CAP.3 ELECTRODINAMICA Electrodinamica este partea din bazele electrotehnicii in care se studiazi st&rile electrice variabile in timp gi st&rile magnetice ale corpurilor. 3.1.Campul_magnetic Se constata experimental c& exist& corpuri (de exemplu,bucati dintr-un oxid natural de fier) care exercita intre ele forte gi cupluri de o natura nou&. Aceste corpuri se spune c& sunt magnetizate. Sistemul fizic prin intermediul c&ruia se exercit& intre corpuri fortele si cuplurile magnetice se numeste cAmp magnetic. Tot experimental se constat& ci se mai produce c4mp magnetic de c&tre corpurile parcurse de curent electric de conductie,de migcarea corpurilor electrizate si de variatia in timp a campului electric. Nu s-a putut pune fn evident’ existenta unor "sarcini magnetice",analoage sarcinilor electrice. In schimb,un magnet natural prezint& doi poli,numiti polul nord si polul sud. Polii de acelagi nume se resping iar cei de nume contrar se atrag Magnetizarea corpurilor se explic& in cadrul teoried structurii atomice a materiei,prin insumarea efectelor magnrtice ale atomilor,create datorita migc&rii electronilor in jurul nucleului. Cimpul magnetic produs de un corp magnetizat (magnet) se reprezint& intuitiv prin liniile de camp magnetic care sunt tangente in orice punct 1a vectorul intensit&tii c&mpului magnetic.Deci,analog caémpului electric introducem notiunea de intensitate a cimpului magnetic, care este o mArime vectoriald si se noteazi cu H (fig.3.1)54 Prin conventie,liniile de cémp magnetic pornese din polul N si sosesc in polul $,prin spatiul din jurul magnetului si in continuare, de la polul $ la polul N prin interiorul magnetului. Cimpul magnetic se m&soar& in amper/metru : A/m In fig.3.1. s-a desenat spectrul liniilor de cAmp produs de un magnet in form’ de bara Se introduce incd o mirime vectoriala,numita inductie magnetica (B). Inductia magnetic& se m&soara in tesla (T). Pentru vid,avem B, = boll, (oe) unde 1, este permeabilitatea magnetic& a vidului,marime care se misoaraé in henry pe metru (H/m) Prin m&surdtori s-a stabilit ca 47107 (H/m) (3.2) Intr-un mediu linear,omogen si izotrop inductia magnetic& va fi de asemenea coliniaré cu campul magnetic = ui (3.3) unde yp este permeabilitatea magnetic& a mediului respectiv. Se poate scrie: Hy “Hobe (3.4) unde 4, este permeabilitatea magnetic’ a vidului iar yu, este permeabilitatea relativd a mediului respectiv. Avem : u, = 1 pentru vid; w.=1 pentru aer si dielectrici; y,=10?...10° pentru materiale magnetice (feromagnetice) : fier,nichel, cobalt si compusi ai acestora. 3.2.Cimpul magnetic in substantd Materiale magnetice Am vazut ci materialele sunt compuse din mici "magneti atomici" care au in general o orientare haotic& in spatiu. Un corp magnetizat (un magnet elementar) este caracterizat de o mirime vectoriala,numita moment magnetic (fig.3.2)55 Fig. 3.2 Momentul magnetic i este orientat de 1a polul sud 1a polul nord gi se m&soar& in amperi ori metru p&trat (A.m’). Un magnet elementar se numegte dipol magnetic. Magnetii elementari ai unei substante se orienteazd in cAmpul magnetic exterior in care se introduce substanta si acest fenomen de orientare se numegte magnetizarea substantei respective. Experimental se constat{ c% o mic& bucl& (spira inchis&) strabatuta de curentul i este ec ivalenté cu un mic corp magnetizat,avind momentul =i.5 unde 5 este vectorul arie al buclei,asociat sensului de referinta al curentului dup& regula burghiului drept (fig.3.3.): Fig, 3.3 Dac& un mic corp magnetizat (respectiv,o mic& bucl& de curent) este introdus intr-un cimp magnetic de inductie B se constat& c& asupra corpului se exercit’ o fort’ F si un cuplu @ date de relatiile56 eem Bir em Bitz 2 Fem Soi + mS 7 + mS )k sau F = (mvyp - G5) gi: & = mB (3.6) In cimpuri omogene,forta este nula. Magnetizarea unei substante poate fi de dou& feluri :temporara gi permanenta Magnetizarea unei substante poate fi de doud feluri temporara si parmanenta Magnetizarea temporara se obtine prin ntroducerea corpului int: un cfmp magnetic exterior. La anularea c&mpului magnetic , dispare si magnetizarea corpului. Magnetizarea permanent& este independent& de prezenta unui camp magnetic exterior (se mentine timp fndelungat). Clasa corpurilor magnetizate permanent este mai restrins& dar toate substantele prezinta © magnetizare temporara. Starea locald a corpurilor masive magnetizate se poate descrie cu ajutorul unei m&rimi vectoriale,mumite magnetizatie (M) ,care este densitatea de volum a momentelor magnetice av av (3.7) av>0 Corespunz’tor celor doud tipuri de magnetizare existente (cemporar& gi permanent&) se poate scrie : H-H,+¥, (3.8) unde H, se numegte magnetizatie temporar’ iar magnetizatie permanent.57 Materialele izolatoare = (dielectricii) sunt _— practic nemagnetizabile. Pentru materiale lineare gi izotrope se poate scrie urmatoarea relatie,care constituie legea magnetizatiei temporare ~ Xa G.9) unde H este cAmpul magnetic din substanta respectiva iar x, este o constant de material numit& susceptivitate magnetic& (m&rime adimensionala) . Pentru a caracteriza cimpul magnetic in substanté se introduce o noud mirime,numité inductie magneticd (B) In orice punct din substant& se poate scrie atia + B= u,(H +H) (3.10) care reprezintaé legea legdturii dintre B,H si M Pentru un material linear gi izotrop,care nu are magnetizatie permanent& intrinsecX (i, = 0) ,vom putea serie fe = Xa 7 B= o(H + Xa) = Ho(l + xq) Notam: 1+ x, 5H, si rezulta B = uou,H = uH , unde H > Molt #, este permeabilitatea relativd a mediului (substantei) iar p este permeabilitatea magneticd absolut& a mediului Din punct de vedere al proprietatilor magnetice,materialele se impart in trei categorii 1.Materiale diamagnetice Acestea sunt caracterizate de Susceptivitatea magnetic& este constanta,negativa si in valoare58 absoluta foarte mic. Exemple : cuprul (x, --10-10%) , argintul , bismutul. 2.Materiale paramagnetice Acestea sint caracterizate de x,>0 7 u>1 3 H,=1 Susceptivitatea magneticd este pozitivA, foarte mic& gi scade cu temperatura. Exemple : aluminiul (xy, - 2210°) , platina , oxigenul. 3.Materiale feromagnetice Sint caracterizate de \,20 ; u,>1 Susceptivitatea magnetic’ respectiv permeabilitatea magneticd relativa sint foarte mari (10*...10°) si dependente de intensitatea cimpului magnetic. Exemple : fierul , nichelul , cobaltul , toate ofelurile , fonta, diverse aliaje. Materialele feromagnetice au o temperatura critica (numita temperatura Curie sau punct Curie) la depagirea c&reia isi pierd proprietatile feromagnetice. Intruducand un corp feromagnetic intr-un cimp magnetic variabil in limite largi,se poate ridica dependenta ai (€ig.3.4) tre inductia magnetic& gi cimpul magnetic,pentru corpul respectiv59 Presupunénd initial corpul nemagnetizat,la cregterea cAmpului magnetic de la zero pind la valoare maxim (H,),inductia va cregte de la zero pind la valoarea maxima (B,),dup& curba 0-1,numit& curb& de prim& magnetizare. Micgorand valoarea cémpului pan& la zero, inductia scade pan& la o valoare B,,numita inductie remanent& (portiunea 1-2) Schimbind sensul cmpului, inductia scade in continuare si se anuleaz& pentru valoarea -H, a campului (cAmp coercitiv) (portiunea 2-3) .Marind in continuare cémpul in sens invers,inductia igi schimb& sensul si variazi intre zero si (portiunea 3-4). Mai departe, modificénd cAmpul intre -H, gi zero, inductia variazi intre -B, si -B, (inductie remanenta) (porfiunea 4-5). Crescénd cAémpul de la zero la cémpul