PROGRAMUL OPERATIONAL R Program finantat de Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei prin FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA AXA PRIORITARA 10 - Imbunatatirea infrastructurii educationale | STUDIU DE FEZABILITATE “REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V-VIII COMUNA COLIBASI, JUDETUL GIURGIU” a Elaborat: martie 2015 Revizuit: ianuarie 2018 TITULAR SI BENEFICIAR : COMUNA COLIBASI ELABORATOR : EUROPROJECT PARTNER S.R.L.FISA DE RESPONSABILTATI ELABORATOR STUDIU DE FEZABILITATE. EUROPROJECT PARTNER SRL — ing. Ar (cx ) PROIECTANT DE ont = ‘ATE ARHITECTURA. S.C. ELSE ARCHITECTURE 8.R\L. - arh, Sebastian MORAR PROIECTANT DE SPECIALITATE REZISTENTA %, CONSTEEL PLAN DESIGN S.R.L. - ing. Horatiu PALTI pm PROIECTANT DE SPECIALITATE INSTALATH TERMICE $I SANITARE ing. Adrian Comeliu STOICACUPRINS in conformitate cu ANEXA 2a Hotarévii ne 28/2008 privind aprobarea conyimutului-cadu al documensayieh investitilor publice, precum sia siructurii si metodologiei de elaborare a de investiqi $i tucrari de imerventit hnico-economice aferemte Jui general pentru obivetive de CAPITOLUL A: PIESE SCRISE........ DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investi 2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numirul) 3. Titularul investi 4, Beneficiarul investi 5. Elaboratorul studiului:..... - FORMATI GENERALE PRIVIND PROIECTUL, a 1, SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI sense sessccenee 7 2. DESCRIEREA INVESTITIEL: 4 a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investijii pe termen Jung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situafia actual’, necesitatea gi ‘oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat;.... 14 ») situatia existenta a obiectivului de investiti: 14 ©) concluziile raportului de expertiza tehnica/audit: 27 4) scenarile tehnico-economice prin care obiectivele proicctului de investifi pot fi atinse Gin cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studi de prefezabilitate sau un plan detaliat de inve stifii pe termen lung):.... 35 ©) descrierea constructiva, funcjionala si tehnologic’, dupa caz; 3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEL: a) Zona si amplasamentul: b) Statutul juridie al terenului care urmeaza si fie ocupat: ©) Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafaja totala, reprezentind terenuri din intravilan/extravila en AS 4) Studii de teren: 46 = studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national:.. 46 + studiu geotehnie euprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehne cu recomandarile pentru fundare si consolidari ©) Caracteristicile principale ale construejiilor din cadrul obiectivului de investti, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare, £) lucrari de interventi..nsnc at g) situafia existent’ a utilitatilor si analiza de consum: ~ necesarul de wilitéqi pentru varianta propusé promovarii: .. ~ solujii tehnice de asigurare cu utilitati;.. 1) coneluziile evaludrii impactului asupra mediului.. 4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALI REALIZARE A INVESTITIEL. «0. 36 GRAFICUL DE sense 79 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIET 79 1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general... ee 79 2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. 97ANALIZA COST-BENEFICIU:..... a SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEL ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN” REALIZAREA INVESTITIE! 123 1 Numar de locuri de munca create in faza de exeeut 123 2. Numar de locuri de munca create in faza de operare f 123 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -ECONOMICT Al INVESTITIE 1123 1, Valoarea totala - sare 123 Egalonarea investtiei (INV/C#M) . Durata de realizare (luni Cin unity fizice si Fei domeniului de activitate in care este Tealizata investifia, dupa 123 $I ACORDURI DE PRINCIPIU CAPITOLUL B: PIESE DESENATE:PREAMBUL in interiorul asa-numitelor ,societiti traditionale”, educafia se referd, in principal, la transmiterea si receptarea de cunostinge, la formarea unei opinii publice, la mentinerea unui larg consens social. De asemenca, apar noi functii ale instinuiilor educationale, care capata o importanta deosebitd. O astfel de functie se referd la institujia de invajdmant ca la un agent de recrutare si repartizare a individului sau grupului de indivizi spre diferite roluri sau pozitii economice, in interiorul structurii sociale. Din aceasta ea atat in farile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare, educatia a devenit 0 variabilt cu profunde influente in progresul societiqii umane facilitind, dar si impiedicand dezvoltarea economica. ...dezvoltarea invafaméntului a fost consecinfa unor schimbari de naturé economica care s-au petrecut in cadrul societafii, iar, mai apoi, educafia devine catalizatorul dezvoltarii economice. La sfarsitul anilor ‘70 si inceputul anilor '80 a apdrut o now modalitare de analiza a relatiei educafie ~ dezvoltare economica. Aceasté noud tendinfai se baza pe analiza cost beneficiu si a ratelor de rentabilitate, ale care’ concluzii si implicatii politice au fost analizate pentru prima oard de G. Psacharopoulos' in dou studii majore 4 (1973 si 1981). Pe scurt, concluziile au fost urmitoarele: = in toate fatrile ratele de rentabilitate sunt maxime la nivelul primar; - in farile mai putin dezvoltate ratele de rentabilitate in educatie (care exprima eficienya acestei activitifi) sunt mai mari decat in farile dezvoltate; - ratele de rentabilitate pentru invatamantul general sunt mai mari decat ratele de rentabilitate pentru invatamantul tehnic sau stiinfific. Implicatiile politice ale acestor concluzii sunt evidente atat pentru farile dezvoltate, cat si pentru cele mai putin dezvoltate. Ambele trebuie sa faciliteze dezvoltarea invajamantului de la nivelul inferior (primar) si sd acorde o atentie sporité invafdméntului secundar si tertiar datorité costurilor mai ridicate pe care le implica acesta. In med special. wrebuie si se find cont de pericolul unei subventionari masive a nivelului terfiar de invéqimant, unde ratele individuale de rentabilitate pot fi mari, dar beneficiile sociale nesigure (de exemplu, emigrarea persoanelor cu studit superioare in alte (ari). "*DATE GENERALE 1, Denumirea obiectivului de investifii: REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V-VIII COMUNA COLIBASI, JUDETUL GIURGIU 2. Amplasamentul Gudejul, localitatea, sirada, numairul): JUDETUL GIURGIU, COMUNA COLIBASI, SAT COLIBASI 3. Titularal investijiei: COMUNA COLIBASI 4. Beneficiarul investijici: COMUNA COLIBASI 5. Elaboratorul studiului: EUROPROJECT PARTNER SRL Faza :S.B Data elaborarii 2 TL2015 Revizie : 1.2018INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1, SITUATIA ACTUALA SI INFORMATIT DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI In prezent, in comuna COLIBASLI, satul Colibasi exista ,.Scoala Generala nr. 1 cu clasele V-VIII Colibasi”, care este obiectul prezentului Studiu de fezabilitate. Obiectivul de investitii este amplasat pe parcela cu nr. cadastral 1029 cu suprafata de 3397 mp. Conform Inventarului Bunurilor care Apartin Domeniului Public al Comunei, aprobat prin HCL nt. 7/13.02.2015, parcela cu nr. cadastral 1029 apartine domeniului public al comunei, Suprafata construita a cladirilor existente este de 578 mp, find compusa din 51 mp Grup Sanitar si $27 mp Scoala Generala nr. 1 cu clasele V-VIII Colibasi. Alte amenajari existente in incinta sunt Alei pietonale: 571.76 mp, Amenajari sportive:993.10 mp, Spatii verzi:1214.64 mp, Amenajari si spatii edilitare: 90.50 mp. Conform Certificatului de Urbanism eliberat de Primaria com. Colibasi, terenul este intravilan si are functiunea de institutii publice si servicii - educatie. Sunt permise cu autorizare directa, fara modificarea reglementarilor de urbanism existente, lucrari de REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V- VIII COMUNA COLIBASI, JUDETUL GIURGIU. In comuna Colibasi, in prezent exista 0 singura scoala cu personalitate juridica, Scoala Gimnaziala nr. 1 Colibasi, care are o structura arondata: Scoala Gimnaziala Nr.2 Campurelu In total, in aceste structuri invata in prezent un numar de 314 copii (elevi si prescolari). Dintre acestia, 248 sunt elevi de clasele 0-VIIl In prezent, 1a nivelul satului Colibasi exista un numar de 129 elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial. Personalul didactic existent la nivelul Scolii Generale cu clasele V-VIII COLIBASI este de 13 cadre didactice, numarul fiind constant in intervalul 2013-2015. Personalul didactic pe niveluri de educatie si repartitia acestuia pe unitatile scolare existente - com. Colibasi ‘Ani Niveluri de instruire Judete Localitati 2013 | 2014 | 2018 UM: Numar persoane_ Invatamant primar si : i siainsial | com, C 26 26 26 Scoala Colibasi sat Colibasi 3B | 3 SURSA: PRIMARIA COM. COLIBASI Personalul didactic pe niveluri de educatie si repartitia acestuia pe unitatile scolare existente - com. Colibasi Freee = Personalul didactic pe niveluri de 2 ceducatic si repattitia acestuia pe unitatile scolare existente - | 2013 2014 2015 oePrin investitia intr-o inffastructura moderna, care beneficiaza de spatii cu functiuni adaptate nevoilor elevilor si cadrelor didactice, precum si prin achizitionarea de dotari modeme, se creaza premizele desfasuraraii unui proces educational mai eficient si mai atractiv, care sa combata principalele cauze de rise de abandon scolar si care sa motiveze elevii sa urmeze ciclurile superioare de educatie Necesitatea realizarii investitiei deriva in primul rand din starea imobilului. Cladirea nu respecta normele seismice, normele pentru securitate la incendiu, normele privind calitatea in constructii, normele privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee. Prin reabilitarea si extinderea Scolii, 170 de elevi care in prezent invata in structurii educationale supraaglomerate, vor beneficia de o infrastructure reabilitata, modernizata si dotata in conformitate cu exigentele actuale si implicit de u proces educational modern si atractiv. De asemenea, realizarea proiectului este necesara in vederea crearii unor spatii noi de desfasurare a activitatilor edeationale, in vederea alinierii tendintelor pe termen mediu si lung de la nivel local. Populatia cu varsta intre 0-4 ani s-a mentinut relativ constanta in ultimii ani, variind de la 133 iin anul 2014, la 143 in 2015, la 137 in anii 2016 si 2017. In ceea ce priveste copiii c varste intre 5 si 9 ani, se remarca o tendinta pozitiva a numarului acestora. In anul 2014 erau 101 copii in acest interval de varsta, In anul 2015 a crescut cu aproximativ 3% pana fa 104, in anul 2016 numarul de copii a crescut cu 4.8% fata de anul anterior, iar in 2017 a crescut cu 5.5% fata de anul 2016, ajungand la un numar de 115 copii. In cee ce priveste tendintele pe termen mediu — Jung, numarul nascutilor vii in comuna Colibasi s-a mentinut relativ constant in ultimii 7 ani, cu fluctuatii anuale sub sau peste media de aproximativ 26 de copii! an. Se remarca astefel o tendinta de stabilizare a populatici locale. Mai mul, in ultimii trei ani s-a inregistrat o crestere a numarului de casatorii, de la 8 in anul 2011 fa 13 in anul 2016, indicand o posibila tendinta de crestere a populatie. Miscarea migratorie este si ea un factor important in vederea analizarii tendintelor pe termen mediu-lung de crestere a populatiei. In anul 2015, in comuna Colibasi, s-au inregistrat 50 de stabiliri de resedinta, o crestere de aproximativ 39% fata de anul 2014 (36 de stabiliri de resedinta), iar in anul 2016, numarul acestora a crescut cu inca 8 procente fata de anul anterior, ajungand la 54, Totodata, prin proiect se propun noi functiuni ale spatiilor, care sa asigure desfasurarea unui proces educational atractiv. Conform Institutului National de Statistica in Comuna Colibasi, in anul 2016 exista un laborator si sala de gimnastica In ceea ce priveste acest laboratoar, el este laborator de informatica, dotat cu mai mult de & ani in urma (durata de viata a unui computer conform catalogului de mijloace fixe este de maxim 6 ani), iar sala de gimnastica este improvizata in spatiului aferent unei Sali de clasa, Conform informatiilor din SHR, ta nivelul comunei exista si o biblioteca, improvizata si ea in spatiului aferent unei sala de clasa. Prin proiect se propune realizarea a 4 Sali de clasa, un atelier stiinte sociale, o biblioteca dotata corespunzator cu sala de lectura si spatii de depozitare, un cabinet medical si o sala de sport adaptata nevoilor locale. Cresterea participarii scolare este direct dependent de creativitatea cadrelor didactice, singurele care pot gasi acele mijloace eficiente de limitare a absentelor si apoi de implicare progresiva a clevilor in activita{i seolare si extrascolare. Participarca scizuta la activitati extragcolare este un alt factor important pentru abandonul scolar. Prin crearea noilor funetiuni de desfasurare a activitatilor, precum si dotarea corespunzatoare a scolii, se creaza premizele de realizarii de noi activitati educationale creative, precum si realizarea unor activitatiextracuriculare, care vor contribui la prevenirea absenteismului si implicit a abandonului scolar. Prin crearea noilor facilitati (biblioteca dotata cu sala de lectura si computere, laborator de informatica totat cu apartura moderna, Sali de clasa dotate cu videoproiector si computere), se creaza si spatiile necesare desfasurarii de activitati extrascolare precum cele din cadrul proieetelor “Scoala dupa scoala” sau “A doua sansa” In prezent un numar de aproximativ 3 elevi abandoneaza scoala in ficcare an. Totodata, La nivelul clasci a VIll-a, 9 elevi din comuna Colibasi (din totalul de aproximativ 35), din care 3 de la scoala Colibasi, obtin note sub 5 la examenul de evaluare nationala (aproape un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu obtin note de trecere in cadrul examenului). Implementarea proiectului este necesara si oportund pentru dezvoltarea cali i contribuind Ia feomperesterea ratei dep: invatamantul obligatoriu, Ia reducerea abandonului scolar si a parasirii timpurii a scolii, la o rati mai mare de absolvire a invatimantului obligat la cresterea ratei de tranzitie spre niveluri superioare de educatic. INFORMATI DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUL ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ESTE COMUNA COLIBASI, JUDETUL GIURGIU [ Investitia ce face obiectul prezentei documentatii tehnice se incadreaza in tipul de sprijin prevazuta prin AXA PRIORITARA 10 — IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURIL EDUCATIONALE si se realizeaza in spatial rural si anume in comuna COLIBASI, satul Colibasi, judetul Giurgiu Inifierea si promovarea investifiei este sinergicA cu urmatoarele documentatii de planificare strategica si operational, Amenajarea teritoriului si Urbanism ~ »STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI GIURGIU”, APROBATA PRIN HOTARAREA NR. 5/04.03.2014 A. CONSILIULUI JUDETEAN GIURGIU. — PLANUL DE AMENAJARE AL TERITORIULU! NATIONAL prin sectiunile aprobate prin Legea 363/2006, Legea 171/197, Legea 5/2000, Legea 351/2001, Legea 575/2001 si Legea 190/2009; ~ .PLAN URBANISTIC GENERAL $I REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM” AL COMUNEI COLIBASL. — Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Strategie’ Europa 2020 si anume: rata pirasirii timpurii a scolii - 10%, iar ponderea populatiei eu studii superioare gi varsta intre 30 si 34 de ani - cel putin 40%. Prin implementarea proiectului 170 de elevi vor beneficia de de un mediu propice desfasurarii unor activitati educationale atractive, contribuind astfel la eforturile combaterii abandonumui scolar. Totodata, acestia vor fi stimulati in continuarea educatici, inclusiv in ceea ce priveste nivelurile superioare, — Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Nationale pentru Infrastructura de Educatie, mai exact Pilonul 3 ~ Calitatea si relevanta mediilor de invatare, Obiectivul Asigurarea si dezvoltarea unor medii de invijare de calitate care si sprijine procesul de invatare. Indicator 4 : Reducerea procentului de unitati de Vatimant care nu dispun de facilitaqi (biblioteci, laboratoare, sali de sport, ateliere de practic) si Obiectivul imbunatatirea calitatii si relevanfei mediilor de invatarepentru stimularea dezvoltirii_competentelor solicitate pe piafa forjei de muncd sau fundamentale pentru succesul in viata gi in societate , Indicatorul 5: Cresterea calitiy si relevanfei mediilor de invatare. Pe langa reabilitarea imobilului, prin proiect sunt Propuse noi functiuni ale spatiilor printre care si crearea unor laboratoare si cabinete noi, precum sio sala de sport. — Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Planului de Dezvoltare Regional 2014- 2020 Sud Muntenia Prioritatea 5. Sustinerea educatiei si ocuparii fortei de munca, ‘masura 5.1 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale si de cercetare, Actiuni indicative: Realizarea, reabilitarea si modernizarea _infiastructurii educationale, precum si dotarea cu echipamente si materiale didactice de ultima generatie (inclusiv pentru centrele de formare profesionala continua). Prin proiect se propune reabilitarea, modemizarea si extinderea, precum si dotarea unittatii de invatamant, aliniindu-se astfel obiectivelor acestei prioritati Unitatea Administrativ Teritoriali responsabilé_cu_implementarea proiectului ~REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V-VIIL COLIBASI, COMUNA COLIBASI” este COMUNA COLIBASI, JUDETUL GIURGIU. Comuna Colibasi este situata in partea de sud a judetului Giurgiu, la 0 distanta de 25 km de municipiul Bucuresti, in apropierea raului Arges. Din punet de vedere administrativ, comuna are in componenta doua sate: Colibasi si Cimpurelu. Suprafata unitatii administrative teritoriale este de 365.42 ha, cu un numar de 1223 gospodarii si 3592 locuitori Ocupatia de baza a populatiei