NC4 STATUL 1. CONCEPTUL DE STAT - originea termenului de stat- cuvantul latin status= starea, situatia unui lucru, asezare cu temei. Definitie = ,,0 anumiti comunitate de oameni, apartinand de regula aceleiasi natiuni, care se organizeazi politic si edific& o serie de institutii proprii, a céror functionalitate ritmica gi eficient& este asigurata prin respectul normelor de drept”' - ,, 0 institutie avand ca suport o grupare de oameni asezatii pe un spatiu delimitat, capabila de a-si determina singurd propria competenfa si organizati in vederea exercitaii unor activitati care pot fi grupate in functiile: legislativa, executiva si jurisdictionala’ - ,modalitate de organizare a puterii politice, sub forma puterii de stat, in vederea indeplinirii voinfei detinatorului acestei puteri, adicd poporul, indiferent c& exercitarea acestei puteri se realizeazi direct de citre popor sau indirect, prin organele sale reprezentative”® - 0 societate politic’, adic& o colectivitate umana supusa unei autoritati sociale comune” Principala clasificare a functiilor statului: - legislativa- edictarea legii - executiva- punerea in aplicare a leg - jurisdictionala- solutionarea conflictelor care apar in procesul de aplicare a legii © etapa importanta in evolutia organizarii statale a puterii este deschisa de aparitia teoriei "'V, Duculeseu, C. Calinoiu, G. Duculeseu, Crestomatia de Dept Constitutional, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, 14 "7, Draganu, op. cit, vol ,p. 16 * 1. Mararu, E. S. Tandsescu, Drept constitutional gi institutii politice, Vol II, Editura CH Beck, Bucuresti, 2006, pag. 42; *F. C, Kund, C. Cosug, Institut Poitce, Drept Constitutional, Exitura Didacticd si Pedagogic8, Bucuresti, 2005, p 6separatiei puterilor in stat’, Aceasta teorie a aparut in Secolul Luminilor (sec.XVIID), ca 0 reactie impotriva monarhiei absolute, in care regele concentrind intreaga putere se considera personificarea statului (Ludovic al XIV-lea - L'Etat c'est moi). Teoria separatiei puterilor in stat a fost enuntati de John Locke (Traité du gouvernement civil, 1690), apoi dezvoltati de de Montesquieu, in lucrarea De lesprit des lois (1748), acesta din urmi fiind considerat parintele teoriei clasice a separatiei puterilor in stat. 6 Montesquieu a prezentat ideea ci ,,puterea trebuie infiénati de putere”® si pentru a preveni abuzul, a stabilit dou principii de bazi: © pentru a fi controlabild, puterea trebuie divizatd; sistemul de organizare statal& a puterii trebuie astfel conceput, incat o putere s& poata fi opriti de alta. In prezent, teoria separatici puterilor, este privit’ prin prisma acceptarii colaborarii intre organele statului, fiind vorba mai mult de un echilibru. Art. 1 al. 4 Constitufie — statul se organizeazd potrivit principiului separatici si echilibrului puterilor 2, ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE STATULUL 2.1. Populatia Populatia reprezinta totalitatea indivizilor care locuiesc pe teritoriul statului, respectiv: a) locuitori care au cetitenie romana - presupune drepturi si obligatii corelative ale cetitenilor si ale statului Reglementare- art. 5 alin. 1 din Constitutia Roméniei - ,,cetéfenia romdnd se dobéndeste, se pastreazé sau se pierde in conditiile prevatzute de legea organica. - Legea nr, 21/1991 a cetteniei romane, republicata, in general, exist doua sisteme de dobandire a cetiteni > jus sanguinis (dreptul sdingelui)- copilul devine cetiteanul unui stat daca se naste din parinti care, amAndoi sau numai unul dintre ei, au cetdenia statului respectiv, 5 F.C, Kund, C. Cosug, Institutii Police. Drept Constitutional, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005, pall; 1. Muraru, S. Tanasescu, Orepf constitutional si institutiipolitice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 268- 275; Montesquieu Charles Louis de Secondat, Despre spiritul legilor, vol. 1, Editura Stiimifica, Bucuresti, 1964, p. 194; © Montesquieu, Charles Louis de Secondat, Despre spiritul legilor, vol. I, Editura Stiinificd, Bucuresti, 1964, p. 194indiferent pe ce teritoriu se naste; > jus soli (dreptul pdéméntului)- copilul devine cetiteanul unui stat daca se naste pe tcritoriul statului