coercitiv H,,inductia variazi de la -B, la zero (portiunea 5-6) Crescand in continuare cémpul pana la valoarea maxim&, inductia va ajunge din nou la valoarea maxim&,dar pe alt drum decat la prima magnetizare (portiunea 6-1). S-a obtinut astfel un ciclu,mumit ciclul de histerezis al materialului respectiv. Repetand in continuare operatiunile descrise mai sus (adicd modificénd valoarea cémpului magnetic de la H, la -H, prin valoarea zero) se parcurge acest ciclu de histerezis,in sensul indicat (antiorar) . isterezis se consuma o La o parcurgere complet a ciclului de t anumitS energie prin frec&ri interne,la orientarea domeniilor magnetizate din interiorului corpului feromagnetic. Aceasta energie se degajX sub formi de caldurd in corp,alcituind pierderi e prin histerezis,la magnetizarea in camp alternativ. de 8-a constatat cf energia consumatS la o parcurgere a ciclul histerezis este proportionald cu aria ciclului de histerezis (teorema lui Warburg) . Pierderile prin histerezis 1a magnetizarea materialelor feromagnetice in camp magnetic alternativ vor depinde direct de numirul de parcurgeri ale ciclului de histerezis in unitatea de timp,deci in final de freeventa cAmpului magnetic alternativ, respectiv de frecventa curentului alternativ care 11 produce. Dupa forma ciclului de histerezis,materialele feromagnetice se clasific&é tn materiale magnetice noi gi materiale magnetice dure (£ig.3.5) Materialele magnetice moi au ciclul de histerezis ingust ¢i cémpul coercitiv mic (pind la citeva zeci de A/m). Aceste materiale se magnetizeaz& gi demagnetizeaza usor si se utilizeazd pentru construirea circuitelor magnetice ale maginilor si aparatelor electrice. Exemple de materiale magnetice moi : otelul electrotehnic (cu 2...4 % Si) cu H. = 40 A/m,B, = 0,8T, x, nx =7000, fonta,permalloy-ul gi altele60 ‘moodle dur Fig. 3.5 Materialele magnetice dure au ciclul de histerezis larg $i cAmpul coercitiv mare (sute de A/m sau mai mult). Aceste materiale se magnetizeaza gi se demagnetizeaz’ greu gi se utilizeazd pentru realizarea magnetilor permanenti. Exemple de materiale magnetice dure : ofelul carbon clit (cu 0,6...1% C),cu H, = 5000 A/m,B, = 0,7T,oteluri Alni gi Alnico gi altele. In afar de cele trei mari categorii de materiale magnetice (diamagnetice, paramagnetice gi feromagnetice) mai exist& gi materiale ferimagnetice (feritele). Acestea sunt de fapt tot materiale feromagnetice dar au rezistivitatea electrica mare,facénd parte din clasa materialelor semiconductoare. Feritele sunt compusi ai unor metale bivalente (Ni,Mn,Cu,Co,Ba) cu oxidul de fier si pot avea proprietati de materiale magnetice moi sau dure. Feritele se utilizeaza pentru construirea memoriilor magnetice ale calculatoarelor electronice precum gi fn domeniul micromasinilor electrice. In tehnic& se utilizeaza pe lang& curba de histerezis si curba loc geometric a varfurilor ciclurilor de histerezis, numita curba de magnetizare (fig.3.6). Pe aceast& curbi se poate observa o portiune practic liniara,urmata de portiunea de saturatie. Pe aceast& portiune curba are panta egal& cu 4, (foarte mica) in timp ce pe portiunea liniara panta era mult mai mare.6 3.3.Legea fluxului magnetic Fluxul magnetic ¢ se defineste prin integrala de suprafata a inductiei magnetice : (fig.3.7). o- [faas (3.12) Sy & Sr f B if Fig.3.7 Legea fluxului magnetic, obtinut& experimental, afirmi cd fluxul magnetic prin orice suprafaté inchis’ J) este nul oy = [[BG-0 (3.12) Aceasta este forma integrald (globald) a legii. Pentru a obtine forma locald (diferentiala) a legii utilizam formula Gauss-Ostrogradski 2%; {P= = [[faivBav - 0 ere Vy de unde se obtine :div B-0 Deci inductia magnetica este un cémp vectorial solenoidal. Liniile de camp ale inductiei magnetice