup fete sunt coloanele senzitive: formate din nuclei senztivi ce conjin dentoneuronul clllorsenztive pentru cap si git ‘a coloana somatoaferenta general -corespunde eapulu cornulu posterior formats din : » nicl tractslui spinal al nervulyi V- ta bulb *nueleul senzitiv superior al mervului Vin pute + nucleu!trctului mezeneefafic al nervuli trigemen -in smezencefal b.coloana somatoaferents specials corespunde cormlui posterior format din: » nuclei vestibular - in bub poate ‘nuclei cobleari ventral i dorsal - In punte coloana visceroaferenth general corespunde zonei vegetative receptoare format din; + puceii dorsal senztivi at nevlorslosofriian g vag Siva in bull 4. coloana visceroaferentd specials corespunde bazei comului posterior format din: * nucle! tractulu solitarparteasuperioaréa nucleului este ‘mai dezvolati si se numeste nucleul gustativ Nageatte), a. dase de nervi facial (VID, slosoferingian (IX) gi vag (0). coloanele motorii a. coloana visceromotorie general ~corespunde zonei vegetative efecto medulare ‘mat din: »nucen! dorsal al ner vag-in bl + nucleul salivator nferiocal nervulu losofaringian In bulb + nucle salivator superior l ervulu fail «in punte + nucleu acimo-muco-mizal in punte * leu acceso a nervulu cculomotar~in mezencefal bacoloana visceromotorie special “corespunde capil comulu antroe “inerveazA musculatura cu orgie Tn arcuilebrebiale din» cleul ambizuu-represit origineafibrelor motor le nerilor glosofsringan,vegsiaccesor bulbar format + nlenl nervlui facial in pute + mycleul masticator al tigemenuli in pupte 6 .coloana somatomotorie ~corespunde bazeicornuli anterior -inerveezi musculatura provenit din somitelecoftice format in: nucle neni Bios in bale ‘leu! ners abducens * nucle ens in punte + nucleulnesvulutroblearin mezeacefat * nucleul nervuuj oculomotor -in mezencefal re coloanele senzitive ‘a.coloana somatoaferentl generals > nucleul tractulu spinal al rigemenutai stunt medi de atl spinal al rgemenai in gata posterolateral cao bulbce “seminde nue ldo sepment cervical origen spree nes eee Poulet seni soperos (principal pon) lwigernens “este situat in partea postero-lateralA a calotei pontine 2 > tueleultractlui mezencefalic al trigemennlut ‘coloana nuclear asezat lateral de substanta cemusieperiapeductal Tofi acesti nuclei prezintd o somatotopie topogeatick caracteristic, in sensul c& nervut ‘ftalmie singe in pate lor ventral, nervul maxilla mijoc iar nervul mandibular in pores Jor dorsal, De assmenea ci prezins io somatotopie functionals anuine ~ in auclenl tatu spine! din bulb sjunge sesibiiatea fact protopatiea gi termoalgezicd ~ Inmucln! senztiv superior din punte ajunge sensbilitateatacil eperitica ; inmucleal actulai mezencefalic ajunge seasbiiatea propriocepiva constiens t ‘coloana somatoaferenta special nuclei coblear *ucleulcohlear ventral -alcatuit intro periune anterioar’ si una posterionrS rimeste majriateaaferenfeloracustice *aucleal coblear dorsal - formeaz3tuberculul aeustical fei romboide -aleatit din te statu neuronale: molecular, fuiform gi polimoré -primegte putne aferenfeeobleare, majoritatea avind origina tn iucleul coher ventral _P noc vestibular , “stun a jentna bulbo-pntn, sub avn vestibular a ai romboide “sunt spin dost colome naga eal, car contin cei superior, fata infor te primate race mea avons nucle “sind inte dou planur convenionae rast pin deco pam (nein) null motor al nee tigemen pert) 7 “primeste informatii visceroaferente speciale, gustative aduse de nervii VII, IX si X. > nucieal motor al nervului tigemen (nucleul mastiator) nucle doa al vagulu €-coloana somatomotorie ‘stut su plane ventctal TV “are oporti et posterolateral - mule solitee een tome ese XIL > cleat nervuluibipogios ‘oloand newonalé sling, stuns sub trigonul hipoglosului al fosei romboide -inerveazi mm limbi cu excepia mm. palatogls i slogios “in jurul lise gisese nuclei perihipoglosal ‘meleul inteeslat ~intre nucleul hipoglosului si nucle dorsal al > nucleulsaivator inferior - din bulb Jocalzeazd Kinga exremitatea superioa’ 9 nucleuhl ambiguu vagului > nucleusalvator superior si nucle! Iacrimo-muco-nazal- din punte -situali medial fa de ueleul moto al nervui facil _aucteal propsits se otnde de a polul superior al nucleuuihipoglos in in vecinitatea cleat abducens -muclel Roller -anterior de mucleulhipoglosulat > nucleulaccesor al nervului oculomotor Edinger-Westphal- din mezeacefal . = ete nervului abducens ‘situa posterior fide jumatatea supercar’ a nervului oculomo -xuat inte apn a id ‘inorveazd m,drept lateral al globului ocular b.coloana viseeromotorie specifica >> clea nervuluitoblear ‘cel mai mic dite nuclei nervlor craicni {ial mezencfl pe fa anieioar a substajeicenuyit_periapedctale, corespunzitor ‘morgini supercar @ colicuul infetior “inerveaz4 mobic superior al globului ocular > sacle anbigaa ‘se alee in profimznes subsoil a bulbui, la jin distant dae Complex olvr (stat sterornedia) sf cle! tac spat al higsoencls Cane postr _, “Pos infor coespunde decisis lrniscale iar cel spain tit spear a Cnet over “canal -pewon si nervead mstlofrngan (pe cle era glasotrngian) nlci-inevearestl muse lings, mccain lu (pe calea er ag) inferer-ica eoigie cia bulbar nevi en, ee va form aes era str neva og) ~aervea mshi laagli so pre dn mujh vpn. >> mucteul nervului oculomotor EGIL mecencefl anterior de apeductal cerebral Sylvius, superior de micleul nervuui srohlear ‘aleatuit din urmitori nuclei lea dorsal -inerveai m.drep inferior de acceasi parte -tuceal intermediae~inerveazim.oblic inferior de acceay pate -wvelel mesial ~nerveazi m dept superior de partes opaed -auelel ventral -inerveszi m dept medial de acceag pete -mucleul eentrocaudal-inerveazimriicator al pleoape’superioare a esof > mucleul motor al nervului facial . - iseste In patea antero-iaterla a tegmentulsi pontin, anterosmedal fii de coloana senaitivs trigeminal este alee din patra grape nuclear: 38 ee eee 39