respectiv, indiferent de cetatenia parintilor sai. b) locuitori care nu au cetiitenie roman&: cetitenii strani si apatrizii. Cetitean striin- persoana care se gisseste pe teritoriul unui stat si nu are cetifenia acestuia, dar are cetitenia altui stat. Apatridul- persoana care locuieste pe teritoriul statului si nu are cettenia nici unui stat. Art. 18 alin. 1 din Constitutia RomAniei- cetdfenii strdini si apatrizii se bucura de protectia generalé a persoanelor si averilor, garantatd de Constitute si de alte legi 2.2, Teritoriul 2.2.1. Definifia- cadrul geografic, spatiul format din sol, subsol, ape (lacuri, rauri, canale, etc.), coloana aeriand de deasupra solului si apei teritoriale, marea teritorial’, delimitat de frontiere si asupra caruia statul isi exercita intreaga autoritate. Teritoriul statului este delimitat de teritoriul altor state prin frontiere. Frontiera- linie real sau imaginara care desparte teritoriul statului de alte teritorii apartinand altor state vecine si poate fi terest, fluviald, maritima gi aeriani. Reglementare: - art. 3 alin, 2 Constitutia RomAniei- frontierele tari sunt consfingite prin lege organicd, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international. cart. 2 al. | din O.U.G nr. 105/2001 pri ind frontiera de stat a Romani frontiera de stat a Roméniei delimiteazd teritoriul statului romén de teritoriul fiecdruia dintre statele vecine si marea teritoriald a Roméniei de zona contigua. in plan vertical Jfrontiera de stat delimiteazd spafiul aerian si subsolul statului roman de spatiul aerian si subsolul fiecdruia dintre statele vecine. - art, 2 al. 2 din O.U.G. nr. 105/2001- frontiera de stat se stabileste prin lege, in conformitate cu prevederile tratatelor internationale, conventiilor sau infelegerilor incheiate intre statul romén cu statele vecine. - art. 2 al. 3 din O.U.G. nr. 105/2001- frontiera Romdniei este marcatd, deregula, in teren prin semne de frontierd, ale cdror date topogeodezice sunt prevaizute in documentele de demarcare bilaterale, incheiate de statul romén cu statele vecine. - alin, 4 al art. 3 din Constitutie -pe teritoriul statului roman nu pot fi strdmutate sau colonizate populafii stréine, 2.2.2, Caracterele juridice ale teritoriului > Indivizibilitatea -teritoriul nu poate fi divizat, impirtit, pentru ca alte autorititi statale si-si exercite suveranitatea pe aceste parti de teritorii; > Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi instrainat, nu poate fi dezmembrat in vederea instrainarii, cedarii, colonizari > Impenetrabilitatea (adaugat de o parte a doctrinei)- interdictia ca pe teritoriul unui stat si-si poatd exercita puterea de comanda un alt stat; Art. 3 al. 1 Constitutia Romfniei - reritoriul Romaniei este inalienabil. 2.2.3. Organizarea administrativa a teritoriului Romaniet Art. 3 alin, 3 din Constitutie- teritoriul statului romén este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii, Judeful -unitatea administrativa-teritoriali cea mai intins ca suprafaté, avand in componenfa sa un oras de resedint& si unul sau mai multe orase, precum si mai multe comune. Orasul - unitatea administrativa-teritoriald, format ca urmare a constituirii in-timp, a unui centru politico-administrativ, industrial, economic, cultural, etc. Unele orase sunt declarate muni ii, unde se afla si sediul autoritatilor publice judetene. Comunele- unitati administrativ-teritoriale, care cuprind un numar mai restrans de locuitori si sunt compuse din sate. Satele de resedinti sunt cele in care se afla autoritatile publice comunale, 2.3. Suveranitatea (putere de stat sau autoritate publica, puterea politica) Suveranitatea presupune urmitoarele sensuri’: - caracterul suprem al unei puteri pe deplin independente; - ansamblul componentelor caracteristice statului, sinonim cu puterea de stat; 71, Muraru, E. 8, Tandsescu, Drept constitutional si institut politice, Vol Il, Editura CH Beck, Bucuresti, 2006, p. 54;- pozitia pe care o ocupa in ansamblul organelor statului titularul puterii statale, identificdnd suveranitatea cu competenta organului respectiv. Suveranitatea presupune nesupunerea nici unei alte puteri, nici pe plan intern si nici pe plan international. De asemenea este esential ca puterea si fie legitima, recunoscut cu capacitatea de a conduce si sa exercite in cadrul legislatiei constitutionale adoptate in mod democratic. 