sunt curbe inchise Unitatea de misuré a fluxului magnetic se numegte Weber [Wb] 3.4.Legea circus i_magnetii Se defineste tensiunea magnetica ca integrala de linie a intensitatii cAmpului magnetic de-a lungul unei curbe AB (fig.3.8)u, if Har (3.14) Fig.3.8 Tensiunea magnetic’ de-a lungul unei curbe inchise se numeste tensiune magnetomotoare eee fa a P Experimental se constat& cA tensiunea magnetomotoare este egala cu solenatia plus viteza de variatie a fluxului electric printr-o suprafata oarecare S, ce se sprijin’ pe curba I (fig.3.9) avs, Upgr = O8p + dt Fig.3.966 3.6.Inductivit&tile circuitelor electrice Consideram dowd circuite electrice,parcurse de curentii i, si situate fn apropiere unul fat& de celdlalt,reprezentate schematic (€ig.3.12.) fp oH % a) Fig.3-12 Presupunem la fnceput c& circuitul al doilea mu este strabatut de curent (i, = 0). Notand cu $,, fluxul magnetic (total) propriu prin circuitul (1),produs de curentul i, care circula prin acest circuit, se numegte inductivitate (sau inductant%) proprie raportul Ly fu. MPs (3.25) A doua expresie este utilizatd dacd circuitul este sub forma de bobin& subtire,cu N, spire, ¢, fiind fluxul magnetic printr-o spird a bobinei, adic& fluxul magnetic fascicular. In aceeasi ipotezd,adica i, = 0, cémpul magnetic produs de primul circuit,va determina prin al doilea circuit un flux magnetic (total) mutual ¢,,.Se numegte inductivitate (sau inductant&) mutuala, raportul _ (3.26) In a doua relatie,g., este fluxul magnetic mutual fascicular, produs printr-o spir& a circuitului (2) de c&tre curentul din circuitul (1) Analog se definesc L,,,L,, . Inductivitatile proprii se noteaz& mai simplu : ly = Lyla, = Ly In general,exist& relatia de reciprocitate Ly, = Ly = M . Intotdeauna L,, > 0,pe cind L,, < sau > 0. Aceasta67 deoarece fluxul unei bobine prin cealalt& bobin& poate avea acelasi sens (bobinele sunt in concordant& din punct de vedere magnetic), sau poate s% aibi sens contrar (bobinele sunt in opozitie din punct de vedere magnetic) . Unitatea de misura pentru inductivitate este henry 1H = 1 Wb/1aA Presupunem acum c& gi al doilea circuit este parcurs de curent (i,#0) . Fluxul magnetic al fiec&rui circuit va fi suma fluxurilor proprii gi mutuale {§ = on + bn b2 = bar ' Pao (3.27) sau: $= Dyit + Lyd 2 = Lady * Lady care sunt relatiile lui Maxwell privitoare la inductivitati.aceste relatii se pot scrie,in general,pentru n circuite. Revenind la notiunea de inductivitate mutuald,precizam ci semnul acesteia fn cazul a dou& bobine cuplate magnetic se indicd prin insemnarea cu un asterise a uneia din bornele fiec&rei bobine. Dac& sensurile curentilor prin cele dou& bobine sunt orientate in acelasi mod fat& de bornele polarizate (insemnate prin asterisc) , inductivitatea mutual& corespunz&toare este pozitiv’,M > 0 (fig.3.13,a). Dac& sensurile curentilor nu sunt orientate in acelagi mod fata de bornele polarizate, inductivitatea mutuald va fi negativa,M < 0 (fig.3.13,b) “ee S& consideram dou’ bobine L, , L, inseriate din punct de vedere electric,cuplate magnetic aditional (fig.3.14,a) sau diferential (fig. 3.14,b)M a fh 7 4 yw Fig.3.14 vom calcula nductivitatea echivalent4,in cele dou& cazuri. La conectarea aditional&, fluxul total este = ni + Mi + Lyd + Mi = (Ly +b, + 2M) i Inductivitatea echivalent& La conectarea diferentiala,fluxul total este by = Lyi - My + Ld ~ Mi = (b, +L, ~ Mi Inductivitatea cchivalent& va fi $a L, a L, +L, ~ 24 In continuare,vom introduce notiunea de flux de dispersie, respectiv inductivitate de dispersie. Consideram din nou circuitrle din fig. 3.12, parcurse de curentii i, gi i,. Prin definitie, fluxul total de dispersie al circuitului 1 in raport cu circuitul 2 (@,,) este egal cu fluxul total al circuitului 