C3 TEORIA CONSTITUTIEL 1. NOTIUNEA DE CONSTITUTIE > Cuvantul ,,constitutie”- provine din limba latina de la substantivul ,constitutio” si verbul ,constitutio, ere”= a orddui, a aseza cu temei in antichitatea romana, cuvantul desemna o lege sau un complex de legi care reglementau diferite domenii de organizare gi functionare a statului (legile date de impairat- constitutii imperiale) o > Cu timpul apare ideea unei singure legi fundamentale, destivargiti in secolul VIII, prin adoptarea Cartei fundamentale cu privire ta drepturile si libertatile fundamentale. Conceptul de ,constitutie” are dou sensuri': a) sens material- domeniul sau de reglementare: > relatiile sociale privind constituirea, competenta si functionarea organelor de stat > principiile sistemului social > drepturile si libertatile cetatenilor, precum si obligatiile fundamentale b) in sens formal- modalitatea de reglementare: > elaborate in scris, > de un organ anume constituit (adunarea constituanta) > pottivit unei proceduri specifice Definitie: - ,organizarea exercitiului suveranititii”, ,constitutiunea e organizarea formei de guvern pe care poporul suveran si-o da. Obiectul dreptului constitutional e crearea si regularea atributiunilor puterilor publice, precum si stabilirea garantiilor individuale si drepturilor recunoscute cetienilor pentru conservarea libertatilor lor” ' L Muraru, E. 8. Ténasescu, Drept constitutional si insttufi poitice, Vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pag 41; Florin Coman Kund, Carmen Cosug, Institut Politice, Drept Constitutional, Editura Didacticd si Pedagogica, Bucuresti, 2005, p. 61; * Constantin Dissescu, citat de I. Muraru, E, S, Téndsescu, Drept constitutional si institu potitice, Vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pag. 42;it juridic normativ suprem, exprimat de regula in forma scrisd, care cuprinde normele care reglementeazii relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii, act adoptat, de obicei, printr-o procedurd specified menitd si fi confere forta juridicd 23 supremi = jJlegea fundamentali a unui stat,constituiti din norme juridice,investite eu fort juridica suprema, si care reglementeazi acele relatii sociale fundamentale care sunt esenfiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii™. 2. CATEGORII DE CONSTITUTIF: > Constitutia cutumiara= nescrisi, impusi prin uzant obiceiuri, precedente, cu privire la constituirea, competenta si functionarea organelor puterii, raporturile dintre aceste organe, precum si dintre ele si cetiteni (ex. Anglia, Israel, Noua Zeelanda). Conditii: - repetarea constanti a acelorasi atitudini, avand acelasi sens; - durata- repetarea pe durati indelungat’; - claritatea- si nu existe mai multe interpreta; - consensul- si fie perceputi ca legal de autorititi, eat si de corpul social; Principiile aplicabile normelor cutumiare: = cutuma nu poate modifica sau abroga o norma constitutional’ serisi; = cutuma completeaz constitutia scrisi si sprijina interpretarea acesteia. > Constitutia serisi- act scris, oficial si sistematic, solemn, relativ rigid, clar si precis, adoptat cu respectarea unei proceduri legislative Avantaje*. = normele sunt clare; = permanente si intangibile, pana atunci cand intervine o proceduri de revizuire; = nu pot fi modificate in orice conditii de guvernanti Prima constitutie din lume este accea englezi, procesul de formare find inceput cu Magna Charta Libertatum in 1215, prima constitutie serisi este aceea americana, din 1787, cea federala fiind precedati de exemplu de Constitutia statului Virginia, din 1776. in Europa, prima » Florin Coman Kund, Carmen Cosug, Insttutii Politice. Drept Constitutional, Editura Didactic& si Pedagogics, Bucuresti, 2005, p. 106; “1, Muraru, E. S. Tanisescu, Drept constitutional si insttuii politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pag. 45; *"Florin Coman Kund, Carmen Cosug, Institufii Politice. Drept Constitutional, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005, p. 106; 1, Muraru, E. S. Tandseseu, Drept constitutional si institutii politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pag, 49;constitutie scrisi este aceea din Franta, 1791, desi existi opinii conform cirora Suedia avea 0 constitutie scrisa in 1634, Polonia in 1791’. 