LOT MAES. (AOD DUT wANPT, gunzyaes jeried ariipy TI “10A IGLLVULSININGY ViNILLS is ALLVALSININGY Ldaud TeINYS NVOI BC AINA FONTReferenti: Prof. univ. dr. Pelici Roman Doina Prof. univ. dr. Nicola Tordan | SANTA, TOAN, Drept admsinisteativ si stiinta administratiel / Toan 3, ~ Sibiu: Alkna Mater, 2009 Bibtiogr. | ISBN 978-973632-562-5 ( ‘Vol.2.~ 2009, Bibliogs.. [SBN 978-973-632-570-0 342.9(498) in Editure y Alma Mater” Sibi 1550327 - Romina tel, 0269-234332 fax, 0269 - 234332 won ei amnsibiv.ro gratia. sn@grnail.com CUPRINS PARTEA a IIf-a. ACTIVITATEA ADMINISTRATIEL PUBLICE -.....- § 1. Activitatea executiv’ — forma (functie) fundament activitate a statul § 2, Formele concrete ale activitatii executive § 3. Decizia administrativ’ § 4, Activitatea decizionals a admini § 5, Cercetarea acti i publice executive gi a deciziei administrative ... TITLUL V. FORMELE CONCRETE ALE ACTIVITATI EXECUTIVE... Capitolul XILL, Actete de drept administratiy .... Sectiunea 1. Generalitati privind actele de drept administrativ 1.1. Denumirea actelor de drept administrativ 1.2. Definitia actelor de drept administrativ .. 1.3, Tristturile actelor de drept ad 1.4. Reginnul juridic al actelor de drept ac Seefiunes 2. Elementele actelor de drept administrativ ....... 2.1. Voinja manifestatd in temeiul gi pentru realizarea puterii de stat cee 22. Obiectul actelor de drept administrativ a 2.3. Motivele actelor de drept administrativ 2.4, Organul emitent al actului juridic Be 2.5, Termenul gi condifia tn actele de drept administrativ .. Sectiunia 3, Condifile de valabilitate ale actelor de drept administr - Eniterea actelor de cite organele cv competent decizionala ... 3.2. Conformitatea actelor de drept administrativ cu forma prevazuti de lege : 3.3. Conformitatea actelor de drept administrativ cu continutul Tegit ----sseesseeeseee ‘i 3.4, Conformitatea actclor de diept administrativ cu seopul Tey Secjiunea 4. 4.1, Caracte 4.2, Caracter Lal actelor de drept administrativ 43. Caractenil obligatoriu al actelor de drept administrativ 2 u ir 3 17 20 23 27 27 27 27 28 29 30 32 32 37 39, 41 44 48, 58 60 a 6 63 nzt a ssi Pst esl wee ‘onnensrupurpe zoj9ioes)u09 wHoIpsimns “Es zt exe F -onnensrunupe aysesiues ap tndi, "2's Ist soso gsupsaud iz z snupe sojar98s1U09 BUNIiON ‘T'S orl orpumnf sojayo9y2 earapil (zz et anensruruape idezp 9p 30} YISEI.) “OI eaUitTIaS Lvl yexjssutuupe injnsinoas # azeuoFinos ap tanp200%d “¢°6 sel ert wee inadoxp ap nes 9| sp elude el rp =p nodes Un ot get et ust oet Liz 2 1600 2p AIW “TP muupe rorinaax aouni0g “€'S ++ gantomsturmupe frinoaxe (moaIqnS C's vie bie ze yesnpaoord au04 “SL yunupe ydaup soz cou attest auH0g “FL soz waIBOA “EL, voz oseiogiea ‘ZL £07 varareqzog “1'L £07 rensuuse yoyp a9 sete vaundopy *, wauitio9s cor anensiuupe one oxezifwas ap 93249409 9ULA0) TY “ATX IMoHdED oot tz ses gpaygeaquog if anes 2 adoyp ap a19PY TET S6 861 coe : : ‘araind +6. ersten $6 “7s AenstuUNpe rdaup ap 40}2198 961 a ‘eanenstutupe wpoooid po! ‘os ap Npado.d ye wdiouud 61 se npeoosd 8 8 ayers vs sg £3 08 08. OLPARTEA a IV-a. : CONTROLUL ACTIVITATH EXECUTIVE ... TITLUL VE. CONTROLUL ADMINISTRATIV ... Capitolul XV. Generalitati privind controlul asupra Capitolul XVE. Clasificarea formelor de control administratiy. § 1. Criterii de clasificare coe § 2. Controlul administrativ intern Controlul intem general . 3.2. Controlul exten specializat Capitolul XVIL. Tehnica controlului administrativ de control § 5. Rezultatele (efectele) contro TITLUL VIL. CONTROLUL NEADMINISTRATIV AL ACTIVITATIL EXECUTIVE .... Parlamentului asupra admini pul § 1. Notiunea controlului parlamentar § 2, Caracteristicile controlului pariamentar § 3. Ctile de infaptuire a i parlamentar - § 4, Procedura con parlamenter parlamentar § 6. Avocatul poporu! fi es ist avocatului poporului : de fond ale activitsti de verificare a respectarii 29 231 231 231 233 234 238 24a 242 242 244 246 247 249 284 254 255 256 259 261 263 263 263 264 266 266 268 269 269 270 6.3. Con de avocatul poporului 6:4, Solutile dispuse de avocatul poporul ” publice § 1, Aspecte generale privind controlul judecitorese asupra LL. Noiunea, defi $i formele contenciosului administrativ roman ji 1.2, Necesitatea controlulti judecatorese asupra activitatit executive 1.3, Caracteristicile generale ale controlulti judectorese asupra administratiei publice R § 2. Controlul judecdtorese direct al actelor administrative in temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 mntrolului judecatoresc direct asupra actelor 2.2. Exceptiile de la controlul judecatoresc direct asupra actelor administrative previzute de legea contenciosulut administrativ 2.3. Cazuri speciale de aplicare a legii contenciosului administrativ sau a unor prevederi de contencios special 2.4. Procedura controlului judecatoresc direct asupra actelor trative bazals pe Legea contenciasului strativ controlului in anulaze. 2.6. Executarea hotirdrilor judecatorest judiciare de atac in contenciosul administrativ. judecitorec anupra fapelor administrative ilegae in Legii contenciosului administrativ ile contzolului judiciar asupra faptelorilegele 3.2. Procedura gi efectele controlului judiciar asupra faptelor istrative ilegale : dintre actiunile in anulare si obligarea la masuri cu actiunea in desp&gubire ... § 4, Controlul judecdtorese special pe cale direct’ 4.1, Necesitatea controlului judecdtoresc special iui judecitorese special 4.3. Cazurile de control judiciar special 4.4, Clasificared actelor dupa subiectul lor 273 275 298 278 218 286 291 296 296 318 330 340 352 353, 356 358 358 364 366 368 368 372 374 376gorland JGLLVULLSININGY VELVLIAILOV e-TEL © VALU vey abe er fey see oe ole 9LE oe anuoues an ‘> § pe eateastyees)“¢§ urmpe epUsU °Z § ee oowaspaany “19 owes “XX Ihr jordey fe feucrivanesnuoa tuarce3e9 BI joue 2youtiomtoja 16 oqamugswL“€ § . {euoy}uanwnu0s iuty uj vaszowey 2 § waxopundses ajesoue8 aroadsy “xx MONI * ALLVULSININGY TNLAIUG NJ VANAINAISYY WAU PELUCapitolul XU. Introducere in activitatea executivi § 1. Activitatea executiva ~ forma (funcfie) fundamentala de activitate a statului sa. de forma fundamentala de activi se intelege o anumita gropa de ac n ansamb! are _a_lor, care determina apat n cadrul apa de stat" prezenta unei acti un primar emite o autorizatic” pent,a ue rune rdoap op soos “ge 18 naBEOL AL -9¢z got “utsunong ESL IURBEDY eI <éoxet“ptomnang ‘ed 5¢ tunapa edagp ap 1u2u2.9 "20280Y TS, unt ojerdey “EZROULIG; (unyrodex_s0ys098_nanushuog je81]q0. 18 zojLudeap_v)~SS%puN] sopEMBsOdes 3S varvomfipout “wilieds guldLiaysp ald opmeMlordw [soos auanIOuDy 1S aydey onponT os oueuT sannooxo pinaration aye ayas9tio9 ayouts0dt“Z § ISPD RUSS UT TpdoId pow Uy Psu Died ap aiaHupasUOD op Bia] Wid “SoipLinl Siow oTye wo TUTTLE ‘olondtt Wl WATaz|waT OS 3F ype ap sTwToaxo [awe - {o[ERISUIRILIDANBOU 10) soyje ae Ssipunl 1 aorzyy 70] 2yso-puys Tourye ASIP Sp oSSTqns ‘STeHSToaTp o1ear o-auy 1S mnrfezado 1$ sorpun-yerrareus uesiro Me op _TuRTISe “eheAs ii poguorwrs40 2182 ~ 5 jou saqgeie ui ‘Boy vaveuanoe op ariqasoop aids “2891 re TOUT EARN se uaun9p i Woup sanyo SH] sp Ter Nes saldKT pes (oun wzeq WT ay TaNpURDSS PUTTSATSAMT “Dyoayap 2989 - 180 soon und preaztioroesvo 9s zannoaxa FayItanoe “Japsy “Anyistso| qwoind B erpyoxxo op TOT roads uy “i$ waynyeis ope pyeiuauropury Hentanoe anv 9p “[e194a3 v4 ‘osaqasoop 0 oreo ,1mTUESEN pjaun 9x2 sorjgnd jotfensturupe e pannooxe voRIAOY, f SPOTTERS BOTAN Wurdoy pupwuazaider Wo -wEIEpIsu0D SGU efensTMUape 19 RIOT —ATOU —SMSTOYS_Uwes|ea) FRAT Srenvape SOTOTEATUCRIS NEFA WENTSTT Tawi wanwina—xo oipjnoexe uy woiound “eoustias? SCT ~anyseisor THiNUIDISTS | i Pieseoau yoROyerTawTIO Spas SROTPTOS ap —FaUMTjON’ —souoezTIEsIO iguanod som woreneysep SMEs eH jaye 20170 [OTe ap ko “oreaissoad no “oumdnsa1d TarSU0. ap #39 1S 1g DISIMpUOS op USS THE EANROIK wavET “pznea uy emsgur yeydope & ‘avo {nao 1oLedns oysez9} njRuNBI0 spa}oU ap Fig} aveIRox9 ap 198 29 aliysuos as ys ood ‘OLIgJUt UEBIO ie} oxeye vo o1ede aro pisonpuos 9p 198 UN suas 300" Uy °2/ ay wyuodss ou seo u] ajuuayos op jrua ‘ap nes aionpuod op yiNsgUE pu vo funtfow aun voLeIoa1dy aaj ap pinzgaaid edloury us aununa ap HagsB0K, 19 oxBINOND 9p DEH jeUHIOU aIIMOY e1IONpUCo ap aretANOe oO zyUIZosdas ‘pjduioxa ap ‘japsy “ollnaax op s0js}9e valwziyvar 1S vomdope no quayusogues aisonpuoy ap aye vidope weod os Bs ueSi0 Seimjooe (njoatw B] eo vareN|EgISOd YSU IPMIOX NU viseowfapte juridice materiale)!2. Paptele juridice materiale (numite i fapte actiuni ilicite, Avantajele acestei clasificari ar consta in principal in urmatoarele: ~ evideniaza unitatea dialectica dintre evenimentele naturale si actiunile umane ca transformari aduse lumii materiale Inconjuratoare, fara intentia de a produce efecte juridice; ~ in dreptul administrativ actele juridice ocupa o pondere mult mai mare, in cadrul faptelor juridice, decat in alte ramuri de drept, motiv pentru care ele trebuie sé apard ca 0 categorie principala si distinct& atat de evenimente cat si de faptele material-juridice; ~ in sfarsit, utilitatea gruparii unitare a evenimentelor cu actiunile umane rezida si din faptul c& uncori ambele categorii pot determina unele efecte juridice identice (de ex., in cadrul dreptului civil, decesul natural al unei persoane fizice si infractiunea de omor, produc aceleasi efecte juridice in materia succesiunii). in cadrul dreptului administrativ, tn mod similar, se poate declanga raspunderea organului administrativ'? atat pentru actele sale ilegale cat si pentru faptele ilicite fara ca si trebuiasc& dovedita culpa autoritatii de stat intocmai ca gi in cazul raspunderii obiective (fara vina) pentru producerea unor evenimente naturale (de ex., raspunderea asiguritorului pentru bunurile calamitate supuse asigurarii prin efectul legii). Actele juridice sunt manifestiri de voinfa ficute cu intentia gi in scopul producerii amumitor efecte juridice in acord culegea gia clror realizare este garantatd, la nevoie. prin forja de constrangere a statului, in _dreptul administrativ asemenea acte pot fi_nonmative (regulamentele, de ex.) gi individuale (autorizap ateriale sunt acele imprejur producerea unor efecte juridice in baza normel existe ommanifestare de vointi ficuta in scopul producerii acestor consecinte. Ele includ evenimentele naturale gi actiunile umane, i 1958, p.16-17; idem, ie", SCE Zontravenfionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savargu Tapiei™, Gimpul find un_eveniment care Inlaturd_rispunderea juridicd. Faptele,(activitatile) licite se caracterizeaza prin aceea ca, find in concordanta cu interesele statului, apar ca actiuni permise. Astfel plata impozitelor sau a taxelor datorate de o persoand fizic4 o poate efectua 51 un alt subject decat cel legalmente obligat la indeplinirea ci, iar_prin_efectuarea_plafii_se_stinge in mod legal obligatia reprezinti dows forme concrete gi tipice de realizare a_activitatii executive, generatoare de drepturi si obligatii, constituind izvoare ale raportului juridic administrativ. In activitatea executiva se mai intalnesc gi alte dou’ forme concrete de activitate si anume actele Politice si operafiunile tehnico-materiale, care la un loc formeazi categoria faptelor nejuridice, cu o mare pondere si un mare rol, mai ales operatiunile, in activitatea curent’ a admninistratiei de stat Actele politice re janifestirile unilaterale de vointa ale_administratiei_publice facute in scopul producer unor efecte Politice, nesusceptibile de indeplinire prin forta de constrangere ‘a Fezonanfa social proprie ca unmare a pozitie! Si prestigiulut organului de stat de ta care emana (de ex., declarajiile le tehnico-materialé (de ex., avizele) sunt o forma coucreti de manifestare a activitajii executive care produc simple eft sale necesare, de cele main egitinii, adoptarii, executisii gi controlului actelor de drept administrativ. Actele juridice, actele politice, feptele material-juridice si operafiunile tebnico-materiale sunt cele patru forme concrete de Awe 13 alin. {in Ordowana nr, 22001, eu modi uterioae2]a9.2uns wind) TZSp SWUM SALTRNSTUILIpE 81S" BSE TS TO EpUTyUOS frebep syuma APES 5s nu PAHENSIUIUIPE Vizop suas yuLN Wp isooe Ol “Anes ueuta Bs [RID BO PLIIPUOD no ‘epursdno | axvo od raluroA [= TEATETA nes “lun frusoeseo ap Wo arvowgurbsede ydasp ap emuses ap 1UOLHPUT (rage giutzoidar panensiuupe vzioep suBNSE: oIpUNE suds ‘up “orpumnf-yerroneus ydey coun vung 18 yo SxPUMNE Joe uN BULIOY Yee yoBIquit a9 a0IpUINf 919949 ap sOoNperd [euO! rensiarurpe erzioep Bim] otpunt suos uj “S[EUORGOA TBSOsTUwU aidsr sjeoy Teor, (orpunl-jerrarcux rydey 1S yleLroyes fod mage ‘opunt ruse) SATINGONS MEAHoe jed_9yso_—no ties ApeNSTUTINpT yradey_TO mijou [v Sie] Wr [So [suds Uy ‘ssTqnd nes wis io pou weMp "spsowO TUT Sy a8 WERT TEIOGITOP TE UA To wap A189 vIZIoap GueUrodeuRIa) onpuod wh vaneziue3. wstioa aro 18 auvouayxe 1 arousdns sanyod adgy un eo SRSUIJSH 95 [erers anenstemupe jrydyy ‘atznjouoo wl jesou08 ynsorow no viuepsooueD ezasodo ys aMgoN “x pampmdjse up ‘axeo muyued anous ‘o1motoos wBeanuL S yzvess4 waneo uy ojsioe “garnodunp ‘fo ‘elon sorsvoe viwrapfour qns peo 90 Drarooigns 1$ gyuorTWD vayeILOINE aNuIP s[LiNZode seop puysosowt porpunt sion ajduis vo Teun ayezapisuoo y rod nu ojenpiAtpUt ergo axuenstuTUpe 319108 “vae08 9. pwerdye ‘ariensionmpe ud optin! ewziqear 201 yerousd yndoos no areytunieyu0o a uy ‘ayy ES oIngen vaIsooe ‘ANENSIUTNpE 1d2xp op sojaree aje ttiderd undoas 18 wistxo yoep svryo #8 vo exope Us OuTIgeIS tundoos yurjdapur ap are _gorqnd etien jiamnd anys ap Sipunl seswsuo 16 wntjod woes SHES op sTe|NUUD] aijpodsor “Toriensquniupy exaje jes aueoLNSdHS WO[wA SzazTiwai GS WUNSP wuopsogns iduf un o1so_anensunupe modes jeUSTIeULS ATAU SuASTUBAIO 18 D[eI9OS mdoos JOU areasap ‘ap