Jack London Ratacitor Printre Stele - Roman - . Editura Galaxia Sud A 1991Traducere: Zoe Virgil Arion Editie revazuta si Rote cronologice: Mioara Dorobantu Coperta si ilustratiile: fon Murea ISBN: 973-9079-00-8REPERE CRONOLOGICE 1876° 12 ianuarie: Se naste viitorul scriitor, fiul Florei Wellman sotie nele- gitima a astrologulul W. H. Chaney. _7 septembrie: Primegte prin infiere numele John Griffith London, ' dupa cdsdtoria mamei sale cu John London. 1889 Ducind o viata de mizerie familia se muta la Livermore Valley, unde micul Jack consuma primele sale fecturi: Alhambra de Washington oe Calatortl ¢1 aventuri tn Africa ecuatorialé sf Signa de uida. Primul contact cu servitutile muncii: supraveghetor de stupuri la un ranch, 1884 © Studii elementare ja Oakland Grammar School in paralel cu presta- rea unor. munci istovitoare si prost plétite. Cae totugi timp gsi pentru cdrti de care se _aratd tot mal avid. 1889 Absolvent af gcolii din’ Oakland. 1890 Se angajeaza temporar Ja-o rafinérie de zahér din West Oakland; tucrind uneori cite 36 de ore la 6 magind. Pentru a scdépa de» corvoadé imprumutd bani si isi cumpard o ambarcafiune veche, cu care porneste, braconier, ja pescuit stridfi. Dovedind un curaj ne- obignuit ajunge in curind s& fie cunoscut sub numele de ‘Pring al piratilor de stridif si “Print al betivanilor: . 1893 Angajat la bordul vasului ‘Sophie Sutherland, Intreprinde 0 calatorie in Pacific pina in largul coastelor Japoniei si Coreei, La 12 noiembrie, ziarul San Francisco Call anunté ca un juriu a acordat “In unanimitate premiul I, in valoare de 25 de dolari, schijei Povestea unul taifun tr largul coasielor laponeze, de domnul Jack London, in virsta de 17 ani’. 1895 | Se inscrie ia scoala secundara din Oakland platindu-gi scolariza- . ree prin munci marunte: ajutor de gradiner, comisionar, spalator de ; podele etc. Adera la migcarea socialisté. - 1896 septembrie: Reugeste la examenul de admitere al Universitaii din Califomla pe care o p&raseste insé dupa un semestru. 1897 26 februarie: Pieacd in Alaska, unde mirajul aurului atrégea fn acea perioadé mii de cautori si aventurieri; experienfa Nordulul sterp si . Safbatec a.marcat profund existenta lui Jack London, constituind una * din marile lui teme literare de mai tirziu. 1898 — junie: Atins de scorbut, renunté la aventura aurului. 1900: ianuarie: incheie o casétovie de convenienta cu Bessie Maddern. . : aprilie: Volumul de debut, Fiul Luputul, povestirl din Nordul indepéaitat care-i aduce o faimd instantanee gi zeci de mii de cititori. 1901 : Devine conducatorul Partidului Socialist din Oakland. Apare volumul . 3°1802 1903 1904 1805-1907 1907 1908 1909 1910-1912 1913: 1914 1915 - 1916 ‘de povestiri Zeul parintilor sal. 1 Vizitedzé Londra si este impresionat de mizeria slumsurilor munci- toregti, experienfaé concretizaté in Oamenil ablsurlior. Apar vol- umele: Coplil inghejulul, Croaziera “Naucil" gi Officd a zapezilor. . Se indragosteste de Chairmian Kittredge gi-si paréseste sofia. Apare povestirea Chemarea strabunilor. ; Corespondent de razboi in Jeponia al trustului Hearst pentru & trimite reportaje despre -rézboiul ruso-japonez. Se tipdresc volumele Credinga oamenilor si Lupul de mare, care are un succes urias. Divorteaza de Bessie Maddern gi se cdsdtoreste cu Chairmian Kittredge. ° “ Apar culegerea dé eseuri sociologice Razbotul dintre clase, romanul Jocul gf Povestirlie patrulel peecaregtl Desfasoara 0. sustinuté activitate In favoarea. idellor socialiste, Ca urmare @ succesului de librarie incasérile cresc vertiginos. $i scriito- rul, acum-celebru isi permite cheltulell epatante. Incepe. constructia jahtului *The Snark’. Apare culegerea de povestiri Fata lunil si piesa Disprejui femelior. - “ 7 Se tiparesc