Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Drept Constitutional Si Institutii Polit PDF

    Uploaded by

    Alexandru Craciun
    40 views209 pages

    Original Title

    Drept_constitutional_si_institutii_polit.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    40 views209 pages

    Drept Constitutional Si Institutii Polit PDF

    Uploaded by

    Alexandru Craciun

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 209
    Toan Muraru Elena Simina Tanisescu Drept constitutional si institutii politice Editia 13 * Volumul I Editura CH. Beck Bucuresti 2008 vi Cuprins 1. Aparitia constitu : 45 ‘a. Cauzele apartel constitu 45 >, Consttuia cutumiars si constitu er88.. ncn 46 4§2, Regimul juridic al constitu... von $0 21, Adoptarea constitujiei ven 50 ‘a. Inifiativa adoptari constitute st +. Autriatea competent st adopteconstitutia... st ‘©, Moduri de adoptare a constitu, : 22, Modificarea constitujei 23 Incelarea provizore a efectelor juriice ale normelor constitujionale si abrogares constitu. os 38 Sectiunea a TH-a, Confnutul normati al consti, von 58 Sectiunea a IV-a. Suprematia constitifi 1.0 e ‘1. Conceptul de supeematie a constitu eo §2.Fundamentarea sinjtica a supremafiel constitu wenn §3. Consecinflejurdice ale suprematii constitute eu nn 66 3.1, Consecinjelejurdice privind adoptaresconstitiel nn 65 32. Consecinfele jurdiceprivind modificare, suspendarea ‘3 abrogarea constiuie. 66 3 Deosebirie dine constitute leg, consecine ale suprematiel constitu... or 34. Conformitateaintegulu dept cu constitu, consecinfs 8 supremaiei consti vse or 4. Garanile juriice ale supremariei constitu, vo 68 ‘4.1. Controlul genera al aplicrit constitu. 8 42, Controlul constituyionalitai leglor.... 68 Secjiunea a Vea, Control consttuionalitii legilor. Teoria general. 69 41. Nofianea controlului constitutional legion 1.1, Definiia controlului constituyonaltai legior... 1.2, Obiectul controlului constitutonalitailegior. 13, Funefilecontroluluiconstitjionaliti lego. 4§2. Aparijia controlului consitjionaliii lego. 21, Cauzele aparitiei contolului constitutional igi 22, Evolupeistorica si controverseteortice §8. Clasfiarea controlulu constituyionalitai leila 31, Critriulinsriei in constitute a 32 Crteriu organuui competent sf efectueze contol 33. Crteril temporal . 444. Criteriulproceduri de reatizarea controlull 45. Criterilsistemic. $4. Constituionalizareadreptulut Sectiunza a VI-a. Constitujille romsne {1 Citeva considera privindaparja consul in Romdnia, §2, Staturul dezvoltitor al Convene dela Paris §3. Consttuia romana adoptata la 29 iunie 1866 . Cuprins vit 3.1. Premiseleistorice. von 8S 3.2 Continual Consttuiei gi modifiearile ce i sau adus 85 $4. Consttuia Romine’ din 29 marie 1923. 87 4.1, Premiseleistorce 87 4.2, Conyinueal Consitu Sonne 87 $5. Consttuia Romani din 28 februatie 1938.0 88 51, Premisel ist0Fe€. oon 88 5.2. Conjnatul constitu. ro 8B 3, Suspendarea Constitute din 28 februaie 1938 89 56, Dezvoltarea consttuionala a Roméniei in perioada 1944 pina la adoptarea Constituie’ din 1958 90 6.1, Dectetl nt, 1626/1944 pentru ,Fixarea drepturilor Romanilo in cadrele Constitution din 1866 $i eu smodificirile Constcuiunii din 29 martie 1923” 90 62. Decretal nr, 1849/1948 pentru .Adugire de alineat now Ja finele at 1V din inaltl Decret Regal nr. 1626 din 3 august 1944" (63. Legen nr. 86 din februatie 1945, pentru Statutul Nationaliiilor Minortae.on (64. Legea nt. 187 din 23 martie 1945 peat reformet agate... 