3. CONSTITUTIA ROMANIEI DIN 1991 Dupi evenimentele din 1989, s-a adoptat urmiitoarele acte normative, cu relevanté constitutional: ~ Decretul-Lege nr.2/27.12.1989 pri Frontului Salvarii Nationale gi consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale nd constituirea, organizarea si functionarea Consiliului = Decretul-Lege nr.8 din 31 decembrie 1989 privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti in Romania - Decretul-Lege nr.92 din 14 martie 1990 privind alegerea Parlamentului si a Presedintelui Roméniei care a stabilit cd Parlamentul Roméniei va fi format din Adunarea Deputatilor gi Senat, deputatii si senatorii find alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Cele dou’ camere reunite au format Adunarea Constituanté, al clrei rol de era elaborarea Constitutiei, intr-un termen de 9 luni, dar nu mai tarziu de 18 luni, La data de 11.07.1990, s-a adoptat Regulamentul adunatii si s-a aprobat componenta nominali a Comisiei de redactare a proiectului Constitufiei., format din 12 deputafi, 11 senatori si 5 specialisti, in total 28, de membri, pregedintele comisiei fiind ales profesorul Antonie Torgovan. in decembrie 1990, Comisia a inaintat Adunirii Constituante Tezele Proiectului de Constitutie, in februarie 1991, Adunarea Constituant& a luat in dezbatere Tezele, care au fost aprobate in iunie 1991. in julie 1991, Comisia a redactat Proiectul Constitutiei, la care au fost depuse peste 1000 amendamente, adoptat de Adunarea Constituantd la 21 noiembrie 1991. La 8 decembrie 1991, s- a desfaigurat referendumul national pentru aprobarea constitu i, intrarea in vigoarea realizéndu- se incepand cu data de 8 decembrie 1991. Constitutia din 1991 a fost modificatd si completati prin Legea de revizuire a Constitutiei Rominiei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor si cu 0 noua numerotare. Legea de revizuire a fost aprobati prin referendumul national din 18 - 19 octombrie 2003 si a intrat in vigoare la data de 29 octombrie 2003. Constitutia Romaniei contine 156 articole, grupate in opt titluri: 71, Muraru, 46; S. Tanisescu, Drept constitutional si insttuii police, Vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pag.- Principii generale - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale -Autorititile publice - Economia si finanfele publice - Curtea Constitutional = Integrarea euroatlanticd - Revizuirea Constitutii - Dispozifii finale si tranzitorii 4, SUPREMATIA CONSTITUTIEL - are important’ asupra elaboririi si fundamentirii intregului sistem legislativ Consecintele juridice ale suprematiei Constitutiei®: - forme speciale de adoptare; - modificarea, suspendarea si abrogarea sunt supuse unor reguli speciale; - se deosebeste de celelalte legi ca si forma, continut, putere juridica; ~ trebuie si fie respectat’ concordanta intregului drept cu constitutia; - art, 1 al. 5 Constitutia Romaniel- in Romdnia respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie 5, ADOPTAREA CONSTITUTIED A. Dupi autoritatea competenti si adopte constitutia: > Puterea constituanté originard- atunci cand nu exist constitutie, la apare o noua ordine de drept - problemele ce pot fi ridicate sunt: titularul puterii constituante originare si legitimitatea constitutiei > Puterea constituanté instituita sau derivatd- exist o constitutie, cu posibilitatea de a fi revizuita. B, Procedee de adoptare a Constitutici: > Procedeul monocratic (constitutia acordati, charta concedati)- constitutia adoptata de un monarh, sttipan absolut - de ex. Constitufia francez& acordata de Ludovic al XVill-lea in 1814; Constitutia Japoniei * 1. Muraru, E. S, Tandseseu, Drept constitutional s institut politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pa. 96-67; ° Florin Coman Kund, Carmen Cosug, Institui Poitce, Drept Constitutional, Editura Didactia si Pedagogies, Bucuresti, 2005, p. 110;din 1889; > — Procedeul democratic (constitutia conventie): initiativa adoptirii constitutiei apartine fortelor politice si este rezultatul unei adundri reprezentative, numiti conventie sau adunare constituanti, special aleasi pentru a adopta legea fundamentala,. Dup cel de-al doilea rizboi mondial, in special in sud-estul Europei, adoptarea s-a realizat de parlament, cu urmatoarea procedura: initiativa, claborarea proiectului, discutarea publici, adoptarea de parlament cu majoritate calificati'’, De-a lungul timpului, perfectionarea procedurii, a presupus introducerea si a ratificdrii populare, prin referendum, = eX. constitutii conventie: constitufiile statelor federate americane, incepaind cu 1776, constitutia Statelor Unite ale Americii; ~ ex, constitutii parlamentare: constituliile Roméniei din anii 1948, 1952, 1965; ~ Constitutia Roméniei din 1991, revizuiti in 2003- redactati de 0 comisie tehnici, adoptati de Adunarea