3. FORMA DE STAT Are ca element component in sens restrns forma de guvernmant, iar in sens larg®: > structura de stat- organizarea puterii de stat in raport cu teritoriul vi forma de guvernimént-modul de organizare, constituire, functionare a organelor statului, principiile care stau la baza raporturilor dintre acestea > regimul politic- realitatea raporturilor guvernanti si guvernafi intr-un stat, cu aspectul esenfial daca guvemnatii sunt sau nu oprimati de guvemnanti 3.1, Structura de stat- modul de organizare a puterii de stat, in raport cu feritoriul pe care il ocupa, permite clasificarea in’: A. Statul unitar (simplu)- 0 singurd formatiune statald, ca entitate politico-juridicd Caracteristici: ~ un singur regim constitutional, cu o singura constitutie; - populatia are o singura cetdtenie; + un singur rand de organe centrale (legislative, executive, judecatoresti), care exercita autoritatea de la nivel central, in raport cu intregul teritoriu si cu intreaga populatie; - implrtirea in unititi adminitrativ-teritoriale nu afecteaz unitatea, Descentralizarea presupune recunoasterea de cltre puterea centrala a existentei unor autoritifii teritoriale care exercita anumite competente de natura administrativa in nume propriu, cu control administrativ central. - este numai el subiect de drept international public. B.Statul federativ (compus, unional)- constituit din doua sau mai multe state membre (state federate) care, in limitele si conditiile precizate prin constitutia federatiei, isi transfera 0 parte °F. C. Kund, C, Cosug, Institut Poltice. Drept Constitutional, Editura Didactic si Pedagogici, Bucuresti, 2005, p. rH F.C, Kund, C, Cogug, Institut Poltice. Drept Constitutional, Editura Didactic si Pedagogicd, Bucuresti, 2005, p. 15-18; I, Muraru, E, S. Tamisescu, Drept constitutional gi institutt politice, Vol Il, Editura CH Beck, Bucuresti, 2006, p. 61-65;dintre atributele suveranit3tii in favoarea unui nou stat compus, federatia, subiect unitar de drept (ex. Statele Unite, Canada, Mexic, Elvetia, Australia), Caracteristici: - exist o ordine constitutionala comuna statelor federate si o legislatie comuna dar si 0 ordine constitufionalé proprie a statului federat si o legislatie proprie, cu rezerva respectiti constitufiei federatiei; ~ existenfa a dowd cetatenii care se implici reciproc; - doua randuri de organe centrale de stat: ale federatiei si ale statelor membre; - raporturile dintre statele membre sunt raporturi de intern, spre deosebire de asociatiile de state unde raporturile sunt de drept international; - teritoriul statului federat este o parte a teritoriului statului federativ; - statul federativ este subiect distinct de drept international public; C. Asociatiile de state sunt categorii de relatii inter-statale, constituite si functionand pe baza tratatclor internationale, care se deoscbesc de federatie prin faptul ca mu dau nastere unui nou stat, ci unei uniuni de state. Principalele forme ale asociatiilor de state sunt: > Confederatia de state- 0 asociere intre doua sau mai multe state independente care, piistrindu-si suveranitatea si calitatea de subiecte ale dreptului international, fara a da nastere unui stat nou, urmirese si-si creeze unele organe comune (diet, congres), unde iau hotirari cu unanimitate, pentru realizarea unor scopuri comune. Aceste hotirari dobindesc eficacitate dupa aprobarea ulterioard de citre fiecare stat, Au un caracter istorie, deoarece cele mai cunoscute confederatii s-au transformat ulterior in state federate (Confederafia statelor americane intre 1778-1787; Confederatia germanici intre 1815-1871, Confederatia elvefiand intre 1815-1848). > Uniunea personali- asocierea a doua sau mai multe state, fra formarea unui stat nou, caracterizati prin existenta unui sef de stat comun, ca urmare a legilor de succesiune 1a tron sau a alegerii sefului de stat, cu pistrarea suvernaititii pentru statele membre (ex. Anglia si Regatul Hanovrei intre 1714-1837, cu inscdunarea lui George 1). vi Uniunea reali- 0 asociere mai stransa a