165, Deeretul nr. 2218 din 13 ile 1946 privind exercitarea putei lepslative.. (66. Legea nr. 363 din 30 decemibrie 1947, pentru constitutes Statului Roman in Republica Populara Roménd, $7. Consttuia din 13 aprile 1988 eons 95 71. Premisele istorice... . 7.2, Conjinstal Constitute... : 8, Constttia din 24 septembrie 1952. enn 9 8.1 Premiseleistorce . 8.2. Continutul Constitujiei... Se 9. Constittin din 21 august 1965 snore 7 9.1. Premise ist0ic€vnsvnninsrnen 9.2. Conjinurl Constituiet 410, Regimul consttyional din Romania, stailt dp Revolugia din decembrie 1989 s.ron. 98 10.1, Decte-lege m2 din 27 decemibrie 1989 privind ‘consinuirea, oganizare si funcionazea Consifilui Frontuli Salvarii Naionale sa consililortertoriale ale FrontuluiSalvaei Najonale. 99 10.2. Decretl-ege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind ‘nregistrarea $i funcionarea patidelorpolitce gi a ‘organizafilor obsteti in Roménia 101 103, Decretul-ege ne. 81 din9 februarie 1990 privind | Consul Provizoriu de Uniune Nations... nnn: 102 Bd ot val Cuprins 104, Dace 92 in mae 90 pind alr arlamentului sa Presedintlui Roménei 102 411. Constiuja Romniei din 8 decembrie 1991... 103 m. Cueva xp gnerte vind eabrae Cons 103 11.2 Conynutul Consttyiei 105 113, Revizuirea Constituiet din 1991... "107 [Bibliografie la cap. 1 Capitolul IY. Cetatenia romind.. ‘Seetiunea I, Nojunes de cetienie. 51. Sensurile ogni de cetienie. §2. Definiia cetieniet romaine. 43. Preciariterminologie... ‘Sectiunea a I-a. Natura juried a eetijenii SecjiuneaaI-a, Regimul juridical eetdjeniei romaine. 91. Prineipiil etajeniei romine.. §21 Modutile de dobinire a cetsjeniei roméne 2.1. Dobiindireacetjeniei romaine prin master. 12.2, Dobandirea ceiaenie romdne pra repatriere 23, Dobindirea cetifenieiromine 2.5, Cetjeniacoplului gist pe teritriul Romie... 2.6, Sumo dered fat Romina. Bet juris. $8. Module de pierdere a cetifenie roméne . 3.1 Retragereacetieniei romne. 3.2. Renunjare la cetajenia romana 7 33, Alte cazur de pierdre a cetieniciromine 4 Alte reglementrirefertoare la cetafeniaroming.. 4.1. Dovada cetifenieiromfine...wn 42. Cetajenia de onoare 43. Dubla cetteni 44 Stains pati Bibliografi la cap. IV. Capitoll V. Drepturile, Ubertile i indatoririlefundamentale ale eetifenilor. SecfiuneaT. Nojunea de drepturi sino fundamentale ale etientl wn 135 61, Notunea de dept fundamen rene 13S 1.1. Afirmarea gi evoluta drepturilor omului. 15 1.2. Aparitia drepturior fundamental vo Be 1.3. Definia dreprurilorfundamentale.. 138 14. Preciziiterminologice 140 1S Sfera drepturilor omului si eetfeanuhi. ety 4. Generale de dept sinnnnonnnn Cuprins ». Aparitia de noi drepur ale omulu 62. Nofiunea de indatorr fundamental. Sectiunea a Ila, Natura juries a drepturilr fandamentale Secjiunea 8 Ill-a. Coelaiadinre reglementaril interne si cele interayionale cu privire la drepturile fundamental... Secjiunea a IV-a. Clasifcareadreptrilor i libertiilorfundamentale 4. Criteri de clasticare a drepturilor fundamentale...o.. §2. Scurta prezentare a drepturior,libertajilor si indatorzilor prevazute in Consttuia Romie. 2.1, Principle generale ale drepturilor fundamental 22. Inviolabiliai 23. Drepturiles liberdile sosil-economice gi culturale 2.4, Dreperile $i liberileexclusv poltice 2.5. Drepturile i liberilesocal-poitice 2.6. Drepturile garanyi 2.7 Indatorrile fundamentale Bibliografie la eap. V. Indes altabetic pe mater 1K 44 “7 Ms 9 153 153 Prefati Far indoialé cd o carte bund se recomanda singurd,fapt pentru care prezen- tril lungi pot ridia semne de indoiala, Este motivul pentr care pastrim si pentra aceasti edite textul prefejei de la edit a XT-a, Insusirea discipline’ de studi intitulatd Drept constitutional si institut poitice nu ridiet prea multe