REJELE CULTURALE EUROPENE $1 ROMANESTL NEMO SIRNMR 1. Retele culturale Modul de organizare a institutiilor culturale reprezinti unul dintre factorii care determina suecesul sau insuccesul unui program, project sau actiune culturala. Reyeaua incepe si devin’, Incepind cu anit "80, in Europa, refeta de succes a organiza instcuilor cniturale si a eficienjet de/ actiune, Manifestul rejelelor culturale europene adoptat 1a Bruxelles, in data de 21 septembrie 1997, de catve Forunsol European al Refelelor Culturale. considera ca ,te{clele culturale europene contribuie la “coeziunea european, faciliteazi mobilitatea operatorilor si a produselor culturale, faciliteaz’ comunicarea trans-culturala, combate xenofobia, rasismul gi oféra practic in intelegerea inter- culturald, intareste dimensiunea cultural a dezvoltarii care nu e produsi de factori pur economici*. Acclasi document solicita: .secumoasterea refelelor prin sprijin real gi eficient si prin parteneriat ou toate nivelurile guvernamentale in institutiile Uniunii Europene si in Statele Membre”, aspect care in prezent este asigurat. Un an dups acest Manifest, la Conferinta Intergavernamentala despre Politici Culturale pentru Dezvoltare a UNESCO, se subliniaza faptul c& organizatia ,acorda prioritate pentru crearea de rejele la nivel najional, regional si intemational implicdnd artisti si administratori de pfoiecte si bunuri culturale, pentru a imbunatiti accesul fa cultura in termeni cantitativi si calitativi.* in prezent, UNESCO si Comisia European, prin strategiile, conventiile, deciziile si programele lor de finantare, sprijind si incurajeazi crearea sau formarea refelelor culturale, Un exemplu in acest sens este Decizia Nr. 792/2004/EC, pet. 3 a Consiliului si a Parlamentalui European din 21 aprilie 2004 care stipuleaz&: .Consiliul si Ministrii Culturii, in Rezolutia din 14 noiembrie 1991 privind rejelele culturale europene, au subliniat importanta rolului retelelor culturale in cooperarea din Europa si au consimfit la incurajarea organizatiilor culturale din tirile lor de a participa activ in cooperarea non-guvernamentala Ja nivel european.* Pe de alta parte, Uniunea European incurajeaz& cooperarea pe termen lung care duce la formarea unor refele prin care institutiile culturale se interconecteza. Rejelele asigura astfel o larga informare 2 publicului si cresterea interesului fat de culturé prin dezvoltarea capacitatii de comunicare, colaborare si infelegere a diversitatii. Singurul program european de finantare x culparii, Cultura 2000, precizeaz’ in cadrul obiectivului general referitor la promovarea zonei culturale comune pentru cettenii Europei faptul c& programul va sprijini cu prioritate activitatea rejelelor din Europa. Acest obiectiv pune tu practicd Articolul 151 al Tratatului de la Amsterdam, valorificand astfel spatiul cultural comun europenilor prin dezvoltarea coopersrii culturale dintre creatorii, actorii culturali si institupiile culturale ale ,arilor participante la program, Rezultatul palpabil al acestor recomandari, decizii si chiar mijloace de sprijin financiar, este reprezentat de faptol ci in prezent, in Europa, existi tn jur de 100 de refele culturale, Refeana e formata dintr-un grup de institutii care au scopuri asemiin&toare si care identifies in domeniul in care activeazi o nevoie comuna. Alaturarea in cadrul unei organizatii-umbrelé poate 58 fie formala sau informala, comunicarea dintre membrij si impéirtisirea obiectivelor comune refelei find esenfiale pentru buna functionare a acesteia. Astfel o refea se defineste prin impartasire de informatii | si idei, invatare din experienta celorlal{i, expertizi gi perspective ample asupra abordailor din domeniul marketingului si managementului patrimoniului cultural. Rejelele ne familiarizeaza cu noile expresii artistice si culturale, noile metode de management si ofera consistent parteneriatului dintre instituiile publice si sovietatea civild. Refelele au un rol esential atat in cadrul mobilitdgié profesionistilor cét si in obtineres unei coeziuni curopene, Schimbul si cooperarea culturalé contribuie substantial la capacitatea de inteerare si coeziune a