1 cind fluxul total al circuitului 2 este nul. Punénd aceast& conditie de definitie in relatiile lui Maxwell, obtinem Gia = Lyd, + Dyed, O° = Lady + Lyd Bliminam curentul i, si obtinem Lizkas) %:a = (Ly 22 este inductivitatea de dispersie a circuitului 1 in raport cuFactorul [of ke se numegte factor de cuplaj magnetic al circuitelor gi are valoarea cuprinsaintre 0 si 1. Pentru k = 0, circuitele mu sunt cuplate magnetic siM-=0. Pentru k =1, circuitele sunt perfect cuplate magnetic, adic& £88 dispersie magnetic’ iar M = t/E,Ey In mod analog se poate defini si inductivitatea de dispersie a circuitului 2 fn raport cu circuitul 1. 3.7-L inductei_electromagnetii Legea inductiei electromagnetice a fost descoperita de c&tre Faraday fn anul 1831, Aceast& lege are aplicatii tehnice extrem de importante , deoarece practic intreaga cantitate de energie electrics consumat& fn diversele ramuri economice este produsd in centrale electrice cu generatoare functionfnd pe baza legii inductiei electromagnetice. S& consider&im o curb& inchis’ T pe care se sprijin& o suprafata oarecare S, (fig.3.15)70 Legea inductiei electromagnetice afirmi c& tensiunea electromotoare indus& fn lungul unei curbe inchise T este egala cu viteza de sc&dere a fluxului magnetic prin orice suprafata 8, care se sprijind pe aceasta curba d¢s, er = ae (3.28) Aceasta este forma integral& a legii inductiei electromagnetice Semnul minus care apare in scrierea legii arata c& sensul tensiunii electromotoare induse este astfel incit efectele ei se opun cauzei care a produs-o (principiul lui Lenz). Expresia de mai sus se dezvolt&, tinaénd seama de urm&toarele relatii gel [PB = [fk + ¥ div B+ rot (Bx ¥))a8 (regula de derivare a integralei de flux) Dar div B-0 si putem scrie : s sft & srot (Bx ¥) a5 Jinind seama de formula lui Stokes fa x ¥)aI ff rot (B x v)as formula legii inductiei electromagnetice devine ep = ff Bag + fv x ByaL 5, OtmW unde v este viteza elementului de arc dI fata de referentialul considerat . Deci: Crevane + Ermioe (3.29) ©, crane [[2as se numeste tensiune electromotoare de transformare (de pulsatie) iar: fv xB) QI se numeste tensiune electromotoare de miscare fn cazul in care conturul I este imobil: e, aie = 0 Pentru a obtine o formi local’ a legii, utilizdm formla lui Stokes: eof ar [froee as Jftse ‘rot (B x ¥) 1S de unde obtinem: -rot (B x ¥) (3.30) fn cazul unei bobine cu N spire, ¢ fiind fluxul total al bobinei iar ¢, fluxul fascicular (fluxul unei spire), tensiunea electromotoare ce se induce in bobin& la variatia fluxului va fi: dg do, Cece: co unde : o=N Dar, deoarece ¢ = Li se mai poate scrie eS ai dat unde e este tensiunea electromotoare de autoinductie. S& consideram acum un caz particular important, si anume un conductor rectiliniu de lungime 1, plasat intr-un camp magnetioan inductie B perpendicular pe acesta si care se migcd cu vitezi V perpendiculara pe directia conductorului gi a campului (fig. 3.16) Cémpul magnetic este constant gsi uniform iar conductorul constituie una din laturile conturului fnchis dreptunghiular Tr care se misc& in cAmpul magnetic cu viteza v Tensiunea electromotoare indusd va fi de migcare si ea se induce numai fn conductorul mobil AB (pentru celelalte portiuni, v = 0). en fl¥ x B)@I-[(% x B)aI-(v xB) fat F in ie dar: f al -1-2B deci e,-1(¥ xB) ; e,-Blv Tensiunea electromotoare se poate calcula gi pornind direct de la forma integrala a legii inductiei electromagnetice. Notaénd: AD = x , Ger = BLX ao, dx =.) py , ae dé deoarece: v-- 2 dt73 3.8.Forta lui Lorentz, forta lui Laplace, forta lui Ampere formula Biot-Savart-L 8 Experimental se constat& c& asupra unui mic corp inc&rcat cu sarcina electric& q, care se deplaseazi in vid cu viteza ¥ , intr-un camp magnetic