dowd sau mai multe state, care au nu doar seful de stat comun, ci si unui sau mai multe organe comune (ex. Principatele Unite {ntre 1859-1962)D. lerarhiile de state- au functionat prin dominatia unui stat asupra altui stat, cu afectarea suveranitatii pentru acesta din urma, Sunt cunoscute urmitoarele categorii de state: Statul vasal- are o suveranitate incompleta, datorita faptului ca si-a asumat fat de alt stat anumite obligatii, de ex. asistenta militara in caz de rizboi, plata anumitor contributii banesti, in schimbul protec > Statul protejat fProtectoratul) - obligatiile asumate se refera, in principal la domeniul relatiilor internationale, cu limitarea suveranitatii statului protejat, in favoarea statului protector. > Dominioanele _britanice- foste colonii care, la ora actuala, dispun de suveranitate deplina, devenind subiecte independente de drept international (Canada, Australia, Noua-Zeelandi, Africa de Sud). Dupa al I-lea razboi mondial, aceste state au format Commonwealth of Nations (Comunitatea de natiuni), fiind in acelasi timp si membre ONU. v Teritoriile sub _mandat- fostele colonii germane si unele dintre _fostele provincii ale Imperiului Otoman a caror administrare si-a asumat-o Liga Natiunilor, in perioada interbelica, cu acordarea mandatului unora dintre puterile membre. v Statele sub tutela internationali- forma actuala a "teritoriilor sub mandat", potrivit Cartei ONU, se instituie asupra unor state in scopul sprijinirii evolufiei lor spre deplina independenta sau pentru asigurarea stabilitatii si a integritatii, ori pentru rezolvarea unor conflicte interme, de regula interetnice sau pentru garantarea acordurilor convenite, cu limitarea suveranitatii. 3.2. Forma de guvernimant = modul de organizare si exercitare a puterii intr-un stat, in special din perspectiva relatiilor intre puterea executiva si aceea legiuitoare, Principalele forme de guvernimént sunt'?: ‘A. Monarhia- seful statului este un monarh, absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice > Monarhia absoluté- are ca principii ereditatea si subordonarea monarhului fat de lege, principiu care o deosebeste de puterea arbitrard, prin vointa proprie a regelui, fra a exista vreo forma de constrangere statal’, “°F, C, Kund, C. Cogug, Insttutii Politice. Drept Constitutional, Editura Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 2005, p. 15-18; I. Murara, E. $. Tandsescu, Drept constitutional si insttuti politice, Vol Il, Editura CH Beck, Bucuresti, 2006, pag. 61-65; T. Dragamu, Drept constitutional $i institufii politce, Tratat elementar, voL.II, Ed. "Lumina Lex", Bucuresti, 1998, p. 266-287;v Monarhia limitatd (constitugionald)- limitarea puterilor monathului prin constitutie v Monarhia parlamentard dualista- monarhul si parlamentul au o pozitic egal v Monarhia parlamentard contemporand- are caracter simbolic, monarhul indeplineste atributii de sef de stat dar nu guverneazi (Marea Britanie, Belgia, Olanda, Suedia) B. Republica''- seful statului, indiferent de titulatura pe care o poarti, de regula aceea de presedinte, este ales, direct sau prin reprezentare, si detine doar un exercitiu, mai larg sau mai restrins, al puterii, pe o perioada limitati si cu respectarea anumitor condi guvemarea se realizeaz prin reprezentanti alesi dup proceduri electorale, > Republica parlamentaré- pozitia superioari a parlamentului fat de seful de stat, fat de executiv; seful de stat este ales de citre Parlament, in fata ciruia rispunde; disocierea executivului in guvem si sef de stat; plenitudinea competentei parlamentului; dreptul parlamentului de a anula anumite acte normative emise de guvem; desemnarea si revocarea executivului de citre parlament (Italia, Austria, Germania) > Republica prezidentiala- pozitia egalA a sefului de stat, a executivului fata de parlament; seful de stat este ales de cetiteni, in mod direct sau indirect, prin colegii electorale; in principiu, urmitoarele trésituri: monocefalismul executivului caracterul reprezentativ al sefului acestuia, care este si seful statului, ales prin sufragiu universal; stricta delimitare a atributiilor intre puterea legislativa si cea executiva; independenta dintre slativ gi executiv; dreptul