difcultgidacé cei care se implied in aceasta sunt in masurd sisi ordoneze efortul i conduita profesionali. Ca orice diseiplina de studiu, Dreptul constitutional si institut poitice presupune anumite nuanfe rezutate din nofiunle gi categorie uilizate, din caracteul siu mai abstract, din dinamice sa parte precum si din implicate sale poitce, pe care numai o anumité distanare ne permite sf le putem studia, pe edt posibil, obiectv. De aceea, pretutindeni si constant, profesorii de Drept constitutional se striduiese sisi avertizeze student ‘cu aceste dificultii si mai ales si-i pund in gard8 cu privire la unele capeane in care pot eidea cu usurin(S. Explicatia acestor striduinte este simplt si ea fine de invitaja fa formarea, ined la inceputul studilor universtare, a unei aitudini stingtice eu prvite la insttuile juridce gi politce, Aceste striduinfe urmarese subliniez, © dtd in plus, pasul calitativ pe care trebuie sil realizeze tineri - ca studengi~in structura universitard de invayimant si educate Studentii trebuie sf afle o& Dreptul constitutional si insttuile poitice, mai ‘ult ca oricare altédiseiplina juridica, ucreaza cu expresi,categori si cuvinte familiare, in mare masurs, din viajacotidiand. Astfe, ei vor auz freevent vorbindu-se de Parlament, Guver, deputai, sena- tori aleger, drept de vot, lbertti publice. Sunt cuvinte si expresi cu care, dis de dimineai, ne trezesteradioul, pe care le intlnim pe primele pagini ale gazetelor 4 jumalelor, pe care, uneori pani la saturate, le proclama platformele politce. Studentii neavizati cred, din pacate eu sinceritate, cl familiaizarea inseamnd si ccunoasterea stinjificd a acestor fenomene, realtii,categorii sau expres, Aici pate de fapteroarea, falsa impresie asupra cirora profesorul trebuie sii aver- tizeze pe studentiiincepatori, Pentru e4 limbajul dreptului, desi in mare masuri identc informa cu limbajulcotidian, ae un confinutpropriy, specific, un continut tehnic-juciic, iar acest continu poate fi infeles si receptat numa printro abor- are sinicd i un studiu temeinic. De aceea primul sft pe care noi profesorii {dim stadenjilor din primul an de studi este si porneasca la invdtarea Dreptului constitufnal si instiutillor police prin econsiderareaattudini fat de corelatia inte limbajulcotidian gi limbajuljuridic XI Profaya CCiteva explicatii ni se par, de asemenea, pertinente. Un manual de Drept constitutional nu se poste resliza int-o lund sau intr-un an, siut find e& el incorporeazA, mai mult sau mai putin sinteti, problematica mai multor zeci de ‘monografi,functile sale sinjfce si, mai ales, didactice lind complexe. Elabo~ ‘area unui manual de Drept constitutional presupune eforturiintelectuale inde- Tungate, precum si o bogath practica juridicd gi de catedrd. El este rezultatul ‘alorificdri unei indelungate perioade de gindire si regindireainstituilor, numai astfel putaadu-se inscre in categoria construtilor solide si durable ( alta precizare este de asemenea pertinent. Dreptul constitutional, desi mai pin ca ale ramuri de drept si destin, are totuyi constantele sal, verificate in secole de existenfé si care, asemenea pietrelor tar, rimén. Valorficarea acestor ‘constant, examinaree for cu atengie si constructv, permit ocolirea exagerarilor gi speculatilar, specifice oricdror perioade gi mai ales eelor de tranztie si care, din pécate, sunt strine motivatiei stinffice. Pentru e8, de fap, pentru cercetitorul sting vertabl gi de bund-creding, este un adevar c& anumite concepte s-au Cristalizatine8 de Ia Confucius, cel care a fost nw numai primul dar si cel mai ‘mare legislator al Chine, cel ale