este legumicultura care se practica atat in camp cat si pe suprafete acoperite (solarii). Comuna dispune de o suprafata agricola de 2468.85 ha Incadrare in teritoriu cemaina Cosbae Teritoriul comunei este invecinat cu urmitoarele localitati: - la nord - comuna Varasti ~ la cst - comuna Gostinari, comuna Varasti; ~ la sud comuna Comana; - la vest ~ comuna Vidra; Din punct de vedere al localizarii, comuna COLIBASI are urmatoarele coordonate in sistem Stereo 70 Marea Neagra: 594593.78, 302929,37, 10Teritoriul este strabatut de urmatoarele cai de comunicatie rutiera ~ Drumut judefean DJ 412; POPULATIA COMUNEI COLIBASI Comuna COLIBAST are o populatie de 3264 locuitori, din care 1633 de sex masculin si 1631 de sex feminin. POPULATIA DUPA DOMICILIU Ia 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe - com. Colibasi ‘Ani 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 Se ee eeae Sexe | Judete | Local varsta UM: Numar persoane Total Total 3351 | 3316 | 3296 | 3280 | 3264 E Masculin jo2071 [1678 | 1669 | 1656 | 1642 | 1633 COLIBASI 1673 | 1647 | 1640 [1638 [1631 l : Fei © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe - com. Colibasi 3400 73351 : 316 = POPULATIA DUPA 3300 i ke St 3264 DOMICILIU la | ianuarie pe 2 _grupe de varsta, sexe - com, 0 Colibasi 2012 2013 2014 2015 aa In perioada cuprinsa intre ani 2012 si 2016, variind cu -0.72% anual Variatia minora de -0.72% este sub media judetului Giurgiu de -0.90 si nu influenteaza in mod categorie dezvoltarea comunci. linamica populatiei a fost descendenta, Struetura populafici active din comuna COLIBASI La nivelul Comunei COLIBASI sunt inregistrati 7 someri la nivelul luni noiembrie 2016. Ponderea somerilor inregistrati la sfarsitul lunii in totalul resurselor de munca - comuna Colibasi, jud. Giurgiw J Perioade— Sexe | Judete Localitati 2013 2014 2015 2016 UM: Procente Total_| Giurgiu | 102071 COLIBASI 0.6 05 Oa | © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Ponderea somerilor inregistrati la sfarsitul lunii in totalul resurselor de munca - comuna Colibasi, jud. Giurgiu 1 a oe eo "= Ponderea somerilorinregistrat a . as OS .4__0.4 ‘sfarsitul lunii in totalul resurselor HE ow , a Eee Ea Gaga 2013 2014 2015 2016Ponderea somerilor in toralul resurselor de munca este un indicator statistic, calculat lunar, exprimat in procente si determinat prin raporiarea numarului somerilor inregistrati la totalul populatie’ dupa domiciliu cu varsta cuprinsa intre 18-62 ani la I ianuarie si 1 iulie a fiecarui an. Acest indicator statistic reprezinta rata somajului la nivel de localitate in sensul O.U.G. nr.75/2000 privind regimul zonelor defavorizate Populatia activa din punct de vedere economic (sau forta de munca) cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste, care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii in timpul perioadei de referinta, ineluzand populatia ocupata si someri Populatia activa a comunei COLIBASI este de 88.02% din populatia totala de 2873 locuitori. Populatia activa din comuna COLIBASI este concentrata preponderent pe sectorul agricol, sectorul de comert si servicii si sectorul agrozootehnic. Migratia populatiet Stabiliti de resedinta - comuna Colibasi ‘Ani Judete | Localitati [Amul 2011 | Anul 2012 | Anul 2013 [ Anul2014 | Anul 2015 UM: Numar persoane 102071 COLIBASI ‘© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA, Giurgiu 7 2 151 2B 16 Stabiliri de resedinta - comuna Coli | Anul 2011 Amul 2012. Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015, | Plecari cu resedinta - comuna Colibasi ‘Ani Judete Localitati 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 UM: Numar persoane T 14 | 20 | 16 | 17 | 45 ‘© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Giurgiu 102071 COLIBASISporul migratoriu al comunei COLIBASI este poritiv, de + 137 persoane in intervalul cuprins intre ani 2011-2015. Avand in vedere analiza parametrilor demografici ai comunei COLIBASI, consideram ca Populatia comunei este stabila atat pe intervalul de varsta 5-14 ani aferent grupelor de elevi din ciclurile de invatamant primare si gimnaziale. Dinamica populatiei este stabila, sporul natural cat si sporul migratoriu neavand variatii majore. Drept urmare, cot ¢a este corecta dimensionarea proiectului_,REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE Y-VIII COLIBASI, COMUNA COLIBASI” pentru deservirea unui numar aproximativ de 170 elevi ai ciclului gimnazial si primar.2. DESCRIEREA INVESTITIEI: 4a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investifii pe termen Tung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situafia actual, necesitatea ‘si oportunitatea promovarii investifiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat; Pentru obiectivul de investitii _,REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V-VIII COLIBASI, COMUNA COLIBASI”, nu a fost elaborat un studiu de prefazbilitate sau un plan detaliat de investitii pe teremen lung pentru determinarea situatiei actuale a obiectivului de investitii au fost elaborate urmatoarele studii de fundamentare: - RELEVEU CONSTRUCTIE EXISTENTA — elaborator GREENWOOD TECH GWT SRL; - STUDIU GEOTEHNIC - elaborator GEOVISIONS S.R.L., in conformitate cu prevederile NP ~ 074/2014: “Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotchnice a terenului de fundare”, cu reglementarile tehnice, standardele conexe in vigoare si literatura de specialitate specifica zonei cercetate. - EXPERTIZA TEHNICA - elaborator ing. Dan Iancu — expert tehnic in constru MDRAP Al, A2. - AUDIT ENERGETIC - elaborator PFA Zota Catalin; - _INCERCARI DE MATERIALE — elaborator ing. Valentin Balasescu; - PLAN DE SITUATIE AVIZAT OCPI GIURGIU — elaborator S.C. TERRACAD S.R.L. ~ ing, cad, Balan Petre ~ categoria D - Seria autorizatici: RO- B-F NR. 0245 b) situatia existenta a obiectivului de investi = starea tehnica, din punctul de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legiis Pentru fundamentarea solutiilor de consolidare a infrastrueturii a fost elaborat Studiul Geotehnic atasat prezentei documentatii in conformitate cu prevederile NP — 074/2014. In acest sens au fost realizate un numar de trei Foraje si un Sondaj pentru determinarea naturii terenului de fundatii si determinarea cotelor de fundatii existente. In urma sondajelor (SDI-F1) realizate sia observatiilor efectuate pe amplasament s-au identificat urmatoarele elemente de structura: zidarie cu latimea de 0.45 m; izolate, tip pahar, din beton cu latimea B= 1.10 m; + adancimea de fundare D f = 1.50 m fata de cota terenului sistematizat; + strat de fundare —nisip mijlociu, galbui,umed, indesare medie: In urma evaluarii riscului geotehnic, le de teren sunt bun-medii pentru fundare cu un punetaj 2-3.Conform Studiului Geotehnic elaborat, principalii factori de rise natural identificati sunt: ncadrarea obiectivului in ,,Zone de rise’ Incadrarea in zonele de rise natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste terenul cercetat s-a facut in conformitate cu Monitorul Oficial al Roménici: Legea nr. 375/noiembrie 2001- Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national — Sectiunea a V- a, zone de rise natural. Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de rise analizati sunt: litologic, geomorfologic, structural, hidrologic si climatic, hidrogeologic, seismic si antropic. Din punct de vedere litologic-geotehnic, forajele executate au interceptat pamanturi coezive ce se incadreaza la terenuri bune de fundare. Structural zona se caracterizeaza prin strate orizontale fara o tectonica complicata - fara riscuri anuale Hidrologic si climatic: aria studiata se ineadreaza in zone cu cantitati de precipita 545 mm, fara potential de risc la fenomenele de inundabilitate. Din punct de vedere hidrogeologic, nivelul hidrostatic se situeaza la adancimea de aproximativ 2.90 — 3.00 m — rise redus Seismic zona studiata este situata intr-o zona cu intensitate seismica 81 pe scara MSK unde indicele 1 reprezinta © perioada de revenire de cca. 50 ani — rise seismic mare. i cu umpluturi, rise moderat. Antropic, terenul a fost amenajat in jurul constructi Incadrarea in categoriile geotehnice se face in conformitate cu NP — 074/2014: “Notmativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotchnice a terenului de fundare”. Categoria geotchnica indica riscul geotehnic la realizarea unei constructii Riscul geotehnic depinde de 2 (doua) grupe de factori si anume: ictorii legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt con subterana si zona seismica de calcul; + factorii legati de importanta constructiei si de vecinatatile acestora. Conform normativului NP 074 /2014, anexa A tabelele A.1.1, pamdnturile care apar in zona activa a vitoarelor fundatii, se incadreaza la teren bun - mediu de fundare. Nivelul hidrostatic a fost intalnit in forajele geotehnice executate la adincimea de 2.90-3.00 m. le de teren, apaRiscul geotehnic Evaluarea riscului geotehnic si incadrarea in categoria geotehnica s-a facut conform clementelor din tabelul urmator: Tabel | Factori avuti in vedere Categorii Punctaj Conditiile de teren “Teren bun — mediu de fundare 2-3 Apa subterana ‘Lucrari fara epuismente 1 Clasificarea constructiei dupa categoria pada : de importanta Vecinatati Risc mediu 3 Zona seismica de calcul ag = 0.305 2 TOTAL puncte 14-15 Categoria geotehnica rezultata din corelarea elementelor de mai sus este 2 - 3, cu rise geotehnic moderat, Avand in vedere situatia constatata pe teren si Raportul de expertiza tehnica elaborat, se considera conf. art, 3.7 Fundatii din Raportul nr.15.22/09.06.2015-rev.1 din 10.01.2018 ca fundatiile se pot considera suficiente, nu existe semne ca au existat cedari locale. In prezent, destinatia constructiei existente este de Scoala Generala, Destinatia va fi turilor arheologice, ariilor naturale protejate, precum si in zonele de protectie ale acestora si in zonele construite protejate, Caracteristici cum urmeaza: tehnice si parametrii specifi ‘existente se prezinta dupa | SCOALA CU CLASELE V-VIII COLIBASI REGIM DE INALTIME EXISTENT P+1+M Suprafata construita 527 mp Suprafata desfasurata 1504 mp Suprafata utila 1108.75 mpSCOALA CU CLASELE V-VII COLIBASI a fost construita in perioada 1970-1980, are regim de inaltime existent P+1+M si functiunea de scoala generala. Accesul se realizeaza printr-o intrare principala si doua intrari secundare, prin intermediul a doua scari intr-o singura rampa. Cota +/-0.00 a constructiei existente se afla la +0.10 fata de CTN. Suprafata utila existenta este de 1108.74 mp, fiind distribuita intre 34 compartimentari principale si auxiliare dupa cum urmeaza BILANTUL SUPRAFETELOR UTILE EXISTENTE_ NRCRT. NIVEL DENUMIRE SUPRAFATA mp 7 WINDFANG 423 2 WINDFANG: 443 3 ANEXA 636 4 ‘ANEXA 12,33 5 BIBLIOTECA 1714 6 CANCELARIE 32,21 7 CASA SCARIL 1,01 8 CASA SCARIL 16,98 9 © CENTRALA 10 g G.S PROF. eee u = ‘GRUP SANITAR, 12 GRUP SANITAR B HOL a HOL L 15 SALA DE CLASA1 16 SALA DE CLASA2 v7 SALA DE CLASA3 18 SALA DE CLASA4 19 ‘SECRETARIAT 20 "ANEXA oe 2 ANEXA 2 CASA SCARII 2B CASA SCARIL 24 (GRUP SANITAR 25 GRuPsaNITAR | 26 HOL 7 HOL 8 HOL 29 ae LABORATOR INFORMATICA 30 SALA DE CLASA 5 31 SALA DE CLASA6 32 SALA DE CLASA7 33 SALA DE CLASA8 3a Mansarda MANSARDA TOTAL 1.108,74 7Categoria de importanta existenta este C — constructie de importanta normala Clasa de importanta existenta este IIT In baza analizei starii constructiei, realizata prin intermediul studiilor de teren efectuate, se constata urmatoarele: - amplasarea centralei termice nu respecta prevederile Normativului P118/ PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCTULOR, Art.2.3.13.1.(1), Art. 2.3.15.7. (), Art. 3.2.64. (I) + Grupurile sanitare sunt subdimensionate si nu respecta prevederile Normativului NPO010/1997 privind proiectarea, realicarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee. = Scoala mu respecta prevederile prevederile reglementarii tehnice ,,Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 ~ revizuire NPOS1-2000", respectiv Sectiunea 2 ~ Circulatii verticale — rampe si scari; ~ Imobilul expertizat are forma in plan asemanatoare literei U ce poate fi inserisa intr-un dreptunghi eu laturile de 37.15 mx 15.34 m. = Sistemul structural principal este alcétuit din pereti portanti de caramida, rezemati continu pe fundotii din beton, Structura planseelor este aleatuiti dintr-o placa din beton armat rezemata pe grinzi secundare si perefi portanti. Corpul nou nu are planseu de BA peste eta), fiind prevazut eu o sarpanta de lemn. Sarpanta acoperisului este construita din lemn. = Siructura prezinia redundanjd,sistemul principal de preluare a efectelor cutremurului find static nedeterminat, pierderea capacitagit de preluare a ineircérilor a oriedrui perete inainte de cedarea finalé: ducdnd la redistribuyit de eforturi cétre ceilalfi pereti, colapsul local putdnd insés exisia si ulterior general, - Structura analizatd este 0 structurd regula pe vertical si neregulata pe orizontala in lumina prevederilor normativului P100-1/2006 (2013). ~ Cladirea din Colibasi, comuna Colibasi, jud. Giurgiu mu se invecineaz niciun imobil, distanfele pénd la imobilele vecine fiind mai mari decdt deformatiile induse structurii de actiunea eutrenurulu + In general detaliile de aledtuire a structurii sunt conforme practicilor de constructie Ja acea dati urmarind normativele vremi + Cliidirea prezinta saiba rigid’ formatit de planseul din beton armat. - Fundatiile se pot considera suficiente, mi existit semne cd au existat cediiri locale. a la calean ew Din punct de vedere tehnic, constructia existenta se prezinta dupa cum urmeaza SCOALA CU CLASELE V-VIII COLIBASI are structura de rezisten{a a clidirii din zidarie de caramida, zidurile fiind de 43cm grosime la exterior si de 30cm la interior. Planseele sunt realizate din beton armat monolit, cu grinzi transversale din beton armat... Parterul: A fost conceput ca o structura cu perefi portanti din caramida ceramica zidita cu mortar de ciment. Parterul are inditime liber’ de 3.30m sub cota plicii. Grosimile peretilor structurali sunt de 37.5em la exterior si 25em la interior. Grosimile 1 interiori precum si a celor de la calean sunt de 14 cm sau 28 em, 18I a fost conceput ca o structurd cu pereti portanti din caramid& ceramic’ zi mortar de ciment. Etajul are indltime libera de 3.30m sub cota placii, Grosimile perefilor structurali sunt de 37.5cm la exterior si 25cm la interior. Grosimile peretilor interiori precum gi a celor de la calean sunt de 14 cm sau 28 cm. a cu Podul: Podul este aleatuit construit cu structurd din lemn, Conform studiului geotehnic, pe amplasament s-a identificat o fundatie izolat& de tip pahar, din beton, cu litimea de 1.10 m, la cota de fundare 1.50 m de la fata terenului amenajat, sub adincimea minima de inghet. Conform experiente mai probabil fundatie continua de beton armat, fiundatia izolata de tip pahar fiind probabil realizati pentru un stilp de beton al corpului nou. Stratul de fundare gisit la executia studiului geotehnic este nisip mijlociu, galbui, umed, indesare medie. Proiectarea initial este cel_mai probabil bazati pe normativul conditionat pentru proiectarea constructiilor civile gi industriale din regiuni seismice P13-63, in vigoare la momentul executiei structurii Din punctul de vedere al instalatiilor sanitare, constructia existenta, cu regim de inaltime P+1+M, nu este racordata la retelele publice de alimentare cu apa si canalizare. Alimentarea cu apa potabila a obiectelor sanitare din scoala se realizeaza dintr-un put forat in incinta proprie a sco Debitul si presiunea apei in instalatii sunt asigurate prin intermediul unui hidrofor. Preluarea apelor menajere se realizeaza intr-un bazin vidanjabil existent Prepararea apei calde menajere se realizeaza direct prin intermediul unor instalatii de incalizire centralizata utilizand centrale termice electrice. Din punctul de vedere al instalatiilor termice, incalzirea se face prin intermediul a cate unei centrale electrice, a carui agent termic este distribuit ulterior catre radiatoare din otel Pentru constructia existenta, centralele termice sunt interioare, avand un compartiment separat cu suprafata de 4.80 mp amplsat disfunctional si fara respectarea normelor in vigoare pentru siguranta la incendiu, sub podestul intermediar al unci scari interioare, In satul Colibasi sau in comuna Colibasi nu exista sali de gimnastica de uz educational sau de competitie care respecta prevederile Normativului NO010-97 privind Proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee, eat sia prevederilor Ordinului nr. 1993 din 13.12.2002 pentru aprobarea reglementarilor tehnice “Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea fimetionala de baza) din punct de vedere al cerintelor Legii 10/1995 Prin amenajarile de incinta cat si prin conformarea morfo-functionala_a_ansamblului educational, Scoala, nu respeeta prevederile Hotararii Guvernului nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, respectiv: = art. 4.6.2. - Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari in caz de urgenta (cutremure, inundatii, incendii) - 5.6.1. - Pentru toate categoriile de constructii de invatamant vor fi prevazute 3-4 locuri de parcare la 12 cadre didactis 19In urma vizitei efectuate pe teren, s-a constatat faptul ea dotarile salilor de clasa, spatiilor anexa cat sia incaperilor administrative sunt degradate fizic si moral, si necesita inlocuirea cat si cresterea nivelului de dotare a unitatii scolare. Finisajele interioare si exterioare ale elementelor constructive sunt degradate, datorita uzurii in timp si vechimii constructiei existente. Constructia existenta a beneficiat de luerari de reparatii curente in trecut, respectiv vopsitorii interioare si exterioare. Analiza diagnostic din punctul de vedere al asigurarii cerintelor fundamentale aplicabile: INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE ( stabilite prin Legea 10/1995) Cerinta “A" — REZISTENTA SI STABILITATE — conform coneluziilor tehnice