Start la lecturd! Texte lterare siapicati Clasa alla Gabriela Barbulescu, Daniela Elena lonita Copyright © 2016 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate = Editura Litera OP. 53; CP. 212, sector 4, Bucuresti, Romania tel: 021 319 63 90;031 425 16 19; 0752548 372 ‘e-mail: comenzialitera.ro Ne puteti vizita pe Editor: Vidrascu si fit Redactor: Mihaela Spurcaciu Corector: Carmen Bitlan llustrati: Dreamstime, Shutterstock, Arhiva Litera Coperta: Vlad Panfilov Tehnoredactare si prepress: Banu Gheorghe Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Roméniel BARBULESCU, GABRIELA Start lectural Texte literare si aplicati:clasaa Ika / Gabriela Barbulescu, Daniela Elena lonita.- Bucuresti: Litera, 2016 ISBN 978-606-33-0907-6 | lonit, Daniela Elena 821.135.1-822(075.33)Pragul nostru ¢lev, Pd Eg Te invitim intr-o cdlatorie imaginara prin lumea magicd, fascinanta * a povestilor cu intamplari nemaivézute si nemaiauzite in care vei intalni eroi si zmei, printese si cavaleri, vrajitoare, animale care vorbesc si multe altele. Lectura te poarta cu mintea si cu inima in taramul fermecat al cArtilor, sd descoperi personaje, intimplari si emotii. Ti-am pregatit texte adecvate varstei tale, scrise de autori romani si straini, care sd te convinga ca lectura este o activitate utila si placuta. Pentru fiecare text, * vei gasi cateva cerinte sub forma unei fise de lecturd, care sd te ajute sa intelegi ~ — ceea ce aicitit. Nu uita sa revii la text ori de cate ori este nevoie! De ce sd citesti? © Casditiimbogatesti vocabularul. Retine cuvintele si expresiile noi. Cauta in dictionar intelesul cuvintelor pe care nu le intelegi. Foloseste-le apoi in discutiile tale cu ceilalti. * @ (asd te exprimi cu mai mare usurinta. Daca citesti, vei formula mai usor Mesaj si te vei face mai bine inteles. @ (asd iti dezvolti imaginatia. Lectura iti permite sd evadezi din realitate in lumi nebanuite. © (a sd iti dezvolti gandirea. Observé aménuntele importante, pune-ti intrebaridespre ce citesti, realizeaza legaturiintre evenimente, identifica asemanari intre intamplarile citite si viata ta, intre sentimentele traite de personaje si ceea ce ai simtit tu in anumite momente, Fiecare copil invata sé citeasca intr-un ritm diferit si este nevoie de timp side exercitiu pentru a cépata cursivitate in lecturd. Asadar, nu da inapoi atunci cand tise pare prea greu! Nu uita, un momentzilnic de lecturd independenté te va ajuta sa iti dezvolti obiceiuri sdnatoase in privinta cititului. Succes! sige AutoarelePram, ursul polar dupé Cezar Petrescu fost o adevaratd seara de despartire. Niciodata Circul Strutki n-a avut un program mai bogat. Gimnasti si echilibristi. Cai si elefanti. Maimute si lei. Pantere si caini. Acrobati si clovni. Toti s-au intrecut in dibacie si in curaj, ca sa lase o amintire nestearsa. Multimea a trecut de la fiorii de emotie la hohote de ras; de la privirile incre- menite de minunare la bucuria_ giumbuslucurilor nascocite de paiatele cu pantalonii largi si clopotel Tn varful scufiel. Au tremurat toti odata la salturile gim- nastilor imbricati in tricou negru! Zburau de la un trapez lacelalalt, fara nicio plasé dedesubt. Pe urma a venit randul elefantilor uriasi, cu pielea ca de scrum si cu urechile largi ca paravanele. Clcau greoi pe stalpii picioarelor. Ridicau trompa de guma sa-si stropeasca un dus rece pe spinare. Se Inaltau pe dous labe si dansau in tactul muzicii. Frau mari si buni. Ascultau de o nuielusa subtire si se jucau fluierand din tignal cu