de veto al executivului; membrii guvernului rispund numai in fata sefului statului ( exemplul clasic , cfnd geful de stat poate fi seful gavernului - SUA) > Republica semi-prezidentiald- o atenuare a puterii sefului de stat din regimul prezidential sia apdrut din teama ca seful statului sf nu dobandeascd 0 pozitie superioard parlamentului. Prezinta urmatoarele caracteristicisdisocierea executivului intre guvern si institutia sefului de stat; atat parlamentul cat si seful de stat sunt alesi prin sufragiu universal; atributiile sefului de stat sunt limitate; investirea si revocarea guvernului se face de etre parlament (ex. Franfa, unde exist gi un sef al guvernului ). > Republica socialista marxist-leninistd- unicitatea puterii in stat, raportat la existenta unui partid unic Forma actual de guvernamant a Romaniei Art. 1 al. 2 Constitutie- forma de guverndmant a statului romdn este republica "F.C. Kund, p 15-18; i Pedagogica, Bucuresti, 2005, Cosug, Instituti Politice. Drept Constitutional, Editura DidactArt. 81 al. 1 Constitu Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat Din acest punct de vedere, Romania a fost integrata in categoria republicilor semi- prezidentiale, cum este Franfa’?, Compardnd ins& statutul Pregedintelui Republicii Franceze cu statutul Pregedintelui Roméniei, in doctrind s-a apreciat cd puterile acestuia din urma sunt mai restrnse, intrucdt, conform art. 84-90, art. 93 din Const."? ‘© Pregedintele Roméniei nu poate legifera prin referendum ocolind Parlamentul, cum poate in anumite situatii Pregedintele Franfei; + Pregedintele Frantei numeste gi revocd primul-ministru, iar la propunerea acestuia pe membrii Guvernului, pe cdnd Pregedintele RomAniei nu poate numi Primul-ministru gi Guvernul decdt pe baza votului de tneredere al Parlamentului gi nu poate revoca Primul- ministru, ci doar pe unii membrii Guvernului, la propunerea Primului-ministru; «in Franta ordonanfele Guvernului sunt semnate de Pregedinte, pe cdnd in Romania ele sunt semnate de Primul-ministru gi ministrul de resort; «in Franta, Pregedintele Republicii poate dizolva Adunarea National, dup& consultarea pregedintilor celor doud camere ale Parlamentului gi a Primului-ministru, pe c&nd Pregedintele RomAniei nu poate dizolva Parlamentul decat fntr-un singur caz, gi anume atunci cénd refuza votul de investituré fntr-un termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin douai solicitari de investitura. * Pregedintele Franfei are puteri foarte largi in situafii de crizd, spre deosebire de Pregedintele Romaniei. in acest context, pentru Romania s-a apreciat c& forma de guverndmnt este republica cu un semi-prezidentialism atenuat sau parlamentarizat"’, 3.3. Regimul politic Regimul politic'® - realitatea relatiilor dintre guvernanfi, precum gi a relatiilor dintre guvernanti si guvernati. "F.C. Kund, C, Cosug, Instituii Pol B2% T. Driganu, Drept consttufional i insttufé politice, Tratat elementar, vol.IL, Ed, Lumina Lex, Bucuresti,1998, p, 224-230; “A. Torgovan, Tratat de drept administrativ, voll, Ed. Nemira, Bucuresti, 1996, p. 384; M. Constantinescu, I Deleanu, A. longovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Constitufia Roméniei comentat& $i adnotaté, Regia ‘utonoma "Monitorul Oficial”, Bucuresti, 1992, p.184 '5'C Joneseu, Clasificarea $i analiza tipologic& a regimurilor politice contemporane, Revista de drept public 1x. 1/1995, pp.30-40 . Drept Constitujional, Editura Didactic’ si Pedagogic’, Bucuresti, 2005,Regimul politic, fird a absolutiza, poate fi: © democratie- guvemarea, potrivit standardelor internationale, nu oprima guvernatii © nedemocratic- Standardele curopene actuale impun unui sistem democratic urmatoarele condifii fundamentale'®: - si fie respectat pluralismul ideologic, politic si institutional; = legitimitatea exercitiului puterii si fie determinata de caracterul reprezentativ rezultat din alegeri libere; - institutiile democratice si functioneze in mod satisficitor; - si fie respectate drepturile omului, Notele de curs se completeaza cu bibliografia recomandata. *° F.C. Kund, C. Cogug, Institutii Politice. Drept Constituional, Editura Didactica si Pedagogic8, Bucuresti, 2005, p28; 10