ale expertizei tehnice, audit energetic si studiului geotehni Cerinta “BY = SIGURANTA IN EXPLOATARE - (conform “Normativ pr proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare”) — Siguranta cu privire la circulatia orizontala interioara si exterioara ~ Alunecare (pardoseli) — placa beton cu suprafata pardoseala ceramica sau len — Impiedicare (denivelari mici si neanuntate) — nu este cazul — Contactul cu proieminente joase — nu este cazul — Contactul cu elemente verticale laterale pe caile de circulatie —nu e cazul — Contactul cu suprafete transparente — s-au prevazut usi, ferestre cu parapet minim avand h=—0.90 cm pentru asigurarea iluminatului interior sia ventilatici naturale. ~ Siguranta cu privire la deschiderea usilor ~ us i catre sala de sport cu deschidere catre exterior. = Coliziunea cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente (gabarite, fluxuri functionale) ~ mobilarea spatiilor nu prezinta aveste disfunctii — Siguranta cu privire la coliziunea cu obiecte sau utilaje aflate in deplasare (la inaltime, la nivelul pardoselii, la nivelu! inferior circulatiei) — nu este cazul — Separarea circulatiei pietonale de cea a vehicolelor — nu este cazul. — Siguranta cu privire la schimbarile de nivel = cota pardoselii: +0.10 fata de CTN = Denivelari— nu este cazul — Siguranta la deplasarea pe scari si rampe — nu exista rampe pentru asigurarea accesului din exterior sau interior. Scara interioara catre pod, balansata, cu trepte si contratrepte inegale. —_ Siguranta cu privire la iluminat © Intreruperea alimentari ituminat de siguranta. ™ Evitarea sau limitarea fenomenului de orbire (corpuri de iluminat sau ferestre) —nu este cazul — Siguranta cu privire la deplasarea cu ascensor sau scari rulante — nu este cazul — Siguranta cu privire la agresiuni provenite din instalatii * Electrocutare ~ mu este cazul * Arsura, oparire, degerare ~ nu este cazul * Explozie ~ nu este cazul © Intoxicare ~ nu este eazul © Contaminare si otravire ~ nu este cazul le acces principale, secundare cu energie electrica in caz de avarii — nu exista 20‘© Contact cu elemente de instalatii — nu este cazul — Siguranta cu privire la luerarile de intretinere 3. Finisaje cu suprafete lavabile si acces lesnicios la curatarea suprafetelor vitrate prin dispunerea judicioasa a sprosurilor tamplariei si ochiurilor mobile — Siguranta cu privire la effactie si patrunderea animalelor daunatoare si insectelor 3 Inaltime suficienta fata de pardoseala impusa de conditiile tehnologice de lucr. 4 Grile si plase ~ nu este cazul = Eliminarea barierelor arhitecturale pentru circulatia libera a persoanelor cu handicap — ru exista tamplarie care permite accesul facil catre facilitatile destinate persoanelor cu dizabilitati = S-au avut in vedere urmatoarele documente conexe: CE - Normativ privind proiectarea cladirilor civile d.p.d.v. al cerintei de siguranta in exploatare P118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului STAS 2965 - Scari - Prescriptii generale de proiectare STAS 6131 - inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetclor 17 - Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V STAS 2912 - Protectia impotriva electrocutarii. Limite admise STAS 12604 - Idem. Preseriptii generale STAS 1296044 - Idem, Instalatit electrice fixe, Preseriptii, ST AS 12604/5 - Idem. Prescriptii proiectare, executie si verificare STAS 11054 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii STAS 6646/1,2,3 - luminatul artificial 1 20 - Normativ pt. proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra traznetului PE 136 - Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizari casnice, 15 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilatie 113 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire 19 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare P 130 - Norme metodologice privind urmatrirea comportarii construc supravegherea starii tehnice a acestora Documente interpretative GE! Siguranta in utilizare NP 068-02 — Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare Cerinta “C” SECURITATEA LA INCENDIU ~(conform “Normativ P-118/99” ) In functie de destinatie(functiune) spatile si incaperile se incadreaza in urmatoarele riscuri de incendivr 1. rise mie -celelalte incaperi si spatii a. Se precizeaza urmatoarele: ‘© Intreaga constructie constituie un compartment de incendiu © Gradul de rezistenta la foc — III; « Limitarea propagarii incendiului — zidarie portanta si neportanta; © Dimensionarea cailor de evacuare a persoanelor in caz de incendiu — evacuarea la nivelu! solului prin doua usi portal. 21* Posibilitati de desfumare in caz de incendiu — prin usi si ferestre cu suprafete vitrate ce asigura evacuarea fumului si gazelor fiebint, ©. Prevederea suprafetelor de debusare in spatiile cu pericol de explozie (de tipul puncte termice) ~ nu este cazul * Alte prevederi PSI impuse de specificul functional al constructiei ~ mu exista in conformitate cu P118/2-2013 hidranti interior si exteriori. B. S-au avut in vedere urmatoarele documente: P 118 - Nome tchnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului Ordin 381/1219 MC al - Norme generate de prevenire si stingere a incendiilor - completare la NG-1977 Norme C 58 - Norme tehnice privind ignifigarea materialelor combustibile din lemn_ si textile utilizate in constructii Normativ I 6 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale Normativ | 7 - Normativ ptr. proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiumea pana la 1000 Ve.a. si 1500 Vee. ‘Normativ I 9 - Normatiy ptr, proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Normativ 1 13 - Normativ ptr. proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire Normativ I 18 - Normativ ptr. proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii Normativ | 20 - Normativ ptr. proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra ‘trasnetului in constructii STAS 1478 - Constructii civile si industriale. Alimentar Prescriptii fundamentale STAS 6647 - Masuri de siguranta contra incendiilor, Elemente pentru protectia golurilor STAS 6793 - Lucrari de zidarie. Cosuri canale de fum pentru foc obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale. STAS 297/1,2 - Indicatoare de securitate. Culori si forme. Conditii generale STAS 10903 - Calculul sarcinii termice in constructii STAS 2965 - Scari STAS 4918 - Utilaje de stins incendii, Stingator portative cu praf si CO2 interioara cu apa. Cerinta “D” a. IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR — - conform STAS 6472 privind microclimatul; NP 008 -97 privind puritatea aerului; STAS 6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificiala Asigurarea conditiilor de igiena si sanatate in cladire. = Masuti pentru protectia fata de noxele din exterior — nu este cazul — Masuri pentru asigurarea calitatii aerului functie de destinatia spatiilor, activitati si numar ocupanti, - nu este cazul. = Controlul climatului radiativ- electromagnetic: ~ Natural, (relatia cu campul magnetic natural) sau artificial: natural — Radioactivitate ~ nu este cazul ~_ Emisii de la echipamente electice sau electronice — nu este cazul — Posibilitati de mentinere a igienei. ~ Echipare cu instalatii sanitare — we exterior tip hazna, ~ Posibilitati de curatire intretinere— In conditii normale — unitatea scolara nu prezinta posibilitati de curatire si intretinere normale avand in vedere activitatile specifice desfasurate in constructia existenta; — Inconditii speciale (spitale, laboratoare, murdarire intensa) — nu e cazul — Mediul termic si umiditatea — Temperaturii aerului interior determinata in principal de: = Instalatia de incalzire-climatizare — sistem centralizat cu radiatoare si centrala electrica; — Elementele cu rol termoizolator (conformarea elementelor/alcatuirilor cu rol termoizolator) — termoizolatia a peretilor exteriori cu polistiren expandat de 5 cm; — Elementele parasolare sau alte suprafete cere determina umbriri sau reflexii ale Iuminii naturale catre interior — geam termopan, cu doua foi si tamplarie Pvc; — Natura sau calitatea surselor de disconfort termic — nu este cazul ~ Temperatura suprafetelor elementelor care limiteaza spatiul, determinata in principal de: — Elementele cu rol temoizolator — 20°C — Elementele parasolare — nu este cazul — Naturii sau calitatea surselor de confort/ disconfort termic — nu este cazul — Umiditatea aerului interior, determinata in principal de: — Natura sau calitatea surselor de vapori — nu este cazul — Functionarea instalatiei de ventilare-climatizare — nu e cazul — Permeabilitatea la aer a elementelor care limiteaza spatiul — finisaje care permit ca si elementele de inchidere a golurilor schimbul de aer. * Condensul sau umiditatea la suprafata sau in interiorul aleatuirilor constructive care limiteaza spatiul, determinate in principal de: © Natura sau calitatea surselor de vapori sau apa — nu este cazul * Izolatiile hidrofuge sau straturile de rupere a capilaritatii — la alcatuirea fundatilor. * Termoizolatii— polistiren expandat 5 cm montat pe inchiderile exterioare Instalatiile care functioneaza cu lichide — instalatia de incalzire montata aparent ‘© Barierele de vapori sau straturile de difwziune ~ nu exista ‘© Staturile de aer ventilat ale alcatuirilor complexe de pereti — nu exista Permeabilitatea Ia aer a elementelor care limiteaza spatiul — nu este cazul © Instalatia de incalzire-climatizare si ventilare — instalatie de incalzire centrala cu agent termic — centrala termica electrica, sistem distributie si radiatoare; — Tluminatul natural si artificial ‘* Natura activitatilor si pozitia punctelor de Iucru in raport cu sursele de lumina — in salile de clasa, punctele de lucru sunt pozitionate astfel incat lumina naturala sa fie proiectata predominant din partea stanga; * Conformarea spatiilor — de forma paralelipipedica cu ferestre pe fatadele laterale ‘© Raport supraf. ferestre/pard., iluminat zenital ~ mai mare de Y ‘© Culoarea si stralucirea suprafetelor care limiteaza spatiul — vopsitorii lavabile cu suprafete fara stralucire 23© Dispozitivele parasolare sau alte elemente care determina umbrire sau reflexii ale luminii naturale catre interior — nu exista © Numarul, natura, pozitia si fiabilitatea corpurilor de iluminat functionale ~ dispuse functie de specificul fiecarei incaperi ‘+ Transparenta si curatirea elementelor vitrate — transparenta totala si acces din interior = Alimentarea cu apa si igiena apei vizeaza: ~ Calitatea apei la sursa — potabila ~ Calitatea apei la utilizator ~ potabila — Instalatiile de pompare, transport, tratare, stocare si debitare — hidrofor — put forat pentru asigurarea apei potabile a unitatii scolare; = Igiena evacuarii apelor uzate vizeaza: * Calitatea si compozitia apei la sursa — ape menajere conventional curate © Procesele tehnologice care determina apa uzata — nu este cazul * Instalatiile de pompare si transport a apei uzate — conducte de transport de la sursa, hidrofor, statie de pompare igiena evacuarii deseurilor solide vizeaza: * Calitatea si compozitia deseurilor solide ~ materiale si deseuri rezultate din curatarea si intretinerea spatiilor ‘+ Procesele tehnologice care determina deseurile solide ~ nu este cazul * Modul de stocare si transport a deseurilor solide - colectare selectiva in containere ermetice — ecologice amplasate pe platforma special amenajata-alte deseuri uleiuri si lubrifianti sunt coleetate in recipienti speciali b. REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI 4. constructia se incadreaza in spatiul natural si construit existent; 5. functiunile prevazute prin proiect nu genereaza noxe sau alti factori de poluare ai mediului; colectarea si depozitarea deseurilor menajere si a gunoaielor casnice — in europubele din PP; 7. spatiile libere cu alei si zone verzi (> 20% din suprafata totala); © Clarificarea regimului juridic (teren, constructii existente) —teren proprietate privata a COMUNA COLIBASI © Investitor, beneficiar de investitie (utilizator), destinatie - COMUNA COLIBASI * Influenta constructiei asupra mediului (natural si amenajat) 1. Protectia solului determinata de: + Natura activitatilor, substantelor, produselor, rezidurilor care pot determina contaminari ale solului — nu este cazul © Instalatiile de producere, stocare, transport si evacuare a substantelor, produselor, rezidurilor care pot determina contaminari ale solului-nu este cazul © Performantele elementelor constructive cu rol de izolare impotriva poluarii solului 2. Protectia panzei de apa freatica determinata de: © Natura activitatilor, substantelor, produselor, rezidurilor care pot determina contaminari ale apei freatice — nu este cazul ‘© Instalatiile de producere, stocare, transport si evacuare a substantelor, produselor, rezidurilor care pot determina contaminari ale apei freatice — nu este cazul 24* Performantele elementelor constructive cu rol de izolare impotriva poluarii apei freatice. - nu este cazul 3. Protectia calitatii aerului exterior determinata de: + Natura activitatilor, substantelor, produselor, rezidurilor care pot determina degajari de mirosuri, gaze de ardere, substante nocive viabile sau neviabile, radiatii ~ nu este cazul. ‘* Instalatile de filtrare si epurare ~ microstatie de epurare ‘* Performantele elementelor constructive cu rol de izolare impotriva poluarii solului Protectia florei, fatinei si reliefului determinata de: ‘+ Natura activitatilor, substantelor, produselor, rezidurilor — nu este cazul Protectia impotriva umbririi sau reflexiei suparatoare a luminii catre vecinatati — mu este cazul Protectia acustica determinata de: Natura activitatilor —mu este cazul 3. Instalati si echipamente producatoare de zgomot —nu este cazul 4, Elemente de izolare — pereti si acoperis spuma de polieuretan, vata minerala, lambriu lemn S-au avut in vedere urmatoarele documente: STAS 1907/1,2 - Fizica constructor. Termotehnica. Caleulul necesarului de caldura. Temperaturi interioare de caleul STAS 6472/10- Fizica constructor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu pardoseala STAS 6472/3 - Fizica constructiilor Termotehnica, Caleulul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirii STAS 13, 149 ~ Fizica construetiilor Ambiente termice moderate. Determinrea indicilor PMIV si PPD si nivelele de performanta pentru ambiante. Documente interpretative GEE - nov. 93 - Igiena, sanatatea si mediul inconjurator. Ghid IPCT in curs de editare - Ghidul de caleul al performantelor termotehnice pentru cladiri de locuit. ‘STAS10813 - Puritatea aerului, Determinarea pulberilor de suspensie STAS 11322- Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice STAS 12051-er. Determinarea continutului de randon 222 STAS 9081 - Poluarea aerului STAS 12574- Aer din zone protejate. Conditti de calitate STAS 6724/1- Ventilarea dependintelor din cladiri de locuit, Ventilarea naturata. Prescriptii de proiectare STAS 8313 - lluminatul in eladiri si in spatit exterioare, la cladiri eivile si industriale STAS 6221 - llwninatul natural al incaperitor la cladiri civile si industriale STAS 6646/1- lluminatul artificial. Conditii generate pentru iluminatm cladiri civile PE 136- Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizari casnice STAS 6322 - Apa potabila, Determinarea culorii STAS 6323 - Apa potabila, Determinarea turbiditatii STAS 6324- Apa potabila, Determinarea temperaturii, mirosului si gustului STAS 6325- Apa potabila, Determinarea pH-ului STAS 6329- Apa potabila. Analiza biologica STAS 3001-Apa. Analiza bacteriologica STAS 1342-Apa potabila 25STAS 3026- Apa potabila, Determinarea duritatii STAS 3002 - Apa potabila. Determinarea substantelor organice STAS 12650 - Apa potabila. Determinarea continutului de pesticide Normativ pentru proiectarea si executarea inst. sanitare STAS 1795 - Canalizari interioare STAS 1846- Canalizari exterioare. Debite, Prescriptii de proiectare STAS 3051- Sisteme de canalizari. Canale ale retelelor exterioare. Prescrip tii de proiectare ‘STAS 2448 - Canalizari. Gamine de vizitare Prescriptii de proiectare STAS 6701 - Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si dep interpretative CEE - nov. 93 - Igiena, sanatatea si mediu inconjurator C 90 - Normativ pentru conditiile de descarcare a apelor wzate in retelele de canalizare a centrelor populate Legea 265/2006- Legea protectiei mediului si prevederile ordonantei de urgenta OUG a guvernului 195/203 Legea 3/1978 - Legea privind asigurarea sanaiatié populatiei HGR 27/1994- Stabilirea si sanetionarea unor contraventii la normele pentru protectia mediului inconjurator. HGR 38/1994- Stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul apelor Ordin 462/1993- Conditit telmice privind protectia atmosferei C90 - Normativ privind conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centretor populate 113 - Normativ pentru proiectarea sj executarea instalatiilor de incalzire 19 - Normativ pentru proiectarea inst. sanitare STAS 4706 - Conditii tehnice de calitate pentru ape de suprafata STAS 12574 - Conditii de calitatea aerului din zonele protejate STAS 6793 - Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile it, Documente Cerinta “E” a. IZOLAREA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE - conform coneluziilor auditului energetic efectuat, constructia existenta nu va respecta Normativul C107/1(2)-97 :” coeficientul calculat de izolare termica — G(G1)< GN — coeficientul normat de izolare termica”; — IZOLAREA HIDROFUGA - conform analizei situatiei existente, constructia cxistenta nu respecta Normativul NP 040-02. privind proiectarea si executarca hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii si NP 069-2002 privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii; 1V.06 — Cerinta “F* -PROTECTIA LA ZGOMOT conform analizei situatiei existente, constructia existenta nu respecta “Normativul C 125-2005 privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiris = valoarea de inventar a constructiei; Nu este cazul. = actul doveditor al fortei majore, dupa cazs Nu este cazul.