Biserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,

care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului.

Arhanghelul
(M. Eminescu)

Revistă trimestrială de cultură și religie rurală, editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda, 2020, an IX, nr. 4(36)

orial:
Editorial:

IoanIoan
Alexandru
Alexandrulala20
20 de anidedela la
de ani înveșnicire
înveșnicire
cărora se ridică ,,stolul ceresc de păsări călătoare”.
Pe 16 septembrie 2000, se stingea departe cărora
Satul estese ridică
nucleul ,,stolulmele,
existenței ceresc de păsări
mărturisește Ioan călăt
Pe 16 septembrie
de România atât de2000,
drag se stingea
cântată departe
ca nimeni altul Satul este,,Pot
Alexandru: nucleul
spuneexistenței
că întreagamele, mărturiseșt
mea copilărie
în imne, poetul Ioan Alexandru
mânia atât de drag cântată ca nimeni altul (n. 25 decembrie este legată de tradiția teribilă a
Alexandru: ,,Pot spune că întreagaa unui
Transilvaniei, mea co
1941). Pentru a-l comemora și a pune în valoare sat, aș putea spune ancestral, de dealuri ce premerg
ne, poetul Ioan Alexandru
opera poetică în comunitatea (n.noastră
25 decembrie
eclezială, a
este legată de tradiția teribilă a Transilvaniei,
Munții Apuseni, cu oameni viguroși, păstrători de
Pentru comemora
a-lînăuntrul
încolțit și ameu
sufletului pune în valoare sat, aș putea spune ancestral,
tradiție și rânduieli.de […]
dealuri
Satulce pr
poetică
ideeaînde comunitatea noastră eclezială, a
a-l aminti în biserică Munții Apuseni,transilvan,cu oameni cu toatăviguroși,
austeritateapăstrăt
t înăuntrul sufletului meu prin
printr-un program artistic și sacralitatea
tradiție și rânduieli.o […]
lui, este
rugăciune, cuvânt și cânt. Însă permanență în scrisul meu.
de a-l aminti în biserică
buna intenție a fost zădărnicită de
transilvan, cu toată auste
Când am plecat de acolo am
un program artistic
măsurile sanitare prinpentru
impuse și sacralitatea
avut sentimentul că am plecat lui, es
une, realizarea
cuvânt unei și cânt.
astfel deÎnsă
activități. din raipermanență
și așa a fost. Până în cândscrisul
ntenție a fost zădărnicită de două
Și, totuși, înarmat cu cele am înjghebat
Când am plecat am
familia în care de aco
volume de Opere, tipărite sub regăsit acel rai într-o altă
ile sanitare
egida
impuse
Academiei
pentruRomâne,
avut sentimentul că am
formă, satul a rămas nucleul
rea unei astfel de activități.
Editura Fundației Naționale din mele”
existenței rai și1. așa a fost. Până
uși, pentru
înarmat cu șicele
Știință Artă,două
București, am înjghebat
Aidoma unei familia
păsări în ca
e de2015, – 1.702 p.;sub
vol. I tipărite
Opere, vol. II – călătoare,
regăsit poetul acel raiIoanîntr-o
1.516 p., și îngrijite de profesorul Alexandru pleacă din cuibul
Academiei Române,
dr. Alexandru Ruja de la
formă, satul a rămas n
nașterii în călătoria vieții,1 mai
a Fundației
Universitatea Naționale
de Vest din întâi laexistenței
Cluj, apoi mele” .
la București.
Știință și Artă,
Timișoara, am București,
avut curajul de a În orașul de peAidoma Someș, fratele unei
așterne pe hârtie
vol. I – 1.702 p.; vol. câtevaII rânduri
– dintr-un proiectat Ioan, de mai târziu, a fost călătoare,
elev la Școala Medie ,,G.
poetul
panegiric intitulat ,,Ioan Alexandru – poet religios”. Bariț” din Cluj. Aici a frecventat cercurile literare și
p., și îngrijite de profesorul
Poetul Ioan Alexandru s-a născut în ziua de
Alexandru pleacă din
l-a căutat pe Lucian Blaga. Din vremea aceasta a
Alexandru
Crăciun aRuja anului de1941,lazi providențială pentru primei tinereți datează nașterii în călătoriaa vieți
prima consemnare
rsitatea
poetul dereligiosVestde maidin târziu, nota Acad. Eugen apropierii poetului de Biserica Cluj, apoiprin
întâi la Ortodoxă, la Buc
oara, am avut curajul de a volum. Cum localitatea
Simion în prefața primului comunitatea parohială din În Florești.
orașul de pe Someș,
natală, Topa Mică era sub ocupație hortistă, atât
e pe numele
hârtie familiei,
câteva cât rânduri dintr-un proiectat
și implicit al copilului a fost
Ioan, de mai târziu, a fost elev la Școala Med
Preot Valentin Bugariu
ric intitulat ,,IoanînAlexandru
nume unguresc – poet
hârtiile primăriei: religios”.
Ianoș Sándor. Bariț” din Cluj. Aici a frecventat (Continuare cercurile
în p. 5) lite
Poetul Ioan SatulAlexandru
a fost așa cums-a lanăscut
vremeaînlorziuaGogadeși l-a căutat pe Lucian Blaga. Din vremea ace
n a Blaga
anuluiși-au1941,
văzut vetrele părintești, sfânt,pentru
zi providențială curat și primei tinereți datează prima consemna
drept, dosit printre stele, cu dealuri blânde și cu 1 apropierii
religios de mai târziu, nota Acad. Eugen
izvoare limpezi situate în coasta răsăriteană a
poetuluila vol.
Eugen Simion, Introducere de IoanBiserica
Alexandru, Ortodoxă,
Opere,
n în prefața
Apusenilor primului
- ,,slăvițiivolum.
munți” –Cum peste localitatea
care plutește comunitatea parohială din Florești.
vol. I. Text ales și stabilit, note și comentarii, variante,
cronologie și indici de Alexandru Ruja, Editura Fundației
Topa Mică
un fel era subtainic
,,de-albastru ocupație hortistă,
[ce] înfioară” atât
și deasupra pentru Știință și Artă, București, 2015, p. XIII-XIV.
e familiei, cât și implicit al copilului a fost Preot Valentin
1 B
unguresc în hârtiile primăriei: Ianoș Sándor. (Continuare în
Satul a fost așa cum la vremea lor Goga și
 Cel iubitor şi iubit, născut în ziua în care toate se
veselesc şi se umple de bucurie
cerească. Hristos, Cel născut spre a
ne bucura împreună de darurile care
Noaptea sfântă a bucuriei ne unesc în acest timp, deoarece ziua
În plinul nopții divine, Naşterii Mântuitorului este ziua care
acoperite de multele magii ale iernii, ţine timpul împreună.
se aud glasuri de clopoței unduind în
mii de rânduri bolta cerească. Stelele, făcliile nopții Anita Radics
care-şi încălzesc paşii molcomi în drumul lor spre
apus, strălucesc în lanţul neguros al întunericului şi Toamna
înconjoară pământul cu o fâşie de sclipire sfântă.