de inductie B, , se exercit& forta (fig. 3.17): -a(v x By) (3.31) Fig317 Aceasta fort& se numeste forta lui Lorentz iar expresia fortei are aplicatii practice la studiul migc&rii particulelor elementare in camp magnetic, de exemplu in acceleratoarele de particule Tot experimental se constat& ci asupra unei portiuni rectilinii gi situat in vid, intr-un camp de conductor str&b&tut de curentul magnetic omogen de inductie B, se exercitaé forta (fig. 3.18 F = i(I xB) (3.32) a By Fig 3.18 “Hi7% Aceast& fort& se numegte forta 1 vedere al aplicatiilor practice constituie baza functionarii motoarelor Laplace , care din punct de electrice. S& considersm doud conductoare rectilinii, paralele, de lungime situate in vid la distanta d una de cealalt& (3.19). | II. | F z | Fig. 3.19 ~ be 4 Conductoarele fiind parcurse de curentii i, gi i, s-a constatat experimental c& asupra lor se exercita forta: od yigl Hotstat (3.33) and Dac& sensul curentilor este acelagi , forta este de atractie, daci curentii au sensuri inverse forta este de respingere. Forta electrodinamic& de interactiune intre doud conductoare strabatute de curenti se numeste forta lui Ampére. Cunoagterea fortelor electrodinamice are o mare important& practicd pentru proiectarea si functionarea aparatelor si instalaiilor electrice. Expresia fortei lui Amp8re se poate deduce de altfel imediat cu ajutorul fortei lui Laplace. S& consideram un conductor (C) de o formi oarecare, strabatut de curentul i (fig.3.20). Campul magnetic produs de o portiune de conductor de lungime dl este dat de formula Biot-Savart-Laplace: (3.34)75 Fig. 3.20 In aceast4 relatie, R este un vector variabil ce uneste punctul curent M de pe conductorul (C) cu punctul fix P din spatiu , unde se calculeaz& cAmpul magnetic. Pentru a obtine cAmpul magnetic in punctul P se integreaz& relatia de mai sus de-a lungul axei conductorului (Cc) i alxR a 3.35. ant R? B88) Formula Biot-Savart-Leplace se aplic& pentru contururi inchise (prin care pot circula curenti) dar si pentru contururi deschise (care se consider& c& se inchid pe la infinit) Toate formilele de mai sus, determinate initial pe cale experimentala se pot demonstea teoretic in cazurile cele mai generale. 3.9.Circuite magnetice Dup: a intensitatii campului magnetic se obtin valori mult mai mari ale cum se stie, in corpurile feromagnetice, la o anumit& valoare inductiei magnetice dec&t in corpurile diamagnetice sau paramagnetice. Din acest motiv, miezurile maginilor si aparatelor electrice se executa din materiale feromagnetice (sau ferimagnetice). In acest mod se obtin inductii mari, respectiv fluxuri magnetice mari, necesare pentru functionarea economicd a maginilor si aparatelor respective. Miezurile magnetice impreuna cu eventualele intrefieruri (intreruperi scurte ale miezului in care se g&segte aer sau un material neferomagnetic) formeazi circuite magnetice, care au proprietatea de a conduce cea mai mare parte a fluxului magnetic (fluxul magnetic principal sau util). Fluxul magnetic corespunz&tor liniilor de c4mp ce se inchid prin aer se numegte flux de dispersie sau de sc&pari. Sursele care produc fluxuri e magnetice din circuitul magnetic sunt bobinele care se gisesc pe anumite portiuni ale circuitului magnetic.6 Rezolvarea unui circuit magnetic de o con: uratie data consta in determinarea prin calcul a fluxurilor magnetice fasciculare care strabat laturile circuitului respectiv. Un exemplu de circuit magnetic este dat tn fig.3.21. a fe I a 4 ieee ! | Lots di be yy CH ¥. [TP no o—ttp I TT | al Fig. 3.21 Pentru rezolvarea circuitelor magnetice se realizeazi o analogie cu circuitele electrice de curent continu, dup cum se va vedea mai jos. Fie o portiune de circuit magnetic, avind fluxul magnetic