©) coneluziile raportului de expertiza tehnica/audit = precentarea a cel putin dowa optiuni; ‘Conform expertizei tehnice, expertul a propus urmatoarele dowa optiuni: Solujia numarul 1 Asa cum se prezint€ situatia, clidirea situata in Colibasi, comuna Colibasi, jud. Giurgiu trebuie consolidata pe directia transversal unui grad de_sigurangs conform normelor in vigoare ‘Avand in minte, ins, propunerea de suprainaljare rezult& necesari consolidarea si pe directia longitudinal, att datorita sporului de incarcare ce rezult din trecerea la o clasi de important superioard cAt si datorita sporului de ineareare. in ceea ce priveste planseul se poate observa ci acesta este la limita de siguranta conform normelor de la acea vreme si sub limita conform normelor din ziua de astazi. Acest plangeu nu mai poate suporta un supliment de incarcare datorat unei mansarde suplimentare. Fundatiile existente sunt suficiente pentru situajia existent, dar in lumina executiei unei supractajiri rezul’t necesard cdmisuirea acestora in vederea sporirii capacititii de descarcare a sarcinilor la teren, Consolidarea fundatiilor Fundafiile continue existente se vor consolida cu dou fete de beton armat de minim 1Sem pe fiecare parte, in functic de tipul sarpantei propuse. Latimea exact se va determina la momentu! elaboririi proiectului de interventii structurale, Consolidarea structurii in vederea aducerii in parametrii de siguranta in ceea ce priveste preluarea incarcatilor seismice: Toti peretii portanti se vor tencui cu tencuieli cu mortar armat de clas minim M10 (marci M100), pe ambele fete. in tencuieli se va dispune o retea de armare cu plase legate &8mm/150mm/150mm $500 cu bordarea golurilor cu minim 2010 $500. Consolidarea planseului Consolidarea plicii din beton armat se va face printr-o suprabetonare legata cu conectori de lunecare de planseu! existent in vederea sporirii capacitatii portante pentru preluarea noilor \carcari, Suprabetonarea va avea grosime de 10 cm. Se va executa cu beton cu agregat mirunt ise va elicopteriza de aga natura ineat pentru finisaj s nu mai fie nevoie decat de corectie cu sape subtiri (sub Lem.) Armarea de la partea superioar a suprabetonarii va fi continu, armiturile urmand si poats prelua eforturile rezultate din comportarea de saiba orizontal a planseului. Armaturile verticale din cimasile cu mortar executate in vederea consolidrii zidariilor se vor ancora in suprabetonarea planseului. Grinzile din beton armat se vor cZmiigui sau se vor dubla cu grinzi din ofel rezemate pe perefii portanti in vederea obtinerii capacitatii portante necesare sustinerii activitatii de la mansarda. Suprainaltarea Se va proiecta conform temei de arhitectur’ in solutie usoard (lemn, ofel) cu rezemare articulata pe clementele verticale portante (pereti structurali din zidarie). Inchiderile si compartimentirile la mansarda se vor executa in solutie ugoara, Solutia numrul 2 Consolidarea structurii in vederea aducerii in parametrii de siguranti in ceea ce priveste preluarea incarcarilor seismice: Se vor introduce pere{i din beton armat cu grosime de Sem, cu bulbi la capete, pe directiile de rezistenti ale structurii, care se vor conecta cu suprabetonarea armatd. Suplimentar toate tencuielile peretilor se vor reface cu o plasi de fibra de sticla pentru a prelua solicitarile perpendiculare pe planul peretelui Consolidarea fundatiitorSub peretii din beton armat se vor dezvolta fundatii din beton armat capabile si preia eforturile transmise de acestia gi sd le transmitd la teren Consolidarea planseului Consolidarea placii din beton armat se va face printr-o suprabetonare legat cu conectori de lunecare de planseul existent in vederea sporirii capacitafii portante pentru preluarea noilor incarcari, Suprabetonarea va avea grosime de 10 em. Se va executa cu beton cu agregat mirunt si se va elicopteriza de asa natura inedt pentru finisaj si nu mai fie nevoie decat de o corectie cu sape subtiri (sub lem.) Armarea de la partea superioara a suprabetonirii va fi continua, armaturile urménd sa poata prelua eforturile rezultate din comportarea de saibi orizontala a plangeutui. Armiiturile verticale din camasile cu mortar executate in vederea consolidari zidariilor se vor ancora in suprabetonarea plangeului. Grinzile din beton armat se vor camésui sau se vor dubla cu grinzi din ofel rezemate pe peretii portanfi in vederea obtinerii capacitatii portante necesare sustinerii activitaii de la mansarda. Suprainaitarea Se va proiecta conform temei de arhitectura in solufie usoara (lemn, ofel) cu rezemare articulata pe elementele verticale portante (pereti structurali din zidarie), Conform raportului de audit energetic, au f VARIANTA 1 = Utilizare panouri tip sandwich de grosime 10 cm pentru peretii exteriori PEI, sala de sport -Termoizolare zidarie caramida PE2, cu urmatoarele straturi:- -polistiren de grosime 10 cm -tencuiala finisaj ~ Termoizolarea peretilor exterior PE3, mansarda cu urmatoarele straturi: vata bazaltica de grosime 15 cm -asteriala -spatiu de ventilare -placare gips carton ~tencuiala interioara ~ izolarea placii pe sol, pe exteriorul soclului, cu polistiren extrudat 5 em - Termoizolarea acoperisului mansarda T cu urmatoarele straturi -membrana protectie hidroizolatie, -hidroizotatie bituminoasa -suport hidroizolati -asteriala ~ spatiu ventilat $ em -hidroizolatie + izolatic termica vata minerala grosime 15 em -OSB 20mm -bariera vapori -strat difizie tabla cutata -placare gips carton - Utilizarea de geamuri tip termopan cu trei foi de geam cu low-e - Utilizare centrala termica cu Iemne - Utilizare surse de iluminat cu led - Utilizare de panouri solare pentru apa calda menajera. propuse 2 solut3. VARIANTA 2 . Utilizare panouri tip sandwich de grosime 6 cm pentru peretii exteriori PEI, sala de sport - _ Termoizolare zidarie caramida PE2, cu urmatoarele straturi:- -polistiren de grosime $ em -tencuiala finisaj = Termoizolatea perctilor exterior PE3, mansarda cu urmatoarele straturi -vata bazaltica de grosime 15 em -asteriala -spatiu de ventilare -placare gips carton -tencuiala interioara - Termoizolarea acoperisului mansarda T cu urmatoarele straturi -membrana protective hidroizolatic, -hidroizolatie bituminoasa -suport hidroizolatie -asteriala ~ spatiu vemtilat Sem hidroizolatie izolatie termica vata minerala grosime 10 cm -OSB 20mm -bariera vapori -strat difuzie = tabla cutata -placare gips carton : Utilizarea de geamuri tip termopan cu doua foi de geam cu low-e - Urtilizare centrala termica cu lemne : Utilizare surse de iluminat cu becuri economice ~ recomandarea expertilui/auditorului energetic asupra solutiei optime din punct de vedere tehnic si economic, de dezvoltare in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii; Avand in vedere cele doua opt vedere tehnie si economic sunt: Solutia optima recomandata in baza auditului energetic: VARIANTA 1 ni prezentate, optiunile optime de interventie din punct de e Utilizare panouri tip sandwich de grosime 10 cm pentru peretii exteriori PEI, sala de sport ~ Termoizolare zidarie caramida PE2, cu urmatoarele straturi:- -polistiren de grosime 10 em -tencuiala finisaj - Termoizolarea peretilor exterior PE3, mansarda cu urmatoarele straturi: -vata bazaltica de grosime 15 cm -asteriala -spatiu de ventilare -placare gips carton -tencuiala interioara 29~ izolarca placii pe sol, pe exteriorul soclului, cu polistiren extrudat 5 em ~ Termoizolarea acoperisului mansarda T cu urmatoarele straturi -membrana protectie hidroizolatie, -hidroizolatie bituminoasa -suport hidroizolatie -asteriala - spatiu ventilat 5 em -hidroizolatie ‘olatie termica vata minerala grosime 15 em. -OSB 20mm -bariera vapori -strat difuzie + tabla cutata -placare gips carton Utilizarea de geamuri tip termopan cu trei foi de geam eu low-e Utilizare centrala termica cu lemne Utilizare surse de iluminat cu led Utilizare de panouri solare pentru apa calda menajera. Solutia optima recomandata in baza expertizei tehnice: Tinand cont de parametrii tehnico-economici, se recomanda solutia numirul 1 de consolidare, care rezolva mai eficient cresterea nivelului de siguranfi al structurii eu clemente dispersate pe suprafata construct 14 in Colibasi, comuna Colibasi, jud nui grad de Asa cum se prezintd situatia, clidirea sit Giurgiu trebuie consolidaté pe directia transversalé in vederea atingerii siguranta conform normelor in vigoare. din propunerea de suprainaltare, rezulta necesitatea de a consolida cladirea existenta si pe directia longitudinala, atat datorita sporului de incarcare ce rezulta din trecerea lao clasa de importanta superioara cat si datorita sporului de incarcare; in ceea ce priveste planseul se poate observa ci acesta este la limita de siguranta conform normelor de la acea vreme si sub limit conform normelor din ziua de astizi. Acest plangeu nu mai poate suporta un supliment de incareare datorat unei mansarde suplimentare; Fundatiile existente sunt suficiente pentru situatia existenta, dar in lumina executie’ Uunei supraetajari rezult& necesard cimaguirea acestora in vederea sporirii capacitatii de descdrcare a sarcinilor la teren; Fundatiile continue existente se vor consolida cu dou fefe de beton armat de_minim 15cm pe fiecare parte, in functie de tipul sarpantei propuse. Litimea exacta se va determina la momentul elaborarii proiectului de interventii structurale; consolidarea structurii in vederea aducerii in parametrii de siguranta in ceea ce priveste preluarea incarcarilor seismice: toti peretii portanti se vor tencui cu tencuieli de mortar armat de clasa minim M10 (marca M100), pe ambele fete. In tencuieli se va dispune o retea de armare cu plase legate cu diamentrul 8mnv/1SOmm/150mm $500 cu bordarea golurilor cu minim 2/10 $500, Consolidarea placii de beton armat se va face printr-o suprabetonare legata cu conectori de lunecare de planseu! existent in vederea sporirii capacitatii portante pentru preluarea noilor incarcari; Suprabetonarea va avea grosimea de 10 em, Se va executa cu beton de agregat marunt si se va elicopteriza de asa natura incat pentru finisaj sa nu mai fie nevoie decat de o corectie cu sape subtiri(sub | cm); 30- Armarea de la partea superioard a suprabetonarii va fi continua, armaturile urmand si poaté prelua eforturile rezultate din comportarea de saiba orizontala a planseului - Armaturile verticale din cimasile cu mortar executate in vederea consolidarii zidaciilor se vor ancora in suprabetonarea planseului ~ Grinzile din beton armat se vor camasui sau se vor dubla cu grinzi din otel rezemate pe peretii portanti in vederea obtinerii capacitatii portante necesare sustinerii activitatii din mansarda; - Suprainaltarea se va proiecta conform temei de arhitectura in solutie usoara (lemn, otel) cu rezemare articulata pe elementele verticale portante (pereti structurali din Zidarie); - _Inchiderile si compartimentarile la mansarda se vor executa in solutie usoara; - Solutiile descrise mai sus, care vor asigura o sporire a capacitatii portante, se vor detalia la executia proiectului de consolidare si vor asigura 0 valoarea a indicatorului de cel putin R3>90%, In urma aplicarii lor, cladirea se va incadra in clasa de rise seismic RsIII-RsIV; = Lucrarile ce se recomanda a se executa nu vor afecta negativ rezistenta si stabilitatea imobilelor ce se remodeleaza si nici a imobilelor invecinate; = Executia luerarilor va fi coordonata de catre Responsabil tehnic cu executia atestat MLPAT, iar interesele beneficiarului vor fi reprezentate de catre Diriginte de santier atestat MLPAT; CONCLUZIILE ANALIZEI SITUATIEI ACTUALE, IN BAZA STUDIILOR DE FUNDAMENTARE REALIZATE: Avand in vedere situatia constatata pe teren: - nerespectarea normelor seismice - COD DE PROIECTARE SEISMICA P100- 1/2011 PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLADIRI; = nerespectarea normelor pentru securitatea la ineendiu ~ respectiv prevederile NORMATIVULUI PRIVIND SECURITATEALA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR - Indicatiy P 118/1- 2016; = nerespectarea prevederilor Legii nr. 177/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in construetii; - _ nerespectarea prevederilor Normativului privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee - INDICATIV NPO10-97, sinu numai, Concluzionam ca realizarea investitiel_ REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE Y-VIII COLIBASI cu finatare prin PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014-2020, AXA PRIORITARA 10 - Imbunatatirea infrastructurii educationale este necesara pentru asigurarea desfasurarii procesului educational in conditii adecvate Ia nivelul satului Colibasi din comuna Cotibasi, jud. Giurgiu. ITATEA INVESTITIEI c: 31- concluziile analizei, prin intermediul studiilor de fundamentare efectuate, a situatiei actuale a scolii existente, prezentate in capitolul anterior = instrumentele specifice, la nivel european, national, regional, judetean gi local dar gia datelor statistice existente regisite in = Documente si instrumente specifice implementate la nivel europea ~ Baza de date institutului national de stastistica si publicitate imobiliara - Strategia de dezvoltare socio-economicd a judetului Giurgiu ~__Planul urbanistic general al comunei COLIBASI DOCUMENTE $I_INSTRUMENTE SPECIFICE _IMPLEMENTATE LA NIVEL [EUROPEAN Avand in vedere vastitatea numarului de documente specifice care sunt promovate la nivel comunitar, pentru dezvoltarea echitabila si libera a sistemului educational, se va evidentia faptul c& dreptul la educatie si formare profesionala reprezinta 0 constant’, indiferent de tard, regiune, localitate, in cele 6 capitole ale Carteri drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene: Demnitatea, Libertatea, Egalitatea, Solidaritatea, Cetafenia, Justitia. Un alt document esential al edi finantare a tari noastre, este strategic pentru cooperarea european in domeniul educat creat pe baza predecesorului siu, programul de lucru .Educatie si formare 2010” (ET 2010). Acest cadru prevede obiective strategice comune pentru statele membre, inclusiv un set de pri pentru atingerea acestor obiective, precum si metode de lucru comune cu domenii prioritare pentru fiecare ciclu de lucru periodic. Cele patru obicctive strate; stabilite la nivel curopean, care se aplicd tuturor statelor membre U.E., deci, implicit si Roméaniei sunt: = imbunatatirea calitafii si a eficientei educatiei si formarii — tofi cetdtenii trebuie sa poati dobandi competente-cheie, iar toate nivelurile de educatie si formare profesionala trebuie si devina mai atractive si mai ¢ — Promovarea ec! a coeziunii sociale si a cetiteniei active — educatia si formarea ar trebui s tuturor cetifenilor sa dobandeasca si si dezvolte abilitit si competenfe necesare pentru a permite ocuparea unui loc de munca si continuarea invitarii, cetajenia activa si dialogul intercultural. Dezavantajul educational ar trebui sa fie remediat prin asigurarea unui invatimant prescolar de inaltd calitate; — Stimularea creati inclusiy a spiritului intreprinzator, la toate nivelurile de edueatie si formare — promovarea dobandirii de catre tov cetafenii a unor competenfe transversale si garantarca bunei functionari a triunghiului cunoasterii (educafie-cercetare-inovare). Ar trebui promovate parteneriatele dintre intreprinderi si institujiile de invatamdnt, precum si comunitatile mai largi de cursanti, care si implice reprezentanti ai societitii civile si alte parti interesate. iei, vizand orizontul 2020, acelasi cu cel al sesiunii de Educatie si formare 2020" (ET 2020). Un nou eadru i formarii profesionale, = BAZA DE DATE A INSTITUTULUI NATIONAL DE STASTISTICA SI PUBLICITATE IMOBILIARA. ‘Analiza datelor statistice disponibile in bazele de date ale Institutului National de Statistica si Publicitate Imobiliara, a fost realizata corobordnd aspecte interdependente ale cadrului soci economic ale teritoriul UAT comuna COLIBASI, respectiv: — Demografia si evolutia populatiei;— Structura unitatilor educationale si resursele umane disponi = Evolutia fortei de muncé: Aspectele referitoare la evolutia si structura populatici comunei COLIBASI au fost analiza in cadrul prezentului Studiu de fezabilitate in cadrul cap. 2.2 INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULU Sintetizind aceste date, este evidentd nevoia de a intervei existente, pentru valorificarea personalului didactic disponibil si asigurarea unui cadru educational modern, competitiv celor aproximatiy 170 de elevi existenti in cadrul Scolii cu clasele V-VIII din satul Colibasi. Interventile in sens pozitiv asupra calitatii procesului educational in mediul rural au un potential socio-economic ridicat datorita efectului polarizator purtat pe termen mediu si lung, supra unititii scolare [STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI a fost adoptati pentru intervalul 2014-2020 prin Hotirarea Consiliului Judetean Giurgiu nr. 5 din 04.03.2015. Pe parcursul acesteia sunt analizate, sintetizate si ulterior directionate catre 0 dezvoltare durabila, componentele antropice si naturale ale judefului Giurgiu si a sistemului stu de Obiectivul final al strategiei este identificarea si aplicarea unui set de actiuni care tind eitre intirirea coeziunii economice $i sociale existente si dezvoltarea acesteia. Directiile de actiune, proiectele si programele definite prin strategie intarese aspectele sesizate in sinteza analizei datelor statistice ale Institutului National de Statistica gi Publicitate imobiliard. Prin strategia de dezvoltare se stabileste, fird echivoc, 0 interdependent’ intre dezvoltarea economicd si formarea profesionala prin intermediul invatamantului liceal, profesional si tehnologic. Propunerile de proiecte din Strategia De Dezvoltare Socio-Economica A Judetul Giurgiu destinate IMBUNATATIRIT CALITATI SERVICIULUI PUBLIC DE EDUCATIE PENTRU CREAREA CAPITALULUI UMAN — NECESAR DEZVOLTARII ECONOMICE, sunt in concordanté cu prezentul obiectiv de investitii REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V-VIIL COLIBASI”. De asemenea, strategia referitoare la invitamand sublinieaza calitatea si gradul de acoperire a serviciilor educationale ca doud conditii esentiale pentru asigurarca unui nivel ridicat de pregitire a resurselor umane in contextul unui demers de dezvoltare sustenabila a judetului.”,,STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUT GIURGIU, pagina 169” Sistemul de obiective strategice regasit in acelasi document, la pagina 170, intarese oportunitatea investitiei: Obiectiv General pentru invatamant: OGI. imbunatatirea calitatii serviciului public de educatie pentru crearea de capital uman_necesar dezvoltarii economice Obiective Specifice: OS1. Reducerea fenomenului de abandon scolar in invataméntul preuniversitar; 0S2. Mentinerea personalul didactic prin metode de sprijin public si comunitar; OS3. Cresterea gradului de acoperire al serviciilor educajionale pentru asigurarea unui nivel ridicat de pregitire a resurselor umane in contextul unt sustenabila a demers de dezvoltare 33judetului: O83. imbundtatirea infrastructurii de educatie si dezvoltarea de programe de atragere si menfinere a elevilor in institutiile de invatamant, in special in mediul rural. ACTIUNI INDICATIVE AFERENTE STRATEGIEL, pagina 170 : CONSTRUIREA, REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA UNITATILOR DE EDUCATIE ~ PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI COLIBASI Conform Ordinului 13N din 10.03.1999, respectiv Reglementarii tehnice indicativ GPPO38/99 .,Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al Planulu Urbanistic General", Planurile Urbanistice Generale au caracter de reglementare specifici teritoriului administrativ al unei UAT urmarind, printre altele: ~ stabilirea directilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajarea teritoriului si dezvoltare urbanisticd a localitatilor. = Utilizarea rationalé si echilibratd a terenurilor necesare functiunilor urbanistice: cresterea calititii vietii, cu precddere in domeniile locuirii si serviciilor publice sau private; P.LU.G, stabileste directia de dezvoltare a localitaii pe termen scurt i mediu avand in vedere formarii unei baze socio-economice favorabile dezvoltarii durabile, pe termen lung. Conform Planului Urbanistic General al comunei COLIBASI, terenul cu nr, cadastral 1035 este inelus in teritoriul intravilan si apartine zonei institutiilor publice — clidiri de invatamént in conformitate cu Certificatul de Urbanism eliberat de Primaria com, Colibasi, este permisa prin autorizare directa, deci respectand reglementarile specifice pe termen scurt si mediu ale PUG, implementarea proiectului_ .REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V-VIII COLIBASI Proiectul contribuie Ia atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 si anume: rata pardsirii timpurii a scolii - 10%, iar ponderea populaiei cu studii superioare si varsta ani - cel putin 40%. Prin implementarea proiectului 170 de elevi vor beneficia de de un mediu propice desfasurarii unor activitati educationale atractive, contribuind astfel la eforturile combaterii abandonumui scolar. Totodata, acestia vor fi stimulati in continuarea ceducatici, inclusiv in ceea ce priveste nivelurile superioare. Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Nationale pentru Infrastructura de Educatie. mai exact Pilonul 3 - Calitatea si relevanta mediilor de invatare, Obiectivul Asigurarea si dezvoltarea unor medii de invatare de calitate care si sprijine procesul de invajare, Indicator 4 ; Reducerea procentului de unitiji de invatimant care nu dispun de facilitaji (biblioteci, laboratoare, sili de sport, ateliere de practica) si Obiectivul Imbunatatirea calitatii si relevantei_mediilor de invatare pentru stimularea dezvoltir competentelor solicitate pe piata fortei de muncéi sau fundamentale pentru succesul in viata si in societate , Indicatorul 5: Cresterea calitatii si relevantei mediilor de invatare. Pe langa reabilitarea imobilului, prin proiect sunt propuse noi functiuni ale spatiilor printre care si crearea unor laboratoare si cabinete noi, precum si o sala de sport. Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Planului de Dezvoltare Regionali 2014-2020 Sud Muntenia Prioritatea 5. Sustinerea educatiei si ocuparii fortei de munca, masura 5.1 34Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale si de cercetare, Actiuni indicative Realizarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii educationale, precum si dotarea cu echipamente si materiale didactice de ultima generatie (inclusiv pentru centrele de formare profesionala continua). Prin proiect se propune reabilitarea, modemizarea si extinderea, procum sidotarea unittati de invatamant, aliniindu-se astfel obiectivelor acestet prioritat ‘OPORTUNITATEA INVESTITIEI este determinata in baza urmatoarelon criterit [ ncadrarea in tipul de sprijin prevazat prin PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014-2020, AXA PRIORITARA 10 - IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURIT EDUCATIONALE. Investitia se realizeaza in spatial rural si anume in comuna COLIBASI, satul Colibasi, judetul Giurgiu. Programul Operational Regional (POR) 2014-2020 suecede Programul Operational Regional 2007-2013 si este unul dintre programele prin care Roménia va putea accesa fondurile curopene structurale si de investitii provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), in perioada actual de programare. Unul din obicetivele de investitii care pot fi finantate in cadrul programului este constructia’ reabilitarea’ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educationale pentru invatamantul general obligatoriu (scoli | - VIII). AXA 10: ,IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURI EDUCATIONALE” beneficiarii eligibili sunt Unitajile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale), Institute de invajamant superior de stat RIOR, CONCLUZIONAM CA SLOPORTUNITATEA. AVAND IN VEDERE CELE MENTIONATE ANT INVESTITIA ISI DEMONSTREZA NECESITATE @ scenarille tehnico-economice prin eare obiectivele proiectului de investitit pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de inve stifii pe termen lung): ‘Anterior elaborarii prezentei documentatii au fost analizate trei scenarii posibile de interventie asupra clidirii si ineintei Scolii Generale nr. 1 com. COLIBAS Scenariile de interventie propuse pentru analizé sunt _ SCENARIUL I — OPTIUNEA 0 - SCENARIUL FARA NICIO INVESTITIE; — SCENARIUL I - SCENARIUL CU INVESTITIE MINIMA — SCENARIUL III - SCENARIUL CU INVESTITIE MAXIMA [SCENARIUL I~ OPTIUNEA 0 - SCENARIUL FARA NICIO INVESTITIE ] Tn acest scenariu, investitia nu se realizeaza, se mentin actualele finisaje, soluti tehnice, dotari si dimensiuni, In acest scenariu, se incurajeaza degradarca unui imobil existent si privarea populatiei de accesul catre unitaji de invstimand adecvate, conform standardelor $1 cerintelor actuale. {SCENARIUL Ii SCENARIUL CU INVESTITIE MINIMAIn acest scenariu, investitia se realizeaza strict asupra constructici existente in care isi desfasoara in prezent activitatea SCOALA CU CLASELE Y-VIII COLIBASI, cu regim de inaltime P+1+M, avand suprafata construita de 514.56 mp si suprafata construita desfasurata de 1307.76 mp. In scenariul II se propun urmatoarele interventii: - consolidari ale infrastructurii si suprastructuri - refaceri de finisaje interioare si exterioare; = refaceri ale termosistemului clementelor verticale, orizontale si ale invelitoriis - refacerea instalatiilor electrice, termice si sanitare interioare; = _achizitionarea de dotari Prin aceasta interventie se vor putea asigura strict conditiile de igiena si prelungirea duratei de exploatare a constructiilor, fara conformarea acestora la normativele si legislatia in vigoare. De asemenca nu se vor asigura dotarile necesare unui proces educational adecvat. SCENARIUL Ill - SCENARTUL CU INVESTITIE MAXIMA | In Scenariul I] — SCENARIUL CU INVESTITIE MAXIMA, sunt propuse lucrari de REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE a constructiilor existente. in procesul de modernizare sunt cuprinse inclusiv dotarile si masurile de consolidare structurala pentru ambele cladiri ale unitatii educationale Scoala Generala nr. 1 Colibasi Constructia existenta va fi extinsa, modernizata, dotata, consolidata si mansardata astfel ineat se va obtine o singura constructie unitara in care isi va desfasura activitatea Scoala cu clasele V-VIII din satul Colibasi, comuna COLIBASI, jud. Giurgiu. Aceste lucrari de interventie sunt necesare pentru eliminarea disfunctiilor identificate prin de teren enuntate anterior in cadrul capitolului 2.1 al prezentului Studiu de fezabilitate. Corpul de cladire — WC va fi desfiintat. La finalizarea luerarilor, se va asigura exploatarea in siguranfa a unitajii seolare in conditiile impuse de Normativul NPO10-1997, si nu numa. Prin interventiile propuse in Scenariul III, se vor asigura: = compartimentarile si amenajarile necesare functionarii optime pe termen lung a vestitiei: = spatii tehni curenta; = depozitare reziduurilor si a altor echipamente tehnice; = dotarea corespunziitoare a atelierelor, salilor de cla: - _ infiintarea unei sali de sport cu anexele aferente; = conformarea constructiilor la normele pentru protectia si siguranta la incendiu; = consolidarea constructiilor pentru asigurarea conditiilor de rezistenta si stabilitate; = inlocuirea finisajelor interioare si exterioare pentru asigurarea calitatii constructiilor impuse prin normele si legislatia in vigoare; - imbunatatirea performantei energetice a constructiilor; - _asigurarea laboratoarelor necesare procesului educational; = modernizarea bazei didactice prin dotari noi, echipamente de inventar, mobilier, ete. s pentru echipamente de incalzire, asigurara cu apa calda menajera si apa i laboratoarclor; ©) descrierea constructiva, functionald gi tehnologici, dupa caz3 36Din punct de vedere constructiv, functional si tehnologic, in vederea asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, scenariile tehnico-economice propuse pentru analiza se pot realiza dupa cum urmeaza: SCENARIUL I - OPTIUNEA 0 ~ SCENARIUL FARA NICIO INVESTITIE, In scenariul I, din punct de vedere tehnic si financiar, costurile de exploatare si intretinere vor creste in timp pana in punctul in care utilizarea constructiei existente nu mai este fezabila. (SCENARIUL Il - SCENARIUL CU INVESTITIE MINIMA In scenariul II, din punct de vedere tehnic, se propun urmatoarele soluti = consolidarea elementelor de structura: lucrari de subzidiri, realizarea unui sistem portant din samburi beton armat si zidarie; — termoizolatii: placari cu polistiren expandat si extrudat, de 5-10 em grosime, in functie de planul de aplicare; — sarpanta: se va inlocui sarpanta existenta — atat structura acesteia cat si straturile de finisare — tabla de tip Lindab, termoizolatie vata minerala intre capriori; —_ tamplarie: se va propune mentinerea ferestrelor din PVC cu geam termopan; — finisaje interioare: pardoseala PVC, vopsea lavabila, pardoseala PVC si_placaj ceramic, gips carton finisat cu vopsea lavabila, elemente decorative din lemn sau placari cu caramida decorativa; — finisaje exterioare: tencuieli si vopsitorii decorative de exterior, placaje ceramice cu ‘caramida decorativa; — refacerea instalatiilor electrice, termice si sanitare interioare si exterioare, realizarea unui bazin vidanjabilcu un volum adecvat pentru colectarea reziduurilor produse de ambele cladiris — achizitionarea si dotarea de mobilier si utilaje pentru buna functionare a scolii, conf. ‘Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constrructiilor pentru scoli si licee indicativ NPO1097 ; Indicatori mentinuti POT: 15.15% CUT: 0.38 Regim de inaltime: P+1+M Din punet functional, prin mentinearea capacitatit actual nu se va putea asigura respectarea Normativului privind proiectarea, realizare si exploatarea construetiilor pentru scoli gi licee ~ Indicativ NPO1097. Prin acest scenariu se propune menjinerea urmatoarelor compartimentari: BILANTUL SUPRAFETELOR UTILE EXISTENTE 4 NR.CRT. NIVEL DENUMIRE ‘ARIE UTILA, (mp) at] WINDFANG: 4,23 2 are WINDFANG. 443 3 | ANEXA 636 4 "ANEXA 12,33 375 BIBLIOTECA 7a 6 CANCELARIE 32,21 7 ‘CASA SCARII 11,01 8 CENTRALA | 9 G.S PROF. 10 GRUP SANITAR a (GRUP SANITAR rT az HOL B HOL 4 SALA DE CASA 15 SALA DE CLASA 2 48, 16. SALA DE CLASA 3 49,02 7 SALA DE CLASA4 49,16 | 18 SECRETARIAT 8,43 19 ‘ANEXA 974 20 “ANEXA 15,86 2 ‘CASA SCARII 16,95 | 2 ‘CASA SCARII 16,98 B ‘GRUP SANITAR Pee 17,08 2 GRUP SANITAR 23,32 | 25 ink HOL 215 26 HOL 5,54 7 HOL 52,92 28 LABORATOR INFORMATICA 65,32 29 SALA DE CLASA 5 49,16 30 SALA DE CLASA 6 49,02 31_| SALA DE CLASA7 48,22 32 SALA DE CLASA8 49,88 33 MANSARDA | MANSARDA 263,21 TOTAL 1091,76 Din punet de vedere financiar, valoarea estimata a investiti este de 2.128.379,45 lei fara TVA din care: i, pentru scenariul II, ‘Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 276,689.37 lei Cheltuieli pentru investitia de baza 1,596.284,55 lei Dotari 212.837,94 lei Allte cheltuieli 42.567,59 lei TOTAL ‘SCENARIUL II — SCENARIUL CU INVESTITIE MAXIMA ] Tn scenariul TIT, din punct de vedere tehnic, se propun urmatoarele solutii: REABILITAREA, EXTINDEREA SI MODERNIZAREA SCOLIT CU CLASELE V-VIIL COLIBASI, JUDETUL GIURGIU. Obiectivul de investitii va fi compus din urmatoarcle obiecte: OBIECTUL 1. LUCRARI DE INTERVENTIE LA CONSTRUCTIILE E! OBIECTUL 2. LUCRARI NOI - CORP DE LEGATURA. 38OBIECTUL 3. LUCRARI NOI - SALA DE SPORT OBIECTUL 4. LUCRARI NOI - CENTRALA TERMICA OBIECTUL 5. AMENAJARI EXTERIOARE OBIECTUL 6. RETELE UTILITATI OBIECTUL 7. AMENAJARE TEREN OBIECTUL8. SPATH VERZI Fiecare obiect va fi descris in functie de urmatoarele specialitati, acolo unde este cazul: —ARHITECTURA ~ REZISTENTA Urmatoarele specialitati vor fi descrise in comun pentru toate cele 5 obiecte deserise: = INSTALATI ELECTRICE, SANITARE $I TERMICE, ~ DEMOLARI CLADIRI ~ SISTEMATIZARE VERTICALA Cele 8 obiecte de investitie vor avea ca rezultat o investitie unitara, care face obiectul | prezentului_proicct: REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA cu CLASELE V-VIII, COLIBASI. | Conditiile de amplasare si realizare ale constructiilor ~ conform Certificatului de Urbanism emis de Primaria com. Colibasi Edificabilul va avea urmatoarele retrageri : NORD .70 m retragere suD 50 m retragere EST £2.75 m retragere VEST 13.35 m retragere jodul de asigurare a utilitatilor: ‘Constructia propusa se va racorda dupa cum urmeaza: — energie elecirica : din reteaua publica existenta; = alimentare cu apa : put forat existent; = gaze: nu este cazul; — canalizare : bazin vidanjabil; — incalzire: CT combustibil solid; Caracteristicile constructilor propuse: Functiunea ~ INSTITUTIE PUBLICA - EDUCATIE Regim de inaltime scoala PHAM Regim de inaltime sala de sport P H max, streasina seoala (de la +/-0.00) 10.42 m H max coama seoala (de Ia 0.00) 12.14 m H max. streasina sala de sport (de la +/-0.00) 731m Hi max coama sala de sport (de la +/-0.00) 9.55 m Suprafata construita existenta 578. mp POT aise 15.15% Suprafata construita dest. existenta—: ———“1804mp CUT niet, ‘Suprafata construita propusa 1282.50 mp POT jes Suprafata construita dest. propusa 2218.05 mp ALEL RUTIERE 12146 mp NR. LOCURI 4 Jocuri ‘ALEI PIETONALE 1608.91 mp 39SPAT VERZI 2112924 mp TERASE SI PLATFORME DE ACCES; 104.89 mp COPACI PLANTATI 210 ue Constructiile_proiectate_se_incadreaza_la_CATEGORIA “C” DE_IMPORTANTA (conform HGR nr.766/1997) sila CLASA “II * DE IMPORTANTA Investitia propusa va functiona in mod unitar prin intermediul urmatorului partiu care va indeplini, in continuare, functiunea de INSTITUTIE PUBLICA-EDUCATIE: Hmax liber interior PARTER: 2.75m, ETAJ: 2.40 m; MANSARDA ~ inaltime variabila. Se propune eu AC=1282.50 mp; ADC=2218.05 mp, AU= 2032.75 mp. Destinatia spatillor BILANTUL SUPRAFETELOR UTILE PROPUSE NR.CRT, | NIVEL_| DENUMIRE ARIE UTILA (mp) [3 ARHIVA 668 2 (CAMERA INCENDIU 10,89 3 CCANCELARIE 19,38 4 ‘CASA SCARII s ‘CASA SCARII 6 ‘CENRALA TERMICA 35,25 7 ‘CONTABILITATE 6,50 8 DEPOZITARE 597 9 DIRECTOR 3.47 10 G.S PROF. 3,70 ery GS. BAIET! 13,07 2 GS. BAIET! 22,08 B ee [GSDE. 452 “ & [Gs rere 15,29 15 2 | Gs.rere 22,16 16 GSS. PROF. 4a W HOL 247 38 HOL 5.21 19 HOL 76,18 20 IT/SUPRAVEGERE 5,21 2 OF.CURATENIE 131 2 COFICIU CURATENIE 2,08 23 (OFICIY CURATENIE 3,37 24 SALA DE CLASA 1. 