Editura Didactic $i Pedagogies ~ Bucurep, 1088 Sw stunt marenimcnton ECTROTHNICETE MINISTERUL EDUCATIEI St INVAPAMINTULUL STUDIUL MATERIALELOR ELECTROTEHNICE Manvel postr lata a UX-ajlicee eu profilrle de clecrotchnil, uonant, lager, Weisner, aticelectrelchnicd si matomatitiniae if | MINISTERUL EDUCATIEL SI INVATAMINTULUI Ing. prot. ILEANA FETITA Ing, ALEXANDRU FETITA, STUDIUL MATERIALELOR ELECTROTEHNICE Manvel pentru elaza a ica, eee cv profi olocrotehnics, ‘matematic-eleirotohies si motometic fired @ EDITURA DIDAGTICA $1 PEDAGOGICA, BUCURESTI‘Nonoetuta a Opa opts. Wega IVTRODUCERE Progreiele care se oblin tn domenitl electeutehni, electronii energetic sat ondifionate, tm primal ind, de liar nor mater flake electotehnice ea propria super lear, Proprisatile materallor elettotehinee (cnductoste, seiaeon= dctoare lectrozcante si maghetle) sit legate de fener eet ies slimagnetiee, Cunoajtereaproprietilr matet allo electrtehtceeate xtrom de iportants.penteu electri, deouree.segerea caret ‘tacestor materiale permite ilesrsten grenti 4 qaboritelots fe rea securatil te exploatare, fenetionaren Tadelungsét 91 reduceres fanlarior prousalr cletrotchaie eestronice, Avste propietttt Patinduse'modiion ty timpul expletiri, cuneasterespaliear th, fiat diverador materiateeleetotehalce are un Fol eset fa explons tareaeorecta a prodselorelectratehalee, penta evitantadetunjamen Aelor siavarlior’detirminate de sthinberen acestoe propriety 1h domealul eereetaei materaslor eleetotehnice evsthpreaeupse ran permanenth do ase bing materia de performaaie relicte pe bica moterior prin esiatene i fart is unc tehn log avansate Dispuntnd de o mare divetsitate de materi prime, muterate (clean, alec lies 3 nema gh enn pode og fole industrite st de’ putetales sad energetia), tas nous are fendi prieiniteezvoltari produetll de materiale, Rants inustete: Matelaleoreleetraiehpieeetnoaste un puteraie sviat, determinate dexvoltarea impetaoasa industri wletrotehnie si eectoutce, Ver FHetatea si ealtat materallorelectrotehnse stot asiqrate de de ‘oltatea Industelel chimie, a metsungs!Tereae si neleraase, © coe SMruefilor de masiel st industriel textile Tntrprindarile: de cabluri sl materiale electroizlante: de laeuti si vopsele din Bucuresti: de prlucrare 4 mini Satin de inductorre emallate ~~ Zalsh: de fwite — Ursieuny de iulateare esti Batosunl; de Mitie — Bulent; de hirtis si castoane (Gomuna din Pati” — Putra Neam: Netto’ — Brasov; Pietro ‘ures Gotmbintetes metalarge "Chapin Turck si fe ofelurl spe ale —“Tirgoviste nt eteva dintce aatstile cele mai repreceutative fare produe materiale electrotebnice pent nevole interne 41 penta ‘xportanosintle rtertonte In materiale nu roll de» ttregt profi proteuue! al itorilormuaneitor tehnilen, aptplindwae fa mod Pefapie de obleetele munell lor, Ya seestnsy slut meteor Searles o dicta nocesrd se Baza in progres lor pratesiona Pt de impertenth car aelpinle de apecalltate, po eare fe comple thank ge fave mat jor de asa de alc in acti, Hiuwolat de coprinde, dls marea varletate a materinhot stoctateliniey pe este mat wizate tn tehiica modern. fy nani Scrmdeit plelearen unt echt Tate deserierea propictaler me EDAWN yosplicares eceotora ssfel ino leval gL post Tnflege Siege dalle necesare preyatil sal ot skanatiares were cuatoar naie ete capita ete fast de un fevunat de treat penteaLestaren eno ‘idjie (ate nteedarl, cv privce fa atregul material pot f elaborate Tutttnst ex shodel tatreblrile ain tana, care vice Injlegerea ‘cuss! fenomenelot, a memorizatea lr). Aceate recamate fate fermltasimiatea inal uooard de eve elvi a cusostinteor seni Bivcais doen materiale eleetrotehnic, pe care trebuie a Te abs rior absent el prise teptedetien ca profil eletratehae Capitola 1 CLASIFICAREA MATERIALELOR ELECTROTEHNICE DIN PUNCT DE VEDERE ELECTRIC Materleleleeletcotehnise se sasfiek din punet de vedere electric sonducoere: = emtnndartare = Sietrtsolans ta tunetid eiit xten peci), rime etic cara ein resllliate elected unui material se fofclege rexistenfa tiered pe are 9 opane, atrecrea exrmtat eee, eonducor din te matted ented angen eyed nitalea de fungi ara seta pale nian de trol, esiaiitatea se boteast ct. Tove evil etre se sumetecandctvite eect an Resisenfa cletrick 4 unl material este ditectyroportonalt ex realtvilaten gi-e0 ungitiea 4 avers proportonais cc aria ‘seciuail : a3 pond a» {th care Rroprezinti rezistonta eléctrici a materialulul avind aria sec~ Hus S's tngimen In sistem interational ($1) de unit, uatates de rexstieltate tate ohare, simboltnt pela Om. Aedasttwaltate de masurd recat taprimtadn vena Caria heen So ms angieAge rertiitates se expt 9 alte wit de mac nan ed Fase de donde dite unite de masa ale rextiv eine an 1 Qm — 10° oem dulonte au reistivtaten ces mak mie, expring® fo Marilee tuire 10 5110 Cole mai importante materlate conductoare sat tale gallate lor. Gonduetivtaten clectried rides aevstora se datoreste faptaul el mult rt lc de talenssarese pot despre us desta Ua "auclettul, devenind ledront ie, tard ua apert-deencrg. in exterior Pris urmare, exist th patmenen( tn Ror de eleron Uber ‘ite se deplaeazd dedordonat fener mast de mel Si infldente ual cmp eerste exterior, seep elelcoal bet devin electron de cone i farmensh caret tie de eomefie Cli- pl electri apare tnt-an conducor de lungine {la aplicares “nel Aansanielectrice Utire capetele wmnducharula (ig. 1.1) eclau eonductivtatn electric en inal ridieat pa us) Ciompul eletrie ge exprimd te vai pe metru (¥jm) saw fn alte pita de msars(kV/m, KVien). Cpa electric