Europe Crearea de rejele poate aduce urmatoarele beneficii: + aptitudini de cooperare si colaborare, + gestiunea conflictelor,+ construirea unui consens, + capacitatea de a progresa si de a evolua. Exists mai multe tipuri de reyele: Organizationala ~ este tipul de refea care leagd mai multe organizatii de acelasi tip (in sens de re{ele) pentru a lucra impreuni: ea constituie o organizafie pan-europeand care cuprinde mai multe organizapii nationale Institutionali - este tipul de retea in care institutiile individuale coopereaz’ in cadrul acefeiasi structuri; ea poate fi national sau european Individuala Conceptia muzeelor moderne privind cooperarea intre muzee a fost structural modificat’é in Europa si in lume. Ideca de muzeu inchis, in sine si pentru sine, siesi suficient, a fost demult abandonata. in vremea de azi, muzecle sunt obligate s& coopereze intye ele pentru a face fats competitici economice si culturale. Ele trebuie $4 dezvoite intre ele structuri informale si relajionale, pentru a Sucra impreund mai eficient, folosind oportunitijile deschise la nivel european $i influensénd politicile culturale si muzeale nationale si europene, Aceste structuri asociative, numite refele, sunt acceptate azi ca parteneri de dialog si consultant de cutre instiwfiile europene, politicieni, guveme pafionale, autoritagi regionale gi fundati Una dintre aceste retele a muzeclor europene este NEMO 2. NEMO (Network of European Museum Organisations) Reteaua Organizatiitor Muzeetor Europene (Network of European Museum Organisations IMO) este o relea organizata formal, independent, ce reprezintd communitatea european’ 4 muzeelor. Cel care a pus bazele Refelei NEMO, a fost Frank Birkebaek, directorul Muzeului Roskilde din Danemarea, Ja Comferinga Muzeelor Comunititii Europene de la Copentuga din petioada 6-8 mai 1992, NEMO este constituiti din organizatii nationale ale muzeelor din 31 de paranteze sunt menfionate organizatiile respective): Austria (Osterreichischer Museumsbund) Belgia (De Vlaamse Museumvereniging) Bulgaria (Bulgarian Museums Association) Croatia (Etnografski muzej, Croatian Museological Society) Cipru (Cyprus Museum) Cehia (Czech Museum Association) Danematca (Roskilde Museum, Danish Museum Association) Estonia (The Estonian Museums Association) Finlanda (Finnish Museums Association) Franfa (Direction des Musées de France, Association Générale des Conservateurs des Collections Publiques de France, Musée National des Arts et Traditions Populaires) Germania (Deutscher Museumsbungd, Institut fiir Museumsforschung) Grecia (Ministry of Culture/Directorate of Museums, Exhibitions and Educational, Programmes) Ungaria (Hungarian Museums Association) Islanda (Icelandic Museums Association) Irlanda (Irish Museuins Association) Italia (Istituto Beni Culturali) Letonia (State Authority on Museums) Liechtenstein Lituania (Lithuanian Museums Association) Luxemburg (Musée d'Art Mademe) Malta (Heritage Malta) ‘Norvegia (Norwegian Museuins Association) Polonia (Muzeum Okregowe w Suwalkach) Portugalia (Instituto Portugués de Museus/Divisad de Lojas de Museus. Institnto Camis i ale Europei (inDirecgio de Servigos de Promogdo ¢ Divulgagdo Cultural Extema) Rominia (Reteaua National a Muzeelor din Roménia ~ RNMR) Rusia (Association of museum professionals of the Russian regions) Slovacia (The Central Library of the Slovak Academy of Sciences) ‘Slovenia (Slovenian Museums Association) Spania (National Museum of Archeology) Suedia (Swedish Museums Association, National Historical Museums - SMM) Elvetia (Association of Swiss Museums) Olanda (Netherlands Museums Association) Marea Britanie (Museums Association) ‘Sediul NEMO se afld la Berlin, in cadrul German Museums Association, __ Principalele atributii ale N ~ Incurajeaza schimbul de informatii si idei intre muzce si organizayii de muzee din Europa, - Fumizeaza informafii catre muzee in legaturd cu inifiative si tematici ale ULE.. politici legislative importante si finantari in sectorul patrimoniului cultural; = Promovears cdtte factorii de decizie politici curopeni rolul si importanja muzzelor pentru cetdienii Europeis ~ Asiguri lobby pe Hinga