Constituantd, aprobata prin referendum- constitutie referendara; y Procedee mi = Statut sau constitutie plebiscitard- initiativa adoptarii constitutiei aparfine monarhului, dar trebuie ratificati de citre popor prin plebiscit (spre deosebire de referendum, plebiscitul presupune consultarea poporului, pentru a rispunde cu da sau nu, fri amendamente, dar nu in intregime, ci printr-un corp electoral restrdns), cu intrarea in vigoare prin sanctiune regal. Ex. Constitutia regala din Romania, supusd plebiscitului la 24 februarie 1938, = Constitutia pact- un acord intre rege si Parlament, ca reprezentant al poporului. Ex. Frantei din 1830, cénd PI Constitut lipe d’Orleans este chemat pe tronul vacant, iar acesta accept Charta propusi de Parlament; Constitutiile Roméniei din 1866, 1923; 6, MODIFICAREA CONSTITUTIEI" Dupa modalitatea in care se re eaz4 modificarea constitutiilor, acestea pot fi: > Constitupii suple (flexibile)- se modifica prin aceleasi proceduri ca si legile obignuite, ordinare v Constitugii rigide- se modifici printr-o proceduri mai exigent decat procedura prin care se modificd legile obignuite, ordinare Procedeele de rigi Interdictia absolutt de modificare, prin: zare sunt: "1. Muraru, E. S, Tandsescu, Drept constitutional si institutt polite, Vol. I, Fditura All Beck, Bucuresti, 2005, ae 54-55; " Florin Coman Kund, Carmen Cosug, Institut Politi. Drept Constitutional, Editura Didactica si Pedagogi Bucuresti, 2005, p. 111. dispozitii care interzic la modul absolut, pentru totdeauna, modificarea anumitor prevederi ale constitutiei. Ex. Constitutia francezi din 1884- forma republicand de guvernimant ‘nu poate face obiectul revizui ii; Constitutia Rom art. 152, interdicfia pentru anumite valori constitutionale, = dispozitii care interzic modificarea pentru 0 perioada de timp prestabilité Ex. Constituia franceza din 1791- interzicea orice propunere de modificare pe timpul primelor doua legislaturi, 4 ani; Constitutia americani de la 1787- nici o modificare nu putea fi adusi pe o perioada de 21 de ani. © dispozitii care interzic modificarea constitutiei in anumite situatii. Ex. Constitutia francezi din 1946 a stabilit ci nici o procedura de revizuire nu poate fi folositi in caz de ocupare a firii de citre forte strine; Constitutia Roméniei- art. 152. > Dispozitii care stabilese procedura special, de modificare a constitutiei = stabilese cine are inifiativa si care este procedura de modificare a Constitutiei. Ex. Constitutia francezi din 1958- art. 89- initiativa revizuirii apartine presedintelui Republicii, la propunerea primului ministru, precum si membrilor parlamentului. Propunerea sau proiectul de revizuire trebuie votat in termeni identici, cu majoritate simpli, att de Adunarea National, cat si de Senat. Constitutia romnd de la 1866- puterea legiuitoare declara necesitatea revizuirii constitutiei, declaratia era cititd si aprobati de ambele camere de trei ori din 15 in 15 zile, apoi adunirile erau dizolvate, iar noile adundri votau si ele propunerile de revizuire, ulterior aprobate si de domnitor. Constitutia Romaniei ~ art. 152 —al.1. ~ dispozifiile privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului, forma republicand de guverndmént, integritatea teritoriului, independenta justifiei, pluralismul politic si limba oficialé nu pot forma obiectul revizuirii. Al. 2+ nici 0 revizuire nu poate fi ficutd daca are rezultat suprimarea drepturilor si libertiilor fundamentale ale cetafenilor sau a garangiilor acestora. Al. 3- Constitufia nu poate fi revizuitd pe durata stirii de asediu, a starii de urgenta si nici in timp de rézboi 7, SUSPENDAREA $I ABROGAREA CONSTITUTIEL Suspendarea constitu i- incetarea, pe o perioada de timp determinatd, in totalitate sau partial, a efectelor prevederilor constitutionale, Abrogarea constitufiei- incetarea definitiva a efectelor unei constitutii si se produce pr aparitie unei noi constitutii. Poate fi previizut& expres, de ex. art. 153 din Constitutia Roménieidin 1991 sau implicitd, de ex. Decretul- lege nr. 2/1989. 