wate ortentat dingpee eapstul J, eu potential mai "dist, spre capitol 2 ct potential mal coborlt, Fietroni bert din ‘metal aviad sareiognegativa) . Sat supust a forte tn sens Ts |__ sertm conductor slaspre capt | tsers aver) fata pal tl fnve seul rea Ta deplasarea ior, lee- trowil'setioenese de. atom Imetatuini, desrind on aes flarte compli 91 talatind pin conductor eu ited made Ure uepiasare relat med Co i te ‘samara de eloenrt este nai mate atte viteza medic fe doplaare ‘este etal mle. Daok se notesss ea $7" “Sei'rectiullconductorulul prin care se stebileste curentl ‘n, ~ smi de sletront de conductie dinte-ua metru cub de Conductor 1, = Sitera medio de deplasare « eletronllor de conduetie prin Conductor, expeimats fn ml fe = snvoinnelgeteleg a waul elacton, exprimaté to coulombi (ue taca-10-" ©, stuncl, tte seu vor trot prt aig setianil eonductorutal toi ‘lectroall de. conductie care se se {p volumul de conductor St, gies f exprimata ta my tind intata pareurss de letyon! tie) secanda, fs woluml Styne glass 4y°3) electron! de conduehe, on ‘ituind'o eareind de genes coulomb Titensitaten eorentlal, in ampert (arene electri exprimata ta ‘oulomb eae freee prin ain seetunll conducteralul rset), Sorespunsitonre seestet satceleate 1 4.050 as) tn care a a trie) = 1 7) 1g oe proportional ex Totensitaten cfm electri deel se poste srie = mE, as) In are 0; este vilezs medic de deplasoe a clectroilr de conductc, fb influent anal clap lect care ar a¥en seus fn eontetnts| ta.sub = ain =, a9 Seiad — aay ler canductivaen lta yah nna aaalae (1.11) 9 (1.12) arats <8 resistvitateneletried sl reapee- tiv conductivitatea tleiries int marimt care caracteritesot natura ‘mater, deoarace numarul de sleevoné de conducle din uatsten do volum st viteza medle de deplaare i scalgs ei sestrie deptnd ‘leant da coat tential an omar pon aca eraetayfe eaaclecacts W deel wee ei ote ‘ei condeel rca Seta fet cota Wen stoner de end 4 anata ste) te itn ik xia grin) In amt emir eh 44608408 = 844-18 som (Ghai ate amir Avoa). Prompt aes fatto t ‘ten uc cy an ef a In deumnal lo, electrons de coniti,sioenindae de atom me Aafutl, se manifests asta resitiviaten electri | 3 Prin ciocarea slectronlor cu atomll metals, seein cadens ‘ parte ia ener or cinetles, ee av transform Ty cldurk Astfl se ‘xpled thearea materallor eonduetast srabatutedeeutent cee ‘Cfesterea temperaturis ual condustor intale area fault tk ‘nea agiitiel termi, etesaren anmarviat de viper 9) dee ere teres Feet Pentru a se caractriza eresterea rzitvitaii ew temperatuen ta tmaterlalele conductors, st adoptat eafcenul de fanperdard ale tot wot eu Consderinduae ck Ia temperatura 04 rexistivtates materlalulat esto pq. eateefeste lap, sind temperatara crete In collet de Temperatura al relsivfaqi te dnt Ge telat =) ; tn care oy — ex ropenintherplren recto penta terval de tem pertord 8s crslerea eit de vesieboitate pein in- (a) leralal de lemporoard %, — 6 BM ereteea unit de reistiate pera 0 cree tpt att Dest, catoatl de tyrant arr oreo tua anti te reaatlte prs eon enprat en gad 6 ioeeeranead hut ete o marine car ae cunt co mln °C" ‘au Kw grarenpresimsivvaoaren Bad penta ste eae pe Vesa ci Sofie at bidetane nl are ie sea pa ele Minesaauet fo lsirileseendetnr av reivtaten seri cprna Ince 10 gto Seon ihris crac patra lston de valet ete ue pot inne froma tn ectron iets apa oct eu nna Acca rere eateries near exer lero de alent ae ‘lore etic ponte de nna eater era Tune Dest de maa sencadacere reise sale ev reer tempera: saece chat tempera Tavera syria tate rede mrt eof wer et tie ‘Acests material fn eoudiinormale a ele=) 2 * ‘a reativitaten eletee enprinsh ll ser om lectronilor de valen{a sl transformarea lor In electron, beri, atinge ‘tot fosrte marl ‘Denschven diate condactare,semisonductoare, si clectrolzlante se poate enpica si folnindacse dagrama energetics Boral pe tein oun carpus slid in tgvrs 1.2 sink veprezeutte diagramele energetice pentew eile trei Uparl de materiale letrotaniee- Zona nivleor-energetie oe fe de eleetronit de alent este repreentat prin suprafafa dubia Tupurai conn nvellor energetic Uber este reprezentata pein auprac PAR alate haguraté, lor supatstanehagieats eorespunde zone fn tera. 'S observa cl la materiale conductoare (lig. 1.2) nu exists ont inrit, lestonil de valeatt pot rece ew uyuriala de pe nive- Tele enorgetiee oeupate pe nivaele enetgtice bere, lar sub atic tinea unl elmp sleciie exterior sIntstrabitute de carent electri ‘semiconductonrele (ig. 1.2, #)sint materiale cu o 2008 Interaish tngust cae poate fl misoratapatr-an aport de energie dln exterior (eral cx ca putin Wh i Blectoiolantele (Tig. 12, sat matarlale la care zona intersted ate att de mare, fsit conductivitateaelestronieh an se observa th Canaitit normale, aportal de energie dln exterior, pentru ase produce fondue, fld deorbit de mar ‘Condactvitaten lectriet Ia aceate materiale epareo da.cu sehin ren ealitativs a materialul, w nett epost of Sst Se ald ww epee vari tuuide tate pee rie tempest ew ug Cur se ot Kv oa ate 8 pom alt + 00— Stilt smenanioar nea snue Gh Uttar soap YVBRUPICAREA cUNogTiNELOR 5 St tec sro fe tempest esate (s 3. 