danenstulupe ajaiduy Tomine T Fe HEU ERop ul Szadrus 05 fay TS wo 900} (-o19 ‘tsleroose ‘ojyuoueMoANsaU dio ‘ootpunt ouzosiod) souMeziuedio suLIoy TOE ETS WHIES B o1eyoIoOs Uy IUDISIXA “OUowzT yow s0anany soytoads wns eanenstammpe sjaidey yaneo wsesoe wig “ATiToos ragiwozosdox oyez{upeio SUEUITT FRAME SF GIES porous sdof un aso anenstumpe jmdez “yes op jortensiuiwupe ajouvdio op autadasuy terou09 my armnosxe op If 2 srezitieBio ap aj90 ad 16 329 ‘aroonpuoo ap aytignanoe vow ¥ BS |p v9 eilfpuoa no soiRZUNdso109 vauU) *,,.,Aneqsiunupe rey ap auauod [MusULIa} qs ainosoUND ‘eannooxe Metatioe a[B axezt| Osemise de premier sau de citre_fosta_delegatia_permanenta_a lor judefene) ca putind avea diverse deoumiri (hotirére, ordin, dispozitie, etc.) Dupa obiectul sau_de izia_administrativa se poate referi la c., desi_nu toate fusiv dela, administratie. Dupa sfera subiectelor cdrora le sunt adresate deciziile administrative, acestea pot fi interne, destinate organului emitent sau sistemuului administrativ, gi decizii exteme, care produc efecte in exteriorul organului emitent sau a sistemului administrativ. fn literatura de specialitate, inclusiv cea administrativa, decizia a fost definita in modurile cele mai diferite. Incercnd s& grapam aceste definitii dup’ scopul pe care il urmareste decizia si dupa mijloacelor avute in vedere la adoptarea ei, objinem mai multe grupe de definifii © prima grup’ este constituita din accle defini predomina clementul psihologic in determinarea deciziei: d reprezint& terminarea normala a deliberarii jntr-un act voluntar’*; decizia este orice modificare de comportament, care decurgand dintr-o (rebuinf’, este declansata dup’ un proces de evaluare in vederea realizarii unui scop prefigurat, cu alte cuvinte decizia ar 6 actiunea prin care se Incearc coneretizarea intr-un anumit sens a Viitorului?; decizia este rezultatul unui proces de gandire desfasurat in vedevea executarii sau neexecutarii unei actiuni?. alta grupa de definitii ate in vedere in special elementul de optiune sau de alegere in emiterea deciziei: decizia este un proces rational de alegere a unei linii de actiune, dintr-un numar oarecare de posibititati, in scopul de 2 se ajunge la wn anumit rezultet®; decizia este un act uman prin care se opereazé o alegere dintre mai multe posibilititi de a actiona, cine nu are de ales nu decide”. O alta grupa de definifii insista asupra caracterului de act de conducere al deciziei: decizia este actul normativ al unui organ conducator”’; decizia este in toate cazurile un act de conducere™; decizia este un instrument de conducere™, ‘Numeroase definitii accentueazi elementul executional in definirea deciziei: decizia nu se reduce numai la alegerea intre mai multe solufii, ci presupune un fntreg proces de informare, evaluare- optiune, incluzind executarea si controlul ei”; decizia este actul deliberat al unui individ sau grup de indivizi, investiti cu aceasti capacitate, prin care se determina natura unei actiuni, agentii, mijloacele, durate si modul ei de executie””, Din analiza diverselor definifii date de rezulté uncle constatiri. O prima constatare care se impune este aceea cf i definirea deciziei nu trebuie inclus elementul de alegere intre dowd sau mai multe variante de solujionare, deoarece unele decizii, cum sunt cele de executie (de ex. in materia stabilirii impozitelor si a taxelor) pot s4 nu confind o asemenea posibilitate. Mai mult, in unele cazuri organul este chiar obligat sa dispun misura previzuti de lege, fara vreo posibilitate de 2 proceda altfel (de ex., in cazul actelor atributive de statut personal impuse de lege, cum sunt diplomele de studii si care trebuie cliberate la solicitare). in al doilea rnd, din definitia decizici tebuie exclusa caracterizarea ei ca act de conducere, intrucat, pe de o parte, nofiunea de conducere are un conjinut mai larg (incluzand, alituri de dreptul de decizie si dreptul de indrumare, coordonare si control), chiar dack decizia este un element esential al activitatii de conducere. Pe de alt& parte, dreptul de decizie poate s& apartin’, mai ales in materie sancfionatorie, si organelor de executie (agent fiscal, agent rutier, agent sanitar, etc.). in al treilea rand, decizia nu trebuie confundata cu proce: decizional care include etapele de pregitire, adoptare, executare si control ale deciziei. A considera ci decizia se defineste prin executare sau control ar insemna c& deciziile neurmate de operatiunea executirii sau a verificarii nu reprezinta acte deciziooale in adevaratul sens al notiunii. Didactics Peaagosic,rss aquroyipost na soi 1S vosezueBi0 pulapd (007/06 10 C987] UP ISEB tonne) wo1euoisu op tignanoe sun eiuarsix@ grmstoo 9s aneasturupe weBi0 1emnj=oe jnjoaru vp TIS “WeBIO iysaoe ye axinoexo 9p Nes roWoNPUOD infor guido ‘Sanensiurupe fanyrexsr nupes wy anoodsoz mfnuedro viiizod op tmygie ‘leo Uingure 9p ati9s 0 are we8s0 ereoay waIsIS imsooe [Rupes UT EWEN WaysIs uN-nu wrojsooe wamednaB “HémO1 ‘goipardun, nu 29 e999 Hetanoe a[dnjnut soun vassreays aorqnd arlensiuiwape aundar myryms zopsouny v gonoesd eozez eo aio “inqnjonuod “txpwsTUpUL sfarnqune ap 1 cundstp yo yoydut ‘osonpos ap puny vo wes un gzvozLIasuIED ToS] bo juSWOU UIP “eq “ervoytOA 9paueBi0 no onzeLe! poder un For lu gyje 95 nu azeo ‘adoadsur ap Jao uns umo ‘aueBs0 aye FOUN TeIyo aqejurparowt 1uns oxe9 raquo ANOUE ‘gfeuoIZtoap ayeNAOe 9940 OP auapuadaput eisixe yod ‘jnjostuod ‘xe Bp eo “Isanpuod dTe aytOLLTaTO pjaun “IgASpE-NUy “o-suENSOI_e ENOP E ap v0 UL JeE ‘oss0NpOD dp muniou wioxs Suaxe v [msownudal yzmodr ead uy YO yuUTEEST zhu ‘oygonptioo or un sSryo} Ne aze9 aueTIO JUN Ze Uy RIA{dUHOD 10] Raieoipurett “Looun “nes fyeoNpuod # BfEUOFnUye exes unduo ‘reo sojsiuausoyo somnyny v BleBo] Bare[NULOY ul woseOIpUT MEL 25 vatlIpsoqns tip ayenjeroods ap openueo audio ayapojso 8 soyarorsrutut pajeyanse gzeajomues 1S guimupul ‘samp jnusAn ‘epISV ‘SiaAgoe 9p s0}0s uN UN EZEa[oNMOD 1S gzwattOpIOON “guMAPUL ‘onpuos J2 ¥o BS-npugZIe ‘nTeWop yWNWe uN-HUY UeBIO Men v arworonpuod eijizod wzeiurjgns 9s osfeistoy wi waAsaiy "YoNUOD 2 1§ oxewnzput op ‘ozeuopr009 ap ‘(aanyeroqr{ap) ajzuorzioap sntfow IP dundwoo as atiensnunupe op WEzI[EaK a1saNpUOD 9p BDIeILANOY “11B9] aszotrot aAquUOL 798 LONE B 6 1OTEBOL B jarouo9 ty azejooxe ap LNsEUL ULad OF “TEARINVVKe e azBZUEBIO OP 1$ eieuoprogns azeonpuod 9p oy tunsgUI Utd exrarjdopus BL asMp amy US pumgen ausdio ep trooiwo zojausHIN ojaI9e Hers UE Lad o1qe}2I°2 ap vivy sorignd ratjensiurwpe so[aue310 erizod seop yzerurigns annooxs" op vounyjou 200m09p ,Rannooxo" pyRuMUap ayeTAHOe Sp glewususepung waLI0] Up syed 9oR} 98 BOBP IwIYD ,axaNPTOo 2P prezuaiuivo 1 sywod aeHANIe BSvIDW “sUeBIO IOJeanoadsas WAS! ies ap yeuuLaIap a1S9 19 [RmMUuoD set xojduso9 JayowseO UM ‘rv yorjgnd eriensiumunpe 9p Biezi|eax a19oNpUOD ap LAPETANOV, ir m9y" aL JI wonIsENPES or" shuaiea’s rnyroers sojtiioury v yonowad voiwzryead 1$ goLOIeZNeZIO pazsonpuos ut “tnjnjonuco 1S teoytued ‘yunnsed “Taiuepia aun od auiqesoap Roms Totensrurupe Jojue8s0 ‘Janse “acy rontioadsar 921908 Wtpup0 Bluaso ur ypIza1 soyqnd fariensturwupe tugyoazop 2jezneD “,gkUoNseadns 9p _imunsut ajajediound bo tnyradaip 9 1S mynweis vormjonzep 9p “Tefoads ur “8 arlonpord ap sopfflejer 1S sojalioy vaxeijozep 9p Heda] supNs 9150 WS Ip Torfensrarlupe ixgijoazop 1S wryzTMeBI0 eUOVs] “onLMOOXO hyatAne prupeo us 18 E2sanjuaooe 9§ 2329 ffoUNL v BIPIOOS woUnLZIAIp 2150 DAMENSIMNUPE JOFoUETIO varEziyeIoeds 1S vaseoyydure wy aInquILOD pavo jediounnd jrsoies “wnjme}s softigwOINe Te yeLoUsT yrupeo UL qeis ap forjensiaiupe poytoads ariizod gumue 0 yiajuoo osortudyyur ‘9 aro aucosied op 1$ ouvBio op oxeus [ruyuinu 18 1g9 tienanoe forssoe TRUM[OA “aAnMoexe UHETANOe MIEYOAZEP voojdure und 16 “a[aye aaupd “yzvazIasesD 9s yuLIodwaIOD vareI9100$ aayiqnd jateaysramupy & geuorZjaep vareHANsy “p § myners v aannoaxe nignanoe aoypoads suind op aorpiunf sojo19e euUIOS Qns astute 112199P ap auoBara 0 pugluazaidar eo asaunzap 98 2[9 ‘Anvnstuupe rdozp dp x0 [9198 eULIO} gns axedope eAnENsiUTUpE JO[IZIO9p [NZe9 Uy “mnmumis B aevtanse 9p ajesuautepury auz.9f 19y$09" a0ixtoads sojundoss warofune nnued aagnooxa ttiguanoe (fupro Wl preziiess ‘oorjgnd Hewoine oun v giulon 9p yreiaqilep PeseIsatuEW pul vo quyop uloind 0 viseaoe aaymusHeupD te1aep [NZ Uf “tsNdoos SuUNUE UL BINOR 2o1gNs mun "BIaKIEP BiUIOA ap oresouCt. 6 puny ¥o “jeloued us ‘usfap enwod as ouos2soap pnsow vSm0y “19121009 p]e stuauoduioo aquouro[9 Youn yrpsay40 wiueLodu ap 16 218}29109 op [ruuautop op axfouny ul pragip Ferzioop yep aluiiuyap oq seinSqjoad doos mun vasezi|ear owSoxguLm 2s arzioop tg “yeLoqyyop sayo8Ato Un axe gNUHIUOD wIMIO, “~IUIOA ap 198 lin 9189 erzio9p “Jans ‘TeuO!ZIoap Myo BaseINB\yUOD UL syPriUasS punuioo aqusuraja ajeun yi(nZar suLdsop Ne-S oI JO[LNRIEISUOS pzoq uy tS soIZio9p op WituIaP TjesIOMIP wzI[eUE WICconducerea si a activitajilor de executie. Primele sunt specifice conducerii organului iar ultimele aparatului propriu, astfel incat apar doua sisteme de activitati, unui decizional sau de conducere gi altul operational sau de executie”, intre aceste doua situdndu-se un al treilea care se interpune, respectiv sistemul informational Accepténd teza ¢, in general, activitatea unui organ se poate grupa in sisteme esenfiale corespunzatoare, respectiv de decizie, de executie gi de informare s analizém componentele acestor sisteme. Sistemul decizional are rolul de a asigura conducerea activita}it organului si finctionarea acestuia prin intreg ansamblul centrelor de decizie detenninate, la randul lor, de modul de aicatuire a organului (epartamente, directii, servicii, birouri - adic de structurile functionale si structurile de specialitate) - ca si de modul de constituire i fumcfionare a organului de conducere. Centrele de decizie reprezinta totalitatea nivelurilor ietarhice de la care se emit decizii, inclusiv cele cu atributii decizionale delegate. Sistemul decizional se compune din ,,intrari” gi din ,iegiri”. wintrarile” sunt starile exterioare care pitrund in sistem sub forma datelor sau informatiilor furnizate direct de mediul social sau prin intermediul sistemului operational sau informational gi la care acesta reactioneazi. Prin patrunderea datelor in organ, care este un sistem reglat (S), acesta Je supune unui proces de transformare nainte de iegire. Procesul de transformare este dirijat de un sistem reglator (R), de regula conducerea organului, care asigurd functionarea sistemului reglat in limitele unor parametri, in cazul nosiru cadrul legal de competenta al organului. Fafa de aceste informatii, organul reactioncaza emitand decizii ce regleaza conduita subiectelor. “Iesirile” sistemului decizional sunt constituite -din informatiile rezultate din prelucrarea datelor intrate gi care, in eazul 972, p24 nostru, sunt tocmai deciziile juridice adoptate. Ele provoact anumite schimbari in mediul social prin conduita pe care o prescriu subiectelor de drept. Sistemul operational (de execujie) are rolul de a asigura indeplinirea deciziilor adoptate de factorii de conducere si de factorii de decizie, El asigura transformarea deciziilor in acfiune si se compune din persoanele si din mijloacelor (materiale, financiare, etc.) necesare executarii deciziilor. Sistemul informational, interpus intre cel decizional si cet operational, este alcatuit din fluxul informational (cantitatea de informatii) si circuitul informational (drumul parcurs de informatii). © asemenea abordare a organelor administratiei de stat, a organizavii $i funetionatii lor reliefeazi caracterul tehnic al acestora. Cu toate acestea, aspectele tehnice sunt strdns legate de natura sociali a statului si a activitatii executive pe care el 0 realizeazi. A rupe elementul social-politic din aceastd unitate inseamna a face abstractie de esenta activitatii executive, aceea de promovare, intr-un cadru organizat, a intereselor politice. _Relatia »politic-organizatoric” se materializeaz4, in cadrul conduceri executive, in relatia ,,conjinut-forma § 5. Cercetarea activititii executive sia deciziet administrative Preocupitile si cercetatile privind studierea deciziei, inclusiv a celei administrative, au dus la constituirea unei ramuri a stiinfei, relativ nowi, componenti de bazi a stiinfei conducerii sau managementului, mumitd ,,teoria deciziei”. Aceasta stiinta contribuie la formarea unei teorii unitare si generale asupra deciziei care si permit’ introducerea si utilizarea unor metode gi tehnici eficiente de Pregitire, adoptare si aplicare a deciziilor™. Cercetarea actului decizional, inclusiv a deciziei administrative ~ca forma de manifestare a activilalii executive — nut se face numai a nivelul stiimfei conducerii si a teoriei generale a deciziei, ci ea se TealizeazX si a nivelul unor ramuri deosebit de specializate ale stiinfei, cum sunt stiinja administratiei de stat si stiinfa dreptuluist "60 “9092040 6 yp wcuss ‘anensnmupe veroonpuoo igzungtu e gine ap tayyay ton varsonponu: pupinuzod “(jeuortemroguy ‘euoyieredo ‘yeuorzioap) atuaysis ap xojduioo un eo ginzga ‘eannsoxe wigan eidnse tou yo) foun vaseoguIP z] oMgLUOD ‘VONIUMITS yeuorzioap injnsaooad & pouTUIns vereyaourepuny tr ,,sonettiontu 1oytiay|29 1S autAas yreyodw TeuL 0. 