4 de sticl, cu rol de s ve oeli- a pl . Uporfi, pe care se depun elect hg ‘rhatal don transparengi + intre plici se introduce un strat subtire ‘ ti are colt cu grosimea intre 6 pm si 25 um. Placa suport, front jet ii sub forma a sapte ‘ epi e segmente cu termine ndividuale antl margine a plicii. Placa suport posteriourit are un sigur Tormati de cele apt al intre leet rodul de © diferenfi de poten etiaca posterionrh si Loli eel 5 PP fige™ 2 a f ala, : i sapte clectrozi de pe plaen From zi cilra 8. Pentru afigarea alte’ cifre, umi dintre clectro” “ we placa frontald nu primese tensiuni. le Dispozi tensiuni relativ ivele de afiy mici gi au un consum de cnergic foarte, reds iv pentru care ele capati o rispindire din ce in ce mat Jargit. are cu eristale lichide Ne sit’ mot} c. TIPURL DE APARATE, DE MASURAT DIGITALA 1, NUMANATORUL UNIV SAL. Numaratorul universal este din punct de vedere cronologic pri- ynul aparat de masurat digital, Dup& cum ii spune si numele, acest y ‘apart este destinat s& numere o serie de impulsuri itilizare foarte largi. I HI are insi o nafari de numirare de impulsuri, cl poate fi folosit la m&surarca freeventelor, a perioadclor, a intervalclor de timp sau a faportului intre dowd freevente. Prin utilizarea anumitor traductoare, numaritorul universal poate masura viteze, turafil timp de atragere la relee, grosimea laminatelor, saw poate face numir&ri cu preselectie (la ambaliri, do: @ Schema bloc a unui numardtor universal este prezentata in figura 14.11 si confine urmitoarele circuite principale : osc r cuarf, divizorul de frecvenfd, circuitul de intrare, circuilul poarta, numdrdtorul, decodificatorul si dispozitivul de afisare ziri ete.). Divizor de Frecventa Afisore Fig. 14.11, Schema ‘bloc a unui numaritor universal.neipiul de funefionare a numiritorului universal consty: in numirarea unor impulsuri intr-un timp determinat. In acest seop, ¢f contine un circuit poarta, la intrarea ciruia se aplici impulsurile de numirat impreund cu wn semnal de comanda care determina durata | numirarii. Cireuitul poarti este de obicei un circuit de tip $7. 1,4 iesirea portii se vor regisi impulsurile aplicate Ja intrare, numaj pe durata coincidentei dintre cele doud semnale. Impulsurile de la jeg; rea portii sunt mumirate de numaritor in sistemul binar sau binar codificat zecimal (BCD). Decodificatorul transforma rezultatul numy. ririi din binar sau din BCD in sistemul zecimal, pentru a fi apoi afisat numeric pe dispozitivul de afisare. Functionarea numiritorului universal este comandata de un os¢j- lator cu cuarf de mare stabilitate. Deoarece oscilatorul cu cuart func. fioneaz’ pe o frecventa fixt, pentru obfinerea unor semuale de frec. venta diferite se folosese un divizor de frecvenfa, care imparte prin decade succesive (1, -L, —_, ...)ireeventa semnalelor date de osci- 10° 100 latorui cu cuart. Semnalele obtinute Ja iesirea divizorului de free. | venta se aplicd la una dintre intrarile circuitului poarta, determinang in acest mod, cu precizie foarte mare, durata unuia dintre semnalele ce se aplici portii. Osciloscopul cu cuarf impreuna cu divizorul de frecvent& alc&tuiesc baza de timp a numéritorului universal. Circuitul de intrare prelucreaz’ semnalele aplicate la intrare, pentru a fi compatibile cu intrarea portii logice a numaritorului (intrarea circuitului poarta). Deoarece la intrarea portiitrebuie si - se aplice semnale sub forma unor impulsuri de o anumita amplitu- dine, circuitul de intrare are rolul de a transforma semnalele aplicate Ja intrare, care pot avea amplitudini si forme diferite, in impulsiiri de aceeasi frecventa. (CRONOMETRE DIGITALE ENTMETRE § Dup& cum s-a aritat in paragraful precedent, numardatorul uni- versal poate fi folosit la masurarea intervalelor de timp si a Irecvente- lor. Aceste marimi se pot misura numeric prin metode directe. In cazul masurrii frecventelor, se numara perioadele semnalului a carui frecventa se masoard, intr-un interval de timp prestabilit, de exemplu o secunda. La masurarea intervalelor de timp se numard impulsurile date de generatorul baz de timp, in intervalul de timp ce se masoara. Deci, si intr-un caz gi in celalalt ,mdasurarea consti tn numdrarea wnor ; impulsuri, numiarare ce se poate realiza cu numaratorul universal- 174eventineticle $1 eronomet rele mumerice moderne sunt constr! qu format unit MUMAAMOr Universal, ardaptat petite una inte ite a funcfioniii. Ke dow pentrit Mnefionaren ex freeven{meten semnalul a ciral gy se misoarh, se apticl cirenitului de intrare, care i transtor™ sev gputsurd avaind aeceast treevenfi, Aecste imputsuri se aplied pe wn wire intrarile citeuitnlil poartii. La cea de-a dona intrare a port. apied semmalul de la divizorul de freevenpi, seminal ce are o dt “yi bine determinata, de exemphao secundi. Pe durata eit cele dont state coineid, dmpulsutile tree prin poarta spre numaritor. cesta x Maman, iar tezultatul mumararii este decodilieat si afigat numeric. in figura 14.12 s-au reprezentat diagramele semnalelor in ditt punete ale Treeventmetrului (7 — semmatut la intrare; 2 = sem nalul la desitea civenitului de intrare; 3-— semnalul dat de divizoral fe ireevernt as A semnalul la iegirea cireuitului poarta, respect! fp intrarea numiirktorului), ire @ Cronometrele sunt aparate destinate si masoare intery alele de timp. Un cronometru numeric este realizat cu un numariter ya una dintre intririle cireuitului poarta se aplici impulsuri gene~ 2a de timp, care au o anumita perioadi Ty. La cea de-a doua intrare se aplici un semnal generat de circuitul de intrare, care durata egalA cu intervalul de timp ce se misoara. De exemplu, cronometrarea unci curse sportive, in momentul in care se di star- wi, Greuitul de intrare primeste o comandé de pornire si produce un minal care deschide circuitul poarta. In momentul cand se trece 2 de sosire, circuitul de intrare primeste un nou semnal, de oprire. Diy momentul respectiv circuitul poarti se blocheaza. Wig. 14.12, Masurarea numeried a nny \ Ws \ \ \,HLA tLLLSNA I To L nf Fig. 14.13. MAsurarea numerici a intervalclor de timp. Atat tmp eat poarta este deschisa, tree spre numarator impul- surle generate de baza de timp. Aceste impulsuri se numiara, se multiplica cu perioada T, a bazei de timp, iar rezultatul se deco- difica si se afiseazA sub forma numerica. In figura 14.13 s-au reprezentat diagramele semnalelor in dife- rite puncte ale unui cronometru.