institutiile europene, in mod special pe ing’ U.E., pe tematici relevante pentru muzee; ~ Raspunde de politicile culturate referitoare la muzee; ~ Asigura legatura cu alte organizatii si rejele cu interes similar in cultura, Beneficiile acestei rejele sunt evidente si pot fi urmiite ca avantaje ale oricarui tip de rejea: + schimb de informatii si expertize fn interiorul retelei si in colaborare cu alte instituii similare nationale si europene + generare de idei si fumizarea de parteneri pentru proiecte in colaborare + reflectie la neveile gi politicile calturele din sector + angajare in dezvoltarea profesional + dezvolarea unor proiecte, strategii si programe comune prin rejea + atragere de sprijin financiar + dezvoltare de tehnologii modeme care si incurajeze noije forme de interactiune intre muzeu, grupuri si individ NEMO comunici prin intermediul: ~ unui buletin informativ NEMOnews, ~ unui website wwrw.ne-mo.org, + printr-o intdlnire anual cw reprezentanfii din yArile meunbre. Anja-Tulikki Huovinen, ex-presedinte NEMO, spunea: “NEMO da o viziune excelent asupra viefii muzeulyi european. Prin intermediul asociafiilor nationale ale muzeclor este diseminatd cea mai actual informatie privind situatia si nevoile muzeelor. NEMO comunica aceste teme fuctorilor de decizie ai ULE; schimba experiente si promoveazi cele mai bune practici intre muze: 3. Reteaua Nationala a Mazeelor din Romania (RNMR) — 200% Refeaua National a Muzeclor din Roménia este orefea institutionala (aleituit din institufii publice sau private cu activitele in domenjul muzeal) cu reprezentativitate national, care umméreste s& sprijine si si dezvolte viata muzeclor, orientandu-gi activitatile asupra patrimoniulut cultural, turismubui cultural si pregatirii profésionale in sector. RMR sa constituit la 26 mai 2006 in cadrul Adunarii Generale care a fost organizati la Muzeul Literaturii Romane, ca urmare @ Vomnfei libere de asociere « 36 de entitafi muzeale din fara, considerate ca membri fondatori. dn prezent nurnara 46 de mem Muzeul National de Arta al Romaniei Bucuresti Muzeul National al Literaturii Romane Bucuresti Muzeul National de storie Naturalai .Grigore Antina” BucurestiGaleria Anaid Att S.R.L. Bucuresti Muzeul National al Satului ,Dimitrie Gusti" Bucuresti ‘Muzcul National Tehnic Prof. ing. Dimitie Leonida” Bucuresti Muzeul National de Istorie a Romdniei Bucuresti Muzeul National George Enescu” Bucuresti Muzeul Téranului Romén Bucuresti Muzeul National de Geologie Bucuresti Muzeut de Istorie Aiud Muceul de Stiinfele Naturii Aiud Complexul National Muzeal ASTRA § Muzeul National al Unitii Alba-utia Complexul Muzeal Nafional "Moldova" Iasi Muzeul de Istorie Turda Muzeut de Mineralogie Baia Maze Muzeul de Arti Cluj-Napoca Muzeul National de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca Muzeele Universitatii Babes-Bolyai Ch Muzeul Municipal Dej Mozeul Tari Oagului Negresti-Oas Muzeul Judejean Arges Pitesti Muzeul National al Petrolului Ploiesti Muzeul Judetean de Stiinfele Naturii Prahova Muzeul Judetean de Arta Prahova "lon Ionescu-Quintus” Muzeul Viticulturii si Pomiculturii din Golesti Mazeul Civilizatiei Gumelnijz-Oltenita Muzeul National al Agriculturii Slobozia Muzeul Municipal Campulung Musce! Complexul National Muzes) Curtea Dornneasci Targoviste Muzeul Judejean Teleorman Alexandria Muzeul Judetean “Teohari Antonescu” Giurgiu Muzeu! Brailei Mondart Cafe Galerie Galati Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea Muzeul de Istorie National si Arheologie Constanta Muzeul Judejean Buziu Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Constanta Muzeul Judefean de $tiinjele Navurii Galati Complexul Muzeal Arad (CMA) Mauzeul Banatului Montan Resita Muzeul Judefean de Etnografie si al Regimentului de Graniti Caransebes Mozeul Castelul Corvinilor Hunedoara Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva Muzeul de Arti Craiova Obiectivele retelei, grupate pe domenii, sunt urmitoarele: 1 Parrimoniu muceal -promovarca si valorificarea patrimoniului cultural al_muzeelor di iu Romani = protejarea patrimoniului cultural si sustinerea dezvoltarii si mobilitatii colectiilor; - promovarea si integrarea in circuitul muzeal a unor centre de creativitate pentru studiul patrimoniului: ~csesterea accesului publicului comin si european la patrimoniul cultural al muzeclor din Romania. 