90} un ‘a9%piml-ooriHod ayttia1a9 ap tmeTe ‘Tey ys90e Uy “ayezttovexd duindo foljnjos je sheuiayeU [Nfepou! puguTMUD}p ‘areuorInjOS ‘2p tientiqisod ssioap pugorpat “orztap [yD91q0 oUF 30 sOjaura;qord v atjenss up voround eL oInqLNN0D FpoTOP TTT BIMPIAD “yatne]siBa[ youeuroyut op woisis tun ofaiulssd 1S aRystTEs be nnuod zeyntn pour uy zou 98 BS SANEUHOU a[e19e UL Jo/BojoulUL pollsojo} I$esuL Zo osapiqus ,,9[edal o[ugoWe[So1 suas 1SO9e uy ‘mmdasp v arorde ap 18 arkiogeye op sojeporau voreuor}aey10d vf amquiuoo ‘HoMEWoJUL B RiNUTES “gorpuN! eoNeULOJUT gM PENSIURUP? Injnssooid e peyorwur-oonnyar ezeq wp ‘epuyosezo erirodord oon ‘ouvd os} a1e9 soruya, sovo[fiur sojnsireroads vrivcodsep yy pugund ‘ssesooou rojaep v azesonjaxd ap [pou PUrIEGRS farZ!29P p aiefoguje ap ezey ul aeitioud no wezIn 259 BOPHUTCTAT yiigeivaid arejusuinoop ap a[funijezado uy [tiiueisqns 10] [ry10do wud jorzizep tour oreomneBard vzej uy yordojo1oos azwanseaut op apiotutjar ne ff yiqasoap Jor up, “aAtingexe IenANo® 9[e [2190S ajaisajo onpoid 9s oreo U] [NPOUE pugnsn|t ye{oos woysisqns wn ad vo 18s ap erensiarupe “oaye anid “ezeiprus F8dTOIOS -voniatuagto i$ ajeuorierado a[igresiss ‘vonwuLosM ‘eVZojotoos yuns wn tojuNs ope ou our oinurer ne © 2AhenstunUpe farzioap v IS oaLnoaxo WPHANO® proUNdrosipsaqut warerooie9 yy pideriodury Iqe809P _O 2anensturupe afurns ynop 2129 anuip 10ieyai09 # PBze] ree eanoadsiod uy auosus as OANeASTUREPE srd"zg6t ‘Mtanong ‘qopuioy seppadojsoug Spa “9964 ‘84 “BOOP “PARE rozoap & pompHM! varewo190 1S toifensturumpe vjuins onus marodes amie acf“,,2"19 9p fettexistunupe wluraé ap ayeynassoy 20]920) igimiqerea © yonodid vazeorjti9a yunzod adaxp ap 2[aun0u “s0] jnpuE? Py dorHeuowe|ger © ayuafoys wsgoyde ope asturand greporor 1S ganngaxe vaywHAnoe yeeoiuoUie|Sax 99 ydaxp ap soJeuTIOL tyINL0} pre asiuiaad eimaysstoo forjexisrattupe rojtans ope opwrauos opszintUI0 “Gowioop etieanour ‘oumdo awensA vasofaye ‘sreuorlnyos op Jojiigureqisod eztjeur ‘irleuuoyut op jruesa0ou) so [7199p tuxedope 18 taneSaid voruyar ap aw82q aivedse ovepyoge yuns yeryoe (ntpeis tay ‘aluins rassa0e # wyetuautepung purores wo ,,oAnENSTUNWpe 12199p b oaeylun 1 9feroua3 109) foun vazIMUsHOS Bl puINgETUOD yeIs op forlenstumupe elurn$ ‘oannoaxa tigitarioe v pletiuas> giuauoduzoo ‘gautenstutuipe farzioop [nupras ydnoo W yenw9 oj uN “songnd rorfensrammpe nxuorfouns 1 1uyztueBio vzeq BL nes 99 Jojtizn a} quodoasop ndoos UL ‘Anensiupe tjnuswoUD; e gxojdui0 varwjeorso sundusy yzwaztfeor 9s 489 UL eyeioU09 (ea1punfou S sorpunl) sopauxros voyusseAIp 1 ago _Myyes B sAnnoaxa quatioe varayoazeq “(orjqnd [riuoweseuew) sys ap yerinasstarupy poiunys sutaos aatynooxo WEHANIO® [NIPTAS WL ugasoap Node uA, ajo Bj alauid no gorpunt parapundses arsnjout ‘o[fizroap tayINseXe B JoMTUOD ap vayErtAnoy 1§ pevoiuauisyfax idaxp 2p sfounou ‘wauautase ap {(oorprant 91919359 1 areynooxa 9p [NpoW “arEI1|:qBTPA ap o[tHiIpUoD) a[rIZI0ap Rzvazy[¥—s 2s 1§ widope 9s ovo ut jeBaj [nuped axfopiqaas jmdoucy “ojeuoriouny 1s poporeztuedio 1rBor grax 1 [mdasp wirugo WS ,aeIS ap [!exedasut « atpunl nipour un isysuy v2 asa wiseaoe adereoop ound as Bifenstunupe fe orpunt tnipug “garnoaxo vareanioe i$ ynBar 298998 uuip aienrqneduioo euijdap 1S pateastunupe vayerranse ut aorpunt Tonos vareiyuurosul gzvonsuowlsp wy “gorpUMl YULIOY O yoRqIwE nooxe qHowanioe 8 aud yung o go mrudey BUOIEP anwustuUpD dipodoap saiumys yasinquiuco euixel yucHOdwM or Up “annensiurupe Lorzioap & 18 annndexa i1heAnoe v ponoeid 16 gonoi09) voseuouepury Bj aMgHMIOD a1e9 “ANE:Conducerea societatii implica in pennanen{a adoptarea unui inare numar de decizii. Caracterul stiintific al conducerii sociale implica fundamentarea temeinicd a procesului_decizional Activitatea decizionali isi reflecté eficienta in modul in care administratia isi indeplineste sarcinile care fi revin. TITLUL V FORMELE CONCRETE ALE ACTIVITATH EXECUTIVE Capitolul XIU. Actele de drept administrativ Sectiunea L Generalitati privind actele de drept administrativ 1. Denumirea actelor de drept administrativ Legisletia, practica judiciara si literatura de specialitate nu intrebuinfeaza o tenninologie unitara pentru denumirea principalului act juridic (de putere) emis de administrajia de stat. Legi foloseste, de regula, denumirile concrete ale actelor juridice administrative, ca, de exemple, hotarare, regulament, autorizate, etc., cea ce permite, in cazurile precitate, stabilixea provenientei actilui juridic, determinarea caractetului su nommativ sau individual, etc. ntrucat “actele juridice emise de administatia publica cunose o snare varictate si o abunden}a de denumiri s-a impus, cu necesitate, gisirea unei denumiri generice (intocmai ca si in cazul actelor civile sau a celor judiciare) care s4 desemneze, in mod unitar, intreaga categorie a acestor acte. in acest sens doud denumiri retin, in principal, atentia: cea de act administrativ si cea ée act drept administrativ. Cousiderim c& denunitea de act de drept administrativ se impune a fi refinuti si aceasta din mai multe motive. in primul rand, ea indica apartenenta actului la administratia de stat gi la activitatea executiva a acesteia. In al doilea rand, ea precizeazA regimul juridic al actului respectiv, cel de drept administrativ, inlaturand orice Posibilitate de confuzie intre actele de putere ale administra actele juridice lipsite de aceast’ trasatura (de exemplu, contractele) sau operatiunile tehnico — materiale, emannd de la aceleasi organe ssarnons Drepi espeo ‘acd do na65001 41, suum por "49 do anansnanpo ayp 2p aP¥ MUENG "1 , ete "900 daua “vonouess “¥ *e9e4 ‘coor ‘waES NIE WERE WiPISEMEN Pa Monge simp a Sree “oood hteanseg “Spune (ean “AL Pa AN Seup94 “A Sra eed HD Pa it (es “.nsensiowpe Wasa” “uejoy. yrsoey (ayes turemaop qe — jeusoy mf jouuou und amie vo woyseo aya jrise pUgo ouNe ay — otsasdxa gp 1 Blazes ajeiusurepuny ihmtaLoe nes rarfouny qe - jeuoreur [npsoILIO axapaA UE PuBAL 1o9p “UMGRSEN a1sa9e wynzoz (owuoim apes sojLisnsuE eB Eorpe) puoE ep rojo}oadse eZITEUE imp pugo tounge ay aQensturumpe iderp op aiso o1punf ye uy, “eoipuinf aiav ap tuoBae9 aye ‘9p oie aisoo ezrjuosaytp ‘orert|IqeTeA 9p JOFTIPUOD ¥ 18 opeHuas> yojawouL9[9 earlUNDs UIP pugryness “e209 uAsMsur 2foe gwutzardar anensiaurpe dap ap so[>19v STSTSTIASEI *,,201ptanl s0a}04y9 Tigeyea pour oF 18 preiBaqut earonposd anens gingise ovo ojuus9 ap njquiesue yaoe mutzordes BFETGEEA OP SMTIpUES astoo ayeod as nu Bitlon ap wasmsoxTuoUt 199139) 90 BUERDUSD -otpunt roe vo area 9p wig aferfuase umysen ayer uns DpOSUIaTS ‘soytoads aponstisiorreo i$ ayeyiTiqelen ap aTilipuoo ‘ayeriuase ajawewoja pniour anenstumpe adarp ap sojeioe STUMNESEAT, ydaxp ap tanures 20j9si9arp arvoygutitede so1prinf aioe op Hoods on ap vartitasaytp 9] ‘suorutoouos pout ut ‘1S aarpLINt soje}08 BII0EI of aqoe 1ojaanoodses vozopnjout putuLIsyep a1e9 ULsNsuE ap njqurest? appaspupapy yd24p ap 1072190 2pLMADSvAL “ET -oyjgnd aytirarqo® 1$ eorjqnd roifo1ases vareisand ‘onjgnd sasoyut 9p 1oy{se!ON] warEMNIIxe “eoygnd arejoudord rojtnung B azwoyeA ul Boxeund Jo9Iqo BO Te 2x8 porgnd a[tigloine op oyprotfour ojoisentios 2Apenstumpe 10> gzvajinuse 9a) iSeso0¥y “aatpunl unodex pugduns nes pugors1pour ‘asayseu puyp ‘N01 Hmmoaxo wRztUeBIO B HO IugNaKa ea‘apeA tar ‘gorjqnd ozaind ap wer8o1 uy BoKiqnd ayequomne 0 ap sturo (aneuOM res [enpIAiput) TeraVeTTUN Oe puLly Eo Ie |Syjooe aMUGEP B (OT 1a red ‘S002 . a ‘ sy weno voce 2s OUP doe ‘ppz net vet's "2 C0 SU 102 EH ap a1a:2009 mrMe siee™ ee BLz “Ho do “osou0) "y “ZH'd “UD do "RURBEICL “Ly Seped a do taueraupe 1p 2 o/9P nueBEG got ay niooes "dng Qa ® #L6L-80-8U/OzEt 69 390 Vee) yOOT/PSSHE anensIMUpE mynsofoUaTUED vOBeT *,,3IS Op quand e ateziwor ap tsingine © no ynsoaut ” YwIoads 2 )o01gns 9p sO] wareNTTes wf aoxqnd seOINe ap VANNODxS {HynANe Trupes uy asia opeiorB{IuN soIpuNt sjaroe PUNY eo auENSIUTUpE kdaip ap ajaioe FUP wand omoursja ajssow pugzuos “rnymaeys e Bag Nox PaIwTANOB gowsquit o axeo ad founxos b gorpunf atsaidx ‘auaynd ap aroe yuns 919 THES Uf “ooxgnd maine p axeztjeas ap winqune no ainsaaur jerads ayoarqns ap 40] eayertyBo UE “(eatiensnauape 978 (991Go 9p) 1815 ap 9[2uEsro v ap euEMLA [9 “puET BSH TEU “woe ywuNsep a1so w vioayo oxpuint roqmiodes shsed arfe|toyeo [raueurglursuos eR as!WA PUNY a[eLarE;TN 1uNs eoxpLunl oqoe aysaoe DUET STOP Te UT Inymus & oxoduensu0d ap wizos ulsd *20], wareziqead Wt ‘ayequEIes ‘vola] no prooe ut “eoiptinf 0039 oonposd bap eiluayuy no ainagy pluton ap wersaptmeus yorpe “oorpanf aq98 UNS sanenstumtupe adaxp 2p ojaioe "PET MET Uf “(goysoads ejuo193!p) aoipeint aoe ayqejajea ateor ap wie a[LIqasoep 1S wo ‘(unxord {nusB) [exoued uy soIpunl a[9joe nd optrugUIESE IIe worfuopIAa al Bs angen Anenstumpe rdesp op dfooe ,,puIUNod ‘auoassupapo dap op 2ojazon viinunfog 'z'T ‘ayequoyne 1seaaoe Bj ap puruanoud “910 omjianey yrudaxp 9p ‘younuu jradoxp ap “\ato 1daxp op ajeioe anoodsos SSoipunt are ai[e op Tes ap axionsturupe aje oxond ap soipuinl sojaise ¥ “atworgurtuede adaup ap ginurex nes yorptumf emyeu anoodsor ‘oytiuns marti pdnp tupleuedap waymriqisod yp “ye8aj yIes9esUOD ayso na igop *,,aveareroads ap winaeiaiy] Uf “‘Banenstuupe ¢,,preioipnt eouoeid uy filsojoy ‘union wseaoe ‘yéiys Uy “oANeRstUTUpE aorpunt oak 9]e Bseoree}suoo ajar Tos _—ayLAMs}OsUr 1S oagenstuupe soipunt ojmoe anur enaisod wvznyuos ysnagtt awnsturuspe dap 9p 198 ap waundiou ‘puyr vation ye Uy “(eiuuanope nes AQRNSTUNUPE [MyorAUOD ‘n[dwexs ep) aapensturmpe nes lenstutupe ajb aroe 101 uns “10} rafualtanoad imoodse qns ‘arwo 161.4. Regimul juridie al actelor de drept administratiy Regimul, juridic al actelor administrative reprezinté un ansamblu de reguli ce guverneazA fonnarea, modificarea si desfiinjarea respectivelor acte, In_primul_rand, actele de drept admiinistrativ sunt supuse regimului juridic administrativ, avand in acest sens un regim juridic propriu, distinct de al altor acte juridice. Acest regim se manifesta cu privire fa legalitatea actelor de drept administrativ, forta lor juridica si forta lor probanta, mod de intrare in vigoare, de executare si de incetare a efectelor juridice. Astfel, actele respective, dispun de prezumtia de legalitate, sunt obligatorii si se pun direct in executare. Se evidentiaza caracterul lor de acte de putere sau de autoritate prin opozitie, de exemplu, cu actele juridice civile, ale caror efecte vizeazi, de regula, numai parjile participante la taportul juridic respectiv. _in_al_doilea rand, anatizand regimul juridie al acestor acte trebuie Sé-I distingem de natura juridica a efectelor sau raporturilor pe care le genereazi, Astfel, un act normativ (0 hotirére a Guvernuhui) ramane un act de drept administrativ chiar dact reglementeaz’ raporturi civile, natura sa juridiea find distinct de faptul ca el constituie un izvor al dreptului civil. Pe de alta parte, un act individual de drept administrativ poate genera si raporturi juridice de alta natura (de exemplu otdinul de repartizare a unei suprafete locative din fondul prim&riei poate sta la baza contractului de inchiriere) fara ca aceste raporturi, de cu totul alté facturd, sii modifice natura juridicd proprie. in sfargit, faptul cA un act de drept administrativ (0 autorizatie) este reglementat prin norme apartinand mai multor ramuri de drept (dreptul administrativ, drept civil, drept ciar, etc.) nu duce la schimbarea naturii juridice unitare a actului in ceuz’, atunci cand regitnul juridic al acestuia este de drept, administrativ, cu toata pluralitatea de norme care il reglementeaz’. i ‘lea rand, actul de drept administrativ, ca act juridic nu se confunda cu inscrisurile materiale sau “actele” constatatoare ale nta producatoare de efecte juridice. Numeroase de drept administtativ trebuie s& indeplineasca in mod imperativ cetinta formei serise, astfel incdt existenfa actului juridic este conditionata de insasi existenfa inscrisului « c&rvi lips’ antreneazt inexistenta respectivei manifestari de voi _in_drepuul administratiy apare tnsa o situatic special fn sensul cd administratia emite numeroase inscrisuri sau “acte”, altele decat cele care constat& actele juridice de putere ori actele civile sau de dreptul muneii si cu privire Ia care se pune problema naturi Dintre aceste “acte” enumerim pe cele de stare civila, incheierile de manifestare de voint& propriu-zis’, producatoare de efecte juridice, cise marginese doar sa constate existenta unui eveniment (hasterea, decesul), a unui fapt material-juridic (procesul-verbal de constatare a sivirsirii unei contravenfii) ori atest o anumita situatie (de exemply, calitatea de salaiat, nivelul retibutiei). Alteori, aceste inscrisuri constata existenfa unor acte juridice civile (contract de vanzare-cumparare) sau de dreptul muncii (contract de munca). in, sfarsit, in unele cazuti inscrisul se mérgineste si constate manifestarea de vointa a unei sau a unor terfe persoane, iar rolul functionarului de stat se rezuma doar la stabilirea identitatii partilor, constatarea consim{amantului acestora si precizarea datei cand 9 avut loc operatiumea de constatare. Intreagaactivitate a funcjionarului sau a organului de stat recumdndu-se la o simpli operatiune tehnico-material4, de constatare, fari ca ea sii genereze ofecte juridice in plus fat de cele conferite de lege evenimentel sau faptelor juridice respective ori vointei pArtilor din raportul juridic concret, Inscrisurile doveditoare emanand de Ja administratic nu reprezint& acte de drept administrativ. Cu toate acesteg cle au 0 anumité semnificatie juridica, acordata de lege, in sensul ci pot conditiona valabilitatea actelor juridice civile, administrative, la care se refer’, a unor operatiuni tebnico-materiale (de exemplu, avizele), fie servese ca niijloace de proba pentru stabilirea existen{ei acelor acte, fapte juridice sau operatiuni pind la dovada contrat’ seu pan’ Ja inscrierea in fals. Legea_contenciosului administrativ_nr.554/2004 (art.2/1 lite, teza a li-a) a asimilat actelor administrative, in sensul respective!a cexmipa ‘9 2 4 6961 sino pyasnun® mony “HOC y gs oingan 20] injruorne wHfusUT arrenstUNUpe adaxp ap Jo[9398 [NZe uy ‘oviqeSoq op erjumzosd no yensozu 0189 axe ANENSTUTUIpE nj29 b jeroads ut ‘orpunf mjryoe viusistxe nqued gperluasa goustresere (© smyjsuos eayerfoo!y Nes earertteBat worNU! Badal No RiueproouoD uy