Îmbrăţişaţi de o taină ascunsă, ochii tuturor se Iubita toamnă, iată a sosit
strâng sub privirea senină a întunericului şi inimile Frunzele verzi, au îngălbenit
se deschid şi se înalţă deasupra de hotarele Cu o pensulă fină și subțire au fost pictate
pământului. În maro, ruginiu și diferite nuanțe roșcate.
Lumina nopţii se aprinde de iubire şi de cântec, iar
răcoarea ei devine o adiere de căldură a sosirii Elementele naturii, se
timpului. Dar de ce totul joacă împreună
se luminează? Soarele după nori se
În tinda unei ascunde,
biserici pictate dintr-un Cerne ploaia, picătură cu
sat, o mamă ce-şi apleacă picătură,
odorul înaintea unei Apoi soarele iese din
icoane mângâiată de ascunzătoare
lumina slabă a candelei Și răspândește flăcări
aprinse în rugăciune, îşi albitoare.
scaldă obrazul într-un şir
cald de lacrimi. Mai sus Picăturile depuse pe
de lumina satului, un frunzele pictate
bătrânel cu o podoabă Curg încet, încet,
albă îşi aşează nepoţii pe Ca o cascadă, la vale,
genunchi şi le şopteşte Și ca printr-o scânteie
parcă într-o mare taină „Hristos se naşte”. Iar în Apar pulbere de curcubeie.
susul şi în josul vetrei satului, minunea nopţii
ajunge pe la case prin glsurile de copii care strigă Amărăciunea toamnei
din adâncul sufletului „O, ce veste minunată!”. Şi
atunci întreaga noapte se aprinde de o lmină sfântă. Toamno,
Ochi zglobii ce împodobesc brazi de argint crescuți Ai ajuns și pe meleagurile noastre,
pe geamuri de case scrutează întunericul luminos al După o lungă călătorie în lume
nopții de taină. De dincolo de întuneric se aude ca plină de ispite
un șuvoi gonind spre tinde de case ale copilăriei și și ce-ai adus cu tine?
ale lui Hristos colinde. Doar ochișorii din geamuri Numai ploi, tristețe,
se întreabă: cine-I Acela despre care vestesc Ai adus frigul și ne-ai furat multe:
șoaptele nopții? Cine-I Vestitul din glasurile trudite păsări călătoare, coama verde a copacilor,
de drumurile colindelor? Doar o poveste spusă pe și ai colorat-o, dar nu mai era o coamă,
braţele de bătrâneţe le lămureşte nedumerirea. E ci un maiestos covor de toamnă.
Acel Prunc despre care blândeţea vorbelor şi
unduirea colindelor vestesc în această noapte. E În timp, frumusețea naturii s-a dus,
Iisus, Fiul lui Dumnezeu coborât în această lume încet, încet ai otrăvit-o…
spre a reda tuturor nevinovăţia acelor ochi ai
copilăriei ce scrutează noaptea cu întrebarea: Cine-I Kovacs Francesca
Acela?
E Hristos, Cel născut pe pământ pentru a Rubrică coordonată de prof. Sorina Onița și prof.
colora în ochii tuturor gingăşia copilăriei. Hristos Doru Popa
2
Restituiri:
Din amintirile unui colonist din Gătaia
(XIII)
Amintirea este primăvara
eternă a vieții.
Sorin Carin
Și ce poate fi mai frumos decât anotimpul
primăvara! Nu degeaba, în popor întâlnim
formularea: „Câte primăveri ai?”.În acest anotimp,
la sat, aerul este mai curat, natura, prin respirația ei,
devine medicul de familie al viețuitorilor din
mediul rural, acum, aici, poluarea încă nu se poate
desfășura în voie, iar umezeala, răcoarea și haina
verde a peisajului cotidian, dau întregii firi o
nespusă frăgezime, care înviorează sufletul atât de
încercat al omului. Iată de ce mi se pare potrivită
comparația amintirilor
cu o eternă primăvară a
vieții. Iar eternitatea lor
o dă lumina tiparului
care umbrește umbrește
vremelnicia.
La fel de
deosebită mi se pare și
cugetarea lui Jean
Bonfers care vede
„plăcerea ca o floare
trecătoare, iar amintirile
ca un parfum de
durată”. Și, de durată,
cred eu, vor fi și
amintirile unui colonist
din Gătaia, întrucât le ocrotește cu drag și grijă între
filele generoase și părintești ale de-acum cunoscutei
reviste „Arhanghelul”, păstorită cu o putere de
muncă și cu o pricepere jurnalistică lăudabilă, de
către neobositul pr. dr. Valentin Bugariu. Așez
aceste nestemate, selectate din cufărul cu trăiri de
demult, în susnumita publicație, din dorința ca
episoadele cele mai importante din filmul unei vieți
modeste și curate, nu neapărat exemplare, să
dăinuie peste veacuri, deoarece cuvântul tipărit este
un mesager universal sau un factor poștal care
transmite urmașilor „parfumul de durată” al
amintirilor.
În ultimul episod publicat, am plimbat
cititorii prin vremea când am terminat anul III de
profesională, la Timișoara. Se încheiase o perioadă
de apreciat în drumul de împlinire a aspirațiilor unui
tânăr modest, dar totuși dotat. M-am angajat și am
lucrat o bună perioadă la fabrica „Tehnolemn” din
municipiul de pe Bega, am locuit în chirie în Piața
Unirii, într-o clădire, la etajul unu, din spatele
Catedralei romano-catolice. Din aceeași perioadă,
mi-amintesc cu mândrie, (o fotografie de atunci
grăiește de la sine), am fost alături de unii colegi și
am muncit voluntar la pregătirea terenului pentru
stadionul sportiv 1 Mai al orașului. În vremea aceea,
se lucra cu lopata încă și se căra pământ cu targa.
Ambiția m-a ajutat ca, în paralel, să urmez și
liceul seral la Școala Medie nr. 3 „Eftimie Murgu,
actualmente Colegiul Național Pedagogic „Carmen
Silva”, de pe bd. Loga, unde aveam ca dirigintă pe
d-na prof. Popescu Viorica, iar ca director, pe prof.
Gora Victoria. Pe-atunci (1963), elementara era de
la cls. I la VII, și liceul de la VIII la XI.
De remarcat și de neuitat, din acea perioadă,
o spun cu mândrie afișată, seriozitatea cursurilor,
cerințele asemănătoare cu cele de la zi, notarea,
selectarea valorilor, prestanța și responsabilitatea
oamenilor de la catedră. Regret că nu-i mai rețin
numele, dar am avut
marea șansă, rânduită
de Cel de Sus, de a
întâlni și aici un alt
„Tomescu”,
profesorul meu model
de la elementara din
Gătaia, tot de limbă și
literatură română,
care mă impresiona
prin ținuta sa
vestimentară (stăteam
în prima bancă și
parcă-l văd și acum
îmbrăcat întotdeauna
cu un costum
impecabil, cu cravată și cu cămașă albă), prin ținuta
morală, exprimarea curată, expresivă, corectă,
căldura sufletească și răbdarea pedagogică. Îți era
rușine, să întârzii, să vii nepregătit. Modelul
complex din fața mea contagia și transforma
adultul într-un școlar respectuos și atent, cucerit de
chipul unui om al catedrei care uimea și fermeca.