8hw Be (a 209, 84 1. Sp durin empaths apr al mii ne da ite emecres std eae sca Wrd do'8 UC rl oan eet a Ox = 90)Capttal 2 MATERIALE CONDUCTOARE Metalele si alljele lor stat eanductoaredeordinul 1, le 24 oa dusvitate letronted, igi mics reristivitater i ersteres Tempe trl nu suferd mifiedrtesiaice clad stot strabstote de eurent Blcetrolltil stat conductaare de ordinal 11, Eau conduetivitate oni yi mleyoreath resstivitate ou etter femperaturit st sera vabditieetehtmce lod stot strabttat de eurent lect a acest capitol sat prezntateconductarele de ordinal 9, weta- ele alate 1 "o Metaile au tosuyci speiice comune, care te Weosbese, de ccesie 38 slemente nometaie- Acestn slat lulu mal, dictate Inelenbat Yoel, conduct termic eerie ‘Cu excepfia eltorva male pretionse (eur plating) eae se sese ta ssonrte Pitta Instr rtf est metaelt ge elses sub Fon de eombinati enimiee ox, llr, sulfa earbonah sea, fey anita mineral Minerale te ste In tosh tmprennh ex care ormeazi minreurile Mutaele se extrag din minerart prin diferite procedee. fe Allajle motalcesint subeante obfinute dis contopitea stag ‘dow saat multe sentecbinice dlatreeare eel pun ons, flat iniepari cosa mare toy mil mpi de erate ‘Allajle se obtin prin topires dementelor componente A, PROPRIETATILE FIZSCB ALE METALELOR ‘$1 ALLAJELOR. 4¢ Laclat motate este propriatea moallr a aliajlor ea refeta plete razete de trad care od pe suprafle prowl tile THufal mettle ae accentnest# prin Istealre mecanid, dar dipate tw timp ea trmae e ren{llor ds oxifare im atmoserd. (ae exeeple etal pretause gf alate laos) 2 f Densitten ate mace pe care o are unitate de slum orputeh considera: d= En se exprim In kg/o, eee repaints desitates ani carp ei vole tl nk tee ella se nal expr ta hid? g/t fe Fusibiiaen este propusatea netateor deo rece din store sli re eda infant eri @ et, "Tomperatica la eae are lee toplrea metslilal se nomests| parc epi! : eperatas expo In lun nn ade Cas Unitas ie masues geal Caste (cu sual "C) ete als eu ualtatea de smasuraeivin” (ca sinboll Tengen diatre temperstira 7 exprimats ta kelvin tempers tora eprimath ta grade Celsius este AC} = M1] — 27810 ony sonpeneieee cant aaa iments meta tare tra (i ungine) se, caracterizeaed prin coeiientat de alate Ina Cofiente de dtr dnird rate crete vunitatea de temperatura. Rt sp notensd eu «gle expelng ta sau ot “oefcentl ¢ are pentru metale valor de ordaul 10°. 10-*G-+ sav 10 OR Dilearen tn ootam este propordonsld eu coctcienal de dita fa volum are ene detrei set tant mare detec de dilator Uinta G39. "e Contuetiiiatea temied este proprictea mealdor de a tra nite ldure SMarimen care earacterzea conductiilitatea termed se numeste neivittetermied st represinth conduct fomied un erp omogen ii taro in care varie de temperatard lerodinanted a7 WE protace an fe tei de TW nie tnd plone pra care eu Tieare rie-de I'm isin sisal [x dianfa de} m tal deed “Conductvitaten termi ae ooteaeh‘c8 fae exoring tna be metruckelvin (Wen) ant fa alole pe aceuni eentimetT grad {aan (atfasmG). Bolden «x acesylcobauctivitate termich ae vax Teareanumeries alerts dacs eatg eageimata ta Wyt-K sau to talfeeome aMetatele ou cox mat imate conduetivitate termlet sat arglott cup mp Nise au fo general conduetivitatea termicd diferith de con a musta componente fe Condutiiltaten eleetlek ete propricate mealar yl allajor de aSvonduce sunentl ee . dacislate electric. Ea este inversd ezistivitatilelectrice, se notea2a Bin Den Se reamintete ed restivitatn dlstried a mater sf allajlor cyte ch steyefea tenperaturl, diel conducfovatea eee sede ct rere tempera ‘Argiatu wate metaat cu condectvitatea electrics cou mal mate Allsjele ow conductiitai clear disrlte de eee ale metallor componente cy sh se exprim 1B, OARACTERIST-CILE MECANICE ‘ALE MEPALELOR SI ALIAJELOR Cirscteritele mouanice stat proprietitile care reflects compor~ aren metallor salar i aefimen Toreor mecanice exterlaarela SQ Elatlctaen este propristatin corparior de ast sehinta forma sub tejinen nar forte eferinare reo mls dea rene fom i= fate Indah ce forfeleexeioare ru mat actneasd i 'Secoushri o Bors metal, rezemts Ia capte (tig. 2, a) Sub sotunon unelforfeexterinare Bara te Incovonle 9 revine Ta forma, faite ela fort diepare (lg. 31,0) "e Plastictatea cits propel corpurlor de asl sehimte forma sub deflunee nor forjeeserioure, aio mer, side @ rine efrmate Dertuanent yi dupa ce forfeleexeraare na mel eclneaed (Ig. 2.1, 0 ‘entra caltg material, fora are Ml deaemeacs plate este mal mare dct ra cre deormeneleie “e Duritatin este propriate metalelor sa aligtor de a se pune patrandrt tn mas lor @ alien corprt sade care find 9810 defame apawete den inal rsptndlts metoda de deterininare a duritail este meoda Brine Aceasti toda (Ug. 22) sonst in apasares unel ile de ote i datietral D (care posteri de 25; stu 10 mia) eu o fla F (eu rina de eblel lntee 025 41 3001 daN) pe suprafate probel, Dutsta plain este de oboe! 18's. Dupd departarea bill, pe supeatata ple =— >: s mispara cn ajatoral ane lupe gradate. Cifra dp duritate #7B se eal Sleaea ta fancie do Slaraetrul biel Dy de forta gi de diam tamprentel eu telat 1m ~£ (dann ea) tn care F este fortaaplint, ta daN, lar Seat aia, tn m2, a clote de diametra @ sa = pe Pae Citra de durtate ty funetie de diametra dal caltei poste fasta als tabete special "tatoemite, pleat fy lieratary de specal [Exist alte mtode pentru determinaren duit, ca ockoet si eiodu Vickers, descrse tn lteratura de specuitate | OSS neaitena ‘este propretatea metaor st alajlor de a revista ta ecu! Gotta ales bras). Ba reprctatt raportl intr. energa ecard rupert plese eeanentranarrsala pls Resilient see mete 15SS —~ Eimetra” pateat(datfem’h eee eine eer wae eat Innere (ig, 23, 0; = SGmpestane (23, ) tgemote ig 28 te pact lft iat sapoe I alii compuse (imstan rei . : analyte eters marl tn de ut 2) ze Rezisteatele specie se determing pe basa nceetilor de sere tents ga cacusan, penta teare material ta parte gipeniee tare tip esata “© Rezisenia a ohosealt ste propriate melelelor t'« rein. te © pies tealied poate sh supore rk al se rupho for} aplient teat 91 Sagura dats da se ponte rupe endo for de seeaq vaaate Felt es rexbtenta la oboeala« unatmateral metal ete mal ated ‘eristnta Ia oboseals st determing la materiale destinnt real irit'de pee care funefioneaai inp Tadelungat la saci vabibile Fepetate (periodic. 