ayy Bs amngon asnposd i$ ayuyuL ojai99fo 1S ye. eruarut yery “aelunysop nes oysaxrpour ‘oressue eoypeant apsnuodes oumue 1§ rotiuaqut ezeq uy asnposd ajmoaga ayoadsan ‘anoargo “us9}x9 [nun KS exluaqur ‘anooigns “worut yuouts]9 un oputsdno HUSA SP TY” eraisooe forloauip e 1S tolMion tajuais/xo voxexepisuoo wr four potpunt vfueagfax wmysooe ToitTOA amgmne va8o] Je ‘ayeuTULIED sorpianf ajtuigesuoo soyuinae vasaonpoud exgargurin adasp ap Tmoargns suas 219 UL ‘,,90%puNf s199}9 zonpord v op vHaarar spurdno eq “eroamp erluatur gzeq v] eMeopro;ts ne ayoTy aorpunl o[2}08 BZNED wiseooe wig “Injmov vozeze[var uEd asnpord ropoyey[nzex wore Ide098 18 uunujoe mmdoss wareuozeidar nes vosemnayord oundnsaid SANISIUTUIPE e[NOv UIP IolulOA Te ImAONTIRA TRIED -e ‘gelolaou 18 gurouomne ay BS ‘Fe1eFe9 nignp un qr es “Hersezrmer ‘geuOTuMUT oy BS -foustIeIORe aynur teu yoseaunnut BS sIngan o19e sIsese uIP viUIOA “19 TapuET VT -oorpunt sojayoe v auoSo}R0 0 vo sedv anensumupe ydaip 2p ejaioe HinTESEY BISRSOE Wig “aoxptanl s0j2100}9 waLoonpord aumue 18 aoIpunf ajar wud wugunn yndoos ut eprzaz anensturumpe ydaxp ‘ap ajaioe 1S juntioe aysaoe anurp viuarayip gsu; ‘(Anoaiqns idaup un {Bj aivoysajor a1a720 0 aonysnes v op Youlunstunape tnznjox ‘mpduox9 2p) soipuinf feurareur’ ardgy ojoun nes (ajaztae) ofeuoreuoortnye) funtjesodo soun e ‘sanyjod sojayov [nz~9 989 wind “TeuOHHOA 4219809 ‘un ne oanensiunupe TRTANIE ape 1S ore|durewut sayoeseo un one pugindow ngs myriome e goa 1S gueNsuoo vounsioe SURAT TE 38597 “so1pun! a1o9y9 oun wraonpoud ndoos wy wTanst09 ‘ALIeaaEeP laouied no piutoa ap jou un aso “AtjeRSTURIDE TOY "t -yeis ap tuaind vorezqywas ey gotoads UU} O-nUL pugimUED eannooxo HiRLARIe [Upeo uE sUIALIUT argo [euorijon joe un oyso ATMHSTITpE Warp Sp TRY 308 2P quand nosmyyvas nguad 18 pnyouay us prossofiunmn vio, To “torztoop moatgo op(SU98 HUMES UN-NUL Injmasaiqns eaunsfoe garuuqap o129 jasindut) vjuyon 1S (jeuorjoure upto 9p {8 sjeuorie: auowousy wip ysnduos) voreBozaiut ottion ajusuialD eo ofe HO BANENISIUTUIpE eIzIo9p arsoatud 99 #990 UL 16 qwopioep [ruoyoes susarxo }uSUTO[a eo JOE apensiuyupe wdoip 9p age sown qnzeo uy ysede ys rod aso ‘wHispuos 1S jnuoux19} “operiusssau syusuioya ajaun 16 visixe jod rear anenstunupe idaip 9p sojaiae oje ajetiuaso aquauiaye aiseoe ap uruR[y “elusistxaut ‘2p SAO] PUI FeNUOD POUT ty ‘oUSIE|S 1OyS0v JOINITY w nes eroun e ‘emnun exeye ay aystxo tod nu anensturwupe ydarp ap ajs1oW TRIE ezeq ET NES axe [SatNoUE 1 INIMOE Te yuaWWwe {modIqns nes [nueBio ‘oIpunf mjmoe juosigo VIS ep Hismd vowwztyvr hunuad 1$ [four uw) BieIsayUBUE vjuton :o[sTeOTRUEIN UNS syuaUIE[a aysaoy “oTpunt ayoe op to8o1wo ay[e-9p gZetluaLaRIp 9] qUaITMODUOD rep “SIpunt sowed uN rolfenstuwpE sje eeGOH|OA roypunsioe pisjuoa ajetiuesa a[aiusmelg “visissoe sattoods sorpunt aide bo fatiensturwupe aye pion ap a[uRsaHIUBU aTTASUOD a720 2 imgysen oppor ins Anenstorupe rdosp op sojavoe SfsiwoUis|y aueasiunape ydoup ap 201939" ojayuoME | 7 eauntioag (s-{11 8 eza1) AneNSIUILEpE so!ousTUOD ep JojaitueIsU! toiusyeduioa asndns 1 ajetoads Boy und omnzgacad SANENSIUTUpe syeU0I ap {uoSaed aye 1S wmoaid - sG@repoxaui09 ayenuos ‘Q10Z/9L ‘'O Ud ‘rtuerap) soxqnd oputiziyow - feoriqnd sojttotaras vasasoxd forgnd soxaiwt ap s0j.rerany eoseNDoxo - sgoriqnd ayyoudosd zojtunang e axv0j2A wl easound ~ oatgo e9 ne s1vo aoriqnd apignzome op orefayou ajaioenuoe 18 “tupidaur|sorfie in concordant numai cu acele efecte pe care legea le recunoaste respective: categorii de acte juridice. Astfel, in cazul actelor normative, organul de stat trebuie s& prevadii efectele de ordin politic, economic, social sau cultural urmarite® prin reglementare, iar in cazul actelor individual trebuie si se prevada efectele ce decurg din lege sau din alte acte normative subordonate acesteia gi care stau la baza actelor individuale. In acest, sens, intenfia si efectele actelor de drept administrativ sunt exirem de imitate, comparativ cu alte acte juridice, datorité tocmai circumscrierii si cunoasterii exacte a consecinfelor din aceste acte, neexistind posibilitatea conferirii unor alte efecte decat cele specifice respectivei categorii de acte sau a interpretérii intr-un anumit sens a intentiei pentru determinarea mai exact a efectelor Dreptul obiectiv determin’ continutul vointei inteme stabilind conditiile in care actul juridic produce efectele scontate. Cu cat organul administrativ este mai strict obligat la emiterea unui act cu att dreptul obiectiv actioneaza mai mult asupra intenfiei emitentului (de exemplu, in cazul autorizafiilor impuse de lege), iar in m&sura in care emiterea unui act administrativ este lasata la aprecierea organului (de exemplu, autorizatiile libere), alaturi de dreptul obiectiv, un rol crescfnd in conturarea intenfiei gi a efectelor sale il au gi clementele de oportunitate, imprejurarile faptice, etc. Db. Voinja trebuie sd fie manifestat adic tebuie st fie cunoscuta de catre cei c&rora li se adreseaza actul, pentru ca acestia si-si conformeze conduita conform intenfiei autorului. Vointa xamasa la stadiul de simplu proces intern nu are nici o relevanja atéta timp cat ea mu trece in realitatea obiectiva, in faza sa extern’. In cazul actelor de drept administrativ mu este suficienti numai o simp! manifestare a voinjei, pentru a se produce efectele juridice, deoarece actele in cauza trebuie si indeplineasca anumite cerinte de forma, fie in ceca ce priveste procedura lor (de exemplu, cerinta aprobarii), fie in ceea ce priveste materializarea manifestarii de voinga (respectiv forma exterioar& scrisé, necesara de cele mai multe Aceste cerinfe de forma, desi nu confera efecte juridice manifestar t4, constituie, uneori, condifii de valabilitate sau de probatiune a actului juridic™’. Tocmai datoriti acestor cerinte de form’ necesare manifestirilor de vointé in cazul actelor de drept administiativ, a deciziilor de autoritate in general, s-a pus problema raportului de anterioritate, simultaneitate sau de ulterioritate dintre vointi si actul juridic, dintre decizia interna si actul juridic extern. Pornind de la teza c& vointa apare in doua ipostaze, una alta externa, respectiv exteriorizarea ei, gi c& in dreptul ad este valida exteriorizarea facutd cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege, rezulta c& manifestarea vointei coincide cu emiterea sau cu adoptarea actului, fara a se putea considera manifestarea de voinfS anterioara ca act juridic, chiar dac& putem distinge, uneori, intre momentul apatitie actului juridic si momentul.intocmni inscrisului constatator care se redacteazd ulterior (de exemplu, votirii), dupa care este adus fa cunostinia _in_ mod exceptional, legiuitorul poate conferi atitudini pasive a administratiei (ca, de exemplu, necomunicarea solutiei faté de o cerere de autorizare in termenul legal) valoare aprobativa, de act Juridic tacit (Ordonanja nr.27/2003). Modul de manifestare a voinjei organelor administrative gi cunoasterea efectiva a acestei manifestari are loc prin aducerea Ia cunostinfa a actelor administrative, de reguli intocmite in forma scrisé, fie pe calea publicarii actelor normative, fie pe calea comunicarii actelor individuale. De momentul si din momentul manifestirii vointei si mai ales al cumoasterii efective a acesteia se leagi anumite efecte ale actelor juridice cum ar fi intrarea lor in vigoare, punerea in executare, etc. & Actele de drept administrativ au un dublu caracter volitional prin aceea c& exprima att voinja statului consacrat’ prin lege si prin alte acte subordonate acesteia si care se impune in actele administratiei ct si voinfa autoritatii executive emitente. In cazul acestor acte voinfa statului are un rol important dati fiind pozitia subordonata 2 organelor administratiei fati de lege si de organele executive ierathic superioare. De accea, de exemplu, atunci cand emit acte, organele administratiei publice trebuie sé indice intotdeauna actul normativ superior care constituie temejul lor [7 Deter. Are deta M, Conctantinesex iv op. cit. 1 1 i forma de adopiare a decitilor economice co obize: ol i WITS...“ {2461 “ip reondneUs ~ eeso008 ead 1 cop d3p9 do “ose gR2waraUAS [1 198 Jao" exvo 9d oxpeml mynysodes ImoaIqo 11> ‘ang 9s umo gdnp ‘oiso SIBEAT TIMISE TISIYO "nudord soarqo un 18 ne ayensturmpe idexp ap oj9108 “ylatoa ayMawaya ap AMETY, anvaspunupn ideap ap 40]a190 [192190 TT ‘ongenstumupe oue8i0 ap mmntuaysis reryo aunfrede pzeonsze8 9] oreo oxSuynsuoo ap els03 set ‘HIgasoap ayy TeUNI0} Bye OO1A WE} ‘NIOYO WIP HO ay[MUT feuA B10 ap “ore MIeXe Ut 309mP tand 25 9[9 yo tradey iso anensiimwupe rdeup 2p sojai9e 9[B aoyioads ayaape ut unyysyn wiurzeidar 29 weed “Injnuts v axBuBNSUOD op elioy wud “10] woxwztvas Uy “atoAaK Bf “eUETeS Uns soxpLun 9]=I08 21801 wonstut ‘198 JOVSa0" odord gonsHareIed o SmnyTSOI NU BIO} yiseaoe und aanenstutmpe sojajoe are soIpLnf sojaoase axeyuesed eavss 8 aroBuBsistio op elKOy ULI arurrdapul Bl asnp ¥ yd 1S 11S op suo;nd vzeq ut asjura juns r8aq{,.az98uIAUOD tp JO] HTUNdapusU jnzeo wy ooipunt ajaoe ap arelsued ioyniearjqo 18 sojymadaup B arezyjear op If axyueLe3 ap quatoya inooz{twu oso axeBuynsuos ap ehing “,,tinduros 0 99 Haquious rior nnued a1z018Bx]qo HIUIOA £9 dws tojuton vasezqqnan 18 vareustsdxa wy tiatoos wv pieztuero w1Bs0u9 jarzaadax ssaind "ySesou oRulUT ‘IaINyeIS v B1eBuBNstIOD ap eLO] NO gotnuepr os nu anesistunupe idaup ap njoe yarltuds os oxo ed TSP qwasuod 11 99 ve90 soxIgnd woind ye eMIN ap sew UE BISaFTTEUL 08 [noes TOE MISO [NIPSUUBTAT Ug “aannooxa iain ope Yount madaap op nes ajtaro aja;oe 9p ‘dutn iSujsow ur “|-npurqasoap “InyRRes aye aiaind ap 9192 40ye [rUpeO wi EZvaZEENONGEd [x a4eD RITOESEN 4qeis op eriesstunupe anes op ddygnd Hlamd BSiwLipWaT ap s1/19905 Fapnporw ¢ yorpunt esaadxa aso anensrurmpe ydoxp ap [Mowe vaaryngaxe piewanoe swnyo squaseur ingle oun tEEEztear yndoos WL ¥ZnT uy 9jaueBio ap ayeiayaut ‘gounut ap ajo nes a[.Ato ‘aanenstumpe ajaoentios uns umo 3S 9p roflensiurape oye sompent 2198 ay]e op atrenstunupe ydaap 9p jwuoe aySoqgasoop att yHjoz! POUT aeny Bimesen EISeade “MOY. “IN[meIS ® areANNDe ap ayervourepUT * EY ‘ooocive 0 wo827 wip y/eh-ue OeBOIGE) 91.61/91 HU FRING MHP BE YE ME ws joung) ousiog aye youn [rupEO UT stwO Y 10d NU IB Is998 {6 porgnd ayenomne o e ap 7e99p Tuanosd areod nu Jo Bo eIZNI2009 ote 2q JeIs ap fsoid v oxezt|e01 9p "RApNDARD HIT paapos i Situs Yeuorl:jon ye uN ayso ANENsCanUpE rdaxp ap WoW" (gaerorpnt woo 18 ganenstunupe eonoed renyers & 18 eyfeisiBay nzeaaud & uno Se “2|squooaod! nes aaniuysp ‘oytquas 10190 B 18 seIyD) anenstuRUpe rdosp ep so[9}08 PazelunYEsEP purwiorep oot 8] epnesy nus axtsojop 9[21douews Bzneo wISeDDe UIC 989] 2 copneyy firgztjear e “Bal tugpnje yndoos uy Tagd ajoqune | op Wo (mnytuoe [raUaUE nus [nseIoy2UNq) o1punl mjrarodes yioacqus up tnun ef ap wosoid oyeod ja ‘Tansy “WAL IRudesp op “njduiox> ‘op ‘aligasoop aids ‘o[es ajtjgisejmonied anensruxpe yexdoxp uc are ‘Sojnpney pour us piwoosord arwoss wa TRO 1x2) un od sod pou us yzeezeq 96 nus [edo] 1x01 un ad yzeozeg 9s NU ynULBIO mnyM9e oroyure ut puyo “idesp ap 9yS9 vaiwosa 1S oU|Iquis 318918 nes 9yeUOI jung tjnuoe 9]e aanout vo amnutjas ajardey pugs rourge doy op aise walvorg “eluajora ulind reur x qnYop “vazwoI zONs AneNScUTUPE ydoup ap sojare o[llorA “oxpunt mmjmoe earmyqereA 1S vjuaysixa pzeaioafe [2 LOIIOIA WORAUE DIVIIAT y ws ainqon wiUloA 2 “wouome ‘eztenusosap ‘TenuoouoDep nypeo wn-2uy ‘azeytunsiodo ap ayuarapisuioo ad i$ puguotioe 19 vareajozos ut ozoryzundsoi09 Teur 9[90 ejacvofiu: odaje 1S-e ap 1S otfenns wumue o vroasde P op fatlensiumpe ginosounsar wareynoe; no wepo aiSaio wluOA ap eltouomy “Koj siuaprout e ouesuyjoop yds op vounvios be] peuine armnoaxe varwANOe donpar urand nwt 1Sryo} — BIeUOEZt99p eojeHAnoe Nioyo uIp ozasuejvap iS-¥s Wego aso vlleNsULIpE tmzea aynur oBe03 WI ywonnuy - arzousdns omseso¢ aannooxe joo 918 tf ANDISF] sud s[sueBio ap wruszardar “injnues F04 BeUOPIOgNS 189 MayTWO IMynUteBs0 vIUFOA 18qq “ws BoTEMATIOR uy panerado piuspuadapin ejdus ap ayy ‘xjeuowzioap erurouorne ap ay aundsip aio quo imjnuesio v SiMoUTTID op poss yuinae on guridxa apenstatumpe rdazp ap tmov wp eiuloA ~P “4oyitzioop vaxoututa e| earzqorde uo Jnproge ep 1S 9189 sueBIO soyNUE UE a]e BfuLOA op o[tnsIseysttENE gpundno ys iod oanenstuwpe ajoioe toot “aorpun! nes a0izif 1ojuvosiod 9[v a|{ATo aoipLinf a}aroe ep autqasoop ouds ju}Obiectul raportului juridic este constituit din conduita pirtilor”, adic’ din acea ‘actiune asupra c&reia sunt indreptate drepturile gi respectiv obligatiile participantilor la raportul juridic™, Analizand obiectul actelor de drept administrativ vom constata urmatoarele: 1. Obiectul acestor acte este unic, avand la bazi o singurd cauzi sau motiv intrucat actul administrativ nu este un acord de vointa de forma contractului sinalgamatic (in care obiectul prestajiei uunei parti are drept cauza contraprestatia celeilalte parti), astfel incat actul administrativ si aiba un dublu obiect. 2. Obiectul actului este strict determinat de lege gi de alte acte normative, subiectii, participantii la raportul juridic respectiv, neputind fixa un alt obiect in cadrul aceleasi categorii de acte juridice, decat cel prevazut prin normele de drept ce reglementeazi respectiva categorie (autorizatii, permise, etc.). 3. Obiectul actului juridic este émpus in mod unilateral de catre organul emitent, care apare ca supraordonat in cadrul raportului administrativ chiar daca actul a fost emis la cererea unui solicitant. 