8, CONTROLUL CONSTITUTIONALITATH LEGILOR 8.1. Definitia controlului constitutionalititii legilor Constitutia ca act fundamental si izvor principal al dreptului, impune ca o garantie a respectirii suprematici sale, necesitatea conformitatii dispozitiilor din celelalte ramuri de drept cu normele sale. in acest context, orice modificare a Constitutiei determina si readaptarea celorlalte norme din ramurile de drept, pentru respectarea concordantei. Definitie- ,,activitatea organizati de verificare a conformitifii legii cu constitutia, iar ca institutie a dreptului constitutional cuprinde regulile privitoare la autorititile competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei proceduri”, 8.2. Obiectul controlului constitufionalititii legilor ~ legea sau acte juridice cu fort juridica similara legii 8.3. Functiile controlului constitutionalitatii legilor'*; - garantarea suprematiei constitutiei; - garantarea separatiei/echilibrului puterilor in stat; - protectia drepturilor fundamentale ale omului; 8.4, Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor'*: a) criteriul inserierii in constitutie: > Explicit previzut in mod expres in constitutie (Germania, Belgia, Italia, Spania, Rominia) > Implicit- nu e previzut expres dar rezulti ca urmare a respectitii prineipiului legalitatii (SUA) b) criteriul organului competent si efectueze controlul: > Control prin opinia publicd-reactia opiniei publice la incdlcarea constituiei > Control politic- prin autoritatile statului > Control judecitorese Sau: "= |, Murara, E.S. Tandsescu, Drept constitufional si instituti politice, vol. I, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p 67; 1. Muraru, E. 8. Tanasescu, Drept constitujional si institufi politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pre 55-58; 1. Muraru, E, S. Ténasescu, Drept constitutional si insttuii politice, Vol. 1, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, ag. 70; ET aura, E . Tansescu, Drept constitutional insu police, Vo. 1, Bdtura All Beck, Bucuresti, 2005, ag. 7h; ET Muram, ES. Tandsescu, Dept constitutional institut police, Vol 1, Editara All Beck, Bucuresti, 2008, ag. 76-80;v Controlul parlamentar v Controlul politic y Controlul jurisdictional Sau: > Controlul exercitat de adunarile legiuitoare vy Controlul exercitat de organe din afara adundrilor legiuitoare: politice, judeccitoresti, politico- jurisdictionale Sau: > Politic > Judecdtorese ©) Criteriul temporal > Anterior adoptitii legilor, prealabil sau preventiy, in faza de proiect a legii > Posterior adoptiri legii, asupra legilor deja adoptate 4) Criteriul procedurii de realizare a controtului > Controlul pe calea acfiunii- atacarea legii in fata unei instante desemnate si examineze constitutionalitatea > Controlul pe calea exceptici- atacarea sub aspectul constitutionalititii, dup aplicarea legii 6) criteriul sistemic > Modelul american-de citre instantele obisnuite, posterior, pe cale de exceptie, cu hotirati obligatorii doar pentru pirtile din acel proces > — Modelul european- de c&tre autorititi special abilitate, curti constitutionale, pe cale actiune sau de exceptie, anterior sau ulterior, cu decizii care beneficiazi de autoritate de Iucru judecat 8.5 Curtea Constitutional Considerat’ ca 0 “autoritate publicd politico-jurisdictionali"’, Curtea Constitutional’ este alcatuit’ din 9 judecitori, numifi pentru 9 ani, fir posibilitatea prelungirii sau reinnoirii mandatului, din care trei sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat, trei de Pregedintele Roméniei. Acestia se reinnoiesc la fiecare trei ani, fiecare cu o treime. Presedintele Curtii este ales de judecdtori, prin vot secret, pentru o durati de 3 ani Judecdtorii sunt independenti si inamovibili pe durata mandatului si nu pot fi tragi la raspundere pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor, arestafi sau trimisi in 51. Muraru, E.S, Tandsescu, Drept constitutional gi institut politce, vol. I, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p.judecata penal decat cu aprobarea Biroultii Permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau al Presedintelui Roméniei, dupa caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe angi inalta Curte de Casatie gi Ju: ie. Pentru a putea ocupa functia de judecdtor la Curtea Constitutional trebuie intrunite urmatoarele condifii: pregitire juridicd superioard, inalt competent’ profesional, 0 vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridied sau in invitimantul superior juridic, 8.6. Obiectul controlului constitutionalititii exercitat de Curtea Constitutional a) legile: > — controlul prealabil, dup votarea de citre Parlament, dar inaintea promulgirii de Presedintele Romaniei. Sesizarea poate fi ficutd de Presedintele Romaniei, preyedintii celor doua camere, Guvernul, inalta Curte de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului, cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori > — controlul posterior, dupa intrarea in vigoare a legii, prin invocarea exceptici de neconstitutionalitate in realizarea atributiei sale de unicd autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania, art. 146 din Constitutia RomAnici, stabileste, la litera d, faptul cd atributie a Cu Constitutionale, faptul ci aceasta hotiriste asupra excep! ind 1 de neconstitutionalitate pri legile si ordonantele, ridicate in fafa instanfelor judecdtoresti sau de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicatd si direct de Avocatul Poporului. Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curfii Constitufionale, republicati, reia aceasti prevedere si mentioneaza in art. 29 al. 1 c& aceasta decide asupra exceptiilor ridicate in fata instanfelor judecdtoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legiturd cu solutionarea cauzei, in orice faz’ a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia, iar in art. 32 mentioneaz 4 hotirdste si asupra celor ridicate direct de Avocatul Poporului Inclusi in sfera de competent a Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate a fost definiti ca fiind “un procedeu eficient de apirare a drepturilor si libertatilor publice, defensiv, in care astepti ca legea si ti se aplice pentru ao ataca”"”, in ceea ce priveste sintagma “in vigoare", Curtea Constitufionald, prin Decizia nr. 76/2011, a constatat cA este constitutional in mésura in care se interpreteazi in sensul cd sunt supuse controlului de constitufionalitate si legile sau ordonanfele ori dispozitiile din legi sau din ordonante ale cdror efecte juridice continual si se produc’ si dupa iesirea lor din vigoare. b) tratatele sau alte acorduri internationale "71. Muraru, ES. T P.259 ’sescu, Drept constitutional si institutt politice, vol. I, editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006,Art. 11 al. 3 din Constitufie, care prevede ci ratificarea unui tratat care congine contrare Constitufiei se poate face numai dupa revizuirea acesteia, presedintii celor dowd camere, cel pusin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori pot solicita verificarea concordantei tratatelor sau a acordurilor internationale cu Constitutia, ©) initiativa de revizuire a Constitutiei Conform art. 150 gi art. 152 Curtea Constitutionala verifici din oficiu daca initiativele de revizuire respecti limitele previzute. @ regulamentele Parlamentului Se poate realiza la sesizarea presedintilor celor dou camere, a cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori e) ordonantele Guvernului Ordonantele emise conform art. 115 din Constitutie, de citre Guvem pot fi examinate prin invocarea exceptiilor de neconstitutionalitate 1) inifiativele legislative populare Aceasta aparfine la cel putin 100 000 de cetiteni cu drept de vot, iar verificarea respectirii regulilor constitutionale revine Curtii- art, 74 al. 1 si2 Alte atributii ale Curtii Constitutionale: - vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintel Romaniei si confirma rezultatele sufragiului, atributie detaliatd prin Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Rominiei, ~ constati existenfa imprejurdrilor care justificd interimatul (art. 95-98 Constitutie) in exercitarea functiei de Presedinte al Romfniei si comunicd cele constatate Parlamentului si Guvernului ; - avizeazi consultativ propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei art. 95 din Constitutiei; - atributia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea si desfgurarea referendumului si de a confirma rezultatele acestuia ; - constatarea neconstitutionalitatii partidelor politice; - solutioneaza conflictele de natura constitufionald dintre autoritafile publice; - alte atributii prevazute de legea organic& a Curtii Constitutionale. 8.7. Procedura controlului constitutionalititii legilor Procedura controlului prealabil se exerciti asupra legilor votate de Parlament inaintea promulgirii lor de cdtre Presedintele Romanici. {in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile inainte de promulgare, Parlamentul 10este obligat si reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor in acord cu decizia Curti Constitutionale. Controlul ulterior. Procedura de solutionare a exceptiei de neconstitufionalitate in ceea ce priveste initiativa promovirii acestei exceptii, din coroborarea art. 146 din Constitutie cu art, 29 al. 2 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curfii Constitutionale, republicatd, rezultd cd exceptia poate fi ridicati: Ja cererea uneia dintre parti vy din oficiu, de citre instanta de judecata ori de arbitraj comercial, de procuror in fata instantei