6, CARACTERISTICILE TEHNOLOGICE ALE METALBLOR. SI ALIAJELOR Caracteristcile tehnotogie sit proprietiile care stailese modal tn care metalle 31 miajele pot fe prorat pein diverse precede teh Gapactiatea de yenate a unl mt Spice tara in const eapacitate este dependents de festltatec 9 fliditaten ‘materia Gr eit material este oi Susi (e topes ft tempo aur ma jonni) ie ttre fatten mad sare, adie fo are toita a4 umple glut fale mal inguste ale Tormeloe fle turaare, material ate ca Dcitate de turvare mal mare su lig) exe propletatea re, oni ase oline piss fne te frme “ee pulea ft deformate plastic fara fisure, to cals ta ee, prin lire sau prcae orjailtaten se déter ee aeraAccaststnceeare const fn tarttea, pia prsite lent saw prin toviee's uel probe de ford clit cu talfmes hy samt Plo ae toalfime hy sux dlametra (ig. 2. proba teflatl tfebule sk yrextteefgpateet su Nsw Forjablitaten este eu att tat bung, ev cle diferente 1a aparile fatelor sterioare, ee mai mate Maleabiltsten este proprvnew mettle jl aligjelor de @ pula Perea mnt oasis ste plumb sani "ciliate este. propria pe care 9 au’ mefaele gi alee de putes ft tase (refit) in fe sf Materdle cere sft maleails nt ductile Forjbitatea nleabltaten siuctbitatea sit earaterst il care pind rect de plastitatenrtrialull "e Sudahiltatea este proprilaea metulelor sf aligjelor de a permite Imbivaren prin tears pind ator, eu su fe eda de me 'e Pecluerabilitaten'ete propteteten metellr 9 aajelr tea pula eet pr oye leu, grin, fezae,rabotare et.) D. MATERIALELE CONDUCTOARE CU INALTA CONDUGTIVITATE ELBCTRICA Tar plerierile de patere sist propartiouale ev resents {p= Rx}, deci pentru msteriae cx reitivitate micd corespund per test te Minereurile de cupru se gee ta Zar, S.U-A. ULRS.S, Spani, Suodit, Germania, Cl, si foarte putin I tol tn (6a, in jute Tul Sons CotapSeveriy Alba, BistbeNssud, Suceava, Harghita, Mare fh indisten eletrotehaid se utilizead exeluly cura elctotite (ating pe eae eletrolitid) avin o puriate de 4000 Chracteristsle speiiee ale rapeytsleetralitie sit ensitatesy dee = 80 kgldm™ tempera de top Hhen = 1089 Semuctivistes cath, Sty 88 mjOma® Qe aC Feritivtaten setreh, fea "> 001724 Qroatin (a 2°); ‘ooativiaten terme Sey = 0.908 ealfacen Cs = 0838 41868108 Win la 270), ‘Co materia condor, eapral presi mate eondutivtate ele ‘eset termes, oouplad tent I doen peintre celle meta. (ups ei s ‘Se diovan ae salfure i aeid azote decir Mirsgenuia tre i prevooe iragiates ne e"caracteratitle mecante le cuprfut pid n mare mkner, de ratameatal termi. Dupa Trager, ly teee, at obae erpra tare (at) ‘areare a rezisten metanieh mare 1 slungire meh ia intndere Din eapeal tare, supus reeoaeetl Ia temperatura Ye 480~S00"C, dupa rain se obine wn crane Fereala tae med 9 Cuprul este foarte duetil gi taleabil, se Hipeste gl se sudea2’ ew surat sare reistenttsatlatiettonre Te coroiune Reeteu el sctnee sed et pa pul ceoeeenre heen Tesetied ge etre aeter ed vanes va ga a ia slur bite. fevi; plo de tonlacy ltnle de enlectr in magia! le inn nll de traneport 3 energie! elesiie,redeaoare ot euprexi, et ‘Guprul se Toles gf tn sllaje magnetic, tn alla de snare rete sii tb sje Teasengh means sponith de cap e Prin alleen cuprutu ew alte metal se obtin saterale eu earacte: ci mace ale tsa aa Ts rt i iat neta : yah ete un sl expr sine vid consiZineul din sland marete seskteta. gi. plostitate aligjulu ; prin {roduc in alain, fa general, tn detrimental eontimutulti de zinc 2m fer towns teste caraterilieile meoeanie, itroduetndu-se — plummbul favorizeaz’ preluctaren moterialului prin agchiere, dar Binteatibe careeteiats ‘prin duritate mare, revistents mare inne, to ape ta Aces beonzuti ax avantajol etn contact ch cufeul u prriat eran etochiie, abe tad proxi sla! Ptenid Brows cu soul ge sibolieae8 ca Burma deo fe ear ine ick eonfinatal de sean, Asie Hit 10 fasettnna rons eu 10% stan Bronrurile en stauin se flosae pest realizaren de areut, thee rane, hace, Ingice ete ‘Prone ex wtuminie are continutal de alumi pad ln 10% Act ala) are festents de rupete ta teseinne dbl fat de con & ‘oazalaoblgauit; te sttaenes, peosint n rsntenl mare I oro ronal cu sluminu se simboleeszi cu BrAL yemat deo cifek care Inch peoentat de sha Aeestehronzni se foloeese Ia reallaees plesor supuse waurl me canier thse, lngite ete) 1, Bros ea brit eontng ttze 245 2.5% Dern i ate ear toriates mecaatce nbunatitite, {8 o secre pronunaté'a conde: ‘iat lett ve tag fete soph propre apropate desea ofr Acesteallaje an comport Dine pin In temperatura de 25 gi ou Broazil eu beriy ponte contige yi whe, propriate alajlul fina tabunststite ta spectal tp oes ce rivets cesta la erie tart rica, reasteaqa ta aura, si peeslots elastiitate dub fate do ten a Bronzii eupri-berli, ronzal cuprucberllvaichel este fetomagoetc Bronzatile eh beri so utreuinteaaa pentru realzaren areutilor canauctosre de eurent letrie,contactelor de ple, potiperie, cue tslor de intreruptore, peslor de ecaunoledele et (©. Broneul ca code ot in eontinut de 0.9% catm are rey tonne epee a asin aprox de do rina mae deck can cuprifal tare, fara sb prsinte p-selere pren tre conductiv {fir eectrie, ecea ce tl tace wilsbil Ia Telisgrea,roudutoarele, Tino eetreeaerlene, llr de trolebu,eeetronler ectra sud, fantactlorIntreaptoarelor (©, Brancut eu rom eoatine ttre 0. 