varful trompei. N-a lipsit nici clovnul August. Ca intotdeauna, s-a ivit de dupa perdelele visinii din fundul arenei, cand nu era nicio nevoie de dansul. Coada fracului se tara pe pamént. Talpile ghetelor erau lungi ca schiurile. Purta guler inalt ca o manseta, cinci veste pe dedesubt si ocravatd pestrita. Avea nasul de gogosar si un par cdramiziu care se zbarlea de frica, intocmai ca ghimpil aricilor. Fetita cu ochi albastri si caciulita alba uitase emotia de adineauri care-i taiase rasufla- rea, Isi desclestase mana de bratul bunicului. Tropaia din picioare si se inrosise ca racul de atata ras. Tropaia din picioare, in hainutele lui ponosite, si Petrus, care coborase pana in fata. Dupé ce se potolea rasul, multimea cuta cu ochii din nou in program. Fosnetul hartiei se auzea tot mai nerabdator. Lipsea Fram, ursul alb. De ce intarzia Fram? Aceasta nu se mai Intamplase niciodata. Fram fi intrecea pe toti. El nu avea nevoie de imblanzitor, de cravasa si de semnale. Intra singur in arena, ca un om. Intra in doua labe, cat e de mare. Saluta in dreapta si in oe... saestnga, inainte si indarat. Se plimba cu labele la spate de jur imprejurul arenei, pana ce se potoleau aplauzele. Pe urma facea un semn ca vrea liniste, $i incepea singur programul lui. ; Se ridica pe prajina ca un marinar pe catargul corabiei. Umbla cu o bicicleta uriasa, trecand pe punti in cumpana. Facea dublu salt mortal si bea bere din sticla. Stia s8 fie comic si stia s& fie serios. Copii il iubeau, fiindca era hazliu. Oamenii in toata firea il iubeau, fiindca era intr-ade- var de mirare cum un asemenea animal greoi si salbatic, adus din pustiurile inghetate, arita atata blandete, atata intelegere si atata sprinteneala in miscari. O reprezentatie, fara Fram, ursul polar, era parca neispravita. Fram iubea aplauzele, iubea publicul, iubea mai ales copiii. Cand ji vedea rontaind ‘© bomboani, intindea laba s& capete si el. Saluta multumind, cu laba la cap, ca un soldat. lar dacé se intampla s4 capete mai multe bomboane, isi oprea numai una si pe celelalte le intindea in palma altor copii, parca ar fi stiut ca nu tofi au parte prea des de dulciuri. Si acum Fram intarzia! Lipsea. Programul se apropia de sfarsit. Numérul lui trecuse de mult. Multimea incepu sa capete glas. Mai intai sus, din galerie. Mai apoi copii din staluri i din loji — Fram! — Unde e Fram? — De ce nu vine Fram? — Vrem Fram! indatd glasurile se uniré ca s& repete cadentat: — Vrem Fram! Vrem Fram! Doamnelor si domnilor! Onorat public!... asaincepu si spunacevadirectorul circului, ivindu-se in mijlocul arenei. Nimeni insa nu voia sa-l asculte. Toti L-au intrerupt, strigand mai departe: —Vrem Fram! Vrem Fram! Perdelele visinii din fundul arenei, pe unde intrau animalele si gimnastii, se clatinau, se dideau la o parte si cédeau iarasi la loc. Se petrecea dincolo ceva, dar nimeni nu stia ce. Directorul mai incercé de doua ori sa inainteze pana in mijlocul arenei, Nu apuca insé s& inceapa: ,Doamnelor, domnilor, onorat public’. inainte de a deschide gura, multimea izbucni intr-o larma cumplita: : — Vrem Fram! Vrem Fram! 4 Atunci directorul circului a strans din umeri si s-a retras dupa perdeaua visinie. Deo- data s-a facut tacere. Inlocultropiiturilor sistrigatelors-aintinso tacerecaun covorpenisipularenei.Otacere asa cum n-a fost nici atunci cand in vazduh zbura din trapez in trapez trupa gimnastilor cu 3 aaPk complereacs harta povestiril Cand se intampla Unde se intampla Ce facea Fram, actiunea povestirii? actiunea