de judecatd, in cauzele la care participa y direct si de Avocatul Poporului, aceasta ultima dispozitie fiind introdusi in urma revizuirii Constitutici. Obiectul exceptiei cunoaste cateva limitari: > ea poate fi invocati doar daci de respectiva prevedere legal depinde solutionarea cauzei > nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca find neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale > sunt susceptibile de a fi atacate dispozitiile legale in vigoare, cu exceptia mentionati, pentru cele ale caror efecte continua si se produc si dupa iesirea lor din vigoare. Solutiile pe care instanta de judecati in fata cireia s-a ridicat exceptia de neconstitufionalitate le poate adopta sunt: ~ respingerea ca inadmisibild, printr-o incheiere motivata, a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, ceea ce presupune conform art, 29 al. $ din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicati, cX este contrara prevederilor al.. 1 (nu are legituri cu solufionarea cauzei), al. 2 (lipsa calititii cerute pentru a putea fi invocati) sau al, 3 (prevederile legale au fost constatate anterior ca fiind neconstitutionale). incheierea poate fi atacat& numai cu recurs la instanta imediat superioard, in termen de 48 de ore de la pronuntare, iar recursul se judecd in termen de 3 zile. + sesizeazii Curtea Constitutionald, printe-o incheiere care va cuprinde punetele de vedere ale Prfilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insofité de dovezile depuse de parti. Pentru situatia in care exceptia a fost invocata din oficiu de instanta de judecata, incheierea trebuie motivati, cuprinzind gi sustinerile pirtilor, precum si dovezile necesare. Pentru a putea fi realizata procedura de citare, odati cu incheierea de sesizare, instanta de judecati va trimite Curfii Constitujionale si numele partilor din proces cu datele necesare. Dispozitiile privind suspendarea judecdtii ca urmare a declansatii procedurii exceptici de neconstitutionalitate au fost abrogate prin modificarea art. 23 al. 5 din Legea 47/1992, ceea ce a udeterminat reducerea considerabilé a numirului excepfiilor ridicate in fata instantelor de judecati. in ceea ce il priveste pe Avocatul Poporului, art. 32 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicati, nu contine preciziri, dar sesizarea sa este similar incheierii instantei judecdtoresti sau arbitrale. in acest sens, si prevederile art. 10 al. 2 mentioneazi ci sesiziirile adresate Curtii Constitutionale, in cazurile previzute de art. 146 din Constitutie, trebuie ficute in forma scrisa si motivate. in conformitate cu dispozitiile art. 30 din acelasi act normativ, primind incheierea previzuti la art. 29 al. 4, presedintele Curtii Constitutionale va desemna judecdtorul-raportor gi va comunica incheierea prin care a fost sesizati Curtea Constitutionala presedintilor celor dou Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, indicdndu-le data pana la care pot sii trimiti punctul lor de vedere, acela al Guvernului trebuind si se prezinte numai sub semndtura primului ministru, Judecitorul desemnat ca raportor este obligat si ia misurile necesare pentru administrarea probelor la data judecifii, Judecata are loc 1a termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse in dosar, cu instiintarea partilor si a Ministerului Public, iar participarea procurorului la judecati este obligatorie, pirtile putdind fi reprezentate prin avocati cu drept de a pleda la inalta Curte de Casatie si Justitie. Procedura in fata Curtii Constitutionale se deruleazi in conformitate cu prevederile Capitolului V “Reguli procedurale specifice activititii Curtii Constitutionale”, respectiv ale art.54-60 din Legea 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu respectarea caracterului de autoritate de jurisdictie constitutional. De asemenea, art. 14 stabileste ci procedura jurisdictional se completeaz cu regulile procedurii civile, in misura in care ele sunt compatibile cu natura acesteia, aspect hotirat exclusiv de Curte. Procedura controlului constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale Fiind vorba despre un control prealabil, procedura este una similar cu aceea aplicabila legilor, inainte de intrarea lor in vigoare. Procedura controlului initiativelor de revizuire a Constitutiei inainte de sesizarea Parlamentului proiectul se depune la Curtea Constitutionala care in termen de 10 zile se pronunti asupra constitutionalititii. Decizia se adopt in plen, cu majoritate de dou’ treimi si se comunicd celor care au