clrui opere ,formeaz baza dreptului public” (Doctrine de Confucius ou Les quatres inves de phulosophie morale et pottique de la Chine, traduit du Chinois par M.G. Panther, Paris, Librairie Gamer Fréres, Introduction p. XI ~ XI), Strdbstind milenile, ceste concepte sau verificat sau nu, a fos utilizate sau nu, au fost completate si corectate Inerpretarea acestora into viziune sau alta, colorarea lor in anumite nuanfe atunei cand au fost apli cate, uneorprimitv, este desiguro problema mai delicat, dar care nu le-aafectat substan ‘De accea manualul incearc& valorificarea eforturilor stingifice cfrora ne-am cconsacrat mai multe decenii ‘Desigur, dupa Revolufia roman din anul 1989 Dreptul constitional a cunoscut 6 firease revigorre i deschidere. A intat in vigoare o nod Constitute (1991) la redactare creia ne-am adus si noi o modest contribute, altur de cilalti membri i Comisiei pentra redacarea proictului de Consttuyie. in baza acestei Constitui, supusé revizuiri fn anal 2003, -auelaborat si se elaboreazi leg, in viziunea nou si perspeciva unui stat de dre si democratic. Pe plas sintific,alturi de manualele unor consttutonalit si, desigur, profe- sori consecaf, in rindul cBrora acordim un loe aparte distinsului profesor Tudor rigana, sau editat i alte cursuri, fenomen ce exprima afirmarea mai larg a preocupliilor i acest interesant domeniu, Credem cA toate aceste hurari meri s& fie studiat, Aceasta pentru c8 cel care doreste ca, mai trziu, s8se dedice Dreptu- Iai constituyonal si in general vifii public, trebuie sf citeasc& cat mai mult. EL nu trebui si fie descurajat cumva de desele controverse gi diversitatea punctelor de vedere (excluzind desigur pe cele primitive si arogante), deoarece, in fond, aceast ,contraditorialitate” este au numa frumusetea dreptului, ci si calea spre ccunoagter si adevi. Prefaga xi Editi de fat a manuslului Drept constitutional si institut politice este © cific actualizats att sub aspect exigenfelor planului de invapimént, ct i sub aspectul reflectrilegslajei gi doctrine! ‘Astfl, mai inti, capitolele sunt reagezate pentru a rispunde distribuir ‘cunostinflor conform planului de invltimant pe cele doud mari pi si anume: rept consttufional, semestru J; Institui politic, semestrl I. {n al doilea rind s-au addugat clemente de noutate in materie. Asocirea in realizareamanualuluisaimpuscaun procedeu lag utlzataziinlamea universitar, sti find ein srierea unor manuale sau trata, munca in echip& prezint& mule tiple avantae de ordin stifific si asigurd o credibilitate spori crrilor. __ Inaltrelea rind, sunt necesare uncle preciziri privind denumirea discipline fn climatul de berate stink realizat dupS Revolujiaromén din anul 1989, am ‘adsugatlaclasica denumite ,Drept constitutional” spe cea de, Instiui police”. ‘Am valorificat atl spirit tine vest-european, ma ales doctrina francez8. Ca ‘de obice si spirit stiffc este supus unei dinamici, od al zbterlor,reusitlor, nereuitelor si experiment ‘Ast, int-un excelent manual, caracterizat de autri sti, cu 0 rari modestic si demeitate academict ,Précis", se explict de ce tnvSfarea dreptului constitu. ional ng este invarea,dreptului constitutional si inttilor politic”, gi nei a »inttuilorpolitice si dreptului constitutional”, sau a ,dreptuli constitutional si {time politce”. De accea,echipa care a realizat manualul, coordonath de profe- Sorul Lous Favoreu, un incontestail in materi, expicind, pe baza une! motvafi savante de ce definitia fui George Burdeau nu ar mai fi convingitoare in zlele noastre, a denumit, simplu, Drept constitutional. Este vorba de lucrarea Droit consttwionnel,publicats