povestirii? de obicei, in arena? __. Ce/Pe cine iubea Fram? Numerele de circ prezentate in text: Titlul: Autorul: Cine il iubea pe Fram? De ce?SN * © Cand Fram cépata mai multe bomboane: [isi oprea numai una si pe celelalte le intindea in palma altor copii; es saa ifeaza réspunsul corect. le mnca pe toate; 2 le arunca prin sala. © Spectatorii strigau ,Vrem Fram!", pentru c&: ‘voiau si dureze mai mult spectacolul; Fram fusese scos din program; Fram intarzia. © Ce a crezut fetita cu ochi albastri si @ CeafacutFraminaintesdiasd din arena? c&ciulita alba despre Fram? a [_]amancat 0 bomboana; | c4 ursul polar este rastatat a fécueuin eine dedaxparnie ‘ca ursul polar este bolnav; tuturor; c4 ursul polar este obosit. [_]s-a agezat pe platforma. hece moment al lecturii ai dori sa-| schimbi? Scrie varianta ta intr-un text de 5-6 randuri.Peste dealuri zgribulite, Peste tarini zdrentuite, Avenit asa, deodata, ‘Toamna cea intunecata. Lung, slabé si z4luda, Botezand natura uda C-un manunchi de ciumafai, Cand se scutura de ciuda, ‘Imprejurul ei departe Risipeste-n evantai Ploi marunte, Frunze moarte, Stropi de tina, Guturai. Balada unui grgier mic de George Topirceanu Si cum vine de la munte, Blestemand Silacrimand, Toti ciulinii de pe vale Se pitesc prin vagauni, lar macesii de pe campuri O intampina in cale Cu grabite plecaciuni... Doar pe coasta, la urcus, Din casuta luide huma Aiesit un greierus, Negru, mic, muiat in tus Si pe-aripi pudrat cu bruma:ab Sia —Cri-eri-cti, Toamna gri, ; Dictionar Nu credeam c-o s8 mai vi tL f/ earn Scant: cutee Inainte de Craciun, ee Ca puteam si eu s-adun zaluda - smintité, icnita, O grdunta cat de mica, Ca s& nu cer imprumut iumafai — plant’ erbacee La vecina mea furnica, medicinala foarte toxica, cu seminte negre inchise poi umple lumea toata intr-o capsula cu tepi moi; Clim-imdus'sftamicerutac. frunzele si semintele au pardescus, proprietati calmante si sunt ~ intrebuinjate in medicina; Zise el cu glas sfarsit Ridicand un piciorus, Dar de-acus s-a ispravit... Cri-cti-cri, Toamna gri, Tare-s mic si necajit! laur; tind —noroi, pamant, lut. Portret de autor George Topirceanu s-a nascut la 20 martie 1886, in Bucuresti, a fost poet, prozator si publicist roman, membru corespondent al Academiei Romane din 1936. Incepe scoala primara la Bucuresti (1893 — 1895) si o continua la Suici, judetul Arges, unde parintii se stabilesc o vreme. Revinela Bucuresti si se inscrie la Liceul ,Matei Basarab” pana in clasa a IV-a, apoi la Liceul ,Sf. Sava’, Debuteaza inca din liceu, la 19 ani, publicand primele incercari, sub pseudonimul,G. Top’ la revista umoristica Belgia Orientului. Dintre volumele sale de poezii amintim: Balade vesele si triste, Parodil originale, Amintiri din luptele de la Turtucaia, Strofe alese, In ghiara lor... Migdale amare. Poetul a decedat la 7 mai 1937, la lasi. La Namaiesti (in apropiere de Campulung), in judetul Arges, se gaseste Casa Memorial George Topirceanu’.PE comptears ciorchinele cu cat mai multe cuvinte care iti vin in minte cand te gandesti la greier. —_ Pkecompletears enunturile eu informatil din peezie. Toamna cea intunecata s-a asezat si -Aadus cu ea ploi ,frunze 5 stropi si - Ciulinii in vagauni, iar macesii plecaciuni. Greierusul a iesit suparat din c& a venit toamna inainte sinu a adunat pentru iarna, nici macar cas nu mai ceara la Pf emumen motivele pentru care crezi tu cé furnica nu-i da de mancare greierului.ferent \ ‘-Snmtmdemliage, fines “int ening fies re ae bteameadepeanatpeiete Cenceraghie