Credeți-mă, vă rog! Nu exagerez, ci evoc cu emoție
realitatea trăită.
Relatarea de mai sus era un alt argument,
dacă mai era nevoie, ca să cochetez cu și mai multă
convingere cu încercările mele literare: poezioare,
secvențe în proză..,jurnalul, pe care le adunam cu
grijă în caiete speciale. Ce vremuri, Doamne!
Prof. Iosif Marius Circa
(Continuare în p. 8)
3
Pagini de literatură:
Un mistic-martir: Părintele Ioan Negruțiu
Cum experiențele mistice ale lui Eugen
Dorcescu se înscriu în zona cea mai luminoasă, mai
nobilă, mai spiritualizată a operei sale, am devenit
foarte atentă la rarisimele personaje din proza sa
situate la o asemenea înălțime. La acei the happy
few, cu care se solidarizează scriitorul pe „calea
regală”. Bunăoară, în Jurnalul său și în epistole, se
detașează, într-o subtilă părtășie cu autorul, figurile
câtorva slujitori de seamă ai Ortodoxiei Românești:
Părintele Mitropolit Bartolomeu Anania, Părintele
Profesor Nicolae Neaga și Părintele Martir Ioan
Negruțiu. Toți aceștia probează o moralitate
indubitabilă, sunt intelectuali rasați și au o
înțelegere superioară a orientat ferm (îndrăznesc să
evoluției spirituale a Poetului
Eugen Dorcescu. În plus, se
disting printr-o noblețe
impregnată de duh.
Portretele literare ale
acestor preoți ai Bisericii
Ortodoxe poartă, în proza
dorcesciană, „amprenta
originalului” (după cum afirma
Constantin Stancu, referitor la
personajele – elemente de
roman – din Jurnal). Referenții
lor inspiră respect și speranță.
Eugen Dorcescu îi prezintă de
foarte aproape, fiindcă l-au
îngăduit în preajma lor, în
diverse împrejurări. În același
timp, îi privește ca pe niște
ființe celeste, providențiale,
care i-au facilitat saltul spre
universul metafizic unui Poet a cărui „participare
empatică la viaţa din jur, cu rezonanţe şi atitudini
explicit exprimate, e dublată... mereu de trăiri
metafizice” (Mircea Lăzărescu).
Aceste fețe bisericești, demne de pioasă
amintire, sunt evocate în Îngerul Adâncului. Pagini
de jurnal – 1991-1998 (Timișoara, Ed. Mirton,
2020), în Jurnalul rămas, deocamdată, în manuscris,
dar și în volumul Scrisori la un prieten (Timișoara,
Ed. Excelsior, 2000). Deși perspectiva asupra lor
este strict personală (cea ocazionată de
circumstanțele în care Eugen Dorcescu i-a întâlnit,
privat sau oficial, direct sau indirect), ea rezonează
cu punctele de vedere formulate în legătură cu cele
trei personalități în presa de specialitate.
Autenticitatea portretelor literare este, prin urmare,
în afara oricărei discuții, nu doar din acest motiv, ci
și fiindcă luciditatea și sinceritatea scriitorului
timișorean au fost remarcate de majoritatea
interpreților Jurnalului (v. „De admirat... luciditatea
gândului” – Silvia-Gabriela Almăjan; „Îngerul
Adâncului este o carte a maximei sincerități” –
Livius Petru Bercea; „un jurnal «verde-n față»,
fabulos, zguduitor” – Zenovie Cârlugea; „este
călătoria inițiatică a celui care rămâne lucid și
refuză compromisul” – Constantin Stancu; „o
cronică (în sfârşit!) sinceră, neșablonardă, lucidă,
inteligentă a epocii postdecembriste, o carte de mare
literatură” – Marian-Cătălin Ciobanu; al cărei autor
„rămâne în continuare extrem de lucid, onest (s.a.)”
– Florin-Corneliu Popovici etc.). În opinia mea, mai
cu seamă Părintele Ioan Negruțiu și Părintele
Nicolae Neaga, pe care i-a întâlnit față în față, au
fost, pentru Poet, adevărate călăuze spirituale, l-au
spun: cu folos reciproc) într-
un proiect vital, de lungă
durată și de mari izbânzi
artistice – proiectul de slujire
a lui Dumnezeu. O slujire,
prin harul dobândit. Ea
reprezintă, pe de o parte,
salvarea Poetului într-o
perioadă de mari încercări și
amărăciuni (v. efectele
fratricidului din Decembrie
1989, demisia din funcția de
director al Editurii Facla/de
Vest, boala gravă a soției,
tabloul disforic al unei totale
confuzii sociale și culturale:
„Autorul a fost martorul
mișcării browniene a unei
lumi ce-și trăiește decadența
spirituală, dar care crede că a
intrat pe trendul ascendent al unei renașteri” –
Lucian Bureriu etc.); pe de altă parte, se leagă
organic de menirea sa de scriitor: aceea de a reda, în
poezie, lumina divină. Întrezărită, dar
„neapropiată”.
Dacă Părintele Nicolae Neaga, spirit
contemplativ și ubicuu, se diferențiază de toate
celelalte personaje din Jurnal, fiindcă, în percepția
autorului, era „înger” și „lumină”, Părintele Ioan
Negruțiu – fire tumultuoasă, înverșunată, cu un fond
sufletesc tenebros, în care lumina pătrunde ca un
sfredel, cu durere, prin revelație, pare a nu se fi
desprins niciodată de lume, ci a se fi încăpățânat să
rămână, din bucuria misionarului de a-i sluji, în
mijlocul ei.
Mirela Ioana Dorcescu
4
 (Urmare din p. 1) Seminar, Ioan Alexandru a deschis pe cont
propriu un seminar de studii ebraice. Autoritățile,
cu voie său fără voie, închid ochii în fața acestui
Aici, criticul literar Ion Pop îl găsește în strană
gest de independență. Dovadă că seminarul de studii
,,ascultând smerit slujba preotului Cosma,
ebraice există și azi. Apostolul transilvan n-a
personaj desprins din mitologia lirică a lui Goga.
predicat în pustiu…2. De asemenea a ținut un curs
În casa parohială a acestuia am petrecut
de spiritualitate bizantină la Institutul de Arte
noaptea, întorși din Topa, între sfeșnice și stele
plastice ,,Nicolae Grigorescu” din București.
mari”1.