915% erm, far conduct tatea elites jag pat la 80% dln ea # capes ‘si pistrenza propritaile metanie pla Ia tempemtars de 40 Se utlieaes entra eonductonele liner eletrice de Inala ten siune, Te eeetrocl"de-sighed, In tehnien nuclear ete, a© Broncut ex arin! eanyine pin Ia 0.1% arglat 51 ae oduritate mmareeare se pastreath plat In terperatra de 300°C Aces sli) se utilzeart pent veallzaren lomadelor de enlestor se maynorslectice en sepinurgele ae funetiontre (magi de tae fiuney apni destnste a feneiona a medial tropa ete) “Blanc ex mangan este flat ponte procase fain inte stu ats, caractersticile allel fad nenfnnte gf Lmperaturi rideate 1d" Broneut ex sre contne Os “02% sitcom sete reictent va vibra puternice; poate foot La temperaturl pln Ta 200°C; se Milicnsd Ie agin eletrce ponte Iaricarea Inelle de contact Alumni este col sna risptndit metal din seearfa pimtottul se gisele sub for de loot, Abnereile ele mal inpartante {fe Slama sat? homsta 91 cla cave se plsese in Prana, USS. Wagarns Gres, India, SUA. fm fara noaattd se gasese fnportante dehminke de Bausita ia mwa Bihorall, TExtragesen lumii pit Daw ts se reli la wo An tr tn dood ape: Prima clap coosia bn extagecea aed (31409) din osltd, cafes efecinenes la Cambinatl se alumiud din “Ofadea Fatioare setae Combinatl de aluntnia dia Siting Caractere amine sh — ait, y= 270 lt temperatura, de topite, Oa — GSS = ndetrtieten cette, 4 = 37 mom? da 200) = fenstivitaten elses, pqs 0,027 mtn Un 20°C) e tendvetiitaten termi hy, — O88 ealacem"C ~ 0,534 1808 10 wink (ln 20°0, Atuminil este eat inai usr dine mataale wilate fo tehnie TResstenta To corveione alaminiuui tn atmosferd wscata este satisffeftosre,datoitspelielel deeald dealimini, care este adevent Slngporoads ta stmoster meds, datoritapotentatlul su de lect Hoar negatiy (13 ¥}, alumi este cierto contac cu metalele tebe obignate Alominil nu Feit (1 wbratt mecanice sare reritentt mick la bose ‘Prinepalle wit ale alunite ty industela electrotehales 9 2 erect an ston en hts, enndenantoare electaitlce § hnod ta condenontoatele detente iat cablurilar leetrice, tn Toeul plumbului ~ eallaten talsurilr transformatoa relor gl mapailr electrice Telzaren enducocr eablrir de reap 91 abby ve ater ta : rolor de slung ests fnsatilenth entra a sustinegretatea proptle 8 ‘Guinn de soporte peste de gai syedy vit, Dik sett enuslcondulncte pnt ile dete sorte eel asta hrc oe ig 23) Shine feof ns, eate er Tain et conducteilede smite, cs ala ual mi Shel ats cant pineal de acndueecwventl lc, avid ait mained dct ok Alljle alomininat Iu seoput mirivsresistente macanice a abunlnila se realizar line resitenta mecanie Fleets conduetiitate fetes su lent de ame: Se cinoae asttel o erie de aliaje en = suminiatly ltunisitcupri, sndaieemagieieuminiemangan saaminiucichel 3 TMAllajele de sluminiy tlocaise expr, care este ua cleat det star ln ealioarenconduetneelse Uinllor cleric aclepe de tnalld fase a eablurlor de ttt fses tense [Exist o argh saeatte de alaje de turntorle lijeleminabile oh Mg: Allajaldursluminta cootine 4% cupriv, 0,5% mangan, 0.5% mage Act alia are catactorsiei mecanice superioaresbuminilu, fash reraanta AOL lo cororiany motte ponte care Allajl 4e"atoperd tal un strat protector de alumni plAlina sltumia cootine 15.5% sla, est stamina, Shominial ere resatenta In eorosane superiesréausniniai are ‘tuiitate mare, permifind @ trnare de eaitte a pester El este aiizet pear turnata de sarese, ssi ta diverse plese cx orm amet ea ai : @ Alla aluminiscmagnestesilela este conosent sub denumile ometiale aldr alder, mete ete "confine Og magnesi, 0% silly, 0.25% ter, rest slunioin tHune, com ce il face utiliahil fy teniaren lino electrice aeiene (@-Allajal slominivemangan este utiiat. penta realises pra turse'a cllvllor ratoarelo tn Seurtsiteit fe motoardor cletice 2 cowPanaqu® INERE DoUL covoueroaRe exec: Se conslderk dowd condctoateelettice echivalente (care au tun ime gash aceegirexisten{d ecsiet), wnat diy eupiu 9 ella isang nae Sufodi-se fotze reztiviiiteelstrice ale cuprulul i atime ion exit relat c Pa e5) pentea ea exe doul conductonre, de aeseag! langle, sah aceeas Fecistan{d. elstrles, sectunie wductoarelr trebuic sa ie fei ‘Dia eoudila de egaltate ¢ exstenfcoe remit, penta za an de unde 51-187 See es) Deel conductoral de alumina are o seetne de 1,97 oti mai mare ect sertuaeacondustorulat de ee, ‘aed se fne seam fore deasltstiteeyprlul exist relat eee ay, poate calula raportaldintre masse elor dow couduetoure a= Vardar = lS 10) {care Vas = lS fepeesiotl volume conduetoruht de alacinn, Ueloindase I rela tin 10) 845 1 197 Soy day eb dash iret terse eat ae ieee Argintl se gésple to naturd sub form deminer numitargen ‘ita (Al) sat elena argentifore (PARE) ite al tt estates, dye 109 Reid iemperatara df fire, Oey = ante onduetiiaten elected $f, 625 im/Cmm# (a 20°C) Testivitatea let, ¢44* 0016 Cnn (02070) Coadutivitaten termi” hy 108 elfen ~ 1,08 s1a8e‘108 Wak a 26 Aegina are taal mers conducted temic. este forte watnbil forte dul (atc ade agin. poate obtine wn tr lng de aproximatiy 2 nsdn agit e polo tue for eu grasa’ de 2008 nn). Argintl oreo mare sina fat sul, ew care a solr 1 temperatura obiqnultl 9 ehat Ia tempertar! tale aegatal Agta find foarte masle, pentra mires dust aise lias cm alte'metate, components pristipalt a alajulal tamlgtnd geal Alisa de argint eu 8% eupru,cunoreut sub