49,73 25 SALA DE CLASA 2 48,22 26 SALA DE CLASA 3, 49,02 | 7 ‘SALA DE SPORT 547,31 28 SAS 7 54,44 4029 SECRETARIAT is 832 30 ‘VESTIAR BAIETI 15,66 31 VESTIAR FETE 15,39 32 VESTIAR PROF. 4,86 33 WINDFANG: 858 3a WINDFANG 93.67 35 WINDFANG 13,25 36 ZONA DE RECREERE/SALA MULTIFUNCTIONALA 108,40 37 BIBLIOTECA 82,81 38 CASA SCARIL 18,89 39 CASA SCARIL 20,54 40 GS. BAIETI 18,16 a = | GS.FETE 16,51 a @ [How 63,75 43 © [oriciy CuRATENIE 3,17 a4 SALA DE CLASA 6 49,02 45 SALA DE CLASA7 — | 48,22 46 SALA DE CLASA 8 49,73 a ‘SPATIU RECREERE 13,98 48 ‘ANEXA ATELIER 2,46 49 ANEXA ATELIER 429 50 [ANEXA LAB. BIO CHIMIE FIZICA 365 3 ATELIER ISTORIE/GEOGRAFIE 44,33 52 [ATELIER STIINTE SOCIALE 39,14 53 [CASA SCARIL 20,77 sa © [casa scant 2093 5s s |G.5S.BAIETI 17,07 56 = | Gs. rere 16,33 7 HOL 60,56 58 AB B10 CHIMIE FIZICA 49,83 59 LABORATOR INFORMATICA 49,49 60 COFICIU CURATENIE 3,10 6 SALA RECREATIE/FESTIVITATL 67,05 TOTAL 2.032,75 Inaltimea libera minima parter ~ 2.50 m; Inaltimea libera minima etaj 1 - 2.40 m; Inaltimea libera minima mansarda — inaltime variabila; Accesul in cladire se realizeaza dupa cum urmeaza = ACCES PRINCIPAL prin intermediul unei platfome din b.a, exterioara, eu rampa integrata pentru accesul persoanelor eu dizabilitati = ACCES SECUNDAR prin intermediul unor scari de b.a., cu rampa integrata pentru accesul persoanelor cu dizabilitati = ACCES SALA DE SPORT prin intermediul unei platfome din b.a, exterioara, eu rampa integrata pentru accesul persoanelor cu dizabilitati 4—Accesul catre mansarda se realizeaza prin doua scari interioare din beton armat, eu doua Tampe. Cele doua seari au rampele cu Tatimea de 1,25 m, respectiv 1.30m, eu podest intermediar. Din punct de vedere financiar, valoarea estimata a investitiel, pentru scenariul III, este de 5111110 lei fara TVA din care: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 446897 lei si consultanta Cheltuieli pentru investitia de baza 3999547 lei Dotari : 248883 lei Alte cheltuieli 275727 lei TOTAL SILI110 lei [—ANALIZA COMPARATIVA A SCENARILOR TEHNICO-ECONOMICE 1 Cele iret scenarii tehnico-economice au fost evaluate in functie de impactul acestora asupra cadrului social, mediului si ai parametrilor tehnici si financiari de realizare ai investitie. Pentru fiecare din criteriile de evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin punctarea acestora de la 1 la 3 puncte (I~ optiune recomandata; 2 ~ opriune functionalas 3 — tptiune nerecomandata); s-a folosit o medie ponderata intre ponderea individuala a fiecarui criteriu si subcriteriu de evaluare si valoarea data pentru cotarea variantelor. Criteriu silsu| f, Observatii Mediu si Social Dezvoltare 3 2 7] Prin varianta III se propun solutii care vor contribui la locala reducerea ratei abandonului scolar si ta incurajarea elevilor in urmarea cilculrilor superioare de educatie, care pe termen mediu-lung vor contribui la dezvoltarea comunitatii locale. Numar de TP 1 [Prin realizarea investitiei conform S TIT numarul de beneficiari beneficiari este de 170. deserviti | Tmpactul 3-211] Prin modemizarea, extinderea si dotarea Scolii Generale asupra Cimpurelu, se vor imbunatati parametrii tehnico-edilitari mediului de exploatare a instalatiilor aferente unitatii scolare si, prin lucrarile de incinta, se vor inlatura construetiile existente aflate in stare avansata de degradare si se va reamenaja curtea scolii in conformitate cu normele si reglementarile in vigoare, Tehnic Incadrareain | 3 | 2 | 1 |Scoala propusa in S III se va incadra in legislatia legislatia in existenta cu privire la procesul educational, asigurares vigoare protectie si sigurantei la incendiu, calitatea in construct si nu numa, Norhmtant | 3 [2 | 1 [In S Ill, prin extinderile propuse, se vor asigura spatit ale spatiilor suplimentare fata de salile de clasa existente. Prin proiect realizate. se vor crea 0 sla de sport, cabinete specifice diferitelor amateri, precum si © biblioteca si laboratoare. Drept urmare, procesul educational va fi divers, mai atractiv, contribuind in mod direct la scaderea gradului de abandon scolar. In S$ Ill, se vor asigura dotarile necesare unui proces ‘educational modern si competitiv In $ II, durata de realizare este de 36 de luni. Tn S Ill valoarea de investitie este cea mai mare, urmata de S$ Il cu o valoare de investitie medie si $ I la care valoarea de investitie este practic 0. Tn SI, prin functionarea ineficienta a scolit in corpuri de cladire degradate, costurile de exploatare vor creste constant pana la dezafectarea unitatii scolare. In SII, prin lucrarile de imbunatatire a anvelopei cladirii, costurile legate de incalzirea cladirii se vor reduce. In SIII, prin adoptarea unui sistem de incalzire centralizat, modern, ficient, impreuna cu interventiile care au ca scop cresterea eficientei energetice, costurile de exploatare vor fimai reduse. ‘Nu presupune nici un venit direct provenit din investitie dar exista venituri indirecte din cuantificarea beneficiilor recomandata 43SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR: nee ur ome Panos o Cee tur NS aoe CENARIUL CU INVESTI ACCOM mene omits con Pee ea IE MAXIMA, AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT: Scenariul III-SCENARIUL CU INVESTITIE MAXIMA = prezinta urmatoarele avantaje: = diminuarea costurilor de exploatare in timp a SCOLI! CU CLASELE V-VIII Colibasi; — dimensionarea corecta a unitatii educationale la structura actuala a populatiei si prognoza demografica; — asigurarea fluxurilor tehnice si sanitare conform legislatiei in vigoare; = prevenirea degradarii constructiilor existente si completarea functionalitatii acestora prin compartimente tehnice si educationale noi; = reabilitarea, modernizarea si extinderea constructiilor existente; = cresterea eficientei energeti dotarea salilor de clasa si a departamentelor administrative ale institutici educationale; = construirea unei sali de sport cu uz educational impreuna cu dotarile si anexele aferente; = amenajarea curtii seoliis = climinarca elementelor poluante: constructii parazitare degradate, a zonelor neamenajate: 44DATE TEHNICE ALE INVESTITIEL: ‘a) Zona si amplasamentul: Tnvestitia este amplasata in satului Colibasi, comuna COLIBASI, judetul G {ib) Statutul juridie al terenului care urmeaza si fie ocup: Imobilul este in proprietatea beneficiarului, UAT comuna COLIBASI, conform Inventarului Bunurilor care Apartin Domeniului Public al com. COLIBASI, jud. Giurgiu, aprobat prin HCL nr, 7/13.02.2015. Parcela cu suprafata de 3397 mp pe care sunt amplasate cele doua constructii existente are nr, CF 1029 si figureaza in Inventarul public al comunei COLIBASI ca fiind in domeniul public al comunei. Din punct de vedere urbanistic, conform Certificatului de Urbanism eliberat pentru prezentul obiectiv de investitii, terenul este intravilan si are functiunea de institutii publice si servicii educatie. Sunt permise lucrari de REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V-VIII, COMUNA COLIBASI, JUDETUL GIURGIU, prin autorizare directa, fara modificarea reglementarilor urbanistice existente. Nu exista servi impuse asupra terenului sau asupra constructiilor existente. ‘Terenul sau constructiile existente nu sunt unor regimuri speciale impuse prin documentatii de urbanism sau amenajarea teritoriului, respectiv: zone protejate, interdictii definitive sau temporare de construire. ‘© Situafia ocuparilor definitive de teren: suprafata total, reprezentind terenuri din intravilan/extravilan; Conform Certificatului de Urbanism cliberat de Primaria comunei COLIBASI amplasamentul cu nr. cadastral 1029, cu suprafata de 3397 mp este inclus in intregime in intravilan si are accesibilitate auto si pietonala prin reteaua locala de strazi. Situatia ocuparilor definitive pe teren este reprezentata de terenurile asupra carora se intervine prin constructile principale si secundare, cat si prin amenajarile noi propuse prin prezentul Studiu de Fezabilitate. In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului_nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, Anexa nr. 2 la regulament, punctul 2.2 ~ Conditit de amplasare in cadrul terenului, s-a propus organizarea terenului in patru zone, dimensionate in functie de capacitatea unitatii de invatamant, dupa cum urmeaza: = zona ocupata de constructie: reprezentata de constructiile existente, zonele de extindere, sala de sport, centrala termica si amenajarile tehnico-edilitare; = zona curtii de recreatie: reprezentata de zonele pietonale; = zona terenurilor si instalatiilor sportive: reprezentata de sala de sports = zona verde, inclusiv gradina de flori: spatiile verzi amenajate; 45‘Ocuparea defi Edificabilul va avea urmatoarele retrages NORD 12.70 m retragere suD +£6.50 m retragere EST VEST Caracteristicile constructiilor propuse: Functiunea - INSTITUTIE PUBLICA - EDUCATIE Regim de inaltime scoala PHM Regim de inaltime sala de sport P H max. streasina scoala (de la 4/-0.00) 10.42 m H max coama scoala (de la +/-0.00) 12.14 m H max. streasina sala de sport (de la +/-0.00) 731m H max coama sala de sport (de la +/-0,00) 9.55 m Suprafate construita existenta 578. mp POT ian = 15.15" Suprafata construita desf. existenta = 1504 mp CUT risent 0.38 ‘Suprafata construita propusa 1282.50 mp — POT pra 38% ‘Suprafata construita desf. propusa 2218.05 mp — CUTynps. = (0.65 ALE RUTIERE 227146 mp NR. LOCURI DE PARCARE 24 locuri ALEL PIETONALE $608.91 mp SPATH VERZI 21129.24 mp TERASE SI PLATFORME DE ACCES =: 10489 mp COPACI PLANTATI 210 bue Constructiile proiectate_se_incadreaza_la_CATEGORIA “C” DE_IMPORTANTA (conform HGR ¥.766/1997) si la CLASA “III * DE IMPORTANTA 4) Studii de teren: ‘Au fost executate urmatoarele studi de teren anexate prezentului Studiu de Fezabilitate: ~ studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national _ PLAN DE SITUATIE AVIZAT OCPI GIURGIU — claborator . TERRACAD S.R.L.- ing, ead Balan Petre — categoria D - Scria autorizatiei: RO- B-F NR. 0245 Tstudiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fisclor complexe cu | rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari - STUDIU GEOTEHNIC - elaborator GEOVISIONS S.R.L., in conformitate cu prevederile NP — (74/2014: “Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare”, cu reglementarile tehnice, standardele conexe in vigoare si literatura de specialitate specifica zonei cercetate. _ EXPERTIZA TEHNICA - elaborator ing. Dan Iancu — expert tehnic in constructit MDRAP Al, A2. - AUDIT ENERGETIC - elaborator PFA Zota Catalin; ~ INCERCARI DE MATERIALE - elaborator ing. Valentin Balasescu;© Caracteristicile principale ale construefiilor din cadrul obiectivului de inv specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; Caracteristicile principale ale constructiei vor fi descrise in functie de urmatoarele catego: OBIECTUL 1. LUCRARI DE INTERVENTIE LA CONSTRUCTIILE EXISTENTE OBIECTUL 2. LUCRARI NOI - CORP DE LEGATURA OBIECTUL 3. LUCRARI NOI - SALA DE SPORT OBIECTUL 4. LUCRARI NOI - CENTRALA TERMICA, OBIECTUL 5. AMENAJARI EXTERIOARE OBIECTUL 6. RETELE UTILITATI OBIECTUL 7. AMENAJARE TEREN OBIECTUL 8. SPATI VERZI Fiecare obiect va fi deseris in functie de urmatoarele specialitati, acolo unde este eazul: ~ ARHITECTURA = REZISTENTA, Urmatoarele specialitati vor fi descrise in comun pentru toate cele 5 obiecte descrise: INSTALATII ELECTRICE, SANITARE $1 TERMICE ~ DEMOLARI CLADIRI ~ SISTEMATIZARE VERTICALA Cele 8 obiccte de investitie descrise anterior vor avea ca rezultat o inyestitie unitara, care face obiectul prezentului proiect: REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDERE SCOALA CU CLASELE V-VIII, COLIBASI. ilor - conform Certificatului de Urbanism emis de Conditiile de amplasare si realizare ale construs Primaria com. Colibasi, Fdificabilul va avea urmatoarele retrageri + NORD -70 m retragere suD £6.50 m retragere EST 2.75 m retragere VEST 13.35 m retragere Modul de asigurare a utilitatilor: ‘Constructia propusa se va Tacorda dupa cum urmeaza: = energie electrica : din reteaua publica existenta; = alimentare eu apa : put forat existent; = gaze: nu este cazul; — eanalizare : bazin vidanjabil; = incalzire: CT combustibil solid; Caracteristicile construetiilor propuse: Functiunea ~ INSTITUTIE PUBLICA - EDUCATIE Regim de inaltime scoala Regim de inaltime sala de sport H max. streasina seoala (de la +/-0.00) H max coama scoala (de la +/-0.00) H may, streasina sala de sport (de la +/-0.00) H max coama sala de sport (de la +/-0.00) Suprafata construita existe : 578 mp POT sien ‘Suprafata construita desf. existenta 1504mp CUT sist Suprafata construita propusa 1282.50: mp — POT opus 47Suprafata construita desf, propusa ‘ 2218.05 mp ALEL RUTIERE NR. LOCURI DE PARCARE ALEI PIETONALE SPATI VERZI ‘TERASE SI PLATFORME DE ACCES COPACI PLANTATI Construs ile_proiectate_se_incadreaza_la_CATEGOR) 1271.46 2 1129.24 £104.89 110 CUT ps = 0.65 mp locuri mp mp mp bue “cy _DE_IMI (conform HGR nr.766/1997) si la CLASA “III * DE IMPORTANTA N Investitia propusa va functiona in mod unitar prin intermediul urmatorului partiu care va indeplini, in continuare, functiunea de INSTITUTIE PUBLICA-EDUCATIE: Hmax liber interior PARTER: 2.75m, ETAJ: 2.40 m; MANSARDA — inaltime variabila, Se propune cu AC: Destinatia spatiilor 82.50 mp; AD 218.05 mp, AU= 2032.75 mp. BILANTUL SUPRAFETELOR UTILE PROPUSE [NRCRT. | wivet_] DENUMIRE ARIE UTIIA 7 (=p) 1 ARHIVA 663 2 CAMERA INCENDIU 1089 | 3 CCANCELARIE 19,38 4 CASA SCARIL 18,14 5 CASA SCARIL 18,86 6 CCENRALA TERMICA 35,25 7 CCONTABILITATE = 650 8 DEPOZITARE 5,97 9 DIRECTOR 847 10 GS PROF. 3,70 rr GS. BAT! 13,07 2 | § | GS.BAIET! 22,08 na | & [os.oe a 452 14 = [os rere 15,29 15 G'S. FETE 22,16 16 G'S. PROF. 4a 17 HOL 2,47 18 HOL 524 19 HOL : 76,18 20 IT/SUPRAVEGERE 5.21 2 ‘OF.CURATENIE 131 22 OFICIU CURATENIE 2.08 23 OFICIU CURATENIE 337 24 SALA DE CLASA 1 49,73 5 SALA DE CLASA2 48,22 4826 SALA DE CLASA 3 49,02 7 SALA DE SPORT. 547,31, 28 SAS 54,44 29 SECRETARIAT 832 30 VESTIAR BAIETI 15,66 31 VESTIAR FETE 15,39 32 VESTIAR PROF. 486 33 WINDFANG 354 3a WINDFANG 967 35 WINDFANG 13,25 36 ZONA DE RECREERE/SALA MULTIFUNCTIONALA 108,40 37 BIBLIOTECA 82,81 38 ‘CASA SCARII 18,89 39 ‘CASA SCARII 20,54 40 GS. BAIET! 18,16 a1 «| GS.FETE 1651 a2 = [How 63,75 43 © Toriciy CURATENIE 3,7 44 SALA DE CLASA 6 49,02 45 SALA DE CLASA7 48,22 46 SALA DE CLASA 8 49,73 7 SPATIU RECREERE 13,98 48 "ANEXA ATELIER 2,46, 49 ‘ANEXA ATELIER 4,29 50 'ANEXA LAB, 610 CHINIE FIZICA 8,65 BT ATELIER ISTORIE/GEOGRAFIE 44,33 52 ‘ATELIER STINTE SOCIALE 39,14 53 |g _ | CASASCARI 20,77 4 E [casa scan 2093 55 5 | G.S.BAIETI 17,07 56 = [os.rere 16,33 7 HOL 60,56 58 LAB BIO CHIMIE FIZICA 49,83 59 LABORATOR INFORMATICA 49,49 60 OFICIU CURATENIE 3,10 61 SALA RECREATIE/FESTIVITATL 67,05 TOTAL 2.032,75 Inaltimea libera minima parter — 2.50 m; Inaltimea libera minima etaj 1 ~ 2.40 m; Inaltimea libera minima mansarda — inaltime variabila: ‘Accesttl in cladire se realizeaza dupa cum urmeaza = ACCES PRINCIPAL prin intermediul unei platfome din b.a. exterioara, eu rampa integrata pentru accesul persoanelor cu dizabilitati 49— ACCES SECUNDAR prin intermediul unor seari de b.a., cu rampa integrata pentru accesul persoanelor cu dizabilitati = ACCES SALA DE SPORT prin intermediul unei platfome din b.a. exterioara, cu rampa integrata pentru accesul persoanelor cu dizabilitati — Accesul catre mansarda se realizeaza prin doua scari interioare din beton armat, cu doua rampe. Cele doua scari au rampele cu latimea de 1,25 m, respectiv 1.30m, cu podest intermediar. In continuare, se vor prezenta variantele constructive de realizare a investitici promovate prin prezentul proiect: OBIECTUL 1. LUCRARI DE INTERVENTIE LA CONSTRUCTIILE EXISTENTE ARHITECTURA INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARILE INTERIOARE Pereti partertetaj 1 ~ Pereti exteriori cu urmatoarea stratificatie: zidarie portanta de caramida existenta + termosistem polistiren expandat 100mm + placi fibrocement pe sistem de fatada ventilata = Pereti interiori din zidarie portanta de caramida = Pereti interiori din gipscarton dublu placati, cu vata minerala, pe structura metalica usoara placati cu foi de gipscarton in concordanta cu funetiunea spatilor (rezistent la umezeala in spatiile umede si rezistent la foc la peretii cu impuneri RF) = Placari uscate ghene, instalatii, ete cu placi gipscarton rezistent la umezeala pe structura ‘metalica usoara eu vata minerala = Tamplarie exterioara de aluminiu cu rupere de punte termica, cu geam termopan, cu gaz inert, low-e incl. pereti tip cortina = Tamplarie interioara de aluminiu fara rupere de punte termica = Tamplarie interioara de lemn + protectii = Usi RF dotate cu bara antipanica si sistem de autoinchidere = Panouri compartimentare HPL la grupurile sanitare Pereti mansarda = Pereti exteriori cu urmatoarea stratificatie: placare gipscarton in dublu strat pe structura metalica usoara cu vata mineral + panou OSB + vata minerala + astereala pe suport lemnos + tabla faltuita = Pereti interiori din zidarie 200mm RF180" la casa scarii = Pereti interiori din gipscarton dublu placati, eu vata minerala, pe structura metalica usoara placati cu foi de gipscarton in concordanta cu functiunea spatilor (rezistent la umezeala in spatile umede si rezistent la foe la pereti cu impuneri RF) = Placari uscate ghene, instalatii, etc cu placi gipscarton rezistent la umezeala pe structura metalica usoara cu vata minerala - Tamplarie exterioara de aluminiu cu rupere de punte termica, cu geam termopan, cu gaz inert, low-e incl. pereti tip cortina = Tamplarie interioara de aluminiu fara rupere de punte termica ~ Tamplarie interioara de lemn + protectii = Usi RF dotate cu bara antipanica si sistem de autoinchidere = Panouri compartimentare HPL. la grupurile sanitare PARDOSELI = Placaje ceramice calitatea 1, antiderapante, placi indreptate si rectficate + plinte = Covor PVC antibacterian si antifungic min.2 mm, trafic intens - Piatra naturala - marmura calearoasa antiderapanta 30= Sistem de incalzire in padoseala = Sape suport, egalizare ete PERETI, PLAFOANE, =” Vopsea cu luciu matasos pe baza de latex sintetic, diluabila cu apa, ecologica si cu miros slab, inalt grad de alb, foarte rezistenta la curajare, la dezinfectanji pe baza de apa si la agenti de curatare casnici, uzura prin frecare umeda: Clasa 2, granulatie fina + amorsi = Vopsea de dispersie superlavabila, all intens mat, diluabilé cu apa, ecologica, cu protectie anti-microbiana, granulatie fina, clasa 1 de rezistenta la uzura prin frecare umeda, ‘compozitie cu fungicid - anti alge si fungi, nuantabila computerizat + amorsa = Placaj faianfa indreptata si rectficata, diverse culor, calitatea I, rectficata si indreptata ~ Ja grupurile sanitare FINISAJE EXTERIOARE = Tabla faltuita = Placaj fibrociment = Tencuiala decorativa soclu = Profile / glafuri / frontoane / ancadramente ete, diverse latimi din tabla metalica zincata -vopsita electrostatic, rezistenta UV Materialele de finisaj produse in tara sau importate se utilizeaza in_conformitate cu prevederile agrementelor tehnice ale acestora emise potrivil legi ACOPERISUL SI INVELITOAREA — structura profile metalice HEA ~ invelitoare eu urmatoarea stratificatie: tabla faltuita + astereala pe suport sipci si contrasipei + covor de ventilare + izolatie termica vata minerala min, 150mm + placi OSB + bariera de vapori + placare gipscarton pe structura metalica usoara, REZISTENTA 1) consolidarea fundatiilor prin realizarea unor centuri perimetrale (interior /exterior) pe toata indlhimea fundatilor; in aceste centuri se incastreaza barele independente de la cmasuiala struct 2) consolidarea peretilor