În 1966 i-a apărut cel de al treilea volum de
Debutul literar cu poema Floarea mea s-a
versuri intitulat Infernul discutabil. Volumul
petrecut în 1960 la revista ,,Tribuna” (anul IV, nr.
deschide o nouă etapă. Criticul literar Eugen Simion
14, 7 aprilie) la trei ani după debutul poetului
afirmă că poetul i-a calea imnelor, ,,aceea a unei
ploieștean, Nichita Stănescu.
poezii cu un puternic și ascuns fond tradiționalist-
Tot la Cluj, Ioan Alexandru a fost admis în
religios, sub influența lui Blaga, dar și a lecturilor
urma unui riguros examen la Institutul Pedagogic de
sale filosofice și a experienței lui creștine”.
trei ani în 1962. După doi ani de studii, în urma unei
Ioan Alexandru a ajuns bursier la
cereri aprobată de Rectorul Constantin Daicoviciu,
Universitatea din Freiburg. Profită de această ieșire
Ioan Alexandru s-a transferat la Facultatea de
și ajunge la Roma și
Filologie a Universi-
Paris. La Roma a
tății din București.
văzut Capela Six-
Diploma de licență în
tină. Prin 1971-1972
filologie a fost
la Paris a vorbit cu
pregătită eminent sub
Eugen Simion des-
conducerea științifică
pre catedralele Apu-
a lectorului univ.
sului, și numaidecât
Eugen Simion
a adus vorba de
Ioan Ale-
bisericile de lemn
xandru a debutat
din Maramureș:
editorial în 1964 cu
,,Da, a zis el, dar
volumul Cum să vă
bisericuțele noastre
spun, prefațat de
sunt mai frumoase”.
Mihai Beniuc, preșe-
În 1981 a fost
dintele Uniunii Scrii-
bursier Humboldt al
orilor. În capitala
Universității din
țării, poetul a frec-
Heidelberg.
ventat cenaclurile literare din capitală, în special
A obținut titlul de doctor în științele
Cenaclul ,,Nicolae Labiș”. Tot în această vreme s-a
filologice cu lucrarea Patria lui Pindar și Eminescu
căsătorit cu Ulvina-Greta Spitz care i-a dăruit cinci
(1973) elaborată sub îndrumarea prof. univ. dr. Zoe
pruncuți.
Dumitrescu-Bușulenga. A tălmăcit în românește
În anul 1965 a tipărit cel de-al doilea volum
Cântarea Cântărilor, Odele lui Pindar (1973), care
de autor, Viața deocamdată, iar din 1966 a început
a cunoscut alte două ediții. Tot acum a publicat o
să țină un jurnal de poet în revista ,,Amfiteatru”.
Gramatică [a] limbii ebraice vechi.
Acum vizitează mănăstirile românești și se leagă
În 1975 i-a fost publicat volumul Imnele
spiritual de Mănăstirea Rohia și starețul ei,
Transilvaniei, apoi o traducere în colaborare cu
Justinian Chira, arhiepiscopul de mai târziu al
soția sa, Scrisori către un tânăr poet de Rainer
Maramureșului. Aici la Rohia, din anii ʼ80
Maria Rilke. Își continuă seria imnelor: Imnele
datează planul de a construi o casă (,,Casa
Moldovei (1980); Imnele Țării Românești (1981) și
poetului”) numind locul ,,vatra mea de veci”.
Imnele Putnei (1985).
La Facultatea de Filologie din București a
Ioan Alexandru a avut o legătură specială
fost înființată Catedra Eminescu condusă de
cu orașul Ploiești, vatra natală a lui Nichita
profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga, monahia
Stănescu cel care debutase înaintea autorului nostru
Benedicta de mai târziu. Ioan Alexandru i-a devenit
în ,,Tribuna” clujeană.
asistent rămânând până la ,,capătul de cale” în
relații sufletești apropiate. Paralel cu munca de la
1
Eugen Simion, op. cit., p. XVI. 2
Ibidem, p. XXII.
5
Documentar: Filmul a fost supus vremii. Puterea politică a
naționalizat principalele mijloace de producție, între
care companiile de film, cinematografele,
Remember Irina Petrescu laboratoarele de prelucrare a peliculei2. Urmarea a
fost politizarea filmului devenit de propandă în care
Pe 19 martie în urmă cu șapte ani a trecut în personajul devine unul colectiv: munca colectivă
lumea fără de dor marea actriță Irina Petrescu într-o pentru edificarea unor proiecte naționale,
discreție absolută așa cum a și trăit în lumea idealizarea muncii în comun din agricultură și
aceasta. industrie. Dezvelit de latura estetică, filmul în
Irina Petrescu s-a primii ani de după na-
născut în 19 iulie 1941 la ționalizare a devenit o armă,
București și a trecut tot aici iar personajele luptau pentru
în veșnicie. A întruchipat formarea ,,omului de tip
numele primit la Botez, nou”, pentru impunerea
pacea atât de necesară dezideratului leninist al
creației artistice. Absolventă dictaturii proletariatului și
a Institutului de Artă Teatrală împotriva dușmanilor de
și Cinematografică, promoția clasă3 (chiaburi), sabotori și
1963 la clasa profesorului spioni din interior și exterior
Ion Șahighian și David transformându-se astfel me-
Ersig, asistent. În teatru a sajul artistic într-unul pro-
debutat pe scena Teatrului pagandistic.
Bulandra în piesa Leonce și În astfel de condiții a
Lena, în regia lui Liviu Ciulei debutat Irina Petrescu în
în 1970. Tot aici a avut cele film cu realizări notabile.
mai multe apariții dramatice, Cristian Tudor Popescu
dar și la Teatrul Metropolis vorbește într-un interviu de
în postura de colaborator. ,,frumusețea inteligenței”
Din păcate în co- actriței la care desigur
vârșitoarea majoritate piesele putem adăuga alte epitete:
de teatru în care a evoluat luminozitatea acțiunii, deli-
Irina Petrescu nu au fost catețe, frumusețe interioară
filmate și din pricina aceasta și fizică, determinare, efort
spectatorii au fost singurii ș. a..
martori care pot da mărturie Filmul de debut a
despre arta interpretării fost ,,Valurile Dunării”
actriței. (1960) socotit a fi Casablanca din filmul
Într-un timp al mărturisirilor, actrița ajunsă românesc, iar Irina Petrescu comparabilă cu Ilsa
pe culmea profesiei spune: ,, Bineînteles ca tot pe (Ingrid Bergman) din pelicula americană. În
ea as alege-o, chiar și în condițiile de astazi. E o personajul Anei, Irina Petrescu a inaugurat o
profesie fabuloasă. Să poți să fii într-o seară regină carieră actoricească de excepție, un simbol al
și în alta servitoare, să schimbi mereu decorul și iubirii, purității și al credinței fără nicio
universul sufletesc, o dată cu personajele, mi se pare stângăcie a debutului4.
aventura cea mai fascinantă, care te ține mereu Tot propagandei a fost supus și cel de-al
proaspăt, atent, tânar”1. treilea film, Poveste sentimentală (1961) care are ca
Pelicula dă mărturie despre această temă tocmai părăsirea orașului pentru satul
prospețime și tinerețe a Irinei Petrescu pe parcursul nedezvoltat în care tânărul să își exercite profesia.
a 5 veacuri (1960-2010). Filmografia este compusă
din filme artistice, de televiziune (seriale) pe diverse
subiecte, documentare.