denunitea de ergint uy re dartate rte mare conducts etre termiek Dai de cee ale argutula par Acest lig, precun si ajle arg ‘Sdn argitaur, argintolatinh agin plod sae weet ta matrisie pentru contact tlecsieeAgintu 9 lijele sale slat witate penten sematuri de eoaden satoarescondsetosee peat caren! de fall feevents, file pent ‘gurante, fire de suspeasie pentea spavate de mssuret te ‘Arglatl ese un component In aiajale de stale projoas flasite punta relizres feostatlet de pclae etlon. ‘Aaja aint cuprane ae flceste eg all) Upltpentea fipituri care bueruszi a tempetatu Nido Ss. sume (a Muereul urfr se poole in ra lull vuln, a zfedmltale tuonlaa ie ex sae fee aula en se cseate (str tute sll complete, impata ex agit copra ine limba Merah ale se pelucene t enol: Feney, Bain Mare, Bietlatb Crtea de Sitin Man Apomesis Careteete ear stat femperntaa te Topie, yy ~ 1.005 H 45,4 m/CQuim® (la 20°C) fondueivitates ete, Feuilitates etsy py“ 0022 mma (in 20°C) 5 = ondustivilates, termed hye 037 ealf-emoC = 0,7 4,868 1a? Whim (a 20°). Aueal este eel mat dat i ante meat, Din olin faite eu grosimes de 1/1000 ms TE ng oxidenzh le nil o tettpertard Aural put fiod foarte moal, se aliasf ea alte melale latin argoty niche, cobalt, eupra). Till aurululfntr-vn ali de ane este exprimat in carate rate = 1000 parfi-= 100%, ai aut pur ‘Aucal este un element ideal pentru scapes, peotelied material i osdar. Ea depen elevate se uliznza aw de 2 slanect de 8 erate, ultimal-avind vesstn|s mal mare fa ud sf find mat Stratarielestolitee de ins, pelastoal esullor fotolstriec. Aine en: aurargin-cupra,eur-nichel, aur-eobll,aut-argint-pla tink aut platings ut folosite fa entacteleectrie ale nstrumentel tte presiel laparate de control $l ta automatic, Paton se gizete tn nsiporl eure, In U.R.SS. to moni Ural se lsat cele mal meet cicamfate de plating. Zactmiatele de plata te fuer ot fw America de Nord ‘Coratrtte plains sat densa, dye 2d hg) temperatura de topite, By 94 1 77°C fonductvitton leery" 102 t/nmn® 0g 20°C) ~ Ferltvitaten elected, ey ~ 0,098 maa cs 20°C); = onductivitaten tert dey — 0467 calforns °C — = ,167-41868-108 Wim: FC) Blab ete else dn ped val eine Esto frarte malesblé st cull, ptindt-se lenin In fos eta tn tite foarte mbt : Plating este cel mal acump dintre metal, pe I vanta), rebate menftoata durtaten ef ic, ‘Se utilaeasa Ta reatiaren comtataor eletrice, iad jn acest xz liath cu dlferiteslomente ca iridiy tents, wolrany aietel Contattee pating-ridia sine indeatepeatralostamente de pec le eu treeventt mate de Ineerupete, Din plalind.se-eageits electro! pentra termocuplur,rexistene ators stabiitajt sole chimiees 2. PERLE. fo) MATERNAL CovMveron ral fe utilleazé tn namie situa ca material conductor tn cul cupralut 31 alamiiulod aceasta pe deo parte dtr costal att al Zed ye de ltl parte, Weel mecaleeraperinare irl ate fad exit electrics ult mal mare dct fens carat ha alumsulat st rertentt sabi Ta coroche, z Caretta fut sat denstatea, dys = 78 hgjdm* tompotts de topes ondustvitateseecek, yy — 7.8.4 m/Q (a 20%) etslivitaten lectriets yo 0108-018 Anta (BPC poietivitatea termed,” "= 0,4 nafs = 0171 4 1868510" Wim-K (a 2C) 1a ‘olosren conduetoareloe din fier tn_cureat aersativ pare Dromunfat cfectat pelcular, eare const refutes tent pre Puiferla conductors. Etctat pliclar este ea atit nai pvonunat felt Erecventaeuventufat este malridkaa, ove dlenetrul com 1sDroprietatie mngoetie ale terial nt ra accen In tga 256 este repre entat un conductor fn ets falibatinete velad este str Freevengh oasd (ig 20, 2), de Feetventh (ig 20, ) gh dee Font alternative fase tlt Sroevents (lig. 2.6, 0). Porfunes hagurata reprezits aetlusea coi Adtoruinésrdbitats de curent deci Datorithefectulal pelislar rexste. lettres 4. conduetorulys coste Intzuct sound efetivs (trait de eirentsletrs)sende pein semare, ow ersteres vertenfet erese9ipierderiecleetsite it Feral se utlizeast pentr lini de (lecomunien, pentrs in Ineeaale importants sob form de funie ca aes al conductor dia Mineresrite, consitaste din sulfuri gi arsenal de niche, se gies fy USS. (ln unt Ural) 3 Canada Caralerslte nlchluut sit. denstaten, dyy ~ 8,0 g/t? temperatra de fopite, 6, ~ 1458 Feristivitatea electric, ge) 0,008 Qnméhn (la IFO) Niche u se ouidessl tn atmosfrk gi a. aph Te tenperstara EL este malebil la cald 1a vote, duet 9) soda Tn stare purd nba soutien la Carleen avcello Dir gale aaice 414 schelares metalelcrpentea protect tmpotriva coreatull Nichelel este component fair mare varlelate de allje de foal MPRRATURA IXALIA om Torme ® Wolteamat (W) Woltsmul sa tungstensl se gisste sub Minereurle ds. volfeats se glseae in URSS., 2. Suedla, Austra, Atalay Spacin ste i Gractrstite alfa stat temperatira ‘de topire #3 300rc Feahtvilates elttieh, gf 0,008. Omina/n Qa 20°). Woltramul ate eel mal rida? pune de topes ine late latte EL nu se oxidenzi ta tomperstira dhigauita. Ta tempertina eto Incepe se ohleze de aces, folositalatetmperaturl pate T00G eae IIE almasters protest onre Wolframut este foarte dur easamt 9 goeu prelucra tonal bv’ orn ttn tbr In tempera sare falter produs poate fi refi pla la dimecrlanh te ead ‘de milimetea prin tehloya complicate : Utilsrite wolfemulat ty Yadustea cle slat: fllimeatae lpi ey tyeandeseent ts eallaren contactlor electrics ca texitente gene ooo lean atinaferdprotetoae} ia ateren terion tle opel ‘ata noasia se Tealizazt 0 gama atlatf de Uiburt cfescop ke buna ealitate In Intreprsderen ‘de Cnescoape--Bcieet ness, i. Mothdenat (ato) olden see crater urmttoare dentate, dy 0 kgm temperatarn