voluntul da mare succes Colt alb, culegerea Dragoste de viata, romanul ineinte ce Adam gi Drumul. a Calcllu! de fier, rorman cu surprinzdétoare previziuni sociale gi pol- ctice, ~ q Faimosul roman, cu multe elements autobiografice, Martin Eden. ‘Intensé activitate literaré: volumul de nuvele Chip plerdut, culegerea de eseuri politice Revolutla, culegerile de povestiri Cind zeul ride, Povestiri din marile sudulul, fa goana dupa aur, romanele Aventu- ra, Aur gl lubire etc. : 19 august: Opulenta sa vila, "Casa lupului* care costase 70.000 de dolari, arde din temelii chiar In noaptea cind i se facusera ultimele retuguri. Este insa si anul in care se editeazé, pe linga alte opere unul din marile sale romane: R&tacltor printre stele: Desi in declin si. dezamagit, paradoxal, de viajéa Jack London publicé culegerea Putérea celor puternicl si Razvratill de pé ‘Elsinor*. ' Demisioneaza din partidul socialist. Romanul Cluma stacolle. ~ Plantatorul de ghind&, piesd pentru teatru de revista gi romanul Doamna mica din casa mare. Deprimarea scriitorului se adinceste- si puterea de creatie scade tot mai mult. 22 noiembrie: In virsté de de numal 40 de ani Jack London se sinucide prin otravire. Réméasijele trupesti sint arse pe o movilé din apropie- rea proprietafii unde se consumase tragedia, Ferma frumusetil. ‘M. DorobantuCAPITOLUL I Toata viata mea am avut intuitia altor vremuri gi altor locuri. Am avut constiinfa altor persoane in mine. Oh, si, crede-ma, asa ai gi tu, cititorule, oricine ai fi. intoarce-ji gindul la copilaria ta si, | citind aceste rinduri, fti vei aduce aminte confuz neguroasele per- spective ale altor vremuri gsi altor focuri, 1a care ochii tai de copil a priveau curios, Ele iti par visurl ast&zi. Dar, dacti au fost ‘intr-adevar visuri, atunci de unde substratul lor? Visurile noastre sint ciudat intocmite din fucruri pe care le cuncastem. Fiind copil, copil mic, te-ai visat cZzind de fa mari indltimi; te-ai.visat zburind, cum zboara lucrurile din aer; al fost tulburat de pianjent cu picioare multe side — fSpturi tiftoare de prin n&moluri; ai auzit atte. glasuri, ai vazut alte figuri, familiare viselor rele, si ai contemplat rasarituri si:apusuri de soare, altele decit cele pe care le sti azi, cind privesti inapoi, c& le-ai vazut vreodata. : Foarte bine! Aceste lic3riri nelimurite ale copilariei sint din ata lume, din atte viefi, ale unor tucruri pe care nu le-ai vazut niciodata in aceasta lume actuala. Atunci, de unde aceste alte vieti, alte lumi? Poate c& dupa ce vei fi citit tot ce am s& scriu, vei fi primit raspuns la nedumeririle despre care iti vorbesc si de care, chiar tu, inainte de a ma fi citit, te minunal. . = .Cit despre mine, chiar pe cind incepeam abia sa vorbesc, la © virst atit de fraged&, incit tot mai pfingeam de foame gi de somn, atunci stiam c& fusesem, altadat&, un rat&citor printre stele. Da, eu, ale c&rul buze nu inginasera niclodata cuvintul "rege", imi aduceam aminte ca fusesem, odatd, rob gi fiu de rob gi c& purtasem o zgarda de fier fn jurul gitului. . Si, mai mult: cind eram de trei, de patru, de cinci ani, nu eram inc& eu, Eram o simpla "devenire', un flux de spirit nu inc& racit, solidificat in tiparul trupului meu, in timpul si locul meu anumit. in acea perioada, tot ce fusesem vrecdata in zece mii de.vieti, se lupta fn mine gi tulbura fluxul eului meu, in sforfarea lui de a se intrupa in mine, ca sa devina eu. La virsta de trei, patru, cinci ani, cind nu eram inc& eu, nu glasul meu striga noaptea de frica unor lucruri cunoscute pe care, fara indoiala, nu‘le cunosteam si nu puteam sa le cunosc. Tot astfel se intimpla si cu miinile mele de copil, cu dragostele si cu fisetele mele. Alte glasuri tipau prin glasul meu,glasuri de b&rbati gi de femei