2
Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută.
Politică și propagandă de ficțiune (1912-1989), Editura
Polirom, Iași, 2011, p. 58 (Se va prescurta în continuare
Filmul surd în România mută…).
3
Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897-2017),
1
http://arhiva.formula-as.ro/2000/396/lumea-romaneasca- Editura Contemporanul, București, 2017, p. 174 (Se va
24/o-regina-in-iarna-irina-petrescu-1150, accesat în 14. 02. prescurta în continuare Istoria filmului).
2020. 4
Călin Căliman, Istoria filmului..., p. 218.
6
Acțiunea a fost plasată într-un sat de pescari din Pentru multe din aceste roluri, Irina Petrescu
Delta Dunării. a obținut diferite premii: Premiul pentru interpretare
Filmul Străinul (1964) și-a plasat acțiunea feminină (Mamaia – 1964; Mamaia – 1966; Mar del
la sfârșitul războiului într-un oraș ardelean de pe Plata – 1966; Moscova – 1969; București – 1971,
Mureș. Irina Petrescu la 22 de ani dă viață 1984 și 1992 pentru Hotel de lux), o Diplomă de
Soniei, elevă la liceul din oraș Onoare pentru filmul
care se află pe punctul de a Dincolo de pod (1976).
alege între Andrei, fiul unui Ca încununare a
lucrător din gară și fiul unui întregii cariere de peste
industriaș din Arad. Sonia, 50 de ani a fost
fiica unui industriaș din Cluj recompensată cu
alege tihna averii strânse de Premiul pentru întreaga
cele două familii în carieră conferit de
detrimentul iubirii. Cristian Festivalul Internațional
Tudor Popescu socotește filmul de Film Transilvania de
drept ,,erotism de propagandă”. la Cluj-Napoca (2007).
Duminică la ora 6 Personajele interpretate
(1966) a introdus spectatorul în provin din diverse clase
povestea de dragoste a doi sociale, chiar dincolo
tineri ilegaliști. Anca (Irina de Pământ, în
Petrescu) a fost prinsă de întruchiparea zeiței
Siguranță, dar în mod grecești Artemis în
miraculos i s-a dat drumul1. filmul Pași spre lună.
Actorii, Irina Petrescu și Dan Rând pe rând, Irina
Nuțu alături de regizorul Petrescu a fost elevă
Lucian Pintilie au cunoscut (Străinul), studentă,
prin acest film ,,momente de elevă, coregrafă
grație” interpretativă și (Duminică la ora 6,
regizorală. 1966; Facerea lumii,
În debutul anilor ʼ70, 1971), violonistă la
Irina Petrescu întruchipează Filarmonică (Stejar
o elevă la școala de balet, apoi coregrafă în rolul extremă urgență, 1974), asistentă medicală
Evei din pelicula Facerea lumii (1971). Filmul (Răutăciosul adolescent, 1969), laborantă (Șapte
prin interpretarea eroinei feminine oferă scene zile, 1973), electrician (Imposibila iubire, 1984),
de un ,,albastru infinit” cum a apreciat Călin ingineră (O lumină la etajul zece, 1984), medic
Căliman. (Poveste sentimentală, 1961), director de azil
După Consfătuirea de la Mangalia din 1983 (Cântec în zori, 1988). În alte câteva ecranizări Irina
în care întâiul ,,cineast” al țării milita pentru Petrescu este femeie în diferite ipostaze de la iubită
oglindirea realităților vieții, nu doar prezentarea până la mamă. În filmul Castelul din Carpați (1981)
unor abstacțiuni, Irina Petrescu reușește un rol de a interpretat rolul unei contese, iar în Dincolo de
compoziție în filmul O lumină la etajul zece pod (1976) pe cel al unei monahii.
(1984). În jurul eroinei ca elemente de contrast Cu toată opoziția politică și ideologică Irina
stau acțiunea și celelalte personaje2. Petrescu în regia unor mari regizori, Liviu Ciulei,
Au fost și câteva filme care au evitat Andrei Blaier, Ion Popescu Gopo, Iulian Mihu,
angajarea politică, revoluționară: filmele lui Gopo, Lucian Pintilie, Dan Pița sau Malvina Urșianu a
Pași spre lună (1963) și De-aș fi... Harap-Alb realizat roluri care de multe ori au salvat însăși
(1965), povești de dragoste inedite sau filmul de la fiasco. Lumina, frumusețea,
neîmpărtășite: Șeful sectorului suflete (1967) și sensibilitatea, delicatețea, panoplia lăuntrică a altor
Răutăciosul adolescent (1969) unde Irina Petrescu virtuți a adus prin actrița Irina Petrescu valoare
conferă intrigii un plus de atractivitate3. filmului românesc.
În Trilogia culturii, Lucian Blaga ne
dezvăluie crezul său artistic: ,,Melancolia nici prea
1
Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută…, p. grea, nici prea ușoară... dorul unui suflet care vrea
159. să treacă dealul ca un obstacol al sorții, și care
2
Călin Căliman, Istoria filmului…, p. 425. totdeauna va mai avea de trecut încă un deal și încă
3
Călin Căliman, op. cit., p. 263.
7
un deal”. Este ceea ce a încercat și a reușit în prilejul împlinirii a 700 de ani de la prima atestare
întreaga activitate actrița Irina Petrescu. Într-o documentară a localității (1319-2019).
imagine de final, care constituie părăsirea satului Manifestarea a fost organizată de Consiliul
din deltă, Irina Petrescu poate fi văzută în filmul Local și Primăria Comunei Birda, la inițiativa unui
Poveste sentimentală ca trecând dealul într-adevăr fiu al satului, Petru Marcu și s-a desfășurat la
cu suprema jertfă. Căminul Cultural ,,Prof. Laza Cnejevici”, din
localitatea Sângeorge.
Valentin Bugariu În debutul întâlnirii, dl. Sorinel Marcu,
viceprimarul Primăriei Comunei Birda, a rostit un
(Urmare din p. 3) cuvânt de bun-venit tuturor celor prezenți, săteni, fii
ai satului și oaspeți. Apoi, vorbitorul a prezentat
Ce întâmplări capitale! Ele deveneau jaloane istoricul satului, reliefînd faptul că acest sat este
ce marcau intersecțiile importante ale vieții și unul dintre cele mai vechi așezări umane din Banat.
însemnau încă un În continuare au mai
motiv să cred că luat cuvântul P. C.
timpul și șansa erau Părinți Valentin
de partea mea pentru Bugariu de la parohia
a deveni dascăl de Birda și Jivoine
română. Maletici de la parohia
Referitor la sârbă Denta. Cei doi
tema acestui episod, au scos în priveliște
este momentul să câteva aspecte
reamintesc aici bisericești: rolul și
cugetarea unui alt rostul Mănăstirii
dascăl de referință, pe Sfântul Gheorghe
care l-am cunoscut și pentru microzona
eu, mai târziu, în istorică dar și pentru
vremea facultății, istoria poporului
magistrul și „pontiful român.
rostirii românești”, Din partea
ilustrul prof., lingvist Comunității Locale,
și stilistician G.I. Tohăneanu, care afirma: dl. Marius Gheorghe Stoian, primarul Comunei
„Modelele durează, iar modele sunt condamnate să Birda a primit o Diplomă de Excelență pentru
moară”. Întru memoria fostului său profesor model realizările edilitare din satul Sângeorge și pentru
și mentor în pregătirea tezei de doctorat, pr. dr. implicarea în buna desfășurare a acestei manifestări.