fascicular $, repartizat uniform pe sectiunea transversald de arie $ inductia magnetic’ constant& fn punctele unei sectiuni transversale) (fig. 3.22 (se considers de Deci: be [[pas BS -uBS Se calculeaz& tensiunea magnet ic& de-a lungul axei (C) a portiunii de circuit magnetic cuprins& intre sectiunile A gi B:mirime care se numeste rezistenta magnetic& sau reluctanta. Se misoara in 1/henry = H sau A/Wb. Rezulta U, = R, be (3.36) care este legea lui Ohm pentru circuite magnetice. Inversul reluctantei se numegte permeant& gi se noteazd te ra A Permeanta se misoar& in H sau Wb/A. Teorema intai a lui Kirchhoff pentru circuite magnetice S& consideram un nod al unui circuit magnetic, situat in interiorul suprafetei inchise JO (fig.3.23). Fig. 3.23 Legea fluxului magnetic aplicat& pentru suprafata inchisé ( } ) ne da: oy-[ [B as-0 >78 deci fluxul prin suprafata inchis’ J) trebuie sd fie nul. Alegand o conventie de semn pentru fluxurile magnetice fasciculare care concuraé in nodul considerat, de exemplu considerand positive fluxuri e care ies din nod gi negative cele care intr& in nod, putem scrie relatia: a + ber - bo - bu = 0 in general, pentru orice nod al circuitului magnetic se poate scrie relatia: D be ons 0 (3.37) care reprezint& prima teorem a lui Kirchhoff, ce se enunta astfel suma algericd a fluxurilor fasciculare ale laturilor care se intalnesc intr-un nod oarecare al unui circuit magnetic este egala cu 0. Teorema a doua a lui Kirchhoff pentru cicuite magnetice Consideram un ochi al unui circuit magnetic si curba inchisaé © care trece prin axele laturilor ce formeazi ochiul respectiv (fig.3.24). Fig.3.24 Solenatiile produse de bobine au forma 0,-N,i, si au sensul de referint& atribuit dup& regula burghiului drept Aplicénd legea circuitului magnetic in regim stationar si cvasistationar (sau teorema lui Ampére), obtinem: Un, 9,79 Dar: Var = fH ALS Ug SO Ruan i os De asemenea: 8, uo (of Rezult&, pentru orice ochi de circuit magneti YY Ruban (3.38) care reprezintaé a doua teorem{ a lui Kirchhoff, ce se enunt& astfel: suma algebric& a solenatiilor de-a lungul unui ochi de circuit este egald cu suma algebricd a cdderilor de tensiune magnetic& pe laturile le ochiului considerat. fn aceasta relatie, solenatiile (@,) si cade: de tensiune magneticd (Ry) sunt afectate cu semnul plus dac& solenati le respectiv fluxurile magnetice fasciculare sunt indreptate in sensul de integrare (sensul arbitrar de orientare al curbei Tr); in caz contrar se pune semnul minus. Sensul de integrare, numit si sensul de parcurgere al ochiului se marcheazi cu o s&geat& cubat& pe ochi Dup& cum se observ’, un circuit magnetic are aceleagi elemente topologice ca si un circuit electric de c.c. (noduri, laturi, ochiuri) Analogia dintre circuitele magnetice gi cele electrice se poate evidentia cu ajutorul urmitoarelor corespondente: : (flux magnetic fascicular) + I(curent electric) @ (solenatie) * E (tensiune electromotoare) R, (reluctanta) = R (rezistenta) U, (tensiune magnetic&) = U (tensiune electrica) Astfel,rezolvarea unui circuit magnetic se face asemndtor cu rezolvarea unui circuit electric de curent continuu, aplicind teoremele lui Kirchhoff, dup& ce in prealabil s-a facut analiza topologic& a circuitului. Pentru comoditate se poate desena schema circuitului magnetic sub forma unui “circuit electric echivalent". De exemplu, pentru circuitul magnetic din figura 3.21. schema echivalenta este cea60 din figura 3.25. Orientand arbitrar laturile si ochiurile circuitului, se pot scrie ecuatiile: Ger Gen be520 ©) -Ra ber Bob p> 05 -Ry az Rus, L Rezolvand sistemul,se obtin fluxurile magnetice fasciculare care strabat laturile circuitului magnetic 3.10.Energia gi fortele cAémpului magnetic Vom calcula