de odinioara, giasul cetelor de umbre aie inaintasilor mel. $i 5miriitul mfiniior mele a fost nuanjat dupa mirfitul dobitoacelor mai - vechi decit muntii si nebunia istericalelor mele de copil, cu toaté furia ei rosie, a fost strunita dupa smintelile, stupidele zbierete ale fiarelor din timpurite preadamice gsi pregeotogice. $i, iaté, secretul dat pe fata. Furia rosie! Ea m-a dus [a pisire: jn aceasta viata a mea; din pricina ei, peste citeva saptamini, voi fi dus din celula aceasta fntr-un toc cu podele mobile, impodobite deasupra cu 9 fringhie intinsa bine; si acolo ma vor tine spinzurat de git, pind voi fi mort. Furia rosie m-a pierdut intotdeauna jin toate viefile mele; c&ci ea este mostenirea mea funesia gi catastrofala, din vremea fiintelor de prin| namoluri, inainte ca lumea sa fi fost desavirgita. E momentu! s& mai prezint. Nu sint nici neghiob, nici nebun. Tin s& tli asta, ca s& crezi lucrurile pe care tije voi povesti. Sint Darrell Standing. Ciftiva dintre voi, care cititi acestea, ma vefi cunoaste mediat. Dar celor mai mulfi, probabil straini, trebuie s&i ma destai- uiesc. Acum opt ani eram profesor de agronomie la Facuttatea de agricultura. a Universitatii din California. Acum opt ani, adormitul orasel universitar Berkely a fost revoltat de omorul profesorutui Haskell intr-unut din laboratoarele aceste universitati, Darrell Standing era omoritorul. Eu sint Darrell Standing. Am fost piins cu miinile rogii de singe. Si acum, dreptatea sau vinovatia in aceast% afacere cu profesorul Haskeil nu o voi discuta. A fost o simpl& chestiune per- sonala. Faptul c&, intr-un val de minie, stapinit de acea fatalzi furie togie, care a fost blestemul meu de-a lungul veacuritor;.am:omorit pe profesorul Haskell, colegul meu. Arhivele curtil arat& ca am savirgit fapta; gi de data aceasta, ma unesc si eu cu ele. Nu, nu voi fi spinzurat pentru acest omor. Mi s-a dat atunci o osind& pe viata, ca pedeaps3. Aveam treizeci si gase.de ani pe vremea aceea. Sint acum de patruzeci si patru de ani. Am petrecut acesti ani fn inchisoarea de stat din California, la San Quentin. Cinci din acegti ani i-am petrecut in tntuneric. | se zice inchisoare celuiar gi numai cei care o indura ji zic "moartea vie". Dar in acesti cinci ani de moarte in viaj4, am reugit s& ajung la o libertate cum putini oameni au cunoscut vreodat&. Eu, dintre tofi detinusii inchisi in cea mail tainicd celula, nu numai cd am str&batut lumea, ci si timpul. Cei care m-au zidit de viu pe citiva ani mi-au daruit, fara sa&- stie, nesfirgirea veacurilor. intr-adev&r, multumité lui Ed. Morrell, am avut * cinci ani de ratacire printre stele. Dar Ed. Morrell e alta poveste. Am atitea sa va vorbesc despre el ceva mai tirziu. Am ae de spus, . incit nici nu stiu cu ce s& incep. “ee J 6Haide, s& incep! M-am n&scut intr-un cartier din Minnesota. , Mama era fata unui suedéz emigrant. Nume!e ej era Hilda Tonnesson. Tatal meu era Chauncey Standing; de vita veche americana. El se tragea tocmai din Alfred Standing, un muncitor cu bratete sau rob, dac& vreti,care fusese trasportat din Anglia in plantatiile din Virginia, in vremuri indep&rtate, pe cind tindrul Washington s-a dus sa exploreze pustiurile din Pennsylvania. ° Un fiu al tui Alfred Standing a luptat in razboiul de secésiune; ‘un nepot ‘de. fiu, in raizboiu! din 1812. $i, de atunci, n-au mai fost razboaie in care Standingii s& nu fi fost reprezentati. Eu, cel din urma din Standingi, care voi muri in curind, fr urmagi, am luptat ca simplu soldat in Philippine, in uitimul nostru razboi, gi pentru asta am demisionat in plind cariera de profesor, de la catedra mea de la Universitatea din Nebraska. Doamne, cind mi-am dat demisia, tocmai fusesem ales decan al Facultatii de agricultura! $i, fata-m& aici, cu