2. Turism cultural - transformarea muzcelor din Romania in objective culturale integrate in strategiile si planurile de marketing pentru dezvoharea unor destinatiituristice si trasee culturale de: interes national &european; ~ incurajarca parteneriatclor public-privat (PPP) si colaborarea cu avtorixirile statului, pentra auagerea investifillor in sectorul muzeal (mai ales pentru dezvoltarea infrastructurti muzeale). 3. Dezvolrarea resurselor umane -eresterea nivelului de pregatire profesionala a personalului angajat in sectoral mu -sptijinivea mobilitagii managerilor si a specialistilor din muzee, 4. Politici culturaie - sustinerea intereselor muzeelor pe langa autoritstile statului pe probleme gi tematici relevante pentru viata si dezvoltarea acestora; - contribuirea Ja cresterea interesului autoritagilor statului, al sectorului privat si al opinici publice fay de rolul si importanja muzeelor in educafia permnanenti a comunitatilor gi in dezvoltarea turismului cultural. Reteaua Nafionaki a Muzeclor din RomAnja s-a infiinjat pentru a rezolva dou mari probleme existente pe piata culturalé romaneasc®, _ Rominia era singura dinte yale membre sau candidate la UE, care ms dispunca deo rejea ‘a vuturor entititilor muzeale: ~ Roménia nu avea o refea care si acopete nevoje operatorilor muzeali in relafia cu autoritatile locale, regionale gi nationale, in dezvoliarea vietii acestora gi in structurarea unr politici culturale eficiente fu domeniu. Rejeaua va incerca s8 devina surs’ generatoare de solutii la provocdtile politicilor culturale si muzeale nationale si europene, acjionénd implicit printr-o politied susfinutd de lobby pentru apararea intereselor muzeelor membre in demersurile sale strategice, reteaua se va baza in primul rénd pe sugestiile si recomandarile venite dinspre publicul care freeventeaza muzeele, intt-o masuti la fel de insemnata, rejeaua se va sprijini si pe comunitatea intelectuali si profesionala a membrilor ei. inclusiv a colaboratorijer externi grupati intr-o echip&’ de consultanf’ (experti), care igi propune s8 lucreze impreund pe teme si problematici de interes comun din domeniul muzeal, Refeaua Nationala a Muzeclor din Rominiase va defini, in termeni generali, prin impartasitea de informatii si idei, prin invajarea din experienfa celorlalfi, prin reflectie la nevoile si politicile culturale din sector, prin parteneriete, proiecte si activitati comune, prin expertize ample asupra abordarilos din domeniul managementului muzeal si al proiectului Reteaua National a Muzeelor din RomAnia s-a racordat deja la contextul international prin afilierea la NEMO (Network of European Museum Organizations). Pentru a fecilita comunicarea si sustinerea intereselor comune pentru entitigile muzeale de avelasi tip, memabrii refelei vor fi reunifi in_sub-refele-sematice informale, prima dintre acestea find deja constituita, respectiv Reteaua tematica Muzee Literare Romanesti (MLR.NET). n fara si in strdinatate. nations 3.1 Refeaua tematic’ Muze Literare Romanesti (MLR-NET) MLR.NET este o structur tematica informal de cooyerare a muzcelor si caselor memoriale literare din Romania, bazati pe comunitatea intelectuald $i profesionala a membglor avesteia, care isi propun sa hucreze impreund pe ieme de interes comun, facilitind chimbatttformati culturale relevante si know-how, participind impreuné la programe, proiecte si dezvoltind oportunitati parteneriale culturale interne si internationale. Viziunea de ansamblu si perspectiva care defineste intregal demers este deschiderea muzeelor si caselor memoriale literare cditre public. MLRNET va avea misiunea de a sprijini gi promova muzeele si casele memorial literarc, orientindu-si—activitifile —asupra_—valorificarii pasrimoniniui mobil si imobil, dezvollévii infrastructuril $i proiectefor culturale valoroase si finanjabile din domeniul litera. Inifitiva constituirli MLR.NET a apartinut Muzeului National al Literaturii Romine gi a avut cca