4, Obiectul ave caracter obligatorin intrucat subiectele de drept webuie si aiba o conduit conforma cit manifestarea de voin{a a organului de stat. Aceasta trasitura rmane valabila si in actele _permisive (cum sunt, de exernplu, autorizatiile), care, desi nu obliga subiectele de drept la realizarea conduitei previzute de ele, totusi atunci cand acestea doresc si-si exercite drepturile continute de aceste acte trebuie si adopte conduita prevazuta de ele. Caracterul obligatoriu al obiectului este cat se poate de evident in cazul actelor onerative si a celor prohibitive. obicctul actelor de drept administrativ poate fi dublat de elemente de natura materiala, susceptibile de evaluare pecuniara, cum este cazul dispozitiilor sau ordinelor de imputare aplicabile functionarilor publici®', a actelor prin care se stabilesc amenzi contraventionate™* sau s¢ dispune confiscarea administrativa a unor bunuri Lgtowths Spey 4 BYR. 2012. iat n 2007), 8 Alteori obiectul actului de drept administrativ este in stransa Jegituri cu obiectul altor acte juridice care au la bazd 0 decizie;~ administratiei de stat (de exeimplu, obiectul unei autorizatii . jinstrainare si obiectul contractului de vanzare-cumpérare, astfel incat, ori de cate ori intre obiectul actului de drept administrativ =~ obiectul asupra c&raia a cazut acordul partilor apare neconcordan{%, insearana c& nu exist o autorizatie de instrainare teferitoare la obiectul conventiei™). = Obiectul actelor normative este alcatuit din reglementars 4 a relatiilor sociale, reglementare ce formeaza fondul sau le de continut ale acestor acte®. Obiectul reglementiri® juridice il reprezinti suma relatiilor sociale reglementate pri normele juridice®, Obiectul de reglementare, privit la nivelul mai general al ramurii de drept, impreuni ca metoda de reglementare. contribuie la constituirea normelor juridice in ramuri unitare : autonome ale dreptului‘’. 2.3, Motivele actelor de drept adni 7 nistrativ Satisfacerea_unor_nevoi_sociale, enerale sau personal, sdministrativ, in cazul nostru. Totalitatea motivelor care stau la ba unui act juridic c: acestuia reprezint& actiunea de ardtare a motivelor actului respectiy. ‘Motival constituie un element esenfial, intern sivsubiectiv care nu oaie lipsi_din structura_actuiui juridic, indiferent de motivare” acestuia. EI se desprinde din iusdsi textal Tnscrisulul constatator ¢ ‘actului juridic® fiind de neconceput emiterea unui act fara vreun motiy sau in afara motivelor legale. Motivele pot fi motive de fapt si motive de drept. Motivele 4 fapt. sunt faptele_sau_imprejurarile care justifica le care justificd si_determindRITA SOAS wa _wAIAILaITSA ATISSTOD TSMpuoS a[arewieEAy 09 s0psaioiy © 2UDIa49 9p atesaape Ns ouefaord 0 18 \ BtoID DuLigy faisaae sjaleiueaczs veep Tea TE SWS TuOIey Hog, “(eBa] aud nasounso4 129 ASU SHEA 3p TMTUSIP TO STMSSRAY SUETTO wo SUBBIO vo auvosiod ap indni® nes vuvossad pugwuazaidas) 1: UM aisS Wzisop Teun PuSINe ofensrurape ejuins uy -(enynjonu0 edad _sjadeya qerorztssp_se00id go Tsp siie B ep Tere woIEyEqIsod We wip neworiouny, oan ‘aufapnt peo UL Hunpesoid ‘mnynusoANB yupes uy nueBio [rupes up suvosiod soun 1 guriiede ys aod z199p ep jmdarq. “sRORICIT os NPGS TS URIS TTZEIaToUN (wpe ate atieaio ap Ba ap puletno ar ampiant i dosp ap [mov foquuca juv5ig PT I soyne spreygco 10289 UE ‘yduroxa op) iOS sfonnout azare0#09 BS JoqHT HPA [2 “IOP HEE apatoal 9 Tourme PBI?! GomanW gieoaaran cS (wow ‘1 eoqandsa) rogesTz “mE 3857 OP ooze 4 e807 wip LLUE “Perey “UE “GtBO.ge) 9L6URE “AE IOI HIP TUNE E BY y (or sd BUTUTDIOp [-a05 9 ip OG ‘(2891 op osndu PWS avo Wl ynzeo ut ‘njdusoxe Te] Sonp TOPATOU esd aT PareInOOX ‘wzeq ad wunwaplowuy asittia yung oatwuaIOU Sanensiuupe sry “Seidopy gseeoe yuNuayep 1S yured aso Syeda aoixes uns Wop Sp S[oanour aor “oipuinl re ian vasedopeposibilitatea_alegerii_variantei_aptime dintre_soh dezbatere, cresterea adului S control asupra decizional, Dezavani v procedura_mai_c rspunderii_personale, Aceste lipsuri se pot insi e acu corespunzétoare, prin i proceduri simple si eficiente de adoptare a de individualizarea riguroasi a sarcinilor de execufie si a raspunderii decizia luata in epoca contemporand se remarcé tendinfa crescénd’ de patticipare in procesul decizional, altui de organele de decizie, a organelor sau a formelor consultative (nedecizionale sau nedeliberative”’). ica consultativa poate fi desfasuratA de catre organisme consultative anume create in aceSt Scop gi care pot funct st | organulti_decizional_sau_a_aparatului_siu (de exemph gfigiul juridic) ori_pe langi orgamul_de conduc th ura_ehiar_de elite orene_e_decizie puse_in_ asupra realizarii si se propun masurile de corectie in cazul ebaterilor invite cfgane_pot dobandi, ipso facto”, drept de decizie atunci cand se substituie in atributiile orgamu Idacfiuni de adoptare pur formala a proiectelor de decizie intocmite~ de spec Cu toate acestea, o sporire reala i eficienta a roluluiy organelor consultative se poate tealiza prin asigurarea, in beneficiul acestora, a dreptului de raspundetea’® pentru proiectele initiate si avi iui organelor de avizare nu trebuie. s& duc’ cu ni sise margins imbracé_ forma unui—act it bun dept propriu de decisis (aiministaiva) V de drept adi numai acele acte juridice emise in cadrul activitatii executi care organul de stat se manifesta ca subiect* stoops $ wajoninod wow apres aso 20}519qNMpIEDE FEE UL PIE A 4, cone wy prongnd2s {ogc 24 387 MIP YW} 9}201JoRHSUOD SOU IEE a, 9p aTiMipaoo nes Apensiuupe rdaup ep soja}0e aauyoads ‘oyeyyTIqEyEA ne 20 us, SOynTiDop FORAY SUTUISS eS Tp a ToIZIO9p Juome op aiLsgUL 1o[a}Oay0 ¥ RTBAAoNNY eoroonpod omndyse ys aingen aro uimyspn 9) : injnise ee _ajeiouad anlipucg) erzjeap suo 1S we reuloowr _“pypzau08 hipuoo ap aiias 0 poseauT|dopuy gs amgan ‘amen aowoep ® aisowaq wo janRustuRupe ;doxp Sp sSOV, i ih J Anuastupmpe 3daap ap 1079198 aye 23891 ¢ ¥ountiaag ap apne TaSWET Wy eo “oaensturupe [ore ZS SHO UT “aqeqsiunupe idoup ap sojjmiodes eoreunios wsueisap e nguad ereorumoy pully sorpunf sfautiou uy ayzgaasd juns wie ep apIIpuoS UoaTy “yedope nes suuMe 4 aod nu yey orpunt moe wiorgo esdyy ut 1$ adafop ainzgaasd oxeopoaop [e108 2p Nes arvsodou opnstiOsUL ep 78S ep JopouEBIO ayeseupe 9110190 \S-ES Ingen 201 oyfos 9789 199 Stas 15908 adap op ojoe TOuN opeibays Wes PosoiO TENTS oye Up “yJ}apotumroo erep | op openprarput 9p @AREUOU o[O}o8 BO Yeziiojne JouN [Oze9 9}8a uo *OPUIprapUr Tsup) ‘orpeml Iyoe wud BEXY HP ET op nes HaROLUNUFOD B ‘IERdopE wep Ef OP ‘vaunfiow “2209 e| nes 2] 23% 201p18 “pout uy ‘ooey as ouez1 ‘BhL-pbt "L461 odousunupe oka ON, ‘19] qyongnd wep eI op ‘eje3a] 0] we dope (muowous wip onpord 28 wio\seoe o[o}oqJ9 SANSUON SanUNSTUAPE Joja0e [WzEO UL *xexdiuoo ynut{uo un BIaJUOD ef 89 B99 ‘aioe 1oys008 [e afeHlussaau rlumepour vo apigpuoo ap 18 waLI op “10| ‘eluaisixe nes eareWiog ulind re 1S 2oj voseINoANo serv peur ‘aySaaud 20 990 Us AMOI y Jod DAMENSTULUpY soe afouN vAISoOU a1OI 1, “p(eSOTTOT Hinope [RavautoW wip ajaroayo 1S-npugonposd “ojduuis add eotpant ioe uns alyexjsrutupe idaip ep 9[9}7 “WMBar acy ysupupy ydaup ap ajajon uy vihipuos 18 nual “$< TurEnoaxe jnjomuod 1§ voruztfear PiNB|se 20 e1901qNS BO oy oun vozeywo vj axtaLid no ayeypnstoo a1oargns op areitfe9 uy oy ‘aed caued 905 210 up azoonpuoo ap ajei8ojoo sojouuoy yrupes wt euorztoap [nscoo1d 2 Huedionued 6 quns (oizjoap 9p worouy puiyy - nixdosd ojo ayyua Bop ware juny 9seuriax 9§ wioug Buvosied Uf ‘innuzoAn | e120}20 soquzteop ¥ axeynoaxo op minpour widns= nd varadionred “aAeysipe Hzi00p u gad ganyeu ap RwouLa}Sos oA _soun oipun{ oisardxa yp [NAgels{BoT. “RAnEAsIUrUpe ByZjoop P| By vordioried wuroidar 0 Briqasoap oIpini-o. poo BOF O, as + TedoTzioap [nssood [Sider june “Gapensumpe SiZioap op osyz-niidordeficient’ specifice deciziilor_economico-financiare ori. cele_ de eficacitate social Dintre con considerate deci: au fost ele determinate, care scop proiectele de acte normative se vor baza pe stu %, pe metode pe procedee de tele normative cu care se afl in legatur’, integrandu-ce (concordanta, externa), cat fern’); ica incetat practic sx mai fie aplicat™; esupune, sub aspect extern, adoptarea procedurale deosebite care ar ingreuna in deciziei intr-o forma prescriptiv’, logicd si intr-un stil concis, clar gi precis, care s4 excluda orice echivoc’ 2 ‘Legalitatea) este acea conditie conform careia actul nt, atunci cand este cazul, trebuie intotdeauna adoptat numai in baza unui drept legal de decizie si numai de cdtre persoanele sau in Leyea nr 24/2000, replicas ar 40/55 din Lagen ne 24/2000. 46 executarea legilor, sau, ordonantelor de urmatoarele: ‘Gactele sii fie emise de catre organele competente de deci limitele competentei lor legale; Q\aztele si fie emise cu respectarea formelor procedurale legale; Gear actelor sa fie conform normelor legate; Sactele s4 corespunda scopului urmarit de lege enumerarea acestor condifii se poate lesne observa ci primele dou’ si anume competenfa organului emitent si forma sunt condifii exteme sau formale ale actelor de drept administrativ, in timp ce ultimele doua reprezinté conditii de fond, de continut sau interne ale respective’ categorii de acte juridice. —{ Aatele de drept administrative consti intereselor de ordin general, cf ale celor aparfinand —persoanelor neguvernamentale, etc. "7, Digan, Acele de drep administra, p, \OT-LAT- ”8 wag eps agusuodsos 1 389) wud aynquie 2p. tumeeaasocap np voor sgzeauorfoury oj2 a0 aupl od nes elosgo yupes ut ojoue8i0 op eqropuodep suns(= :SUBBIO 019000 Bo UIBISUOD HOA aTEOTEMTE Hiaajaduroo to sojetws10 ‘Bizod puVZTeTY “(oe reorsedsur Guoureedap) nudosd yerede ap [nanueis nes [mssjoBIS PUBAL IS JeIS Op ouEBIO afoun "BUB] ed nes [rupeo uy aytmysuc BeI;xNE nes exBO;EIN/e Biuo}edut09 no auEB0 18 euorlowny yod garsnyoxe wiualeduio9 no ofeuedso op LuNTe|y “putin uip exoysooe opp asvorgzumdso1099% UopeaT|GO HeUMTUpUT_op Cow NSGNT iod os] AW ewonodns amp 12199 SP nusdoid qdaup UN FHIOIOXS (RAISNIOXO elvaredwoo No ajoueBi9 ure ap nswzrredes eat}, pIvOWOp WATE ReweZIA 9poun areo aqUIp 98 AfjeNsiUTUpe InmuE#io jL2oNpuco [MIOAIK wT “O19 “orMTETOads ap ynyexede ‘(areiene) mow; ueB10 jum ‘uino tfeuoyzioapou 1s0}oe} Youn | 18 varemnooxs ‘ware|nMNIOJ nes vasor oun nes snjnue®s0 Hasonpucs “avzoap op rmidaup 3p TS POTPHNT wanesedeo raqijap Jo}BTeD oINgLye yy eeBe] Ings ap euneapion aundsip & 985] op ainzpnasd ning ate 1 ou ‘RzvaNst sjaioy “lem aioe utd oundsip e ap nes EmOY v ap mdorp ueBI0 ynum eIeZUOD 1S ayfuniod oxo plueyaduioo vooe aysa(PaUOIZTapAaRTedwug” }eo1pLnl oie eidope & ap vayifiqisod tuneapioiuy pugundnsoid euznjn ‘goipunf ayertoedse ap v20 no purluoUIs oumtfou o 9389 NUE vO 279 nnitiad antout ‘a:ztoep ap I$ ovols1I0A ap “asea|nstoo ap “exeustOzUs ap qnidarp aundnsos usjedaioo waaiSedop no on Pury wo owexepisuos y yod nu ofp; ‘ezeq,) astuio aoipunf a[ayoe eaase 9 “1OVeBoLeP nos soWe[duso selena no “e[eioods optrewuow|fo1 no cori wseuaMa[sor vorwioqoioo uid 1S 2ouj a apensturupe ue810 «nun tojuesadwoo , (quis seq “UEBIOInyAASedsAT que ajyedjouysd asnpUTlqas “(ojere eidnse areums yrgzroasd “ojenquons “purgoRs area ad ajaioe 18 quajadution jnureio 2z0p ¥: pour Uf doug ewod of Sjusjodus09 foun w yfeBoy vorejuswa|30y oun e fede] waxeye jv81[qo 18 uunydaup BIajUOD 9] 9120 18 40) viusjeduioo yeuo1 pour up oiSeuyep wpupoider va 810] varopon uy ydaup ap 3 pm 18 no ae ppouossep pluaradmoa no apaufio aupo ap Jojo vesonuig TEEbxerciti in mod exceptional at competentei proptii deoarece le revin, nal sau de independenta operativa, exercitind atribut i tind fi substituite de catre alte organe, inferi conduita. pe care sunt obligate so urmeze in baza dispozi organelor superioare, care pot suprima total sau parfial drey optiune al organelor subordonate obligate si emitd de fea organelor subordonate prin de genul _aprobarilor, putindu-se anula, suspenda, (moment desavarsit de solemnitatea fn cazul iavestiturd legal a fost ciele lor sunt, in principi cele de_autorizare, de_sanc! hare, etc., nu se pot produce efecte valabile deoarece autorul lor nu dispune de competenja itd de sernificafia juridicé pe Eonstatatoare) este dete care legea 0 acorda voi schimb, in cazul unor opera const tare, ‘in materia actelor de stare ci general investiturii este irelevant& pentru ter acestia neputind cunoaste considerate ca operat alebilitatea /-actelor— ati de rolul funcfionarului a caret impl4 operatiune de constatare si de jor din actul juridie ori a faptului produs ite se reduce la o de stare exercitatd in mod public (art.7 din Legea nr.119/1996), si intocmirea lor s& se fi ficut cu respectarea formelor cerute de lege, iar iarul lor s& fi fost in drept a le obsine (cazul actelor de stare (Aetele decizionale)_sau de funciona 6 toate sunt valabi tarea de vointa a functionarului care inregistreaza $i constata sau @ decesului, de exemplu), sau, in cazul actelor stabilese identitatea si voinja acestora fept_administratiy ale unvi imp ce actele elementeleesenqiale ale procesului decizional, stabilirea_nivelului_ierarhie_la care se adopt ‘argumentele de centralizat este acela c4 lucratorii organelor fe icrathic inferioare avind, in general, un nivel de 9.10s To9z/e 1 sluewopag wid wieouge'B961/2E USSF MPA ZY 5 ajnperde oreyS0i9 0 je ammonaya _oTreror ar SiTGIpE S[UIO] FSRTOTOIME (erezodun op mymdap injoatu rwoadse qns ‘oretoueuy sojetreBu0 eLzeyeuL STESTUTNTOT ry WEUOIeUT eOTEIOp jeso00U STSpaN— UW puyny—TETIT Tes [euOTsST [ETON ARUN -B “SAN jueio [e soupy Tes nipour TPIT “SyAIAHOE op UIMJOA TRaMue man fejusIoe CHET SUT OTUTOTOTT THATS D wavEZTNN B AIsnjout Ve mysaru BY yefUTpaL ylvuosiusaenues 2 ozoqrowayo1 Bs ar yons asp naa nu oms © a[v90} ofaueBro “sojsuUIOD jnjaarte wl Zo TmIdey uE 1§ waxes9eSOI Bo] up ‘axvouedns omsesot aue810 10UN 19 vi © yoseapurqop ys vu ypassuy purpioyas RU TUO}LIO} Tp MO ged} 10 iquioayy ap rigasoap a1s9 ne T ‘geuorluanentios aseuorfouns 2p 10109 2 puraud soja}uoyadtuos ynzeo 2189 uve ap ur} 20 sojauseTqoud jNzeo uj “Us 1908 9p p[Buorztoap Biuaredwioo ap soyespiaIpesout Ugesoaey