Valentin Bugariu i-a adunat aricolele publicate între Din partea Primăriei, dl. Petru Marcu a fost răsplătit
anii 1990 și 2005 în trei volume sub titlul „Ciudata pentru inițiativa avută.
viață a cuvintelor” (Publicisică), faptă care„ se Din partea Consiliului Local și al Primăriei
dorește a fi un gest de amintire, de prețuire la Birda au fost răsplătiți cu premii copiii comunei
adresa unui dascăl fără pereche”. (Vol.I, pg.19). care s-au evidențiat în întreceri școlare, artistice și
Concluzia este că în viață avem nevoie de sportive. Au fost răsplătiți cu premii și aplauze
modele pozitive, dar noi să ne păstrăm fibra și elevii: Denisa și Tudor Scrofan, Rodica Brulincu,
originalitatea. Ele sunt fanioane de urmat, pentru a Denisa Mîndruț și Călin Onia.
deveni ce ți-ai propus, ele te marchează Programul artistic a debutat cu un buchet de
fundamental și rămân pe cărarea împlinirii ca niște colinde interpretate de copiii din Comună. Au urmat
luminițe până la capătul tunelului, iar mai apoi ca un program de jocuri pregătite de Ansamblul ,,Bir-
„un parfum de durată”. deanca” condus de instructorul Cătălin Voicu.
D-na Dara Anderwald, bibliotecar la
14noiembrie, 2020 Biblioteca Comunală Birda a prezentat o istorie
fotografică a satului Sângeorge, din cele mai vechi
Cronica parohială: timpuri și până astăzi pe muzica cantautorului Laza
Cnejevici.
Organizatorii au distribuit și un pliant
 Sângeorge – 700 de ani. Sâmbătă, 21 închinat aniversării în care se regăsesc date de ieri și
decembrie 2019 a fost aniversat satul Sângeorge, cu
8
de astăzi, istoricul satului, realizările gospodărești vremelnic de cea care a fost Terezia Crâsta (1930-
ale Primăriei, bisericile locului. 2019).
Au fost prezenți la această sărbătoare a Născută în urmă cu 89 de ani în satul
satului Sângeorge: consilieri locali, angajați ai Sângeorge, nana Terezia a fost sufletul comunității
Primăriei, reprezentanți ai Grădiniței cu P. N., ai euharistice din acest colț de lume. Moașă a mai
Școlii Gimnaziale, Poliției, Parohiilor Ortodoxe, multor copii de pe ulițele satului, a fost și moașa
localnici, fii ai satului și oaspeți. Pruncului Iisus care s-a născut în fiecare Sfântă
 Concursul Județean de Religie ,,Bucuria Liturghie săvârșită în biserica ortodoxă cu hramul
Nașterii în suflet de copil”. În anul 2019 a fost ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din sat. Ba
organizat de către Arhiepiscopia Timișoarei, mai mult decât atât, ani la rând a pregătit Sfintele
Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Parohia Paști pentru ca noi toți să ne bucurăm de părtășia
Ortodoxă și Liceul Tehnologic ,,Petre Mitroi” din credinței.
Biled, cea de-a Harnică și
VII-a ediție a Co- darnică până la
ncursului Județean jertfa de sine, a
de Religie ,,Bu- cunoscut vre-
curia Nașterii Do- murile grele din
mnului în suflet trecut fiind depor-
de copil”. tată în Bărăgan
Concursul de unde a viețuit
Religie este des- cinci ani. Nicio-
tinat elevilor dată însă nu și-a
clasei a III-a, din pierdut nădejdea,
unitățile școlare a muncit și și-a
din județul Timiș. temeluit un rost în
În acest an s-au localitatea natală
înscris 36 de școli sprijinindu-și nă-
și structuri șco- dejdea fiecărei
lare, din care 26 zile în puterea
din mediul rural. credinței.
Concursul și-a A partici-
propus: pat la sfintele
– promovarea valorilor cultural creştine specifice slujbe, a pregătit cele necesare oficierii acestora, s-a
Naşterii Domnului în rândul elevilor; împărtășit cu Sfintele Taine și a dus o viața creștină
– cunoaşterea valorilor tradiţionale şi afirmarea autentică în care a împletit rugăciunea, cu fapta cea
propriei identităţii religioase, culturale şi naţionale; bună.
– dezvoltarea creativităţii în rândul elevilor prin Într-o legendă a Crăciunului culeasă de
promovarea valorilor creştine; folcloristul român Tudor Pamfile, ni se spune legat
- identificarea elevilor cu aptitudini speciale. de jertfa Crăciunoaiei (soția uncheașului Crăciun) în
Din partea Școlii Gimnaziale și Parohiei casa căreia Fecioara Maria l-a născut pe
Ortodoxe Birda au participat 16 elevi, 13 din Birda Mântuitorul Iisus Hristos că moașele au mâini de
și 3 din Sângeorge: Arpec-Toloș Andrei, Barbu aur.
Denis-Dumitru, Bene Izabela-Deni, Buzumurga Fără a folosi cuvinte mari și fără acoperire,
Diana, Chereș Maria, Dușcaș Gabriela-Elena, Filip putem afirma că Moașa bisericii noastre a avut acele
Bogdan-Ioan, Matei Darius, Moise Florentina, mâini de aur din care s-a plămădit ani la rândul
Noldovan Andrei-Iosif, Neamțu Petrișor-Cristian, Prescura din care s-a născut și apoi jerfit în fiecare
Noje Alexandra-Daniela, Pocol Sebastian Marian, Sfântă Liturghie Hristos Domnul.
Pojar Sebastian-Alexandru, Sălajan Ricardo-Ciprian În puterea noastră stă rugăciunea pentru
și Teodorescu Antonela. sufletul roabei lui Dumnezeu Terezia, amintirea
În 22 decembrie după otpustul Sfintei chipului plin de lumină al jertfei pentru comunitatea
Liturghii au fost premiați copiii care au participat la bisericească de aici.
această întrecere de verificare a cunoștiințelor Dumnezeu să o odihnească cu drepții Săi!
religioase.  Praznicul Crăciunului. În Ajunul
 Drum lin printre stele. În Duminica Sf. Praznicului Crăciunului, după slujba Vecerniei unită
Părinți după trup ai Mântuitorului ne-am despărțit cu Litia, s-au primit cetele de colindători care au
9
adus vestea cea bună a Nașterii Domnului Iisus
Hristos.
La Praznicul Nașterii Domnului a fost
oficiată Utrenia urmată de Sfânta Liturghie.