prin cimiisuirea cu plase din bare independente din ofel $500 tencuite cu mortar M100 pe ambele fete. 3) consolidarea planscului peste parter prin executarea unei suprabetoniri armate cu bare independente din ofel $500 de grosime 10cm in care armatura din cdmasuieli se va ancora 4) consolidarea grinzilor intermediare de plangeu prin cimaguire armata, 5) ambele scari de acces la etaj se vor demola si se vor reface din beton armatmonolit, conform cerintelor din proiectul de arhitectura. Pentru satisfacerea cerintelor, zidurile din zona scarilor (in fatada principal) se demoleaza si apoi se refae. Noile ziduri vor fi din zidarie de cirdmida cu stilpigori si centuri din beton armat monolit, 6) in zonele in care se vor executa noi goluri, se vor realiza bordaje din beton armat 7) sarpanta se va desface complet urménd a fi inlocuité de viitoarea structurd a mansardei sl[(OBIECTUL 2. LUCRARI NOI - CORP DE LEGATURA [ARHITECTURA INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARILE INTERIOARE Pereti parter pe ereti exteriori cu urmatoarea stratificatie: zidarie portanta de caramida existenta + termosistem polistiren expandat 100mm + placi fibrocement pe sistem de fatada ventilata = Pereti interiori din zidarie portanta de caramida | Placari uscate ghene, instalatii, etc cu placi gipscarton rezistent la umezeala pe structura ‘metaliea usoara cu vata minerala _Tamplarie exterioara de aluminiu cu rupere de punte termica, cu geam termopan, cu gaz inert, low-e incl. pereti tip cortina = Tamplarie interioara de aluminiu fara rupere de punte termica = Tamplarie interioara de lemn + protect = Usi RF dotate cu bara antipanica si sistem de autoinchidere PARDOSELI = Placaje ceramice calitatea I, antiderapante, placi indreptate si reetfieate + plinte = Covor PVC antibacterian si antifungic min.2 mm, trafic intens > Piatra naturala - marmura calcaroasa antiderapanta = Sistem de incalzire in padoseala = Sape suport, egalizare ete PERETI, PLAFOANE, = Vopsea cu luciu: matasos pe baza de latex sinteti, diluabili cu apa, ecologic’ si eu miros slab, inalt grad de alb, foarte rezistenta la curdiare, la dezinfectanti pe baza de apa si la agenti de curdjare casnici, uzura prin frecare umeda: Clasa 2, granulatie fina + amorsa; ~Vopsea de dispersie superlavabila, alb intens mat, diluabilé eu apa, ecologicd, cu protectie anti-microbiana, granulatie fina, clasa 1 de rezistenta la uzura prin frecare umeda, compozitie cu fungicid - anti alge si fungi, nuantabila computerizat + amorsa FINISAJE EXTERIOARE = Tabla faltuita = Placajfibrociment = Tencuiala decorativa soclu > profile / glafuri/ frontoane / ancadramente et, diverse latimi din tabla metalica zincata vopsitaclectrostatic,rezistenta UV Materialele de finisaj produse in tara sau importate se utilizeaza in conformitate cu prevederile agrementelor tehnice ale acestora emise potrivt les ACOPERISUL SI INVELITOAREA — invelitoare tip terasa_necirculabila avand urmatoarea ‘tratificatie: membrana hidroizolanta pve, strat de difuzie, termoizolatie vata minerala, bariera de vapori, strat suport autoportant ~ tabla zincata, osb. (REZISTENTA Th curiea interioara corpului de clidire existent, in propunerea de arhitectura este previzutd o extindere cu functiunea de zona recreere’sala multifunctionale. Corpul now proiectat va avea un regim de inaltime PARTER. Structura de rezistenta a cladirii va fi mixta, alcdtuité din cadre de beton armat monolit si zidirie portanta. Fundatiile se vor realiza sub forma de fundatii izolate sub stilpi din beton armat si fundatii continue sub peretii portanti din zidarie.OB.3 LUCRARI NOI - SALA DE SPORT ARHITECTURA INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARILE INTERIOARE Pereti exteriori cu urmatoarea stratificatie: = placate gipscarton in dublu strat pe structura metalica usoara cu vata minerala + panou sandwich tabla/vata minerala/tabla + astereala pe suport lemnos + tabla faltuita = placare gipscarton in dublu strat pe structura metalica usoara cu vata minerala + panow sandwich tabla/vata minerala/tabla + placare fibrociment pe sistem de fatada ventilata Pereti interiori din zidarie 200mm = Pereti interiori din gipscarton dublu placati, cu vata minerala, pe structura metalica usoara placati cu foi de gipscarton in concordanta cu functiunea spatiilor (rezistent Ja umezeala in spatiile umede si rezistent la foc la peretii eu impuneri RF) = Placari useate ghene, instalatii, ete cu placi gipsearton rezistent la umezeala pe structura retalica usoara cu vata minerala ‘Tamplarie exterioara de aluminiu cu rupere de punte termica, cu geam termopan, cu gaz inert, low-e incl. pereti tip cortina ‘Tamplarie interioara de aluminiv fara rupere de punte termica = Tamplarie interioara de lemn + protectii = Usi RF dotate cu bara antipanica si sistem de autoinchidere acolo unde este cazul - Panouri compartimentare HPL la grupurile sanitare PARDOSELI = Placaje ceramice calitatea I, antiderapante, placi indreptate si rectificate + plinte = Covor PVC antibacterian si antifungic, min.3 mm, trafic intens — activitati sportive = Covor PVC antibacterian si antifungic, min.2 mm, trafic intens, rezistent la umezeala, in spatiile umede = Piatra naturala ~ marmura calcaroasa antiderapanta = Sistem de incatzire in padoseala = Sape suport, egalizare ete PERETI, PLAFOANE =" Vopsea cu luciu matasos pe baza de latex sintetc, diluabila eu apa, ecologica si cu miros slab, inalt grad de alb, foarte rezistenta la curdjare, la dezinfectanti pe baza de apa si la cenji de curdijare casnici, uzur prin frecare umeda: Clasa 2, granulatie fina + amorsa; = Vopsea de dispersie superlavabili. alb intens mat, diluabila cu apa, ecologica, cu protectie anti-microbiana, granulatie fina, clasa 1 de rezistenta la uzura prin frecare umeda, compozitie cu fungicid - anti alge si fungi, nuantabila computerizat + amorsa = Placaj faianfa indreptata si rectificata, diverse culori, calitatea I, rectficata si indreptata - la grupurile sanitare FINISAJE EXTERIOARE = Tabla faltuita = Placaj fibrociment = Tencuiala decorativa soclu = Profile / glafuri / frontoane / ancadramente etc, diverse latimi din tabla metalica zineata vopsita electrostatic, rezistenta UV Materialele de finisaj produse in_tara_sau_importate se utilizeaza in conformitate cu_prevederile agrementelor tehnice ale acestora emise potrivit leg 33ACOPERISUL SI INVELITOAREA - Invelitoare cu urmatoarea stratificatie: tabla faltuita + asterealape suport sipei si contrasipci + covor de ventilare + temoizolatie vata minerala minim 150 mm + placi OSB + bariera de vaporit suport tabla cutata cu profil inal. REZISTENTA in continuarea OBIECTULUI 2, se va realiza sala de sport, Regim de parter Sala de sport nou proiectat va avea forma rectangulara in plan, cu dimensiunile de 22,05x33.18 m, inaltimea fiind de circa 9,55 m la coama $i va avea un regim de inaltime parter. Structura de rezistenta a ckidirii va fi aleatuita din stalpi de beton si grinzi cu zabrele din profile metalice laminate la cald la acoperis. Fundafiile se vor realiza sub forma de fundatii izolate sub stalpi din beton armat Forma acoperisului va fi compusa din patra ape avind la coama pe directie longitudinala un luminator, inchiderile perimetrale vor fi realizate partial din suprafete vitrate si partial din panouri usoare din tabla termoizolante. (OB. 4: LUCRARI NOI — CORP CENTRALA TERMICA. [ARHITECTURA ‘INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPAR TIMENTARILE INTERIOARE - pereti exteriori din zidarie portanta; - pereti interiori din zidarie 200 mm: - tamplarie interioara si exterioara din pve cu geam termopans = invelitoare tip terasa necirculabila; INVELITOARE = Invelitoare tip terasa necirculabila din b.a. cu atic, hidroizolata si termoizolata; PARDOSELI = Placaje ceramice calitatea I, antiderapante, placi indreptate si rectificate + plinte PERETI, PLAFOANE = Vopsea de dispersie superlavabila,albintens mat, diluabila cu apa, ecologied, eu protectie anti-microbiana, granulatie fina, clasa 1 de rezistenti la uzuré prin frecare umeda, compozitie cu fungicid - anti alge si fungi, nuantabila computerizat + amorsa (REZISTENTA Structura nou proiectata va avea forma rectangulara jin plan, cu dimensiunile de 5,80x10,10m, inaltimea fiind de circa 3,80m la atic si va avea un regim de indltime parter. Structura de rezistenta a cladirii va fi alestuita din zidarie portant, confinata cu stalpigori si centuri de beton armat. Planseul se va realiza din beton armat. indatiile se vor realiza sub forma de fundatii continue sub ziduri, Acoperisul va fi tip terasa necirculabila. ‘OBIECTUL 5: AMENAJARI EXTERIOARE ARHITECTURA ‘Structura rutiera trotuare + 1 © Gempavele prefabricate din beton © 3emstrat de poza din nisip © 20 emstrat de fundatie din balast 34‘Trotuarele vor fi incadrate la exterior cu borduri prefabricate din beton C30/37,de 10x 15 cm, asezate pe fundatie din beton de ciment Cls C16/20.Apele pluviale de pe aleile pietonale vor fi evacuate catre zonele verzi. Panta transversala a trotuarelor va fi de 1% catre spatiul verde existent ‘Structura rutiera cone de acces auto si spatiile de parcare: . 4 em strat din BAI6 5 em strat din BAD 20 20 cm strat din piatra sparta 30 cm strat din balast 15 cm strat din pamant stablilizat cu balast Locurile de parcare si accesele auto vor fi incadrate la exterior cu borduri prefabricate din beton €30/37,de 20x25 cm, asezate pe fundatie din beton de ciment Cls C16/20. Locurile de pareare vor fi dispuse la paralele cu bordura si vor avea dimensiunile de 2.5 x 5 m. Panta transversala a accesului auto va fide 2.5%. Declivitatile longitudinale si pantele transversale atat pentru zona pietonala cat si pentru zonele de parcare si de acces auto au valori cuprinse intre 0.5% si 2.%. Tucrari de colectare si evacuare a apelor: curgerea apelor de pe suprafefele exterioare ale scolii s-a analizat si s-a proiectat tindnd cont de conditiile pe care ke oferd terenul natural si de elementele geometrice in profil longitudinal, Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafetele exterioare ale scolii se va executa tun sistem rigole deschise. Pentru colectarea la suprafafi a apelor pluviale a fost prevazuta 0 rigla dechisa prefabricata cu latimea de 0,3 m. Rigola prefabricata va fi asezata pe un strat de 4 em de nisip si un strat de 20 em de balast. Apele astfel colectate vor fi evacutate catre spatile verzi existente sau proiectate Lucrari de semnalicare orizontala Lucrarile de semnalizare orizontali se vor face conform SR 1848-7/2004 si constau in efectuarea marcajelor longitudinale si transversale dupa cum urmeaza: + marcaje transversale - Jocuri de parcare - sageyi directionale Mareajul rutier se va realiza cu materiale avand la bazi vopsea in 2 componenti sau termoplastie, cu durata de viata de 2 ani. Lucrari de realizare boxa gunoi Se va realiza 0 boxa de gunoi cu usi glisante in vederea depozitarii gunoiului prevazut cu pubele in vederea asigurarii reciclarii selective. (0B.6 RETELE UTILITATI Alimentarea cu apa rece a obiectelor sanitare din cladire si a consumatorilor tehnologici (cazane preparare agent termic, boiler) se realizeaza prin intermediul unui put forat existent in incinta, care asigura alimentare cu apa potabila 3SDeversarea apelor menajere provenite de la obiectele sanitare se face catre caminele proiectate din incinta, iar de aici mai departe catre bazinul vidanjabil, Conducta de canalizare este realizata din PVC-KG Dn 160x4mm find prevazuta cu mufa si gamitura de ctansare. Caminele se executa cu pereti din beton direct pe corpul conductei, fara camera de lucru, Caminele sunt prevazute cu rama si capac din fonta carosabila. (OB.7 AMENAJARE TEREN ‘Anterior inceperii lucrarilor principale ale obiectivului de investitii, sunt necesare Tucrari pentru pregatirea amplasamentului care constau in: = Spargeri si desfaceri ale elementelor de beton existente pe amplasament (placa ba. teren fotbal existent, we tip hazna existent, alei pietonale existente) - Nivelarea terenului natural; (nivelarea terenului ulterior spargerilor si desfacerilor) = Degajari ale corpurilor straine existente pe teren; (degajarca clementelor rezultate din spargeri si desfaceri); OB.8 SPATH VERZI Ulterior finalizarii lucrarilor principale ale obiectivului de investitii, se vor realiza amenajari pentru protectia mediului care constaw in: = Realizarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale de Ia nivelul circulatiilor pietonale si rutiere propuse; - Amenajarea spatiilor verzi prin plantarii spatiilor verzi si lucrari de sem ~ Plantare arbor sigurarea stratificatiilor corespunzatoare necesare nare si udare; Realizarea investitiei se va realiza cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabili, egalitatea de sanse, de gen si nediseriminarea, prin: 1. includerea de misuri pentru imbunatatirea calitatii mediului inconjurator si cresterea cficientici energetice (utilizarea resurselor regenerabile de energie, achizitionarea echipamentelor mai eficiente energetic, minimizarea la sursi a deseurilor generate, precum si ccresterea gradului de recuperare si reciclare a deseurilor); 2. includerea de masuri pentru asigurarea egalitatii de sanse si ratament (adaptarea dotarilor achizitionate pentru accesul si operarea de catre persoane cu dizabilitat? Proiectul ,REABILITARE, MODERNIZARE SI EXTINDEREA SCOALA CU CLASELE V-VIIL COLIBASI, JUDETUL GIURGIU” contribuie la Dezvoltarea durabila, corespunznd necesitatilor prezentului, iri a compromite ins posibilitatea generatiilor viitoare de a-gi satisface propriile necesititi. Proiectul subscrie la prineipiul protejarii resurselor in actiunile realizate pentru a nu compromite perspectiva de dezvoltare local a comunitati Investijia are impact durabil si in mediul economic al comunitatii, pe termen lung. Se va asigura un proces educational modem, desfasurat conform legislatiei si normelor actuale, motor al dezvoltarii durabile pe termen lung a comunitatii, cresterea_eficientiei 56Prin proiect se vor achizitiona: - un sistem pentru producerea apei calde menajare utilizand energia solar: Panoul solar cu tuburi vidate este un incdlzitor solar care lucreazi prin termosifonare si care contine un boiler de depovitare a apei , tuburi vidate pentru fncalzirea pani la fierbere a apei depozitate, suport pentru montajul acestora, si dupa preferinfa, vas flotor, ruptor depresiunesau controller pentru automatizarea finearcarii cu apa a acestui panou solar. Sistemul nu necesita pompa pentru a impinge lichidul si nu este nevoie de conducte intre colector si boilerul de depozitare. Aceste incalzitoare solare pentru apa sunt osolutie simpla, foarte ieftina si sigur de a obfine energie termica de la soare. Sistemul va functiona complementar cu celelalte instalatii termice si sanitare prevazute in prezentul proiect. area echipamentelor mai eficiente energetic Echipamentele IT ce se vor achizitiona prin proiect, vor fi mai eficiente din punet de vedere energetic. Costurile de achizitie ale unui echipament IT nou sunt recuperate prin reducerea costurilor de exploatare. De exemplu, consumurile energetice ale echipamentelor vechi sunt cu 30 — 80% mai mari, in functie de vechimea acestora, comparativ cu consumul echipamentelor din clasa A+. Ponderea economiilor realizate, dar si diminuarea impactului negativ asupra mediului reprezinta argumente decisive pentru achizitionarea de echipamente noi, performante din punct de vedere energetic. De asemenea prin proiect s-a propus iluminatul cu LED. Economiile de energie sunt considerabile: cca 90% fafa de limpile incandescente, 80% in comparatie cu cele cu halogen si, respectiv 60% fafé de Kimpile fluorescente. Produsele de iluminat cu Led au o durata de iafa mult mai mare decat cele traditionale. Proiectul propus urméreste atingerea acestui obiectiv lwand urmitoarele masuri - in cazul echipamentelor IT, certificat de la producdtor care si ateste ci sunt eficiente din punet de vedere energetic; ¢. Minimizarea la sursi a deseurilor generate, precum si cresterea gradului de recuperare si reciclare a deseurilor Se vor amplasa in incinta scolii pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European privind deseurile, care prevede ca statele membre s& isi organizeze sisteme de colectare selectiva a deseurilor, obiectivul fiind atingerea fintei de minimum 50% reciclare a deseurilor, fixata statelor membre pani in 2020. Colectarea selectiva va fi reali plastic si deseuri de stiel Deseuri de hartie: deseuri de ambalaj de hartie si carton: cutii de carton provenite de la diverse materiale si produse (de la mobilier, rechizite, produse alimentare ete), cutii carton de bauturi, hartie de impachetat. Ideseuri de hirtie, tip maculatura: documente, ziare, reviste. Degeuri de plastic: deseuri de ambalaj provenite de la diverse produse, consumabile, de tip folie, PET, alti recipient de plastic. Deseuri de metal: degeuri de ambataj pentru bauturi si produse ali Deseuri de sticla: deseuri de ambalaj de la recipienii pentru bauturi ita pentru deseuri de hartie si carton, degeuri de metal si entare.