la Paris de editura Dallo,aflat deja la a trea edie in nul 2002, realizaté de Luis Favoreu, Patrick Gaia, Richard Ghevontian, Jean-Louis Mestre, André Roux, Otto Pfersmann, Guy Seoffon stinttie este de fapto invitatie la gindiea si regindirea dimensiunilor acestei importante discipline de studiu. ‘in alpatrulea rind, am realizat unele perfeciontr de ordintehnico-stintific, {in sensu cl, folosind sistemul de numerotare a ideilor de baz, am edivgat un index de materi, Aceasta permite o mai lesicioasé consuitare a manualulu so ggre« cerculuicelor interesafin studi acest < Prof: univ. de Joan MURARU Prof, univ, dr. Elena Simina TANASESCU Capitolal 1 Societate, stat, drept, politica si morali Studierea, dar mai ales infelegerea, structurilor gi institfilorconstiutio- 1 nale implicd anumite clarifcii si delimitari ale eategorilor si termenilor cu care se opereazi. De aceea citeva explicati privind societatea, statu, dreptl, politica si morala se impun. Nu rare ori sensurile lor sintfice se identifick 4in contextul fn care sunt intrebuingate, dar plastictatea limbajului roménese poate uneori deruta. DDesigur,studenfi anuluiuniversitar tn care se pred Dreptul constitutional si instiuile poltice cunose, in mare mAsurd, terminologia utilizath sau in orice caz sunt familiarizati cu ea, Dar intruct limbajul este deseori conven- tional, pentru a ne putea situa pe aceeasi lungime de und este bine s8 cddem de acord, dint-un inceput,asupra unor nofiuni. ‘Vom putea observa cf s-au crstlizatreguli morale bune, principi poitice 4 juice excelent formulate de edtre mingi gi guvemaminte laminate, Toate ‘acestea s-au studiat si se studiazd in gcoli gi university, se proclam& zilnic, ‘unele sunt veritabile constante, dar totus se respect rar pentru c& oameni sunt nereu ati. Seetiunea I. Societatea ‘Termenul sosietate, despre care vor vorbi deseori are multiple sensuri 2 webuingiri. In mod deosebitne intereseazs categoria socetate aman in senul cei se din dictonare de ansamblu unita, complex sstematic, de reli inte osmeni,istrieste determinate, condi si rezulat a activitagit acestoa de creare a bunurilr materiale valorilorspiritualenecesaretraiului individuals colecti. Socetatea umand nuesteo suma aritmetica, ci un com- plex de oameni, grupur, clase, str, reali (economice, police). Secietatea umand se deoscheste de societatza animal8 nu numai prin cali- ‘ale fine umane (rajune gi congint), ci i prin caracterl su organizat rezutat din exigenfele existenei gi dezvoltri, din dornta de perfectune Categoria socetate uman8 nu poate fi sind categoilor de stat, drep,pol- tic simorala In agi pentru ea sau eat i exist acestea. Socettea mand determind sensurile si scopurlecelorlaltecategori, numite deseori, generos 2 Drept constitutional institu politice dar 51 ingelitor, bine comun sau fericire. Ea este un punct de plecare dar fi de revenire pentra toate construcfile social, poltice gi morale. Societi- file umane se caracterizeazA ca primitive, subdezvoltate, dezvolat, ele sunt Teaginul civilizafilor, religiilor, culturilr, speranfelor dar i al Szboaielor, eimplinsilor si dezamagirilor. Societatea umand are la bazh o diversitate de indivizi, grupati in clase si categori sociale, Ea este influenfaté de o serie intreag& de factor, dintre are, cei mai relevant sunt cet ideologici, economic, istorii, psihologici si de tradi, international, ete, Faetoiiideologiei presupun ci orice socictale ‘umand are la baz& un sistem de valor, structurant pentru respestiva comuni- tate umand, care fie constituie iantul comun al tuturor indvizior, fie poate reprezenta factor de difereayiere