A fost citit cu acest prilej cuvântul de
învățătură al Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan al
Banatului. La finalul Pastoralei, Ierarhul Timișoarei
ne povățuiește: ,,Pruncul Iisus, Fiul lui Dumnezeu
Întrupat, rămâne pentru noi creștinii pildă de urmat
în dreptate față de Tatăl Ceresc și față de semenii
noștri: „Hristos Și-a pus sufletul Său pentru noi și
noi datori suntem să ne punem sufletele pentru
frați” (I Ioan 3, 16). Cumpătare și smerenie se
cuvine să avem față
de noi înșine, dreptate
și iubire față de
semenii noștri, evla-
vie și credință față de
Dumnezeu.
Iubiților, ne
ducem toți timpul la
moară; să facem
fiecare din viața noas-
tră o prescură, pe care
s-o punem pe altarul
iubirii lui Hristos”.
Mai mulți
copii și tineri s-au
împărtășit la momen-
tul potrivit cu Trupul
și Sângele Domnului.
După otpustul Sfintei Liturghii copiii
prezenți au colindat Pruncului Iisus în Betleemul
bisericii parohiale. Au fost răsplătiți toți copiii
prezenți cu daruri oferite de parohie, cât și de
Fundația Rudolf Walther din Timișoara.
Tot cu acest prilej a fost distribuit nr. 4 (32)
al revistei cu cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”
împreună cu tradiționalul calendar creștin-ortodox
de buzunar editate de Parohia Birda.
 Ziua Culturii Române la Birda. Miercuri,
15 ianuarie de la orele 10,00 a fost sărbătorită Ziua
Culturii Române în biserica cu hramul ,,Nașterea
Maicii Domnului” din parohia Birda. În cinstea
,,omului deplin al culturii românești”, din 2010 Ziua
Culturii este sărbătorită în ziua nașterii poetului
Mihai Eminescu.
Cu acest prilej a fost oficiată o slujbă de
pomenire a poetului Mihai Eminescu. Preotul
Valentin Bugariu a ținut și un cuvânt de învățătură
cu tema: ,,Reflectarea credinței creștine ortodoxe în
opera lui Eminescu”.
Elevii de la Școala Gimnazială din Birda
coordonați de prof. Mihaela Coman de la Catedra
de Limba și Literatura română au pregătit un montaj
literar-artistic. Acesta a debutat cu prezentarea
elementelor biografice ale poetului național de către
eleva Draghici Snejana.
Au fost recitate mai multe poeme
eminesciene: ,,La Steaua”, ,,Mai am un singur dor”,
,,Pe lângă plopii fără soț”, ,,Când marea…”,
,,Despărțire”, ,,Pe aceeași ulicioară…”.
În îndrumarea prof. Mădălina Ianin, elevii
Noje Flavia, Ciobanu Alexandru și Baniaș Daniela
au rostit poezia ,,Lacul” în română, franceză și
engleză ilustrând universalitatea operei
eminesciene.
La final a fost proiectat cu ajutorul
videoproiectorului un
material tematic dedi-
cat poetului nepereche
consacrat amintirii
acestuia în conștiința
românilor.
S-au bucurat de
această activitate
religios-culturală ele-
vii de la Școala
Gimnazială din Birda,
consilieri locali, anga-
jați ai Primăriei, mai
mulți credincioși.
 Omagierea
Unirii Principatelor
Române în parohia
Birda. Vineri, 24 ianuarie a fost sărbătorită prin
rugăciune, cuvânt de învățătură, poezie și cântec
popular Unirea Principatelor Române în biserica cu
hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia
Birda.
După oficierea Tedeumului la sărbătorile
naționale, preotul Valentin Bugariu a susținut un
cuvânt de învățătură tematic: ,,Unirea din 1859.
Cuza Vodă și Biserica Ortodoxă Română”. În
cadrul acestuia, vorbitorul a accentuat contribuția
clerului ortodox la alegerea lui Alexandru Ioan
Cuza ca domnitor al Moldovei și Munteniei dar și
sprijinul domnitorului în organizarea și funcționarea
Bisericii Ortodoxe Române.
La final a fost pregătit un moment poetic-
artistic de copiii din parohie, filie, cât și invitați.
Elevii de la Școala Gimnazială din Birda, Ciobanu
Alexandru și Moscovici Denisa îndrumați de prof.
Daniela Bulgariu au recitat poemele ,,În limba ta”
de Grigore Vieru și ,,Unirea” de Virgil Carianopol.
Denisa Scrofan și Alexandru Orășanu de la Liceul
Teoretic Gătaia au interpretat un buchet de cântece
populare românești: ,,Măi române, românaș”,
,,Dragă Românie”, ,,Acasă-i România”; ,,De dorul
românilor”, ,,Foaie verde, foaie lată” și ,,Hai români
10
la hora mare” care au unit ,,în cuget și-n simțiri” pe
românii ardeleni, maramureșeni, bănățeni, munteni
și moldoveni.
 Ziua Educației religioase la Birda și
Sângeorge. Ziua educației religioase este
sărbătorită în fiecare an cu prilejul cinstirii Sfinților
Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și
Ioan Gură de Aur.
În Ajunul sărbătorii, în biserica cu hramul
,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda a
fost oficiată Slujba Privegherii (Vecernia unită cu
Litia și Utrenia) urmată în ziua de prăznuire de
Sfânta Liturghie în
biserica cu hramul
,,Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavriil” din
filia Sângeorge.
Cuvântul de învăță-
tură cu tema: ,,Educa-
ția creștină în
viziunea Sfinților Trei
Ierarhi” a fost pregătit
de preotul paroh. În
expunerea subietului,
vorbitorul a apelat la
scrierile Părinților
sărbătoriți. În toate
scrierile lor, Sfinții
Trei Ierarhi au
îmbinat educația teoretică cu cea practică, au
enunțat învățăturile care au fost urmate de fapte pe
măsura acestor cunoștințe:
,,Așadar, trebuie ca sufletul să fie îndrumat
spre practicarea faptelor bune îndată, de la început,
când este încă ușor de format și fraged și, fiind
moale ca ceara, primește cu ușurință formele care se
presează asupra lui, așa încât, atunci când va veni
rațiunea să arate (sugereze) ceea ce este folositor,
iar obiceiul să îndrumeze cu ușurință spre săvârșirea
binelui”.
În cadrul Școlii Primare din Sângeorge a
fost realizată o expoziție de desen cu tema: ,,Sfinții
Trei Ierarhi, prietenii copiilor” prin sprijinul
doamnelor prof. Maria Miron și prof. Daiana Curea.
 Întâlnirea publiciștilor sătești la
Timișoara. Sâmbătă, 8 februarie la Muzeul Satului
Bănățean s-a desfășurat prima întâlnire pe 2020 a
membrilor Asociației Publiciștilor din Presa Rurală
în Banat. După cuvântul de bun venit rostit de prof.
Ioan Traia, președintele Asociației a urmat
rugăciunea oficiată de preotul Valentin Bugariu.