pumdser ery 18 waooe oc “qysod omqrese! § YUL 199 vt azeAjozar aids 10] varejumpasouy 18 oF 18207 pou UE [EQOA joazap 8 ax2onpuoo nus S[enuaa “TopTeAI _OjZIga net Boo] TOPSTEAI ured pie ap ad xe1 ‘arwourodns atyres0t sjoliedio Wo ATETTCUG: (UT NUT aasaTeTIOS AIM: vareajozar o1ds ayejurpasouy If B axesooeu purty eo az0 jojaueS10 Tenotloung Ngo 9p seI9pISsUOD IMs [BUOIZIDap Io}9eIED no gjawaygord ovo) nu “STIOL woaajar {$ EMUodsueN ‘oreayde ut “tydexe op) yenuss nes Jouedns jolu un B| 912109 POMPEI S|BATH TOUR IZIOap ap 1 I SISSOE TOL sudoxtTaspuiidse: WS WOOT i i -Smnp—szIsep ap _jadaip op siwoSyay oxyesor sojouedio vaiwiagi> “pup Bo[OR [SW] —erruorteunoyar sporty TSeATEd 2: TERRI ae-MpUyST “TeuOTzITep Twss01d sseorauinu TopodNs Tes Teas aes Mea el WOULD} Wf SoTw TOG TeAITwOT op BILaesodl ‘puge jaunsd ul “olewmenez sjauBhio any orz1s9p ap myrudosp vareseidap juoisayoid yoadse qns wiusradwuoo reur veo eusosied annzo splozar vazoymusueN 1§ “outs ¥] op ‘oundu nu soWedns mnjnueBo eluayaduros ur aizioap op injmdaip & yreULIo} ¥ol200N s90rvOSp jpwo{qoid mgajozax vareuoUodns 1 goudun nu ‘eau_yuwunue uh e ap ‘efeuorsajo1d runeged vareyioledns “ysu; “areousdns ‘aM OESMNSSNPUT SpUEsIO- Ip PaO TwIIP Ways Tear Sp ear un “yexouod uy "puyar STeopeyay Siqiwiet eaten:lui judetean care are ca atributie sprijinirea Repartizarea prin act juridic o ave, de exemplu, ° le locale stabilese, prin hotir de sedinta”. descentralizarii $i a autonomiei locale rolul organelor fale consti in coordonarea activitétii organelor si ins tenfei de spec ansferate sau del area deciziei nu duce la 0 modificare esent ierathic la care se adopts ! ati decizii”” intrucat personalul tebnic nu decide ci ofera date gata in caz de prelucrate factorilor de decizie. optim la care se personalul credinteaza dreptul de decizie va fi acela la care se poate ol organelor centrale este stricta fndrumare 2 organelor din cpa jn ipoteza ') sau prin act juridic, cand pentns eazA loctiitorul (de pilda, in cazul imul ministra_propune i persoana care unmeaza a exercita functia al obignuit unui functionar si ciruia legea ti permite si gi le incredinteze unui subordonat ierarhic. Spre deosebire de situatia cand opereazé transmiterea acestora. cétre zi transmiterea catre 0 si mu a tuturor ca in — pe calea repartizirii, & ‘anor organe sau persoane care ia delegarii — rm Legii-cadru a descentralizaeii_nr.195/2006 (art.2 delegata_feprezin temporar_sa Sau_de_catre, 207 Insugi organului oate fi de drept sau se poate face prin act juridic. © repartizare de drept s-a instituit in cazul i delegaren de _SWina ndeinistaie”, seviss de reteate iaingon na ‘oye89]ap aptHingaye uy zoyadns injrueuoromny eifuansayT uud ‘iuy8ofop @ eroe aiden OQ ‘Bhusiedwoo op Jofewou Te soxdxa injru2j98s80 ByLIOVep "SOS BULIOF Ul I$ ysasdxo eUNeOpronN a1y ys aingan ealoSenoy ‘tiyteunog We10j20R earmsodsar no 20uj 98 19 voiedunos ‘eoxeqoide nes Japyooe uns umd “e[einpsoord HyiysTOY aumue ap yytiosur isp eB TugBo[ap carmyrisut oxo uy [nz ‘a set ‘oyenepour giseaoe wad guMpSU! ySOF t uo ednp ‘oIpEME Ie ‘aud nes ydaup ap 1 ta waroSenas “apis “wrIMslysul $0} e va area UNG tunposoid 1Svoooe pdnp wzeanI0qJo 08 mapSajap vasrpaouy “TH -ayeiutpozout zoystingine v nudosd pour uy t13e110J0xo woreparous pugrnusns ayeriuoss ojtowss[a ozazIa ys aMgan vaseoyteA yO [MSUDS ty ‘areSojop tHigAuoL [mous e g1OJ2x 98 otf1puCD LIAN »_O ureajap fonnoodsat aye ojeurzou apawumty osasydap reo a1{daoxo ep x0ytHfenmis vareAjoz0r nnuod reop pUuruoatontt asonpuos ap |nyeuosred ‘ameBajep ap so[fitpuoo wpoIgout jnzV0 UT op dzaiodo ys OMe wIS>IE SragSoqap v o103enar op imdomp wistea op “16 eiusrodutoo 0}tou sjoruunt uy vareojop Burjuour vs vibeBqo axe aingine yEo[eP “1S azwo [njeuosiod Bla1go ULTOgUOD w>a08 a}S@ 211ipuoo EOP BO (giwuosiod vazopundsps 16 yyeod 29 ye8o[9p mjneuorioury gurlede ys amgan vrzioop 99018097) aneajozos op tigutiqysod exjnus reur Bisixa youp zex\o vrinjos otmdult & pry aiajozar ap minpow eidnse sop rfeoipur eos ef pUTICON 28 BS oIrIgan afeonptios ap InjnfBuosiod jnjor ywonUy “1oygzoNdsas09 por ul ajeuydopmy 9] eys90e pugs rourye ‘mnjryeroprOGnS dutingine ul Jouedns ‘oupreior mnjrueuorfourg rayfuaasarou [astas ‘uy aedajop pingune op tarays izgioodsor v vagoe ayso atiipuoa und © “4,g%S 9p Tortensrmmpe vjurn$ 9p ayepweurooss Tipo ZUR vowjoodso1 oundnsoad ajurporour prepSojap vasmyposoxg “TL ‘yrosgaou wayuttea 16 vasmsard pugae ‘vare8ojop 1udapur oyeod azo ‘inquaedi0 v pusojur Euan Up wetOpioqns vuvosiad ssa olap jrucorqns ser ‘aveluTPeHeyE guns 20 iojringmne qarejnyn seYD a189 BBajap ave [1]09I9S - s “opereqoude ‘g1unpiooe Guns uma ‘oenpasoid HejeuuOy sou vantrdaput ‘2p PIBUOT|IpUoD ODEN “YSLIOS wo Ie aunBajap ap PMMOdT ~ s : 09zre 28 Hasuono tooeis te 93827 wd eBosae(eeonandas) 1661/6930 2H UIP ogee ‘Looe ws eqanda: Yogzrstz "1 287 mp G9" ‘19 anu asaytqurs 95 axeo ayetaxet09 roqumrodes nzeo ay “Werato0s i0jeaujoedsox ea1onpuoo aneo bp doos xsa2e ut Hemusssp oumuL ‘InyrueIoyaueg ¥ Nes IMpUOZIUIMy InreBojop ango op 20x 26 JoJasnpoid voreuoridadax os¥o Us [NZzO UE Snjdwoxo op 29 “enpiatpur orpunf zor upd 18 208; o1eod 2s voseSo[oq. (eusreur uy unaioa jmidosp | ap aze8Or9p wud <,ajsuor}uaneasuoo so[29 [nooy ur axeurydiostp tonsfoues eoxde sod "uow3.) wl eH juatuanenuoo aued 298) efeo WIP axEyyUs isfy yryepUELtOD ‘qyduioxa op) WueSoIap [WoT EULULIEap aivo so[ardey noytoads 1S umoard “ez1a mymoaigns e WO aieBajap toreosiod aidiestes diopoa ur pupar “gietosiod y oyod varojop nes (,,,Injnilisuoo je afuayeduioa wyoexo aze9 ueojopnf myusuos e ;ueueutiod piivBojap ‘nydwioxo 9p) azeBo,9p soytingmne eure o1poA uy as-npugae "gjear y ayeod ayeuzou oxpuinf ye uid varesojaq * qt ti8zi0t7820 ajoanvoadsos ¥] srexpeouseu auvosiod avo ap asnutoo ysof ne ajoideg 0189 ul jnZv9 ut 18 fo “HgNUN [208 UL orespEOU sjoueosied ap astwoo soyis9wge [NZEO UF TeUINY A au ap ROO] Jopiuoaenuos cuniupags tupasuoD vlugjeduios (exosooe ijelsunse 16 tiotates ap jos) oueosiad soun yBajap_gysioads voSa]_sdosp ap ‘Tajisy “Clenpiarpur 18 anewuou) 2punl 198 ud nes idosp 9p 298] arvod a8 Sizizap op mjmdaip earedajacy “eueosiod wre O wl BIeBO[Sp {(q,008 ysooe op antyensTUNlipe 1ojLoeqe ‘reTBARS COMMITS ‘SUIpIOGNS ip Suvosied oun HUME 9p Hep vonowWoIndeus ‘sfeuoruanenud: THSW ur njdwexe ap) [euoIZIo9p tpigeres NO Wingume BAA DTT NWS (,,,ouzIpIOGN GIP eUOTJoURY xoUN mnpnisarad oe Yltaio oxis ap TAHFO op sOUTTNGMTE waseBapap “nydaroxo 9p) 9 SWOATSSPST TMNT wzia sieod wayBayap y9990 ~ ‘sto rtigwoedeo v arenjeao groaioo teut © pugitutad Sojsieopioqns: Yoropundsy! 1§ Jasoroymt patrgar guNNI ap |singiy’ 2p a12oNpuOSadmis’. Dacii accasté interventie are la baza inifiativa funcfionarulul subordonat ca reprezintd, in realitate, o forma tacit de renunjare le dolegare prin tecerea responsabilitafii asupra organului. superior, ceea ce nu trebuie, de asemenea, admis. Caracterul propriu al competenfei determina si réspunderea personali\ a functionarului care emite acte juridice. fn cazul delegérii } consideram c& raspunderea juridic’, in spe’ cea administrativa, | pentru actele emise prin delegatie apartine, in primul rand, persoanei delegate. De aceea nu se poate disjunge rispunderea administrativa | de drepturile rezuitind din delegare astfel ca rispunderes s& reving exclusiv in sarcina celui care si-a delegat atributiile (in timp ce in! cazul suplinirii raspunderea s-2 considerat c& aparfine persoanei care" suplineste!"'), Desigur si cel care si-a delegat atributiile poate raspunde atunci cdnd actele sau faptele ilegale ale suborcionatului se datorcazi unci sat si unei supravegheri administrative necorespunzitoare''* ori a unei optiuni deficitare privind desemnarea unei persoane nepottivite in functie. 3.2. Conformitatea actelor de drept administratiy cu forma previzuti de lege!” in general, manifestarea de voint® din avtele juridice nu este necesara s& fic exprimata in anumite forme pentru a putea produce efecte juridice. Daca in dreptul civil regula este lipsa formalitafilor la incheierea actelor juridice, in baza principiului consensualismului, in dreptul administrativ, dimpotriv’ regula este c&, pentru ca o manifestare de voin{a s8 produca efecte juridice, este necesar ca si fie emisi cu respectarea anumitor forme. Procedura de elaborare a actelor de drept administrativ reprezint’ ansamblul formelor necesare pentru ca actul s& producd efecte juridice. Ea poate consta din forme simple sau forme mai complexe. Uneori emiterea actului se poate face irk obligatia unei proceduri prestabilite, alteori aceasté proceduta se un mini de condifii (de exemplu, conditia formei scrise), iar in unele cazuri ea poate consta dintrun complex intreg de formalitayi. Aceasta diversitale de forme procedurale si chiar libertatea de alegere a formelor este instituit’ de lege in beneficiul administratici tocmai datorité multitudinii sarcinilor care-i revin. Pentru a putea face fal acestora este necesar, uneori, ca sé se lase organelor executive libertatea de a alege mijloacele prin care si actioneze. Spre deosebire de activitatea judecatoreasca, cea executiva se poate desfasura in lipsa unei proceduri sau in baza unei proceduri variate, de la caz la caz. Prin instituirea formelor procedurale necesare elaborstii actelor de drept administrativ se urmareste: garantarea efectuarii actelor cu toate precaufiile necesare pentru ca ele s4 corespunda, prin confinut si scop, inleseselor generale cat si celor personale; simplificarea formelor procedurale si cresterea operativitatii in activitatea executiva; impiedicarea luarii unor decizii nefondate si obligarea le pregitirea temeinica a solutiilor; intarivea legalititi, iatruc&t anumite forme procedurale asigura un control eficient. Dupa importanta lor, formele se clasific& in forme esentiale gi forme neesentiale'. Formele esentiale sunt stabilite pentru asigurarea legalititii si oportunitatii actelor, iar nerespectarea lor duce la nulitatea deciziilor Formele neesentiale stimuleazi operativitatea in munca administrativ, tacilitind sistemul de evidenfl al actelor juridice, iar nerespectarea lor mu influenteaza valabilitatea actelor (de exemplu, nesemnarea insctisului constatator al actului unui organ colegial, adoptat valabil cu majoritate de votu). Distinetia intre cele dow’ forme este important sub aspectul sancjiunii actelor emise fir respectarea lor. Astfel, daci o forma prevazuti de lega si apere un interes general este consacrati prin norme imperative, ea nu poate forma obiectul unei derogéri div pattea orgenului cmitent, iar neregularitatea actului poate fi invocata si din oficiu, Dimpotriva, atunci cand 9 anumita forma este instituit’ numai in scopul apararii intereselor sau a drepturilor participantilor la raportul juridic, incalcarea acestora nu duce la nulitatea actului decat daca partea in interesul careia forma a fost instituitt core anularea actului facut, far respectarea ei.™toosor 2h set “6°49 Mo us, ur (gz He) pOOT BY “dar ‘166 1/0S “FE B07 aArHOd ‘nYduraxa aq, yey pp totfenms ateoyezundsosos wao 1o9p ailizodstp ge O sorde ws nes sorpuinf rouuou vejrzodsip sax ezeyerdsaqut ys rep ‘dey ap vases joa109 POUr UL PoseaTIQEIS BS [NETL LO RSM pqIsOd 59 (q + i821 Bauntjoues 18 erirzodsip no are so1so08 mgnuuostosou voreursiqosd ut ysnyaut a1s0 eoBo] no SANeNsTATUpE aojaise MyrunosuOIOU nes IgzuLIOsUCD eUTa[qord ‘opeUOrloIpsHIN! payenstutupe ajoe oun wrideoxo no ‘sojaqoid & auatooude 1S areunpe op ssivo1d umposoid foun e nes soreqosd npnyerroyou iuyunpe e yoiNs amuauroyBer oO wIsIXD NU opan ‘ANENSTUUpE Imdaup uj “arorutoursyou op eaumyjou ur yexpuouy niorA “THmTeBAHL Te yo ap youNSIp nIOtA UN wBIOPIsUOD ayS—a 1189] wZa}od! No HarorEoapnl AOpIEMIOY wayeUUOJUOSAu TAD fenseooxd midarp UT “(axeUTENsUE 9p 19]99 [N20] UE |[qou!! mun v erjonNsUOy ap aliezuoie o aime ‘njdwoxa op) Bile 2180 erfemuis arertpead uy SP 4 dey ap aris grumud o 18013 purges noe aru ntteB10 ~ ‘(eitqevoriouesou yoap ‘parreiuar ap ezey ur puny vido “ensswAEs soy v nut vrluoaenuos rep ‘vanunstuwpe eoumtjoues gorde 1 Jeqron-nsooosd axSswooUE ‘njdutoxs ap) "Zod! UL ainzpaard ade} 9p ayttispuoo ayumAUE quMs NU Sop mow arUD TouTesI0 ~ ‘QrSagags B-s vozoreqs $9P yleuoriuanenuoo oxeuorfours op imoe awe nu ‘njdurexe op) a8at ap aynuog iduy ap atispuoo gisixe op qnioe oyruro ni NUESIO - 91 PtsOd sULIOY sarwoyPULIN YoRIgUI afut1d 10\sa0e wastumdopUFN, asd whipuos aisaoe Zoep [moe BELA NUE Bs SANIBIGO POUT UH HIS!Xe Pe °P aizpaasd 1dey ap ajmimpuco eoep ‘2190 j veda] ore od ‘anes TaTEPE Imoe gra ys corleByqo wanp o axe qnuwsi0 Wo] WS no wodes uy dey uy ayensjur nu nes suns (pyvap w2a40d!) pores? ot} Bs ountjoeut o nes ounsjow o vo nnuod ‘adaj ap a99 ydey oP aythpuco yoep azoururexe ys aingan ynuvaso wade] pugoridy » HIG Ly ‘spi-tenr da -pountfous 18 viitzodsip ‘ezaiods auinute 18 289] us a3nuyiuos gorpunf rousoU ajaTuaUTT no BIOISeIB BarIUTOJUOD "ZETIA TB] [ninutjuos no oxTreAstuUNpe JO]KCZIoap igiUOFUCO wUID] GOI sq f52L Pungiz009 ng apousnaupy sdeup ap s0[25ov vanyudefuoy £°E “yo “uggorde ‘uinpsoo ‘oz1Av gotyduut 99 runsterodo ap xojdu09 soooid un undnsaid axojduroo stmmeunioy nes ajouuog “opios oy orrO3IN ‘ayvULIIZEOD 1 70d [of 1898 ‘uy asia ofo}oY “BSUOS PULIOJ BHOeT!GO oys9 NU axed uy pe UL pieziqiyn 9189 BsASOU NBs yTeIO FUMIO “ereW{e9] ep ywo!oYo ToLU0D inun voyeqiaisod ‘m89j wzmoodsos wrfuer3 ‘sojaoe mnyranusiu0s 2 amorgzundsezos yu}Seouna vorem@ise sus neysuoD oUELIO} reisooe ajafeiueay “Glezine ‘nyduroxe ep) eempeoosd rhyeurroy nes yunsiesedo soun azeo ut 1S giede tour gs owod eq “estos ‘eunof 2199 val azeo ruquod nes areuotioues ap ‘eyeuorforpstznf 10109 indy ap aenpraiput so[sioe v ‘SaTeULAOU soJ=I9e [Ze WL B1O}HBLIGO isa quo} TISEODY “BSUS PULIOF 9389 aENSTUIWpE Idaxp 9p 1019108 & preouaixs Ru} ydunis Tou aZ “axazdwioD