motivajie principala necesitatea obiectiva a cooperatii muzeelor sia caselor memorial literare din Romania la nivel sectorial pe teme de interes comun, in conditile inexistenjei unel astieh de structuri relationale la nivel national. Constituirea rejelei muzeelor si a caselor memoriale literaze din Ro acoperi nevoile de reprezentare ale profesionistilor care lucreazi in aceste muzee sau in centre institvii a caror misiune este legaté sau se intersecteazi cu misiunea acestora de a vansmite informalGe a elabora modele de bune practici care s-an dovedit a avea succes in ruport cu publicul local, de a regfindi modalitaile de aefiune ale institufiilor in care huereazs, MLR.NET include peste 80 de muzee gi case memoriale lit dervoltare ale Roméniei: Regiunea Nord - Est * Bojdeuca .on Crear Cas ne, gtupate pe cele § regiuni de (las$ - Iasi . ~Dosoftei” (Iasi - lasi) + Casa Memoriala Alexandru Viahufa” (Neamt - Agapia) + Casa Memoriala ,,Costache Negruzzi” (Iasi - Trifesti) + Casa Memoriala ,Euscbiu Camilar” (Suceava - Udesti) + Casa Memtoriala George Bacovia” (Bacau - Bacau) + Casa Memorialé :George Topirceartu” (Iasi - Lasi) + Casa Memorial ,.fon Creang” (Neam) - Humulesti) + Casa Memoriald Mihai Codreanu’” (lasi - Iasi) = Casa Memorials .Mibsil Sadaveantt” (Lagi - Lagi) + Casa Memoriala Mihail Sadoveanu” (Suceava - Falticeni) + Casa Memoriala Mihail Sadoveanu” (Neamt - Vanatori) + Casa Memorial ,.N. Gane” (lagi - lasi) + Casa Memoriald Nicolae Iorga” (Botosani - Botosani) * Casa Memorial Nicolae Labis” (Suceava - Malini) Casa Memorial ,Otilia Cazimir” (lagi - fasiy Casa Memoriala .,Simion Florea Marian” (Suceava Casa Memoriala ,,Vasile Alecsandri (Iasi - Mircesti) Casa Memoriala ,,Veronica Micle” (Neam - Targu Neamt) Casi, Vasile Pogor” (Iasi - Lagi) “Memorialul Ipotesti - Central Nayional de Studi , Mihai Eminescu” Botosani - Ipotesti) Mozeul Literaturit Romine (asi - lagi) Muzeut ,M. Eminescu” (Iasi - [asi) Muzeu! Memorial ,,Calistrat Hogas” (Neamt - Piatra Neam}). ‘Muzeul Memorial ,, Mihail Kogalniceanu” (Iasi - Tasi) Mnzeul Teatrului (Tasi - Iasi) Regiunea Sud ~ Est ‘+ Casa Memoriald ,,Costache Negri” (Galati - Costache Negri) + Casa Memorial ,.D, P. Perpessicius" (Briila - Braila) + Casa Memoriala ,Panait Cema” (Tulcea - Cema) + Casa Memoriala ,Panait Istrati* (Braila - Braila) Casa Memorialat , Vasile Voiculescu” (Buzau - Parscov) Mazeul Memorial Alexandru Vishny” (Vtancea - Dragostoveni Regiunea Nord ~ Vest Casa Memorial Andrei Muresanu” (Bi ° ija-Nasiud - Bistrita Nasiud) + Casa Memorial ,Ellie Wiese!” (Maranjures - Sighetu Marmatiei) + Casa Memoriala ,.Jon Siugariu” (Maramures - Baita) + Complexul Muzeal Dr. Vasile Lucaciu” (Maramures - Sisesti) + Muzeul ,Cuibul Visurilor® Maieru (Bistrija-Nasdud - Maieru) Muzeul Memorial Ady Endre” (Bihor - Oradea) Muzeul Memorial Ady Endre” (Satu Mare - Cauay) Muzeul Memorial ,,Arany Janos” (Bihor - Salonta) Muzeul Memorial ,George Cosbuc” (Bistrija-Nasaud - Cosbue) Muzeul Memorial ,fon Pop Reteganu” (Ristrita-Nasaud - Reteag) Muzeul Memorial , losif Vulcan” (Bikor - Oradea) Muzeul Memorial Liviu Rebreanu” (Bistrifa-Nasiud - Muzeul Memorial Octavian Goga” (Cluj - Ciucea) Muzeul Memorial ,Pet6fi Sandor” (Maramures - Colfau)Regiunea Centru + Casa Memoriala ..Benedek Elek” (Covasna - Baltenii Mici) + Casa Memorials Lucian Blaga” (Alba - Laneram) » Casa Memoriald ..Mikes Kelemen” (Covasna - Zagon) Casa Memorial’ ,Octavian Goga” (Sibiu - Raginati) Casa Memoriala .Petofi Sandor” (ures - Albesti) Casa Memorial Romulus Ciotlec” (Cov Casa Memoriald Stephen Ludwig Roth” (Sibiu - Medias) Casa Memoriali .Tamasi Aron” (Harghita - Lupeni (Harghita) Casa Memorial ,Tompa Laszlo” (Harghita - Odorheiu Secuiesc) Casa ,.