atuncicind in functie de aceste valori se realizeazd onganizarea institufilor statului gi exeretarea puterit(ideologii Tiberale, marist, ete.) Factorii economic determin at opiniile si atitudi- nea membrilor societiii ct gi, in bund misurd, modalitatea de amenajare & insitufilorstarului si exercitarea puteri in societae, Este un adevér unanim ‘admis astizi cA, dact infrastructura economic8 nu determing direct si simplist Suprastructura instiufionala,nivelul de dezvoluare evonomicd 9i ritmo rey teri acesieia au totus o influent semnificativa asupra modaliai in care se ‘excita yuterea de stat. Factoril storie i legati de trai joac gi ci un rol destul de important in cadral diverselorsocietti, influentnd atit structure sa Snstiufionald, eat si provesele decizionae side executie care au loc in cadrul acesteia, In egald masuri, nu trebuie negljate nici elementele de psihologie Si chiar miturile uneicolectvitagi umane, cic ele se pot dovedi structurante $i. deseor, pot aves efecte extrem de importante la nivel global. De multe or, {In raportl dintrerealitate si reprezentarea pe care majoritatea corpului social jae cu prvire la respective realitate importants are doar cea de a dous. Nu {in ultimol rnd, factor internaionali nu pot fi negli in contextul contem- poran, in care vieja fiecdrei comunitii umane este strins legati de soarta ‘umanitii in ansamblu CCeeste interesant de ejinut este faprl eX o societateumand poate si existe, se dezvolt gs se impund numai in structuriorganizae, iar structure care ‘a impus, a rezistat si rezist, find practic de neabandonat este statu Cel msi adesea se afr, si nu flrd temei, cf statul este cea mai impor- tant instituie sau chiar institufie polited dintre toate cele are exist intro societate, vital tat are dow acceptin. Into prima accefiune, pin sit este fnfeleast suma a tei elemente si anume: tertoriu, popula (natsne) Societate, stat, drept, politcd si moral 3 suveranitatea (in sensu de putere organiza ttl adic, de fp, stalin accepjiuna sa stict juried). fn aceasthaccepiune statu este sinonim cu far, el inchuznd civilizaia,resursele,oamenii,teritorulfronirele, autor tale etc In aceast aceptiune ip gsesefundamentare exprimri de genul ‘state cu nvele de dezvoliarediferit”, tale lumi. {no a doua acepfine, restrinsf, prin stat se inflege forma organizatS 1 puter poporulu, esi exact mecanismul sau aparatal staal. Aceata este 6 accepiune src juries Pentru societatea umend statul a apirut ca solufa unica si optima pentra dlezvotarea sa material si spirituald si pentru conservarea valorlor umane. Siatul este un concept io realitate. Dei, paradonal,statl ca unitate mu poate fi vzut, nici auzt nici piplit”. (Hans Kelsen) Stal este o constncie 'e caro, sauce mal mulfi descoroignord sao detest, dar pe care of © invard so solicit ind vai, ibeata sau averca lr sunt puse in pericol Stat creeazh unorasperanja produce altora durerea, nemullumire si chi adesessentimentul evote. El est ntarazmerieor 5 insurecfilo. Oameni ‘diana state pentru ale inlocu tot cu state, Staal este o misticd. Stal, se ‘pune dessri, exprim ordinen din atur, ocopia,o reproduce, Potivit ai Hans Kelsen statu poate fi caracteizat ca )ordine de con ‘uit oamenilor,o ordnejuridicl de constinger,b) putere de comands; ©) voi, distinct de voinjainivizilor, find mat mult dedt suma voinjelor individual, ca stuindu-se deasupra or Sinttizind mulitudinea explicailor putem aria c& statu este produsol istoriel societii umane. Ela devenit formula juridicd de orpaniare gi de existe a uni societii, popor sau nafiune. Ela apr pe o anumi tapi a evoafesocieti umane, din