dULIOJ Nes a[duuts auLI0 up wsuoo vo 1 MHAPID TROF a159 ANLTTSTUTUIPE wINPSIOI, “aojise wigntqeiea eareindise uy sofounoy mtsnmydepus voyensejnSor ozojueres ys oySaryuun ‘tea 1139] [maya 19 SuLOy 10\S9e |ryooJo 919 NU apesNpaoord iofawio wareo|you! no wow otpunf mpmoe earouorioues -anjranut|ttoo jmgadse gus myruoe 1sizi1e89] wjumzaid szoo1 ys yMeU ap Aisa NU Jo] vorBOddsas quItyos fqnynyoe eanenitne B] 9onp oe1ia9so ajemnpaoord sojaUNIOy Based[EIU yoep aoaroop ‘aneSou sus Wt BLQuonde aise euoa], “setiuasoou ‘suioy oun vomojpouy nvad yidse vasd vorde se omnjosqe igmjnu vaunsioues ‘oued je 2p aq “WSosOIUE mj99 vareyt9K[0s Y reuma yzeaiado wasejnue ‘zeo 1seaw UL yoru sOJaI0e (BANE|aL Painenu) varenfiquiaue utd oyeuorfouws ayempaoosd sojouLios yqwoyde yous aise nu eyOD “NES TRaNuMos 9p ias9yIpuL “IR 2 jerouaB saroyay un gigde o1v9 ayenpooord sojouMEY varEo|gOUL NO wMopy Jor ao1x0 BO [NSUAS Ut oadsox & idaip ap nes ,gyeutomne aijuese3,, © vo atelapistios 1s0j ne ajeinpooord opouttotcazul in care s-au efectuat lucriri de construire, transformare sau! reparare a constructiilor irk autorizare administrativa consiliile locale sunt obligate si-1 sanctioneze contraventional pe beneficianil lucrarilor, obligandu-l si demoleze constructia sau si o aduc& la starea inifiala, Dacd acesta nu se conformeazi, organul va cere§ obligarea lui prin justifie la realizarea masurii. Sa presupunem cd odata cu sanctiunea contraventionala autoritatea executiva sesizeazi' justifia in vederea obligérit contiavenientului prin _hotdrare Judecatoreasca la aducerea lucrurilor in starea lor initials fra a me dispune aceasta masura, in prealabil, pe cale executiva prin decizi administrativa. In acest caz, la o situatie de fapt bine stabiliti,: respectiv, realizasea ilegald a unei constructii, s-a interpretat gresit legea recurgandu-se direct 1a calea judiciara (art. 32/1 coroborat cu 28/2). ©) Un act administrativ poate fi nevalabil si pentru cA s-a aplicat © alti sancfiune sau o sanctiume gresita (de exemplu, s- dispus masura confiscarii unui bun nesusceptibil de confiscare administrativa). Aplicarea legii poate duce la posibile erori; organul nu aplicé dispozitia legalé necesari cazului respectiv; se aplici o alti dispozitie legala decat cea corespunzitoare; se interpreteazA gresit legea si se aplicd contrar adevaratului ei infeles; se aplica acte inferioare legii emise de organe necompetente sau se aplicd dispozitii contrare legit i i i 3.4. Conformitatea actelor administrative cu scopul legit Scopul legii este rezultatul pe care vrea sa fl atingt seglementarea legal. Scopul actului individual sau normativ, contrat scopului legii, atrage nulitatea actului administrativ iar dack existenta acestui scop ilegal apare si ca o incilcare abuziva a atribufiilor de serviciu, putem fi in prezenta umei abateri disciplinare, contraventionale sau infracjionale care atrage sanctionarea functionaralui vinovat. Scopul poate fi definit expres sau tacit de lege. @ Sectiunen 4 Caracteristicileactelorsdsatcepasninistatyy Prin caracteristici ale actelor de drept administrativ intelegem acele frdsituri_care_individualizeaz’ aceste._acte fale de alte acte le gi indeplinina ilitate stabilite de lege, actele administrative au + unmatoarele caracteristici: caracter unilateral, legal, obligatoriu, executoriu gi oportun (actual). 4.1, Caracterul unilateral Principala caracteristicl definitorie a manifestarii de vointé din actele administrative este unilateralitatea acesteia. Caracterul unilateral reprezinti acea calitate a actului juridic conform careia cl este emis fri participarea sau consimtiméantul subiectelor de drept clrora le este destinat sau cu privire la care genereazA drepturi sau obligatii. Fafa de alte acte juridice unilaterale (de exemplu, cele civile), wnilateralitatea actelor administrative este determinat’ de ‘emiterea actelor in temeiul gi pentru realizarea puterii de stat. Acest caracter unilateral este specific tuturor actelor de putere, in categoria clrora intr si actele administrative, alaturi de actele puterii legislative, ale instanfelor judecttoresti si ale parchetului. Caracterul unilateral al actelor administrative se particularizeaza prin aceea ca manifestarea unilaterala de voinfa are loc in cadrul activitatii execiitive, de organizare a executarii legii gi de executare in concret @ acesteia, provenind, de regula, de la un organ al administratiei publice. Desigur, cand un act administrativ este emis din oficiu de catre un organ de stat, creand obligafii in sarcina altor subiecte, autoritati Publice, organizatii, asociafii, persoane fizice, etc.(cazul actelor fiscale, a celor de sanctionare administrativa), caracterul unilateral al acestor acte este cat se poate de evident, ceea ce explicd si itatea revocarii nelimitate a actelor de drept administrativ, chiar de catre autoritatea care le-a emis. Exist uncle situatii in care modul de emitere si cel de executare al unor acte de drept administrativ ar plrea c& afecteaz’ caracterul unilateral al acestor acte, Avem in vedere situatii cum sunt: efectuarea unei prestafii sau29-958 you spo rdowp 2p ap)>¥ "wweBBOL rouz/sec 3s 9897 wp cl BY uy -asaroyar nes sanydaxp roun vaseoRysiyes nquad ozeso00u spuoo anise 1S-8 NeS aePLANOE O BiLOSEJsap BS [NIBIOIJOUEq eo. ratyrqisod voseandise aisnjoxo pout Uy omNINsuOD [1 BlaisooR ym021q0 joie foun [nzvo- UL pugo od ‘(inyniaid eyw[d 18 inyrung vasepord Ip YSUOD {9 axeagduind-arezuBA eI) 199Iqo NIgRP UA pupae oxpLINl oder nun eluaisixe aundusard oneuiBepeus ymoenuco ‘pugs wud W9)UNS NU BaIsao¥ 9yO} ND us [-RPURMUNJOp wala THU ejuIsojOF aingine “fouDsoUT B areyoIOXs {pug 1S [n9eIGo ‘|noo] saTquIs) TweUTUOIOP oyovI"9 eStiqo nes unidasp 1S gzesor amo wBup] od “injEETOHOS 5 0 alngine “nasal foun voreyforaxo nuyued ine ‘nyduroxe ap ‘vo “aalyenstunmpe apajoe tnzeo 212 OY undasp apun ‘aio joesuoD mun ejuzaid uw wayuNs nu go yZvaNsUOUIDP viseooy ‘o89| Ip 19 ‘auenstuIUNpe Joe nANoodsas WI osEIOAZE NE aieo iie8t1qo 18 unadaup no prerotad gorprint ainquie (2jestued nydwoxa op) aoe arsaoe onuIp 9[2Up) uodvs nun aeeu vop ys amo qupuryjun ‘omanystios nu oypumaf Injmyoe waxaytUTe ap _eULIN “INyAET wysojrueut 95 a1 ulsd “eausi99 29" JO\SOoe [MFoHFatIEG ap 1SO{O} 98 8 op ayouoqi| wurdep ne Ifuestottos ,,,21a199 Bl asttse anLyesstUrUIp gziioine Ba!ap9A Ul Rara799 undap ‘Dos ap SULT ;puoo ssourjdoput ezine joun vorejoadsar no siuia ayo aqunstumtupe mse oreo wt ez=I0d ug 18 psizqns oAleNsiuwpe forziogp [e fexaIETUN jrsoowIED (9 *a89q utp y9mIp pUBALaP 21? ‘pimoa ap paooe uid urind pout qwie no 18 mynueBi0 e yoroasde 193941 PULIN UL fou oseu 9s nu Ldap arseoy “enstunMpe 10]90 [dexP wiojuos azeo 18 oiadsax aj Bs aingan erfensrurmipe oxvo ad 2281 10 “parnoduc pour ut 2i40 Ed res lupe pyrago warmata giMion 9p prose mun p areur eo sede att ” 007, ‘etosne "26 IruguigigAu Jojivenjosqe & joung ul oueznedas 2p rzodsip aynoaxe ¥s atea¥]qo uns amgrur oyHgTEN ‘Tansy “wortaT9 e810 wULOTeS UL gfPSyqo o[oUN oso[IqeIS 9S ANENStURUpE [MOE nud aivo wt ezojodr ut 18 omfuour as pesoyeptun [ruyRIED (q [P00} mnjruadng e Lo iNryEIs Te 99H MinIyeuIq syeUNsEP runs puns aisaoe 19 ‘IfAto ThyoRNUOD UL INyTUOEZUBA [RZED 2352 UNTO eS ‘ompant yrasodes uy aued ‘eis ap mynueBio jrrowyouaq uy oyesigA runs 1a suins afaanoodsax “Lunzeo oy[nus Feu 2199 uy ‘oued BIE Op aq giz; ‘zvo gdnp ‘gsvorouo vad nes uy Gezyear anenstumupe iniomsas 1$ ened Buns an eUpgA 0 ‘ouaiwU Sead UL ayiqeotideau “tai inqudaup 2 ‘2 8 yo vysuoo synod as greuns 1 fae HuNuad wosranod HURTS NES We joun eommsogy nhiied o8ay9p snduar putzoat Bo jo ‘MyYe tartUD jnquyos vesvoweaenuos iutzordar nu jBisRia” AAG’ -perorepiq iowses tun oseapueqop BS PISvaoe 1eoUl [S]ISUISEzISap soni INqUTIYOS UE :pe jow uN MmueIoTaUG ¥ 9s¥oLONO Wiesoxdenued foun Uy “4q;918891 aquirzodsp ud iy 10d /goy|gnaspersedoxd-opMMMTSASy “Ios wT *,, myryeunadeat 18 seo] sfoxes TeYoe & 99 ydnp teumM ‘miruH Une Bosourjop nnwad [reUSM ‘wououose OC” (gcleaueieeaen BS MyTUSIATT yo vuuge geod as Bs eo By gfe area iojaueosiad “ojoyye anuusd “B19qr UoyIUa [NUeSIO 7gOap anyo ap sind wes 2 Syepaoaid awa Anessqumwupe toe nun vara "unui09 Uy 20] BoLeNTWO Ho oanTesIstUTWpE jojaoe vases e} [einpooo1d igwyeuuoy soun vaseroadsor "1 1e “orpuNt mpRsOdeT TT TSTMS eT gOic si nu dubla (ca ing a raportul juridic act ale cirui efecte se produc organului emitent, chiar di ea este declansaté de formularea} In ce privesc cfectele juridice ale actelor administrative! constatim c&, pe de o parte, ele se produc de agi exercite le este irelevant pentru existen trebuie s& fie expresia voi din partea beneficiarului si este i. Pe de alta parte, chiar dacd in cazul actelor administrative emise la cerere am considera c& acordui de voint& este elementul esential al acestora @NEhiar dacd a fost emis in irda se putea considera ontract intervenit c& suntem in prezenfa unui nte. intr-adevar, contractul presupune mu numai exis i si subiecte de drept diferite, capaci dreptutile si obligatiile apar cauza, ci fata de subiec| pentru care actul apare tot ca o manifestare uni de voin(a,~ chiar dac& provine de la mai multe subiecte de drept emitente. Jn unele cazuri, emiiterea unui act administrativ este supusd unor cerinfe procedurale cum ar fi avizul sau acordul dar nici una din ele ~ chiar daci concord’ cu actul juridic de baza la care se A OTE: ci reprezinta co de valabilitate ale actului juridic. Odata ce actul a fost emi respectarea acestor conditii, retragerea avizului sau acordului este irelevant pentru existenja actuli In sfargit, caracterul us administrativ constituie de vanzare-cumparare a unui imobil), sau dac’, dinpot in ura incheierii mui asemenea act contractual (de exeiny dispozitia de repartizare la locul de munca a absolventului, ins dup’ incheierea si executarea contractului de scolarizare). in aceste cazuri tiv fie nu este parte in raportul juridic respectiv, lesc ulterior raposturi de ezentate se impune faptul c& MIAISEAINEY’ sunt _rezultatul 2_organulni de—stat, ‘eteetEIE FUTON UINMTRELON manifestatii_unilaterale_de_voint clement hotarator, si c& prezenta_unor condifii_prealabi concomitente _ sat ulterioareadoptariiactului, asigura __doar tea_actului_respectiv'™. Caracterul unilateral al actului x si sauasienil ievocabiC-al-decizilor istrative. Daca in dreptul civil majoritatea actelor unilaterale de acceplarea pi dreptul administrativ actele sunt, in prineipiu, revoc scopul perfectarii actului, existenta consimfimantului celeilalte parti Caractenul unilateral al actelor administrative dublat de Caracterul revocabil al acestora, aseamand si distinge ace: categorie de acte de hott sunt unilaterale, ex Negoit, Drep a 1973, 9, 46-49, 7° 9-91 9 40 ‘eH, 9661/9138 29821 Ip 8-10 "SU ‘9002/2 ©2997 SP EF UY una eoequonne i840] wa082re9 2p yeuussyap announou seine wuss | 9242}95 296} O10 Mt 691 "000ZITAE FSBO UD LP HY ay oq:BPISUOD 9S ‘2ANP|SHBa} thimnd sojauEHIO sO}=Io8 Te areyUaUTeTseL SB prasacqo oe na LMpode aysao8 asv9 UL eINsPUT UT "PANERSIUTUpE yiusjoduios 9p unoder reumu 19 “(g[erowol ‘gjeuad opoyeut tut) aotueSi0 nes sfeuorrunsuos sopi8a] jntuauIop uy eames: tuomnd pjusjaduros ap. empodes eyuautajax zoind wa nu eHenstuTUNpE “goooe aci ‘]e89] Inyrupeo & woINs vormosdsor no jwuMU ep ssopmingmie tupzitea: tndoos ut yeroos jrusodes vyuawiaysox wand 104 ayo eS ap tarienistuLUUpe 9[2 DANEULIOU J0[o}0e [NZ UJ “TENprAIpUE joo 18 AneuuON ymoe aNUT orjounsrp 208j 98 ‘ofa ud [qerpond Up yeyuottra| ox yso} Bnet yeI90s Yoder uN axes uy vzojodr UL “gq BH01S098 LorBor|de pupfositos 16 pupumnspUt ‘21039] aqrapanaud no ajurrunosuoo ut ‘sonstanpre MenAnoe vaxemnsysop Muyusd eoruyay DuLIOU ezearoge|o [BUOITBN ONSIAMTY [Mpuogt ef axfatsd no aje1oods ninqune osourdapuy 289 wis ap farienstutupe ejauesiQ “(orfmaNs4eD Up Z/SOT'Me) so}:3oy TupINoaKo eareZTUBBIo nntod [esRIOT ayuia [NUIOANS ‘fasy “e!0UOO aoe antuMuE BL oy ‘eAHENsTUApe aioe ap iofayeo ayuinue ew as-nputayor ‘TexoUDs 30}08I09 rio 18 sardxa pous ul oreuopsoqns wseaoe apencid vada] OIA “qi BIOISBOE TIHINODXO vareindjse 18 vareziue810 putaud aresaoau soyznsgur then] eoxPe% uy ‘2}0109p Nes ojuEUOPIO “Bay “orimansuoD ul asutsdno wapoassd roun ezeq uy eUU satyeULLON 9]98 THe 1e}s ap rorienstUTMIpE a1 ayenuso ofouedso 1S [musAng ‘jopisy *,,,Atensturampe adap nauad 1§ nidioutid op yas pursdno ares ‘tyteuroyax ajoun UIP apaudsap ds Jep ‘AnenstuUMpe mjoo ye 18 yeuornnsuos injydazp | sardxa nidiouud un vo erewoure(fer 2180 nu sreotadns oxpunt aioe Oe ap gle} 9ANveNISIUMMpe sojaroe TuUOPIOGNS ~eayEISIDaN “RUNUOTONEE 1S tolinsnt ‘oreouodns otyseror rorfensiurumpe ope ‘iis 9p aueRe rove nes (aluErOY ‘ypLd op) sateqs!Ho] wuaynd sojaue8r0 wilde yo 2) “1:H9] oreuoproqns aorpemnt je op]elsoJ90 varejoadsaz TS 1G wo as oApeNstantupe spore “eotourose aq “operiusprza1d 9y0100P lund nes ada] wud ayeyuourayor purty ‘oanvisiBoy wroind wiuosoduio? ‘op 4100) pour uy oy ‘soxdxo pour ut aty ‘opeytarsnyoxe uy OTH OO 9121098 timiodns myaamigyRar jod air a¢neyyion aarenstonype 191°V saorpobnpag campege sapuorne Anenistenteps joe “th” epttadstis wes“ vnue‘vsyrpour “sized ”“Forfedas ~o1punt hor aie tit TES HOD] ereowradns-gorpuuné- poy 0 Td 158 3]e UAL Bo wade patovoys-ap-1sd[-nes-upasdsns~eoyrpour od "nur-SAtTeAISTOTaNpE 2[p1o8 §,, 1089s sjoun pny rod os oantensturpe iojoroe & ponsusibers eiseaoe puyzyeuy “eo8>] mduioxo ap “preorodns phios 0 ap undsip 09 aorpunf ajaioe no aneredioo ‘prvoLsayut yorpLAL giloy 0 ne ase9 “sANeNSTUIMIpE IOfsI98 HxBYOPIOGNS |e yeIINZI ‘un a}sa 18a] ayouoprogns SaQoUTOL a19B ay[z No 18 aLEOBIA UE B98] no ayeHuniojuod UL 1$ Feed ad forZIsep WONT vorMIARESTAO doup ap tunuures aie Us ezvapaoosd as umno vse inynioe Migai[eBa] BarBya0109 ‘aze]Ndaxa tH 2105 tusund soua}ue ‘ieseood Oy (CW! NU BS 9B} ALTENSTULUpE 1919108 2 oreujeBo| ap wilusnzaag “NES [e ome ydosp goIpUE YE [AsLOSM 2109 ad jnueaio eSnst ve] 9p outaoud inyow Bo yUMZaxd os wlaryD WLIO; pinypspsy D900 isa ouany \rasyoeseD “NFO| Iojuepenosd 16 dondey ifenqeat ro1gzundsoso9 nurluos un pazae ‘nxerape gUslLdxa Auenstururpe moe yo gunzord 95 viosyD wuOJtOo pansySyL v22v 2189 vamMpoIpLaA “OALENSIMUDE 101979" OIA sowed 1S oNUAIE aqoeres puLaytoo LMugsEN atwnUe are olfumzezd mseooy + q BtBaRaRUL tf atuod r89p ‘o198 YOrSoae NEUOIMoDXa 1§ MLLOTEHTIGO soyoeies' giajuoa azo “goruzand gansjor oxtunzesd o 1Sm0r aiso ‘(ajeuoriorpstmf aanenstunupe sojai9e ynzeo ut 18 vo) BIN|Osqe iso nm “nz aRUL tour 9[99 uy 1p ‘oxo arjuinzard yseOoy ‘oyeujedoy ap etiumzeud ap unang 2s aqoe \sa9u Boy voreioadsas no asa puty i$ areome oe] op pumwanoad 199 “eis ap Joriens«utUIpE 1e ue8s0 un ango op g[ndox op “[wsa1B|LUN pour UL asTUTa PULL “212031A Uy op] _no aqeULOJUOD uf I$ Bzeq ad JOL TLOUIa BOIEIANESIGO. uip pynzas aanensturmpe sojerse ye yeBoy yruoroR!