Prezidiul acestei întâlniri a fost format din
prof. Ioan Traia, președintele Asociației, prof.
Gheorghe Rancu (vicepreședinte), Gheorghe
Blejușcă (secretar) și ec. Petru Opruț (trezorier).
Prof. Gheorghe Moldovan a prezentat cea
din urmă carte, un volum închinat istoriei
învățământului special din Banat în care autorul
identifică un învățământ destinat surzilor la
Bozovici și Biserica Albă. Școala de la Bozovici a
pregătit mai mulți elevi din satele bănățene: Biger,
Măureni, Sasca Montană și Bozovici. Învățământul
destinat orbilor datează din 1846 în două școli la
Orșova Veche și Bozovici. Procesul didactic era
reglementat de o Metodică tipărită la Viena.
Părintele Vasile Suciu a împărtășit celor
prezenți cartea de poeme intitulată În dialog cu
Dumnezeu, 2019, 59 p..
Profesorul Pavel
Panduru a semnalat ulti-
mul volum tipă-
rit, Nemuritorii, 197 p.,
un florilegiu care scoate
dintr-o nedreaptă uitare o
,,samă” de personalități
din lumea satului (preoți,
profesori, luptători națio-
nali, învățători), momen-
te de bucurie și tristețe
din viața satului din
Banatul de Munte.
Dl. Ioan Nelu
Roșca, redactorul publi-
cației ,,Foaia Șanovițea-
nă” a vorbit de creșterea publicației pe care o
conduce, de prezența în Parlamentul european din
Bruxelles și ultima apariție editorială Nicolae
Ursu, Coruri, Ediție îngrijită de…, 2019, 47 p..
În partea a doua a întâlnirii au fost dezbătute
și rezolvate câteva probleme organizatorice:
reactivarea filialei din Serbia a Asociației
publiciștilor din presa rurală de care vor răspunde
părintele Cornel Juică și prof. Gheorghe Rancu și
plătirea cotizației.
Agapa i-a reunit pe cei prezenți. A fost și
momentul schimburilor editoriale între cei de față.
 Olimpiada de Religie ortodoxă, faza
locală.Vineri, 14 februarie 2020 a avut loc
Olimpiada de Religie ortodoxă, faza locală la Liceul
Teoretic ,,Alexandru Mocioni” din Ciacova. Centrul
de Concurs nr. 3 a avut înscriși 69 de elevi din
clasele V-VIII, au absentat 11 elevi și au participat
58 de elevi care au obținut rezultate bune și foarte
bune.
Potrivit prof. Nedelcovici Camelia, președintele
acestui centru de concurs am aflat că anul acesta
Olimpiada s-a bucurat de sprijinul Inspectoratului
Județean Timiș, al Arhiepiscopiei Ortodoxe a
Timișoarei, Protopopiatului Ortodox Deta și
Liceului ,,Alexandru Mocioni” din Ciacova.
11
 S-au înscris în această competiție a Mare în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii
excelenței la discipina Religie Ortodoxă nouă școli, Domnului din Birda”. La momentul îndătinat s-au
6 gimnaziale: Banloc, Birda, Ghilad, Jebel, împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți
Moravița și Voiteg și 3 liceale: Ciacova, Deta și credincioși. În locul predicii a fost citită Pastorala
Gătaia. Elevii au fost însoțiți de către profesorii de Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei care a
religie de la fiecare unitate școlară. îndemnat pe credincioși la păstrarea dreptei credințe
Pentru faza județeană s-au calificat 29 de prin cinstirea icoanelor și realizarea colectei pentru
elevi (9 elevi – clasa a V-a; 4 elevi – clasa a VI-a; 6 sprijinirea Fondului Central Misionar.
elevi – clasa a VII-a și 10 elevi – clasa a VIII-a). După otpustul Sfintei Liturghii a fost
Cei mai mulți elevi calificați la faza județeană vernisată expoziția ,,Prima mea icoană” realizată de
provin de la Școala Gimnazială Moravița (7), urmați elevii Școlii Gimnaziale din Birda sub îndrumarea
de Ciacova (6) și prof. Doru Popa.
Gătaia, Jebel și Voiteg După-amiază
(3). Procentajul maxim a fost oficiată Taina
(100 pct.) a fost obținut Sfântului Maslu de
de două eleve: Marcu obște cu participrea
Alexandra Elena (Bir- preoților și a credin-
da) și Peia Aishwarya cioșilor. Au slujit cu
(Moravița). această ocazie P. On.
 ,,Prima mea Păr. Ioan Prisăcean,
icoană” la Birda. În protopopul Detei, P.
fiecare primăvară în C. Părinți Zoran Milo-
apropierea Duminicii vanov (Berecuța),
Ortodoxiei este realizat Călin Negrea (Gă-
un atelier artistic intitu- taia), Dragan Gior-
lat ,,Prima mea icoană”. giev (Voiteg), Sebas-
Organizat conform pro- tian Andrei Petrescu
iectului de parteneriat (Percosova), Tiberiu
educațional între Biserică și Școală, în coordonarea Gherasim (Ferendia) și Valentin Bugariu, parohul
prof. Doru Popa de la disciplina Religie ortodoxă. locului.
Anul acesta s-a desfășurat cea de-a III-a Cuvântul de învățătură ocazional a fost
ediție a atelierului de pictură la care au participat susținut de Preaonoratul Părinte Protopop care a
doisprezece elevi din clasa a VII-a de la Școala vorbit despre importanța rugăciunii în cadrul
Gimnazială din Birda. Au realizat chipurile Postului Mare și de momentele liturgice în care ne
Mântuitorului, Maicii Domnului, Sfinților putem apropia de Dumnezeu și de semenii noștri.
Arhangheli, Apostoli și Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe. Cu prilejul Nașterii Domnului nostru Iisus
Icoanele au fost expuse în biserica parohială Hristos, Anului Nou și Bobotezei dorim tuturor
cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda și cititorilor și colaboratorilor sănătate și bucurie!
pot fi văzute începând cu cea dintâi Duminică a
Postului Mare. Redacția
 Săptămâna duhovnicească în parohia
Birda. În prima săptămână a Postului Mare a fost
organizată Săptămâna duhovnicească în parohia
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Birda și filia Sângeorge (1-8 martie). Cu acest prilej
Dr. Nina Ceranu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel
a fost oficită slujba Vecerniei la începutul Postului Boldureanu, Dr. Florin-Corneliu Popovici, Prof. Ioan
Paștilor Duminică seara (1 martie). În zilele de luni Traia, Pr. dr. Iliia Pavlovici Pătruț
până joi (2-5 martie) a fost săvârșită slujba Redactor-şef:
Canonului Mare unită cu Pavecernița. Pr. dr. Valentin Bugariu
Sâmbătă, 7 martie a fost pomeniți cei ISSN 2284 – 7731
adormiți și slujba Vecerniei în biserica cu hramul Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel.
,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea 0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-mail:
Sângeorge. parohiabirda@yahoo.com
Duminică, 8 martie a fost săvârșită Utrenia
urmată de Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel
12