energia cAmpului magnetic stabilit de un sistem de n circuite parcurse de curenti Considerém 1a inceput o bobin& reald, avind inductanta L si rezistenta proprie R alimentaté la borne cu tensiunea u, (fig. 3.26).oO Bobina absoarbe curentul i care determin& fluxul magnetic ¢ Aplicand conturului T legea inductiei electromagnetice si legea conductiei electrice, avem relatiile - ae 8 GI-u,-u,-e, fe up-Ri (c&ci @,-0) (3.39) deci 40 Ris pW e-Ri + SE Conform principiului conservarii energiei energia primita de la bobind din afar&: dW = u, idt este egal cu suma dintr-e energia transformata in c&éldura : dQ = R i? dt, lucrul mecanic efectuat de bobind : dl si crestera energiei magnetice a bobinei dW, : dW=dQ+db+dw, sau u,idt -Ri "dt }dL+aw, (3.40) Multiplicénd relatia (3.39) cu idt gi comparind-o cu relatia (3.40) se obtine dL+dw,-idg (3.41) Pentru calculul energiei magnetice a bobinei se considera transformari £8ra efectuare de lucru mecanic (deplasari nule), in care caz di=0 si avem dW,-idg sau: W,-[ido Bobina avand inductanta L, fluxul va fi: $ = Li si obtinem Wy fi ag. fit Ldi aafa 09 saut W,-if - fn cazul general al unui sistem de n circuite cuplate magnetic, avem: WY) i400, Prin integrare rezult& expresia energiei magnetice inmagazinata82 in cimpul magnetic creat de sistemul format din cele n circuite electrice: Is $y 1 (3.42) & Pentru a calcula fortele cémpului magnetic, con: jer o deplasare generalizataé dx, in decursul careia forta generalizataé X asciata acestei deplasari efectueazi lucrul mecanic ab = X dx Ecuatia de bilant energetic (3.41) devine Xdxdit,-Y i,dd, et Dac& consideram nul& variatia fluxurilor magnetice in cursul deplasdrii (dg, = 0), rezulta: (3.43) care constituie prima teorem& a fortelor generalizate in cAmp magnetic. Lucrul mecanic se face in contul energiei sistemului. Dac& curentii raémin constanti (i, = ct.), avem: : 3E Le, 1 at, 3b 10, Ecuatia de bilant energetic va fi: Xdx-di,-)> i,do,-2dW, X dx = aN, Se obtine xa(aley (3.44) Te ieee. care constituie a doua teoremi a fortelor generalizate efmp magnetic. in acest caz se ia de 1a surse o energie dubla fata de lucrul mecanic efectuat, jumitate din aceast& energie servind la cresterea63 energiei magnetice a sistemului. (€ig.3.27). Fortele calculate cu formulele (3.43) gi (3.44) au aceagi valoare. Ca aplicatie, vom calcula forta de atractie a unui electromagnet j— tf, Fig.3.27 Energia magnetic’ are expresia calculata anterior, nw 2b Presupunand fluxul constant la deplasarea armaturii electromagnetului, obtinem: (ate) ab gat dx (Pe Ox 2L? ox Inductivitatea bobinei se calculeaz& astfel: unde: lelatle este lungimea medie a portiunii de fier a circuitului magnetic, 2x este lungimea totald a celor dou intrefieruri. Se obtine: iar 1,Semnul minus din expresia fortei portante ne arat& c& forta respectiva este o fort& de atractie, adic’ este indreptaté in sens opus cregterii lui x. Energia cimpului magnetic data de relatia (3.42) este localizata in tot domeniul in care exist& cémp magnetic, cu o densitaze de volum W, dat& de relatia: dit, aul (3.45) le AV este elementul de volum din cimpul magnetic. Energia cuprinsa w in volumul V va fi: w= [fina (3.46) fn cazul particular al unui solenoid cilindric de sectiune S$ gi lungime 1, avem relatiile: ig; o-wps ; H-NE ly 1 dul wes-i Hv 2° 2 Deci: Wy unde V este volumul solenoidului, unde se afld campul magnetic. Deoarece cAmpul magnetic al solenoidului cilindric este omogen, densitatea de volum a energiei este:oo in cazul general cand vectorii H gi B nu sunt coliniari (medii liniare dar anizotrope), densitatea de energie va avea expresia Energia cAémpului magnetic va fi daté in cazul cel mai general de relatia: zh [fmHav (3.47) unde V este volumul domeniului considerat