‘Adaptarea dotarilor achizitionate pentru accesul si operarea de cltre persoane cu dizabilitati rea ce se doreste a fi construitd prin proicet va dispune de rampa de acces si de grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii. De asemenea, se vor achizitiona obiecte de mobilier adaptate persoanelor cu dizabilitati. S-a prevazut achizitionarea a 8 banci scolare individuale cu blat rabatabil si cu dimensiuni reglabile, pentru persoanele cu dizabilitati ‘Asa cum se remarca din planurile atagate prezentului studiu de fezabilitate, se are in vedere realizarea accesului facil in scoala, atat pentru elevi, cadre didactice cat si vizitatorii cu dizabilitati locomotorii ‘Au fost prevazute suprafete tactilo vizuale si placute de semnalizare in alfabetul Braille pentru accesul facil al persoanelor cu deficicente de vedere. De asemenea, se va instala pe computerele ce urmeaza a fi achizitonate prin proiect, un program pentru conversia in fisiere audio, a documentelor salvate in diferite formate, cum sunt fisierele TXT, DOC sau RTF, dar si PDF. Programul va fi descareat in mod gratuit, de pe site-ul www.baum.ro si are ca scop accesul persoanelor nevazatoare sau cu deficiente de vedere, la tehnica de calcul. Astfe! mijloacele de informare si comunicare folosite in timpul orelor de Tehnologia Informatiei si Comunicarii, vor fi accesibilizate elevilor cu deficiente de vedere, sau alte tipuri de dizabilitat 1) lucrari de interventii = descrierea lucritrilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii lucrarilor de bazit: Lucrarile de baz pentru aceasta constau in: = demolarea partiali a unor elemente existente: usi, ferestre, scari de acces, demolari partiale si descoperte ale compartimentarilor exterioare si interioare; = consolidarea partii pistrate din cladirea existenta; si inglobarea — din punct de vedere structural si functional, a clidirii existente, in noua extindere pe orizontala si verticalA, propusa; westitie, in ce priveste interventia pe cladirea existent Demolarea parjiala a unor elemente existente presupune, in functie de tema de arhitectura si concluziile si recomandarile studiilor de teren, pregatirea constructiei existente pentru realizarea obiectivului de investitii prin urmatoarele operatiuni = Demolarealdesfacerea elementelor disfunctionale: scari, pereti interiori si exteriori, obiecte de tamplarie, invelitori, desfaceri de finisaje interioare ale pardoselilor, plafoanelor si peretilor; = Lucrari pregatitoare ale interventiilor de consolidare asupra infrastructurii_ si suprastructurii prin gaurir, taieri partiale si interventii asupra sistemelor portante (stalpi, grinzi, fundatii, placi etc.); = Desfacerea invelitorii, sarpantei si a elementelor componente; ~ Curatarea suprafetelor peretilor, fundatiilor, placilor de pardoseala si plafon; = Se vor desfiinta constructiile parazitare existente pe teren, cat si amenajarile existente neconforme; - Se vor desface trotuarele de garda si aleile existente; = Desfacerea instalatiilor interioare si a retelelor din incinta; 38Consolidarea cladiri existente si inglobarea acesteia in obiectivul de investitii se va realiza in etape succesive, ulterioare operatiunilor de demolare partiala descrise anterior In prima faza dupa finalizarca demolarilor, se va continua cu luerarile de consolidare s pregatire pentru extindere pe verticala si orizontala a infrastructurii si suprastructuri dupa cum urmeaza: In functie de etapizarea stabil idin propunerea de suprainaltare, rezulta necesitatea de a consolida claditea existenta si pe directia longitudinala, atat datorita sporului de incareare ce rezulta din wecerea lao clasa de importanta superioara cat si datorita sporului de incarcare; in ceea ce priveste planseul se poate observa ca acesta este la limita de siguranta conform normelor de la acea vreme si sub limita conform normelor prezente. Acest planscu nu mai poate suporta un supliment de incarcare datorat unei_mansarde suplimentare; fundatile existente sunt suficiente pentru situatia existenta, dar in lumina executiei tunel supractajari rezulta necesara camasuirca acestora in vederea sporirii capacitait de descarcare a sarcinilor pe teren; fundatiile continue existente se vor consolida cu doua fete de beton armat de minim 15 em pe fiecare parte, in functic de tipul sarpantei propuse. Latimea exacta se va determina la momental elaborarii proiectului de interventii structurale; consolidarea structurii in vederea aducerii in parametrii de siguranta in ceca ce priveste preluarea incarcarilor seismice:toti peretii portanti se vor teneui cu tencuieli de mortar armat de clasa minim M10 (marca M100), pe ambele fete. In tencuieli se va dispune 0 retea de armare cu plase legate cu diamentrul 8mm/150mm/150mm $500 cu bordarea golurilor cu minim 2/10 $500. Consolidarea placii de beton armat se va face printr-o suprabetonare legata cu Coneetori de hunecare de planseul existent in vederea sporirii capacitatii portante pentru preluarea noilor incarcari, Suprabetonarea se va efectua atat peste planseul monolit existent cat si peste fasiile cu goluri in zona claselor; Suprabetonarea va avea grosimea de 10 cm, Se va executa cu beton de agregat marunt si se va elicopteriza de asa natura ineat pentru finisaj sa nu mai fie nevoie decat de o corectie cu sape subtiri(sub 1 cm); Se recomanda, avand in vedere rezistenta scazuta a fasiilor cu goluri, ca solutie fltemnativa, armarea suprabetonarii continua, ca strat independent capabil sa pret incarcarile ce ii revin din elementele de la partea superioara si din efectul de saiba; ‘Armaturile verticale din cmasile cu mortar executate in vederea consolidarii zidariilor se vor ancora in suprebetonarea planseului; Grinvile din beton armat se vor camasui sau se vor dubla ca grinzi din otel rezemate pe pereti_ portanti in vederea obtinerii capacitatiiportante nevesare sustinert activitatii din mansarda; Suprainaltarea se va proiecta conform temei de arhitectura in solutie usoara (lemn, ciel) cu rezemare articulata pe elementele verticale portante (pereti structurali din zidarie) Inchiderile si compartimentarile la mansarda se vor executa in solutie usoara; ita, simultan sau ulterior lucrarilor de consolidare, se vor realiza jnterventile asupra arhitecturii si instalatillor constructiei existente dupa cum urmeaza Peretii exteriori si compartimentarile interioare vor fi realizati utilizand urmatoarele stratificatii, obiecte de tamplarie si finisaje:- Pereti exteriori cu urmatoarea stratificatie: zidarie portanta de caramida existenta + termosistem polistiren expandat 100mm + placi fibrocement pe sistem de fatada ventilata = Pereti interiori din zidarie portanta de caramida - _ Pereti interioti din gipscarton dublu placati, cu vata minerala, pe structura metalica usoara placati cu foi de gipscarton in concordanta cu functiunea spatiilor (rezistent la ‘umezeala in spatiile umede si rezistent la foc la peretii cu impuneri RF) - Placari useate ghene, instalatii, etc cu placi gipscarton rezistent la umezeala pe structura metaliea usoara cu vata minerala - Tamplarie exterioara de aluminiu cu rupere de punte termica, eu geam termopan, cu gaz inert, low-e incl. pereti tip cortina - Tamplarie interioara de aluminiu fara rupere de punte termica = Tamplarie interioara de lemn + protecti = Usi RF dotate cu bara antipanica si sistem de autoinchidere = Panouri compartimentare HPL la grupurile sanitare = Vopsea cu luciu matasos pe baza de latex sintetic, diluabila eu apa, ecologica si cu ios slab, inalt grad de alb, foarte rezistenta la curditare, la dezinfectanti pe baz de apa si la agenti de curaare casnici, uzura prin frecare umeda: Clasa 2, granulatie fina + amorsa: = Vopsea de dispersie superlavabili, alb intens mat, diluabila cu apa, ecologica, cu protectie anti-microbiana, granulatie fina, clasa I de rezistenta la uzura prin frecare umeda, compozitic cu fungicid - anti alge si fungi, nuantabila computerizat + amorsa = Vopseluri similare vor fi utilizate si pentru finisarea plafoanelor; - Placa} faianta indreptata si rectificata, diverse culori, calitatea I, rect indreptata - la_grupurile sanitare ficata si Pardoselile vor fi finisate utilizand: - Placaje ceramice calitatea I, antiderapante, placi indreptate si rectificate + plinte = Covor PVC antibacterian si antifungic min.2 mm, trafic intens = Piatra naturala - marmura calearoasa antiderapanta istem de incalzire in padoseala = Sape suport, egalizare ete Finisaje exterioare vor fi realizate din: = Tabla faltuita = Placaj fibrociment = Tencuiala decorativa soc Profile / glafuri / frontoane / ancadramente etc, diverse latimi din tabla metalica zincata vopsita electrostatic, rezistenta UV Acoperisul si invelitoarea, in conformitate cu solutia optima recomandata prin expertiza tehnica — va fi realizata pe structura usoara din profile metalice HEA — invelitoare cu urmatoarea stratificatie: tabla faltuita + astereala pe suport sipci si contrasipei + covor de ventilare + izolatic termica vata minerala min. 150mm + placi OSB + bariera de vapori + placare gipscarton pe structura metalica usoara, = descrierea, dupa caz, a lucririlor de modernizare efectuate in spatiile -onsolidate/reabilitate/reparatesIn interiorul constructiei existente, ulterior Iucrarilor de consolidare a suprastructurii_ si infrastructurii, elementele verticale si orizontale (pereti, plafoane, pardoseli, scari ete.) vor fi refinisate in conformitate cu prevederile si normele in vigoare, ‘Suprafetele interioare ale peretilor eat si plafoanele vor fi finisate dupa cum urmeaza: = Vopsea cu luciu matasos pe baza de latex sintetic, diluabil& cu apa. ecologic si cu miros slab, inalt grad de alb, foarte rezistent& la curdjare, la dezinfectanti pe bazd de api si la agenji de curd{are casnici, uzurd prin frecare umeda: Clasa 2, granulatie fina + amorsa: Vopsea de dispersie superlavabila, alb intens mat, diluabila cu apa, ecologic’, cu proteetie an-mirobiana, granulate fina, clasa 1 de rezitent la wzur prin frecare - Placaj faianf’ indreptata. ata, diverse culori, calitatea I, rectificata si indreptata - la grupurile sanitare Pardoselile vor fi finisate utilizand: = Placaje ceramice calitatea I, antiderapante, placi indreptate si rectificate + plinte - — Covor PVC antibacterian si antifungic min.2 mm, trafic intens - Piatra naturala - marmura calearoasa antiderapanta = Sistem de incalzire in padoseala - Sape suport, egalizare ete Finisaje exterioare vor fi realizate din: ~ Tabla faltuita = Placaj fibrociment - Tencuiala decorativa sock - Profile / glafuri / frontoane / ancadramente etc, diverse latimi din tabla metalica Zincata vopsita electrostatic, rezistenta UV Invelitoarea va fi realizata din tabla faltuita. Se vor reface integral instalatiile electrice, sanitare, termice care vor funetiona ca un tot unitar cu extinderile pe verticala si orizontala ale constructiei existente. Vor fi realizate sisteme noi de control si comanda a instalatiilor obiectivului de investitii: TEG, centrale termice si de ventilatie, grupuri de pompare hidranti interiori si exteriori, unitati de comanda si siguranta a sistemelor pentru avertizare de incendiu si supraveghere. = consumuri de utilitat ecesarul de utilitati rezultate, dupa caz in situatia executarii unor lucrari de modernizare Va fi prezentat in cele ce urmeaza. estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati Nu este cazul. 61g) situatia existent a utilitatilor si analiza de consum: Tn prezent, terenul pe care este amplasat scoala este racordata la urmatoarele utilitati: = Retea apa — put forat existent; = Retea canalizare — bazin vidanjabil existent; = Retea electrica ~Bransament energie electrica 0,4 KV — EXISTENT = necesarul de utilitiqi pentru varianta propusd promovatrii BREVIAR DE CALCUL ‘Necesarul de apa potabila pentru consum igicnico-sanitar Determinarea debitelor de clacul si dimensionarea conductelor instalatiilor de alimentare cu apa potabila rece, apa calda de consum hidranti, s-au facut conform STAS 1478-90 si a nomogramelor uzuale de calcul, dupa cum urmeaza: Debitul de apa potabila aferent consumului Nr. consumatori (N) Debite specifice __|menajer se va asigura din reteaua publica de apa Personal/copii pe zi qs=20 Vomzi jecesarul de apa, calculat conform STAS 1478- Personal/copii pe zi (Qs=20 Vom zi ocean eat Personal/copii pe zi Qs=0 Vom zi ersonall 3 scolaril 6S 00 Consum mediu zilnie Q.zi med = 5 (qsxNy/1000 [me/2i] Qi med = 3.56 Consum maxim zilni Qazi max = K zi x Q zi med [me/7i] ack Qamx=427 foe unde K zi = 1,2 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic) Consum orar maxim Qorar max = (1/24) x Ko x Q zi max [me/h] Q orar max = 0.50 {me/h] unde Ko = 2,8 (coeficient de neuniformitate a debitului orar) Dimensionarea conductelor de apa rece si calda s-a facut conform STAS 1478-90, cu relati qe=axbxex VE [V/s], unde E=E1 +2, El = suma cchivalentilor bateriilor amestecatoare de apa rece si apa calda, E2 suma echivalentilor bateriilor de apa rece, a,b,c = coeficienti. a = 0.23 b = 1.00 ¢= 1.80 qe=2.37 [Vs] Presiunea necesara s-a determinat cu mH20 formula: H nec = Hg + Hu +H lin + H loc mH20 [mH20] unde: H g = 5.00 mH20 mH20, H lin = 2.80 mH20 1.40 2.20 Rezulta bransament = _teava PEID 50mm Instalatia de canalizare menajera Debitele de ape uzate menajere care se evacueaza in reteaua de canalizare, Qu se calculeaza cu relatia (conform SR 1846-1:2006, respectiv SR. 1846-2:2007): Qu = 0,8 x Qs In care Qs - debitele apa de alimentare caracteristice (zilnic mediv, zilnic maxim si orar maxim) 62Asti Debitul zilnic medi Qu zi med = Q zi med x 0,8 [me/2i] Qu zi med = 2. ax x 0,8 [me/zi] Qu orar max = Q orar max x 0,8 [me/h] [me/zi] Qu orar max = 0.40 [me/2i] [me/h] Debitele de ape uzate menajere care se evacueaza in reteaua de canalizare, Qe se determina cu relatia Qe = Qs + qs max [V/s], unde: Qs=axex Es Qs= reprezinta debitul corespunzator sumei echivalentilor de debit E = reprezinta suma echivalentilor de scurgere qs max= reprezinta debitul specific cu valoarea cea mai mare dintre obiectele sanitare qs max = 2.00 a= 0.35 ¢= 0.70 Qe=5.65 [us] Debitele de apa pluviala La dimensionarea canalului proiectat s-au avut in vedere prevederile: STAS 1846-1 si 1846-2/2006 - Dimensionarea debitelor de apa de canalizare. Principii de proiectare. STAS 3051-91 - Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 9470-73 - Hidrotehnica, Ploi masive, intensitati, durate, frecvente, Alte STAS-uri si normative in vigoare, Calculul_debitelor de _apa_pluviala a) Pentru acoperisuri suprafata de colectare S [mp firecventa de caleul a ploii= 1/1 intensitatea ploii de calcul pentru o durata a ploii de 10 min, sio frecventa f= 1/1; 1 [Vha s] =190.00 20.00 [mp] coeficient de debit o 0.90 debitul de calcul qe = 0,0001 x Sx fx 0 [Vs] ac = 32.83 4c = [Us] 118.20 [me/h] b)Pentru teren m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care tine seama de capacitatea de imagazinare in timp a canalelor si de durata ploii de calcul, . m= 0,8 - pentru t 40 minute (STAS 1846/2/2006 pet4.3.1.2) m= 0,9 - pentru t > 40 minute (STAS 1846/2/2006 pet.4.3.1.2) © - coeficient mediu de scurgere aferent ariei S (STAS 1846/2/2006 tabel 2) terase de blocuri betonate cu carton asfaltat b1=0.9 Tl pavaje din beton cu asfalt 1 = 0,85-0,9 IM spatii verzi 1 = 1,0 1 - intensitatea ploii de calcul, functie de frecventa f si de durata ploii de calcul , conform STAS 9470/73 S - suprafata de pe care se capteaza apa (hectare) § =0.00 Qe= mx @xSxI [Ns| i) 0.00 Qe = m x @ x $ x I [me/h] [me/h] 0.00 Echiy. defiebit [= hiitor 63echivale Nrert|Denumire obiect [Nr {EI lez lI Ez obiect 1 |lavoar bs 0.35 9.80 2 |spatator 1 1.00 1.00 [3 [eada baie 0 1.00 (0.00 4 [eadita dus 7 0.50 3.50 [5___|pisoar 12 0.17 2.04 6 Ibideu 0 0.35 (0.00 [7 |vas closet 33 0.50 16.50 1s |chiuveta o 1.00 [0.00 lo |masina spalat rufe [0 0.85 [0.00 10 __{hidrant stropit Dn 20 [0 3.00 0.00 11 |robinet stropit Dn 20 [0 1.25 0.00 [rotal [14.30 [18.54 le= [32.84 Nrert[Denumire obiect Nr. [Ech.scurg| ¥ echiv.| qs calcul object 1 favoar bs foso [i400 [0.17 2 |spalator i 00 _fi.00 [0.33 5 |eada baie 0 2.00 [0.00 _ 0.66 ls [eadita dus 7 00 [7.00 [0.33 Is soar 12 fois [1.80 [o.os (6 ___|bidew 0 oso [ooo _[o.i7 7 |vas closet 33 [6.00 198.00 [2.00 Is |chiuveta lo 1.00 [o.oo [0.33 [9 _|masina spalat rafe [0 1.50 [o.00 _Jo.so 10 __|masina spatat vase [0 2.00 [0.00 [0.66 11___|vas closet ta inaltime [o sso fooo [iis [rotat 221.80 las max = [2.00 BREVIAR DE CALCUL INSTALATI TERMICE, Baze de proiectare a) SR 1907/1997 - privind temperaturile de calcul ext pierderilor de caldura, conform art.4.1 — 113-2015 b) SR 1797/2014 - privind dimensionarea radiatoarelor c) Necesarul de caldura a fost calculat conform SR 1907/1997 ) Temperaturile interioare s-au stabilit conform SR 1907-2-1997 €) STAS 6648/1,2 —Instalatii de ventilare si climatizare f) Normativ 113-2015 — Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de incalzire centrala re, interioare, zona eoliana si calculul 64Rezistenfele termice ale elementelor de constructie: —_ pereti exteriori R= 185 mKW — ferestre R=0,70 m"K/W = acoperis R=2.78 mK/W — sol R= 158 m'K/W Investitia se gaseste in zona a Il-a de temperatura: te = - 15°C si in zona II eoliana. A. Instalatia de inedlzire Pierderea de caldura prin transmisie Q T se calculeaza cu relatia : OT=Sxmxkx At [W], unde ria suprafetei fiecarui element de constructie [m2]; m= coeficientul de masivitate termicd al elementelor de constructii exterioare conform STAS 6472; k= coeficient de tranfer termic [W/m2grd]; At=ti-te [oC], unde: 1; =temperarura interioara de caleul [°C} 1 = temperatura exterioara de caleul [°C Ry = (Stx Atma) / OT [m2grd/W], unde : St= aria totala [m2]; Q rea = OT x EA [Wim2grd], unde: A, = adaos de orientare (%]: A, = adaos pentru compensarea efectului supratejelor reci [6]; EA = suma adaosurilor [%]; Qu ~0,36x Aux nx At [W], unde 0,36 = pierderea specifica de caldura la deschiderea unei usi exterioare [1/ mp}; ‘A, = aria usilor exterioare care se deschid [m2]; jumarul deschiderilor usilor exterioare intr-o od, care depinde de specificul eladirii Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat se calculeaza astfel : Oil =(ixlxv¥341+ Qu) x (1 + Ac/100) [W], unde: i =coeficient de infiltratie prin rosturis lungimea rosturilor usilor si ferestrelor[m]; iteza de caleul a vantului nao = numtirul de schimburi orare de aer necesar in [m3/s/m3}]; ‘V = volumul incaperii [m3]; Qi2=(nxVxpxepxdt+ Qu) x(1 + Ae/100) [W], unde: p= densitatea aerului [ke/m3]; cp =caldura masicd a aerului la presiune constanta [kek]; Qi=max (Qil :Q i2)[W] Qiotal = QT+QifW] pere din conditii de confort fiziologic Bilantul termic (necesarul de cAldura): 0. pentru incalzire cu radiatoare 170 kW 1, pentru incalzire in pardoaseala 55kW 2. total necesar Qet 225 kW Puterea termica a cazanului pentru incalzire: Pez = Qet /nixn n= numar cazane n= 2 ni - randamentul instalatiei nim nez x net x ne ez - randamentul cazanului nez = 90 % 65