de opie, Bee 2 oar ferbtivitatea ete p= 0.088 Dann Qe 20), Molibtenut se oudcecs le Cesprsier peste ear EL poate telat tat woe de tee Aplin molibenula sat 1 Limp ew iocandexents, pentru sxportlimentlor:taeantate secre resiteale pate eaptane fa letrri de tnt; a loment ener fa vile neal ny 29anata (Ta) Tantalul se obtne prin metalrghs plberlor si are urmBtoarde Feeutivitatea eleetiehy prs 2 0125 Cmmtim (a 20°C), Reditenla Ia earaciune lanfab este foarte mare, comparabii mF ae oxideeah a temperaturl peste OO" Nee lr multiple print sare: ea anod fh, condensatonrle lestltiee en elemente 08 Ineinre la coptorele letrice; en ned 4. Niet (ND) Niobial se produee prin metalirgia pulbertor glare wmBtoarsle NS enslaten dyy = 855 ae Feng vitatess pore 0143" damm (°C roxtsnte Ia tnmperstttfaate,ehanent din allaje dure ee 40 aerane eu TEMPERATURA, s0NS4 MP TORE Santa (81) Stans costar se gisele sb forme mine cl mat pinult Vad canterlta (nO, cate se gseyte in URS. Natal Ves \Garactrslte stoiala stat ensatea, ye = 730 an Hampetjtatea letrich, fot 012 Oimmtjm, (a 20), Stapit eate mellal el nak tr fill, Bste monte, xii, ct males i eS Healt bing la achnnes agenilr atmostrit, In aer se oxide reat nat Tn nupafaty forte pebeta foarte aublre, densh st Hea antdare proejensd metal de oxidare alterioard Stanil se utiliza acoperten tablelor de ofl in scopslprote Jari mpotrva earostnsss pent litt stare pur au ast pes te conecionan feo siguraneors este “tmjonct 8) bo Priueiplal minton din care se extrage plumbul este sultura plumb (PDS), nusmits gated, Cantiei marti cet inset se ganese TIGR, Polonla, Cush. Sent, Canada pi Romiuh Te fracas ea plumbul se extrage din nected ia Bain Spe erga dit Zo Bala Mare, dela RuyehitsJudetl Caray Severin de to Ben de Arey Jdetal Aba. Prluerarea plumbulal ten tn ene metalo-eiies fin Bata Macey Fervent f Beart deastaten, aya = 11 kgf? temperatara de topite, Dew = 827°C Feat vitatea ster, oyg = 021 Amt} (la FC) Pio eate us taetal most, dail st malabi- lst cw stbin plum devine mal du (plumb tare’) Vapor de plumb slo tore pulind. provoen intoxica it grave Plumb tu este feritent tn vibration ales la temperate Fi cates Penten se mit reslstenta faible publ seals eu ead ‘al biol, eaprl, ato dat devine wal bin enstest la erosion nae sett metal se acoperd cu ua stat bau Je carbonate uu, Plunbal nu eateatseat de acide! storhiie, sulfur, fosfri, doe ae dzalvh agit fo ned ecaie dual eid neste ditt} nu ste al * Plunubal oferd ces nai ben proletie impotriva razelot Héntgen ss raneor gamma El este stilt pentru mentale de protectiecouira patrunderi tumerelt a cule! etetrcsj Is fabreatea aeutmulateardor Geers ed piel de plumb ; le resliziren vaor allaje de lilt; pestru cerane de [otabeicaren celullor fotoeeettite Zine (Za) Col mai important minereu de zine este blendZnS) eu aproximativ 177% zine. Aces minereu se gaseyte In Romdnla, Ploala, Germanie In fara nonstrésoneeateatele desist slut preluerate tn vata dela CapesCCaraeriicte snes Mostly dag = 718. bald = Aeiperatara te topite, By ay = 41°C = Feautivtaten eedtled, pxy='000 Qmintm la 20°), Sieaal de oxi cave se formdsa8 ta suprafafe metallul este un temperatura obit sineal este easant dar ta temperate Intre 100 9 190 devine males st astel ponte flamint,frjt,(re- flat, Pesta temperatura de 150% Fedevie casant ‘Na este atacnt-dsloe te aps Priseipaele uti ale sgculut:zinarea toler 9 srmelar de tir, operatic eave se namegte lnproprin pgavanlzre’ ; ste component Aishioes pentru renaatealeetrosior elementals! alvanite a Tamelar tube penta. siguronte ‘Alsje ale singalu ca eaprsl ss alumlaiy sat flositepestru con avcoate eestice care Tnloguese Uneartcondoetoardte de euprw sa saat . MATERIALE CONDUCTOARE CU INALTA REZISTIVITAT ELECTRICK, ou acento materiale se realizeazh eae de rece teins talon = Tetistoare de porite st reglre’ = Fertoare pent toeilaie electric. Maloilele conductoate et foal reltvitle eleetrch trebute st sett aratonrle coi wean ree allt retlivitate mate pentru a se putea obfine cexistoare x rece ee ct mame atr-n Ylu ek mal mi ( ans oyporte temperatura de faue(onare, (ri ea la elie a8 de- ving fragile tau svat modilice propriate Tali; JiMGpctcental de tespetstord a exist aie" si fie etl mal mi, ales rexistivtaten si se modifice elt mal putin eu temperatura (@= 10-4. 10-60 ts Ga ermosiectromtonr tala de cupru sti «8 mat edusi, ideas penten materiate tia In fabricaren resitoarlot eer ie otate la aparaele de masurat. Ta enz contrar acest ten- Soll faliten Indiatie eparata de misarat a fe itive 2 Se flee te metale pire elise, Metalele pare au ttre tae lt denne a tlt dee ote mc eae tet de tniperatrt reset ls ar fe OO $i plas sft mpene coracanlatemperstri ciate, 1 AMAIE PFVRU REZSTOARE BEALON $t ne enw a lino pentru restore elalon side preci utizens8| man sina aghtpe bak deme rte an 1 Mangenan sce raioaser composite aproximativa: 85% pra, 12% mangen 98 3% nicl su tumnta, oa Pentru manganina ce mick! sosticenal de terperstars al reaie Liaise JOC raat rai, vnunen tele ‘eomoloate fw raprt en euprul 24VF6 9 Lomperture maxing de sare ir (pena agra ovarian ete ip ‘Manganloa se pelurea28 use, ptod fra tn Ment tire subir Pent imbuntatirea proprietor mengunin supe aa featament termi de tnbitrintte prin recoaece In 100-140 te Vy Seespare, vie lst apotplsrarefndsungata To temperatura ln pe baz de motaleprfioae sat: aurcrom, argintman- sete sien senha ln a ert mate cot ode wate « Ga ainj'yotr rnitace se silica cnt she ih fears euprushlctne et) © Chstntaa ite Cl at) din seat categorie vedi 