§tefan Baciu” (Brasov - Brasov) Regiunea Vest + Casa MemorialA ,.Jon D. Sirbu” (Hunedoara - Pettila) + + Casa Memoriala Nikolaus Lenau” (Timig - Lenauheim) + Expozifia Memoriala Adam Méller-Guttenbrunn” (Arad - Zabrani) + Muzeul Memorial ,,loan Slaviei si Emi] Montia” (Arad - Siria) Regiunea Sud — Vest ‘* Casa Memoriala Anton Pann” (Valeea - Ramnicu Valeea) + Casa Memoriala ,.Elena Farago” (Dolj - Craiova) ‘Regiunea Sud ‘= Casa Memoriala Alexandru Ciordinescu” (Dambovija - Moroeni) + Casa Memoriala Alexandru Sahia” (Calarasi - Manstirea) * Casa Memoriala ,.Cezar Petrescu” (Prahova - Busteni) + Casa Memoriala Constantin Stere” (Prahova - Bucov) + Casa Memoriala , I. L. Caragiale” (Dambovita - Targoviste} + Casa Memoriala Liviu Rebreanu” (Arges - Stefiinesti) + Casa Memorisla ,,Nichita Stinescu” (Prahova - Ploiesti) + Casa Memorial .Zaharia Stancu” (Teleorman - Salcia) + Centrul Memorial ,,Marin Preda” (Teleorman - Silistea Gumesti) + Expositia Memoriala , Gala Galaction” (Teleorman - Didesti) Muzeal fon Luca Caragiale” (Prahova - Ploiesti) Muzeul Memorial ,.B.P. Hasdeu” (Castelul Julia Hasdeu) (Prahova - CAmpina) Muzeul Memorial ,.Liviu Rebreanu” (Teleorman - Bogdana) Muzeul Nicolae forga” (Prahova - Valenii de Munte) Muzeul Scriitorilor Damboviteni (Démnbovita - Targoviste) Muzeul Tiparului si al Carfii Vechi Roménesti (Dambovita - Targoviste) Regiunea Bucuresti - Hoy + Casa Memorial ,George si Agatha Bacovia” (Bucuresti - Bucuresti) + Casa Memorial lon Minulescu - Claudia Millian” (Bucuresti - Bucuresti) «Casa Memorial’ ,Liviu si Fanny Rebreanu” (Bucuresti - Bucuresti) + Casa Memoriala ,,Tudor Arghezi" (Bucuresti - Bucuresti) ‘+ Muzeul Memorial ,George Calinescu” (Bucuresti - Bucuresti) Muczeul ,.Mitropolit Antim Ivireanul” (Bucuresti - Bucuresti) Muveul Najional al Hartilor si Carfii Vechi (Bucuresti - Bucuresti) Muzeul National al Literaturii Roméne (Bucuresti - Bucuresti) Muczeul ‘Teatralui National ,J. L. Caragiale” (Bucuresti - Bueuresti) Crearea rejelei muzeelor gi caselor memoriale literare va permite acestora si devini mai deschise cetilenilor, extinzand in acest fel spatiu] muzeal literar, reconfigurandu-le in centre de educatic, creativitate, divertisment, proiecte culturale $i atractii turistice, facilitand difuzarea literaturii in sfera social, facdmdu-le mai accesibile 55 tractive publicultd largWEBGRAFLE tp /wwew.cultura2000 ro/rapoarte/retele_culturale_tematice.paf AE tipywww-ne-mo.org yi hittp;//muzee.org/romania’ / hittp://www.muzeeliterare.net/ a“Creditate de Sure societatea civila, rejelele culturale au utilizat aceasta origine pentru a's¢ identifica ca parte a acestei societafi, ca un organism care \, dea evolucaza prin nevoia indivizilor de a interactiona, de a schimba informatii § Juera impreuna . Reactia sensibila la b,astfel de legitimitate din partea institutiifor europene gi a statclor membre, a fost potentatas si de platforma ideologieW“a refelelor culturale, construe pe politci prioritare entra Europa: eocziuné ‘europeans, sistemnl de a facilita si stimula piata de mune: \pregitire prot onat permanenta, diseminare european a informatiei ete. Cu toate deste Weaaie de partea lor, retelele au cerut recunoasterea lor in contactele profesiot ee pe toate palierele guvernamentale din cadrul institujiilor U.E. si in ¢: statélor membre. oferirea unui mediu de dezvoltare si sustenabilit ateec at gi furnizatea unor finantari structurale care sé Fecunoased ci retelele, stint eficiente economic. Pentru a pytéa pretinde un loc in aceasta configurare europeana de strategii si politici culerale, pentru reprezentativitate gi acces 1a Fogdurile care contribuie la Je 7 7 : 5 : dezvoltaréa vietii muzeale, Roménia trebuia si-si regindedsca intentiile si s’-si asume alte responsabilitai culturale decat cele cu care era obisnuit IV. CONCLUZIL Cultura este asociati in mod frecvent cu clementele de patrimoniu, creativitatea, inovatia si, maf nou, cu diversitatea culturald si identitatea Valoarea social’ si economia a culturii devine insa in ultimul timp din ce in ce mai evident’, solutiile proiectelor culturale de anvergura a rezolvat in ultimele decenii o important problema social sau a propus un produs cultural viabil din punet de vedere economic. Locul comun dintre cultura si economie este ocupat, prin excelenti, de industriile cutturale (creative). ‘Acestea reprezinta a patra mare industrie in lume $i devine din ce in ce mai important’, odata cu dezvoltarea noilor tehnologiiin strategia Ministerului Culturii si Cultelor din Romania, promovarea industriilor creative constituie unul dintre obiectivele