miinile patate de singe in Sectia asasinilor din inchisoarea de stat. din Folsom, asteptind ziua -hotarta de ~ mecanismul statului, cind servitorii lul ma vor duce in ceea ce ei, nebuneste, cred ca e intunericut-intunericul de care ej se tem, care » le.d& for irichipuiri superstitioase, inspaimint&toare; intunericul care ii ttragte dirdiind-si tinguindu-se la altarele zeilor lor antropomorti, scornigi de simut fricii. Nu, nu voi fi niciodata decan la nici o facultate de agricultura. $i, totugi, cunosteam agricultura. Era meseria mea. Fusesem N&scut pentru ea; si eram stapin pe dinsa. Era vocatia mea, Industria fermelor, in sensui ei gtiintific cel mai inalt, era gi este geniul meu, Si, totugi, statul, care cuprinde pe toti cetatenii sai, crede: c& poate s& nimiceasca aceasta intelepciune a’ mea, in intunericul final, prin mijiocirea unei fringhii imprejurul gitului meu si a unei subite deplas&ri de gravitate - aceasta intelepciune a mea care a fost” incubata in mine timp de milenii si care a fost bine urzita, mai tnainte | ca hoideie cultivate ale Trojei sa fi fost vreodatd p&scute de turmele _ pastorilor nornazi! Griul? Dar cine altul fl cunoagte cum fl cunosc eu? Se gasesc la Wistar demonstratile mele prin care am mérit produsul anual at cerealelor in toate provincille din’ lowa, cu o jum&tate de milion de dolari. E jucru cunoscut. . Der administrarea fermei? Eu cunosc risipa de migcari super- flue, fGr& sa studiez inregistrarea lor cinematografica, fie in ferma, fie in munca manual&, costul constructiilor sau costul muncii manuale ta ferma. Exist manualul gi statisticile mele asupra acestui subject. F&ra nici o indoiala, in momentul acesta, o suté dé mii de fermieri 7igi incrunta sprincenele asupra paginitor mele, inainte de a-gi scutura ultima pipa si de a se culca. Desigur, au trass foloase din sfaturile mele, c&ci risilpa de energie este ceea co ) ee sd ne intereseze mai mult. $i aici trebuie sa7 nehel acest capitol al povestiri mele. Este ora noua si asta inseamna ‘stingerea luminitor in sectia asasinilor. Chiar acum aud pasul ugor al paznicului inc<at cu pantofi cu talpa de cauciuc, cum vine ca sé ma mustre pentru c& lampa mea de petrol arde incd. Ca si-cum unul care traieste, ar putea sa-| mustre pe cel osindit la moarte!CAPITOLUL TI Eu sint Darrell Standing. in curind ma vor scoate de aici gi ma vor spinzura. Er Ae pon vee valley wou cri paginile acestea despre alte timpuri gi alte locuri. Dup& condamnarea mea am venit s-mi petrec restul “zilelor mele naturale’ in inchisoarea de la San Quentin. M-am dovedit incorigibil. Un: incorigibil e o fiin{&i omeneasca fngrozitoare cel putin acesta este sensut lui ‘incorigibil’ in psihologia temnitei. Am devenit ‘incorigibil* pentru ci mi-a fost groaz% de risipa de energie. Inchi- soarea, ca toate inchisorile, era un scandal si o rugine in ce priveste risipa de energie: m-au repartizat la atelieru! de iuta. Crimi- nala risipa m-a indignat. Si,cum s& nu ma indigneze? Suprimarea { migc&rii inutile era specialitatea mea. Inaintea inventiei aburilor sau . afazboaielor cu aburi, cu trei mii de ani inainte, putrezisem in temnita _ in vechiut Babilon gi, crede-m&, cA vorbesc adevarul cind spun ca, in acele zile dep&rtate; noi, asinditii, teseam cu mai mult spor cu ; razboaiele de mind, decit condamnafii din atelierele de tesatorie cu | aburi din San Quentin. Crima risipei era dezgust%toare. M-am revottat. Am incercat si indic paznicilor vreo douazeci de metove mai spomice, M-au raportat. Am fost pus la carcera gi lipsit de lumina si de hran&. Am reaparut — gi am incercat s& lucrez in haosul de nespor din ateliere: M-am revoltat, M-au osindit la carcera plus pieptar. M-au rastignit cu fringhii de miini gi de .picioare, m-au