rani multiple, inte care cea menionat de marle profesor de drept Léon Dugutsi anume divizarea scietii in guver™ nanfi i guvernaf are importania sa. Structure ifn statu au evo- Juat, dain esent statu a ramasaceasi,anume o puter de comand, sau, in socicisjie pluralist gi democratce, un instrument de organizare si conducere 8 societji, Chiar daca in zlele noastrese face vorbire tot ma des de transfe- rul cite usele struct supranafonale sau exeritarea in comun eu alte state 4 unor competengepropriexerciirii pute stat, aprciem c8 aceasta este 0 vole cae nu va nega sau aniila caractzrele esefaleale statlui ca centra de comand gi de organizare a colectivtlor umane Sic juridi (sau int-un sens restrns) stat este un ansambla sistematie de organe de stat (autriti), el cuprindeparlament,guvere sialte autor executive, organe judecttoreg,armatB, poi inchisor. fa acest organe de sta: (autoriiilepublice) lureaxA demnitar,fanfionari publi si agent public. Prin acestea statul se impune, este receptat si accepat, de bunivoie Sau denevoie (iit). Democratic sau nu, statul se impune, pentru ce implic& crganizare gi ordine. Civiliata societi are implicai asupratrstturilor si procedeelor utilizate de tat dar nu asupra conceptuli ca aa. 10 n 4 Drept constitutional si insti politice Statul are o serie de funetit ce sunt de regula examinate sub mai multe ipostaze. Astfel pot fi identificate: functialegslaiva,Functia executiva,fune- tia jursdictionala;functiiinteme si func exteme;funetii economice, Funct cultural: functi sociale, funcji represive, etc. Cei care compun aparatul de stat demnitar,functionari, agen) se bucurd de autortat gi protectie statala parte protectie denumitd in unelesituait imunitate, (© problema teoretica' de mare importanfi,cdrea i s-au cltat multe ris- punsuri gi care totus a imas fir8 rispuns, este aceea de a sti care este legi- timitateastatului, adic leitimitatea puter unora dea comanda altora, Cum se justifcd existena sa milenari desi a fost nu numai accept, i si dezavuat? Scar putea totusi considera ed statul riméne rezultatl conventilor sociale, ‘Pentre pnd la urm a convins cd este un ru necesar, mai necesar ca multe alte luctur i bune gi rele. Cit priveste cauza si scopul acestor conven, con- ile ir eare au fost incheiate sau impuse ele privese mai putin legitimitatea puteri re care 0 fundamenteazA. Constiuirea statelor 5 a societilor umane spunea Pufendorf - nu s-apetrecut dela sine, cia presupus intervenia intel genet sia voinge, adicd limitarea deliberata a libertaji umane: 0 convene, Pentru caracterizarea statuluitrebuie refinut ed el este si persoand juri- died, in raporturile in care paticipé nemijlocit, in nume propria, ca subiect de drepturi si obligati (raporturile de drept civil, succesor al mostenirilor ‘vacante,primire de donapi si legate ce-i sunt adresate), Secfiunea a III-a. Dreptul Statul si dreptul sunt strins legate, se sprijna si se conditionexzi reciproc, ‘Au apirat deodatd, din aeleasicauze si, pot fi explicate mult mai bine impre- lund. Stal creeazi dreprl si paradoxal, dreptul delimiteazi configuratia gi actiunile statului. Creénd dreptul, statu! impune reguti de conduitd, norme obligatori pentru tog. Prin dreptstatul igi exprim& puterea de comands, for ‘mulind exigente economice, umane, politic. Crednd dreptl,statul i asiguré in acelas timp eficienta si viabilitatea. El devine paznical normelorjurdice, intervenind, nu rare ori eu violent, pentru a chema la ordine indiviii care jgnord sau incalca prescripiilenormelor. Ca sistatul, categoria drept cunoaste doud acceptiuni: dreptal obiectiv si

    You might also like