strategice pe termen medi, constituind, in acelasi timp. va element esential in dezvoltarea durabild a tari in ciuda uaor obstacole precum asigurarea accesului public la bunurile si seviciile culturale sau protectia dreptului de autor, rcdustriile culturale, si in special cele referitoare Ja sectorul audiovizual si IT, se dezvolta continun, iar cererea e in continua crestere. Procesul de integrare europeand presupune un echilibru intre valocile si principiile acceptate in comun, pe de o parte, gi specificitatea nationala si local, pe de alti parte. in acest sens, politicile culturale nationale trebuie s& gaseasca mijloacele pentru a rimine deschisc la schimbul de valori in contextul pietei europene integrate si, in acelasi timp, pentru a sustine bogafia, vitalitatca si diversitatea culturilor proprii, Uniunea Burpeand si programele de finanjare ale Comisiei opene incurajeza formarea refelelor, fapt care reiese din fextul rezolutiei din 21 ianuarie 2002: Comisia Europeana si statele membre vor promova folosirca retelelor existente sau a oricaror alte retele care pot fi realizate in vitor (...) pentru a usura cooperarea $i pentru a face schimb de informatii gi bune practici la nivel european. Miza unci astfel de sustineri a fost foarte mare gi insemna o anumitd poritionare privilegiatad de forte in relatia cu autorititile nationale si europene. Mai exact, prin acest raport sc urmareste prestigiu! cultural si transferul masiv de capital prin programele operationale de finantare europene, pentru implementarea unor actiuni si proiecte care s emoduleazi pe directiile strategice comune, rezultate atét din preocupérile organismeleor finanfatoare, cét si din acelea ale respectiveior retele. Uniunea Europeana incurajeaz’ cooperarea pe termen lung care duce Ja formarea unor rejele prin care institufiile culurale sc interconecteazs Retelele asigura astfel o larga informare a publicului si cresterca interesului fata de culturd prin dezvoltarea capacititii de comunicarc, colaborare gi intelegere a diversitatii 2Cultura creativilateg inovatia si, mai nou, cu diversitatea culturala gi identitatea este asociati in mod freevent cu elementele de patrimoniu, ‘Valoarea socialé si economica a culturii devine insa in ultimul timp diu ce in ce mai evident, solutiile proiectelor culturale de anvergur’ a rezolvat in ultimele decenii o importan punct de vedere economic. problema social sau a propus un produs cultural viabil din in strategia Ministerului Culturii si Cultelor din Romania, promovarea industriilor creative constituie unul dintre obiectivele strategice pe termen mediu. constituind, in acelasi timp, un element esential in dezveltarea durabild a fri. BIBLIOGRAFIE 1, Raportul final al lucrarilor desfasurate in cadrul Forumului —,Retele Culturale Temati , organizat de Centrul de Consultanfa pentru Programe Culturale Europene, la Bucuresti, in perioada 21-22 octombrie 2005 2. http://www.cultura2007.r0/2006/rapoarte/retele_culturale_tematice.pdf 3. hitp:/www.dezbateri/Politici_comunitare_in_domeniul_culturii.pdf 4. hitp://www.muzec.org/ro/revista_muzeelor.php 5. Legea nr. 31/2003, legea muzeelor gi a colec Monitorul Oficial, Partea I nr, 528 din 23/07/2003 lor publice Publicata in 1BANEXA J: Lista muzeclor de importanti nationals 1. Muzeul National de Arta al Romimiei din Bucuresti, Ministerul Culturii si Cultelor 2. Muzeul National de {storie a Romaniei din Bucuresti, Ministerul Culturit si Cultelor 3. Muzeul National al Satuluj "Dimitrie Gusti”, Ministcrul Culturii si Cultelor 4, Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, Ministerul Culturli si Cultelor 5. Muzeul National de Arta Contemporana al Romaniei, Ministerul Culturii si Cultelor 6, Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi, Ministeral Culturii si Cultelor 7. Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului 8. Muzeul Militar National - Bucuresti, Ministerul Apararii Nationale 9, Muzeul National al Pompicrilor - Bucuresti, Ministerul Administratiei si Internelor 10, Muzeul National Geologic - Bucuresti, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului 11. Muzenl National Tehnic "Prof, ing. Dimitrie Leonida” - Bucuresti, Societatea Comerciala de Distributie si Fumizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A Bucuresti 12. Muzeul National Cotroceni - Bucuresti, Administratia Prezidentiala 15. Muzeul National "George Enescu" - Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti 14, Muzeul National al Literaturii Romane - Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti 15, Muzeul National Peles din Sinaia, Ministeru] Culturii si Cultelor 16. Muzeul National al Petrolului - Ploiesti, Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. 17. Muzeut National "Brukenthal" din Sibiu, Ministerul Culturii si Cultelor 18. Complexul National Muzeal "ASTRA" - Sibiu, Consiliul Judetean Sibiu 19. Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Chuj-Napoca, Ministerul Culturii si Cultelor 20. Complexul Muzeal National "Moldova" din Iasi, Ministerul Culturii si Cultelor 21. Muzeul Bran din Bran, Ministerul Culturii si Cultelor 22. Muzeu! Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe, Ministerul Culturii si Cultelor 23. Memorialul Ipotesti - Centra! National de Studii "Mihai Eminescu - Ipotesti. Consiliul Judetean Botosani 24. Muzeul National al Unirii - Alba Julia, Consiliul Judetean Alba 25. Muzeul Viticulturii si Pomiculturii - Golesti, Consiliul Judetean Arges 26. Muzeul National al Agriculturii - Slobozia, Consiliul Judetean Talomita 27. Muzcul National al Politici - Targoviste, Ministerul Administratiei si Internelor 28, Muzeu! Marinei Romane - Constanta, Ministerul Apararii Nationale.Anexa nr. 2 Lista muzeclor de importanta regionala 1, Muzeul Tari Crisurilor - Oradea 2, Muzeul Regiunii Portilor de Fier - Drobeta-Turnu Severin 3, Muzeul Etnografic al Transilvaniei - Cluj-Napoca 4, Muzeul de Arta - Cluj-Napoca 5. Muzeu! de Istorie Nationala si Arheologie - Constanta 6. Muzeul National Secuiese - Sfantu Gheorghe 7. Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane - Deva 8, Mnzeul Olteniei - Craiova 9, Muzeul Maramuresan - Sighetu Mannatiei 10. Muzeul de tstorie Naturala al Universitatii Iasi - Tasi 11. Muzeu] Literaturii Romane - Iasi 12. Complexul Muzeal Bucovina - Suecava, 13. Muzcul Banatului - Timisoara 14. Institutul de Cercetari Feo-Muzeaie - Muzeul Deltei Dunarii - Tulcea. Lista muzeelor de importanta judeteana 1. Complexul Muzeal - Arad Muzeul Judetean Arges - Pitesti 3. Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "lon Borcea" - Bacau 4, Muzeul Judetean de Arta si Etnografie - Bacau 5. Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie "Julian Antonescu" - Bacau 6. Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud - Bistrita 7. Muzeul Judetean - Botosani 8. Muzeul de Btnografie - Brasov 9. Muzeul de Arta - Brasov 10. Muzeul Judetean de Istorie - Brasov 11. Muzeu! Brailei - Braila 12. Muzeul Judetean - Buzau 13. Muzeu! Dunarii de Jos - Calarasi 14, Muzeul Banatului Montan - Resita 15. Muzeul de Arta Populara - Constanta 16. Complexul Muzeal de Stiintele Naturii - Constanta 17. Muzeul de Arta - Constanta 18. Muzeul Judetean de Istorie - Galati 19, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii - Galati 20. Muzeul de Arta Vizuala - Galati 21, Muzeul Judetean "Teohari Antonescu" - Giurgiu 1522. Muzeul Judetean "Alexandru Stefilescu” - Targu Jiu Muvzeul Secuiese al Cincului - Micrcurea-Ciue . Muzeul Judetean Tatomita - Slobozia 25. Centrul de Cultura "Palatele Brancovenesti de Ja Portile Bucuvestiului" - Mogosoaia 26. Muzeul de Mineralogie - Baia Mare 27. Muzeul Judetean Maramures - Baia Mare 28. Muzeul Judetean Mures - Targu Mures 29. Complexul Muzeal Judetean Neamt - Piatra-Neamt 30, Muzeul Judetean Olt - Slatina 1, Muzeul Judetean de Arta - Ploiesti 2. Muzeul Judetean de Stiintele Naturii Prahova - Ploicsti 3. Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prehova - Ploiesti 34. Muzeul Judetean de Istorie si Arta - Zalau 35. Muzeul Judetean - Satu Mare 6 7. 8 36. Muzeul Judetean Teleorman - Alexandria Muzeul Satului Banatean - Padurea Verde - Timisoara . Muzeul Judetean Valeea - Ramnicu Valeea 39. Muzeul Judetean "Stefan cel Mare" - Vaslui 40. Muzeul Vrancei - Focsani 4). Muzeul Municipiului Bucuresti. 16