atimat de cirlige si m-au b&tut in tain& paznici stupizi, care abia aveau minte indeajuns ca s&-gi dea seama cd eu eram altfel decit dingii si nu atit de stupid. _ Am indurat doi ani Ye-aceasta idioata | persecutie. E ingrozitor ~ -pentru-un om sd-fie legat ‘cobz4 si s& fie fos de guzgani. Brutele ' stupide de gardieni erau guzganii si-mi rodeau toata desteptaciunea din mine, imi rodeau nervii-delicafi din carnea mea vie’ si constiinta “din mine. lar eu, care in trecutul meu fusesem un foarte viteaz luptzitor, in aceasta viat& prezenta a mea nu eram luptator deloc. Eram un fermier, un agricuttor, un profesor legat de catedrd, un sclav de » laborator $i m&-interesam numai de sol-si de sporirea productiei soiului. Luptasem in Philippine fiindca era traditia familiei Standing sa se lupte. N-aveam aptitudini pentru lupta. Era si prea de tot ridicola - introducerea de substante straine explozive in trupurile altor oameni. Era ridicol s& vezi stiinta prostituindu-gi toata puterea descoperirilor » Sale si iscusinta inventatorilor ei in siujba unei astfel de opere: 9Cum spuneam ca s& ma supun traditiilor Standingilor, m-am dus Ia rzboi gi mi-am dat seama ca n-aveam-aptitudini pentru asta... Tot aga au judecat si ofiterii mei, c&ci m-au facut furier secretar st, ca seeretar la birou, am luptat in razboiul americano-spaniol. $i aga, nu fiinded eram un luptator, ci finde’ eram un gindi- tor, turbam de risipa de energie Uin ateliere; de aceea am fost persecutat de paznici $i am devenit un “incorigibil'. Creierul meu lucta si eu eram pedepsit pentru ceea ce lucra el. Cum am spus directorului Atherton, cind incorigibilitatea mea devenise asa de notorie incit ma adusese fa raport in biroul sau particular, ca sa ma indupiece, cum i-am spus atunci: - E aga de absurd, drag& directore, s& crezi ca sugruméatorii &stia. Paznicii dumitale, pot s&-mi roada-din creier lucruri care sint clare gsi definite in. creierul meu! intreaga organizatie a acestei inchisori e stupida. Dumneata esti un politician. $tii sa tragi sforile luptelor potitice prin ctuburile din San Francisco gsi s&. te strecori pe ling cel ce se-nvirtesc, ca s& apucio situatle de pricopseala, ca aceea pe care o ocupi, dar nu stil s& jesi cinepa. Atelierele dum- neavoastra sint cu cincizeci de ani in urma vremurilori... Dar pentru ce s& continui tirada, cdci tirad’ a fost. |-am aratat cit era de neghiob si ca rezultat a hotdrit c3 sint Incorigibll fara nadejde de indreptare._ Scoate cfinelui nume r&u, zi-1‘ca e turbat-cunosti proverbul,. Foarte bine. Directorul a dat sanctiunea finala numelui meu rau. Eram © prada buna. Mai multe abateri de ta datorie, ale condamnatilor au fost puse pe socoteala mea gi platite de mine’ cu carcere, cu piine si apa, am fost atirnat de cirlige gi tinut aga, de virful picioarelor, ore intregi; fiecare din aceste ore era.mai lung& decit oricare alta trait de mine vreodata. - Oamenii inteligenti sint cruzi. Oamenii stupizi sint monstrucs de cruzi. Paznicii gi oamenii care erau mai mari peste mine, in- cepind cu directorul erau monstruogi gi stupizi. Asculta gi vei afla ce mi-au facut. Era un poet in inchisoare, un ocnas, un poet degenerat, cu barbia mica $i cu fruntea mare. Era un falsificator. Era un misel. Era un spion, un scaun de noapte ’; ciudat cuvint, mal ales intrebuintat in scris de un profesor de agronomie, dar un profescr universitar poate prea bine sa invefe cuvinte ciudate cind e inchis in temnité pe toata viata lui paminteasca. ~Numete acestui. poet falsificator era Cecil Winwood. Ei mai avusese si alte osinde anterioare.si, totugi, fiindc& era o potaie de cline galben mioriaitor, ultima lui senting fusese numai de sapte ani. *) Expresie din argoul fnchisorilor ce inseamné pirttor ~ 10