initiat proiectul. Proiectul de lege sau propunerea legislativa se prezinti Parlamentului, impreund cu decizia Curfii Constitutional, iar in termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constitutiei, Curtea Constitutionala se pronunti, din oficiu, asupra acesteia, Dac se constati c& 12nu au fost respectate dispozitiile constitutionale, decizia se trimite camerelor, in vederea ii legii de revizuire a Consitutiei pentru punerea de acord cu decizia Curtii Constitutionale, Procedura controlului constitutionalitajii regulamentelor Parlamentului Curtea poate fi sesizati de presedintii celor dou camere, cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, in acest ultim caz ea fiind comunicati in 24 de ore de la inregistrare presedintilor celor doua Camere, cu mentionarea datei cand va avea loc dezbaterea, data pang la care acestia pot trimite puncte de vedere. Solutionarea se face in plen iar decizia se ia cu votul majori judecitorilor si se comunici Camerei al cei regulament a fost examinat si se public’ in Monitorul Oficial. Procedura controlului constitufionalitatii ordonantelor Guvernului Se realizeaza similar cu cel al legilor, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate si este unul prealabil. Hotardrea prin care se solutioneaza exceptia de neconstitutionalitate Conform art. 147 Constitufie si art. 24 si 31 din Legea 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii_ Constitutionale, republicata, decizia prin care se _constati neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanti in vigoare se pronunfi in numele legii, este definitivi, general obligatorie, cu putere numai_ pentru viitor si se publicd in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I. Cu caracter general, art. 2 al. 2 din Legea 47/1992, privind organizarea si functionarea Cur i Constitutionale, republicata, stabileste cX sunt neconstitutionale prevederile care incalcd Aispozitiile sau principiile Constitutiei. in caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta, in temeiul art, 31 al. 2 din Legea 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicati, si asupra constitutionalitafii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare. in acest context, Curtea Constitutionald nu poate modifica sau completa prevederile legale in legitur’ cu care a fost invocatd exceptia de neconstitujionalitate, avand in vedere in acest sens prevederile art. 2 al, 3 din Legea 47/1992, privind organizarea si funcfionarea Curtii Constitutionale, republicati, in ceea ce priveste exceptiile de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele in si art. 31 al. 3 din Legea 47/1992, privind organizarea vigoare, conform art. 147 din Constituti si funcfionarea Curtii Constitutionale, republicaté, daci au fost constatate ca find neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice Ia 45 de zile de Ia publicarea deciziei Curt 1BConstitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca find neconstitutionale sunt suspendate de drept. Avand in vedere aceste consecinfe, pentru a putea realiza adaptarea la deciziile Curtii Constitutionale, art. 31 din Legea 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicati, stabileste ci deciziile pronuntate in conditiile al. 1 se comunic& celor dou Camere ale Parlamentului, Guvernului si instanfei care a sesizat Curtea Constitutional, iar in cazul in care la data comunicarii deciziei Curtii Constitutionale cauza se afl pe rolul altui organ judiciar, instanta comunicd acestuia decizia. in ceea ce priveste efectele asupra altor cauze bazate pe aceleasi dispozitiie legale, in conformitate cu prevederile art. 408 din Codul de procedura penald oricare parte din proces, in limitele calitifii sale procesuale, soful si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia, procurorul, in termen de 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Rominiei, a decizici Curtii Constitutionale, pot cere revizuirea unei hotiréri definitive dacd solufia pronuntati in cauzai s-a bazat pe dispozitia legal declarat&i neconstit jonal sau pe alte dispozitii din actul atacat care, in mod necesar si evident, mu pot fi disociate. {in acelasi sens si art. 509 din Codul de proceduri civilf, prevede la pet. 11 posibilitatea de promovare a unei cereri de revizuire, atunci cfind dup ce hotirdrea a devenit definitiva, Curtea Constitutionala s-a pronunfat asupra exceptiei invocate in acea cauzi, declarind neconstitutionaka prevederea care a ficut obiectul acelei exceptii. Notele de curs se completeaza cu bibliografia 14