0p cap sli ie ea ef te eprtnd ol eit apron sac OSC" pay te stim oan i “Gonstaiona se reitiusten tach 05 Qi temper tora ‘maxi dontnare 160 {te tensions ermodectfmstonre mare tn rport cu cupral, de 39 VP eva ce ice intial etiare aint epee a femperatura de 90° constant se exces, scoprinse ao pelicld flexible 9iizoluatd electric. Aceasts plied permite uti Ire thle de cog stele 8 ie bate feos spr ~ Sa err tte ~ 8 3Tanant,spirkngh spies, tn conteuctia resistourlor, eu condita ea TWnsignea ttre doua spire vecine sh nu depiveaseh fe Nichelinn ese tn sia) te eapru-itheemange. ‘Bciathdiferitesoruridemchend Ia fuelled rontinutl de nicl, care poate vat intee 23 91 38%, Gttintal de mangnn. te alla} repretiats: 2—2% Nichallele su eritvital de ord Ot mmm, coetieiatal a temperate al rezistivitayt de 14-10-79 tensunen termoelee- “Temperatera mania de wtilzare » nihine este STC Nuhina se ullizeas8 tn special pentry restate de pornite sre res tratiel In motoarele etic, ‘Ate aliaje pont rorltave sin aliajle din cupra since! alpaca, prec forte ‘Aste alljo eu oeficentl de temperatard al rexitivitati malt smal mare deel el al constantanl outa ate revisitate mare (ite 1,5 Qmm)n), dar are dezavan= Aaja ok devine forte enanatay In special dupa te vesistouele tu Fase tlonat ta temperatur Fidieate Ine eupr 2 METALE St AUAIE peVIRD RAAT MF HyeKLzIMY erm faterligce ut lage ASSP CM fie ele” ets tlt ep aba 4 Allaje pe hazi de nichel 49 Nieromut cbnsine 250%, com, restul niche Brecanta: manganufut ty all} ta proporte de 12% favorizeart forjaren gf inaren, iat in proportie de 58% sporeste wml Feist= vite ee ‘Netomurile are functioncazi ta tomperaturt nate eontia 9h 3— Pullen, cafe spoeytesabilatea termes fealstents la tp atu ideal ‘Alajele nierom au temperatura maxima de wtiizare 1 0076 so mare rezistenté Ia oxhiare eromal confine 60-70%), nickel, 15—20% crom, 15 — tual 9 eleva procente de mangan si molibden Introduse ia} in acelesst seopari st la aliajele niram. Ta temperature G00 00°C aeaste alae devin. fragile, Slat mal leftine deett alljele ierom, dar stat mai putin reisente In oxidare, din eauza continual de Tee Ue ati u ‘Allaule pe bra de lel find seu, +94 elburat lla Dax de ier, Tedatente in temperstus! math, te a ie Reeaial conine proaate 215% rom, 5% slum, ‘Aj ste wtitiabil pak In temperaturl de 1 080 saa EON ste ma tt nal rag ect iz, presage Extstit aligje de tip feoral care au un proceut mai ridieat. de crom: i stumb, seen pnd ars la tempest plod 1 S600 oar Tindal date se pleteash sual i at, g)Kinttayprodes si ssineor sian” in Seed, confine 04% rom, $034 shins By cable veel ‘te feaitiitatesetried'19-138 ‘un¥/n, Sperone i lao pes mand fe uta det Groat cantae O43, rs 05 cro Ns shame a ‘carbon, mangun, sulf i fosfor sy ae oats erste tenets! maxime plaka 130 Se eee ee, | : a (eae alsAlijele frosse se obtin din minereuri de fir, care contin Feral sub forma ae asian carbon Procasul de Dezi la obfnereaallajlr feroase teprenats red cero oxislor de Ter dls mintex eu ajutoril oesull fl oxidtut de farbon, la tomperaturlTualte, fara cuptor speak numat fend ‘Alisjee fence slot frites ofluile care contin, pe tng fer carbon, s alte elements ess sllelu, man gan, frfor#!/aalh, ute Elemente permanente tnojoare ale ferlal st ea?Monulul Ele tat pre ante’ ly Allele Teroase ta propor rt’ el (de dint sutlaor {Su decile dle procent) |. PONTE, ‘Se sunonefante drute sau fonte de primd loplee 9 fone arate in plese sat once ea dota lpr Pontle beats (de prin topic) reprints produ pei at com afear turers fling ebtonts pla rodnecon moctoeit on nts fora ccsufut ta frat Fontle brite se ulizeasd numai peut fabricar sltoralije ferosse st aneme* fonearlarmate sofa Fontele brute au intre 835 919% carbon #1 se clasfick n= fonle rate neat fot bre alate fe Fontsle brute neallatesint fonts fu care slut 9 manganu! au deptgese 59% Teen pent Ait slae mal mimes footers nan 2” Fonlele bre nealiate, folsite entra otineren onteoe turaace fn pies au sniboturle Fi eau EX aphex nat taste fy orae Aosthise su ta form de ealupur sat Fann be alae sn Tose to re sa 9 mangynt ontele brute alias se folasse c2 aos Ta elaborates ofaurt speclale hse simbllzeaed allel FS | — font beatles Og — font brut manganoash saw onda FS0g — font sieomanganoas Aceste fonte se tin prin retopies th enptonee spetale, sumite cubiour, 4 fwtel beuteimprevns eu fonts veehe st fondan le contin Unre 2 sf 43%, carbon si eeientele permanent, tos bites hy tunel de continutel elemeatslor tmoptoure si de condtile de solgiienre se eraebese fone ale, fone emu, forte mateaile or i con|in: 233.1% carbo 0.6% aie, 008% st, 30,390 mangan 9 pind la O% foster, Sot font pontr fabeienres piel rstatente la uz pens obtineren Tontelor mtesbile 1 Featele ceuupl a sinboll Fe si contin peste 206% carbon ; osR.any alicly, este tnbundtateste. gropritate de trate: ‘DOS 0.39. alt, see mireste durtaten 9 abksteand Muldtaten Th5-0.8% mangin, care miegieams aefnmen dsunatoate a Sula si 121% fost, are reduce temperatura de top're mareste Muritates 1 fragtienten. Fonlele conayit shat cole nai tiliate pentru retiarea de plese turmate in fonts tn industria eonstretitor de agin st industra eee trotebnis ‘© Fontele maleabile so oba din foatlealbe prate-un tratament de onlenbitateenre contd Tatra indlzire tndeungatd (late 20 6 ‘8 by le 850-“O70°C.usmata deo ratine foarte facesth pn Is 720C, apoio réeire pink le temperatura ambiont Fontele saleable se sinblizeasd prin Fim i slot foarte utilzate In contenctn de tagint pentru fabriearenpieselortlck sau eu pete sue w