—D ‘apmapspurupn 3024p 2p 10[2790 7 JOBa] jn4e7IVsvD “TP SpEAI9 onsdyeuEr ay “OTIqQvoOAAHt ‘reIYD YS “HFBOI O[tIPUOD ue ‘sapmmyap puruansp ‘1p roilnjos widnse orjoenar op mes anvanay 3p idazo 2040 op aisaisaatzap os wueisut ‘soy vareiunuosdca ele vor putea fi regicmentate si prin intermediul actelor administrative. Unele reglementiri cu valoare generalé au adus precizari privind competenta normativa administrativa, Proiectele de hotiréri guvernamentale cu caracter normativ se elaboreazd pentru realizarea atribufiilor ce-i revin Guvernului, pot legilor si decretelor, pentru aducerea Ia indeplinire a politicii interne gi externe a statului!”'. in hotarérile normative se va indica actul normativ superior pe baza $i in vederca execuldrii céruia au fost adoptate’™? Aceste prevederi demonstreazi fapuul ca SAU) se_poate considera ca apartinand reglementarii administrative, tot ceca ce organcle puterit nu si-au rezervat pent ‘propria ieglementare, Sau ceca ce nu tine in mod abignuit de. competenta normativa a puterii legislative. Instructiunile, ordinele si alte acte cu caracter normativ ale organelor centrale ale administratiei de stat se emit mumai in temeiul unor prevederi exprese cuprinse in legi, decrete, ordonante, hotarari'”. Prin aceasta prevedere se elimina practica privind emiterea automati a unor acte de aplicare in coneret 2 legilor, uebuind 54 existe o imputemicie speciala si expres in acest sens. Asemenea acte se pot ins emite in mod exceptional, in lipsa unei imputemicirii exprese, dar numai In cazul in care actul de nivel superior reclama existenfa unui act de executare, care sii asigure 0 aplicare unitara'™. {n instructiuni, ordine si alte asemenea acte normative, trebuie sa se indice actul nonnativ superior pe baza si in vederea executarii caruia au fost emise ', Rezulté c& emiterea unor Saari de excéptie “fn “cazul actélor administrative individuale ele nu pot fi emise dac& nu au la baz4 un act normativ al puterii legislative sau al administratiei de stat. fn ipoteza tn care un raport social a fost reglementat in prealabil prin acte ale puterii legislative, normele administrative subordonate aduc, prin reglementarea secundara, precizati in plus fafa de norma legislativa. Nu putem ins& afirma cé normele inferioare vin si umple o lacuna legislativa, deoarece dispozitiile legale si exprese interzic ca prin hotarari guvermamentale sau alte acte subordonate si se completeze Jegea. Reglementarea legal a metodologiei generale de tehnict legislativa prevede ci actele normative ale administratiei nu pot adiuga sau contraveni principiilor gi dispozitiilor din lepile, ordonanele, decretele gi hotitrarile pe baza gi in vederea executarii carora sunt adoptate'™*. Caracterul licit al actelor administrative mu este contrazis de existenta actelor itegate)*EReetaten sau legalitatea inseamni recunoasterea caracterului valabil al actelor si al efectetor lor, pan’ momentul anulirii, in baza prezumtiei de legalitate. Prin iolaturarea prequmMlieDefectele juridice ale actului, pretins legal, se sterg, actul avand doar valoarea unui simplufapt_material. Daca actul ilicit @produs si_efecte juridiGe, consecinte pagubitoare, vitumarea drepturilor subiective, el va reprezenta un {fapt material iuridic ilicit. Of 4.3. Caracterul obligatoriu al actelor de drept administrativ Obligativitatea actelor administrative trebuie priviti sub aspectul organului emitent, al subiectelor de drept, care cad sub incidenta actului, si a organclor adininistrative ierarhic superioare. 2) Actele administrative sunt obligatorii pentru organul emitent, Cele normative sunt obligatorii atta timp cat rimdn in vigoare. Actele individuale trebuie s& fie emise in conformitate si cu Tespectarea dispozitiilor din propriile acte normative. Organul emitent nu este obligat sisi aplice propriul act ilegal intrucét Contravine principiului legalitatii. Prin actul individual organul nu Poate deroga de la prevederile propriului act normativ. Cand actul se adveseaza insigi organului emitent, respectarea prevederilor sale se face atat in aceasta calitate, cat si ca subiect obligat s& il execute gi care nu poate refuza aplicarea propriului act legal b) Actele administrative sunt obligatorii gi pentru subiectele care cad sub incidenja lor, subiecte care pot fi sau nu subordonate in mod obignuit organului emitent. Pentru organele ierarbic inferioare Sunt obligatorii actele normative si cele individuale ale organelor Superioare. Actele unui organ sunt obligatorii si pentru subiectele Hesubordonate in mod obisnuit organului emitent auunci cénd acesta yar isan pag, 61-69, lovtna, op. cit, p216-219a ounye ‘orenooxo 10XR9 v nated orog ut ,,, predU as So"pLINL IOID}9e ‘poxwztyeo1 pzvawsoand 2] 29 otpinif njnunBax yrusadse qng aapDagspUpUpD LO]I]DD JV MULLINDEXD NAIIVADD “pp “BImagsEn) wISBoOB OsOUND nu ofe9 s[oioe no agereduoo ‘aanoodsor onnensrunmpe soja00 ayeouadns waztoo [IqvooAam nes aNTUSp [aseIE| “torlorpsunl ‘ley ur yisqyuoe injryoe gizotiadns ehioy o gare es aplotpstinl ap [ayo vo aouj 99 woad “eO\SoD Je [UOLfoIpstNf [rys}eseo ‘n[duoxe op ‘oo ‘qquawiae oye op 18 weUTULTE}ap 4 ayeod Jofayse & gorpuNf BOL “pe jnou no pleds gorpuin gio o ofe ejaoe RoUp AMY “ZOLAIUe MINI vaseimmysap e] aonp mnpuoe je (nou) 4oxva0w pnsazonang - Smnqruned as-npuputrojuos jnary]N “ToRpLatpar [99 No anesedutos axatlouss|sat ap mnioe syeuouedns BIquoD aymuon, pruaomT) ‘qNUEBio MpnsoroNpUOD 9{9}9" No nus aszonpuoI ‘ap aatrerado Jo[auL10} aJoxR No Aneieduroo greowsdns gorpunt phz0} 0 are areonpuoo op jeIGoj0o woo un B ap BUENO 19 FOLP y9 Jajise oe mun v yorpunf wlsog gzeajuonyar ‘elujoduros ‘njduraxo 2p ‘9 ‘ontoursja oun yremygls ‘ommsognja ap vanpeoo4d - sCarlenstutunpe ape eeoo] 211qnd sopttotazas 10[9y9" arwoladns yas apeoo] JO[T]ISUoO ayarou) preToeds gluajaduioo no immuesio sae ap wie ayes 10joi9e BIeoradns porpunt wiz0j wiajuoa wei mun v yeIoUss niuaradiuoy, ~ soreouoytt diyseso1 sojuEBIO apa}oe No AneMeduIos Breorodns orpimt witOp © vqre Bs s1votadns oryresa! 10[aueBI0 ajajoe B VORJ ALENSTURAPE Onjws! Iynutaysis [NIpeo UL yayUWe mjnueeI0 Myo ~ sroyoey riynur your @P eunurayep aise aompemf rojoise ¥ ELLAND eliog -preouayut RoIpET! yitoy 0 ate aro ynye UM ap ieiurysop y oyeod nu orpumf 198 UM eI ‘UL vinsgur uf pisixe yreouadns orpunt piso} mseaoy “_,,980%2 1 (uowsyIgo uns ofaioe oYe02 ISop ‘aI0R ayqe no ApyerEduIoD eoIpHT! aqoaj2 onpoad aj@ asvo no eosaind wquizasdax arwo ‘ompresor wTENUe o-nuy osndsip ‘eorpunf elsop eins ne axnensTUTUIpe 9[31°V snozistt “m 2087 0762 £9999 : ‘gz 28 ny ye 9 * soncisie e807 wip ae ongrmaper = TUMOR" “Grwuotstiad ap tarz109p v “uIprys ap Jouo|dip [rezwo Ut j9F 0 ‘voxeapioy Binur ayeod teu nu ‘atjonustuoD O ywZITear B-s axE9 od Waza un imquie @ yedrormmur [eo9] [nETEsUO9 BRP “[apISe) [!qOOAeG Nes Aniuyap a1se 198 feoe 2tv9 uf ezo}0d! uy ‘saytpouD [-HS TONE {8 sOLOyUUE nueBio [ryoe e[ue voInd BA nu soUadns [oUETIO SES UT (Gq Lge aundstp vaZo] pugs roqiinzeo exege uy “Youn op 1uo}oedsut aijgo ap reurnu FzeauoHaues ‘9s POUNUS UY BarwUIRS 1§ varEyLINDes puLAtd ojaquOU gf o[t1iuoAENUOD ‘fopise) [enprarpur isv nou un sme vad ea nu i frye ginue vaynd ea nu ro“odas [nero ‘rouas mjnue0 w yAIsnjoxo eluajduioo ap o1s9 mymor vox pugs UNZeD aye Uj p018S 139390 HErpUOKINJOS BasapoA us TaHTOS Je pw1susH mynyesojadsuy eserpe oyod os ‘orlyog ep wediopny inyojsodsu ongo ap so0yaue Hop vorezuoine nuyued 130199 voseajozorou op atuMi|nUIoU [29 ‘faASy TH] BosstWIa e] sO17OpUL dtyretor jnueBo e840 puind nes [mow awa pugnd jenpiarput njoe v avjnue ap ymdaip are souedns jnueBi0 Loa “p,2tbInite gisevOR eudsap relunsounous inqan eA 20 Jo[auROSIAd e vfudptaa op aeyunuioo uBio ye uN ap siuxe soy e re{nUE inise goup 108 ys uN ow sTeod NY wp *,_!0] wasenUE ouadsip ‘aieod ‘sramuapt op mytuse varex|nU gyeIsuOD Sieo otitjod op jnuei0) jeuoproqns MmynueBzo jn90) Ut [SMpIATpur {tude axrWD pod BS BARE aup ‘YoUDsa! mpRUEGs0 jw [eBoy [rude EINUe avod 1oUIadns {nuEZs0 “onisy ‘[eoads wrBex un nv oyeuopsogns JojueZ10 9[P d[eNpIAIptL d]aroe foleoLiedns oryzezo¢ ajoueB10 ango op o1vay!pour nes ayeFOIQL y jod arvourasut omqesat sojoueB10 o]e eanwurs0u sore :ezmod! Sjovoygunm woSuNsIc, ‘WwaNUIa InruLdio oxeousdns o1yseiot eanensnaumpe sojoueSz0 1§ undurt as aanenstummpe ajay (0 : ‘meuopsoqnsou J0[99 18 1y9 azvuOpIOqus lofauedio yg7e “gaunodeap ‘ounduy os “,,(HeIUES TMuaISIUNA 18 trou, mais, ap ereioge[e gounur ap iojarvepiooe eluapiAa 18 votesoie9 ‘waresejsep puiatd soyoursou verosdsor “TayIsW ‘siouanoe ap njuawop tes gINUES o-sU JO}eTOPIO0D Jor uN avecand ea nu se realizeaza de bunt voie, cel in drept se adreseaz unui organ de stat (instanfa de judecata) pentru a obfine un titlu executo susceptibil de realizare prin forfa de constrangere a statului siZacte, juridice a cétor executare, atunci cand cel obligat si o fack refuza, se ealizeaza direct prin forfa de constringere a statului, ftrd formalitate deosebit, ele constituind un tithu executor. In prima, categorie intra, de regula, contractele, iar in a doua sunt cuprinse, in’ general, actele de putere, ca de exemplu actele administrative, actele financiare sau uncle contracte cum sunt cele de imprumut de incheiate intre persoanele fizice si banci. Caracterul executoriu al actelor administrative exista indiferent de faptul ca ele creeazi drepturi sau obligatii in beneficiul unvi subiect de drept, Cauzele care determina acest caracter sunt mai! multe. O prima cauzA o constituie emiterea actului in realizarea; puterii de stat, ceea ce fi conferé de drept caracterul executoriu, caracter ce poate lipsi numai dac& legea sau alte acte superioare’ prevad aceasta. O a doua cauzi este prezumtia de legalitate de care! beneficiaz actele administrative si care are ca efect produceres} imediata a consecinjelor juridice ale actului, fra a mai fi necesarii cercetarea legalitatii acestuia, fiind posibild executarea directa. In} cazul actelor juridice care nu realizeaza puterea de stat, caracterul executoriu se dobandeste numai daci legea il prevede, desi actuly individual are o apareot& de legalitate. Astfel, caracterul legal nv} contribuie singur ia asigurarea caracterului executoriu al actelord administrative. fn dreptul administrativ regula este caracterul} executoriu al actelor si excepfia lipsa acestui caracter dack normel prevad o atare situatie. Ambele cauze, atét emiterea actului in baza puterii, cat si caracterul legal, contribuie cumulativ Ja conferirea caracterului exccutoriu al actelor administrative, Nu putem afirma e& numai prit emiterca actului in baza puterii de stat aceasta dobandeste caracter executoriu, din moment ce existi si alte titluri executorii (angajamentele personale de plat’, unele contracte, ete.) care disput Ge acest caracter, De asemenea, nu putem afirma oA prezumtia de legalitate a actelor administrative confer acestora, in mod izolal caracterul executoriu din moment ce aceasti prezumtie se intalneste 9 art. 120 din O1U.G, w. 9872006, sila acte juridice prezumate a fi legale (de exemplu, contractele autentificate) si care pot s& fie lipsite de executorialitate (end nu dispun de formula executorie). Caracterul obligatoriu al actelor administrative nu se identifica cu cel executoriu. Astfel, toate actele juridice sunt obligatorii iar in “caz dé hevoie executarea se realizeazi prin forja de constrangere a statului. Caracterul executoriu al unor acte juridice subliniazd doar 4 executarea prin aceasti forti a unor acte se realizeazat in mod Caracterul executoriu al actelor administrative exist chiar din momentul adoptirii lor legale. El nu se confunda cu executarea sau ‘cu momentul executarii actului. De regula actul, desi executoriu, se va pune in realizare numai dati sau dup aducetea lui la cunostint& si cu totul exceptional inaintea incunostinfirii subiectului interesat (astfel, confiscarea administrativa a unor obiecte a caror detinere este interzisi prin lege, poate opera chiar daca in momentul confiscarii nu este cunoscut titularul acestor bunuri, sau acesta nu a rt 1a cunostinta cu privire [a actul de confiscare). Exist acte administrative ce nu dobandesc in mod direct caracter executoriu si care nu pot fi puse direct in aplicare. Astfel, impotriva procesului-verbal de constatare a contravenitici se poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, plangerea suspendand executarea'"?, De asemenea, in ipoteza in care somatia ficutd de catre consiliul local beneficiarului luctirilor de constructii efectuate fara autorizatie legalé nu este executata de bund Voie, organul administrativ este obligat s& cearé prin justilie irdmarea, desfiintarea sau aducerea lucrarilor in starea initiala’**. in sfarsit, actele administrative de repartizare a spatiului locativ vor fi use in executare in caz de opozitie, prin hotarre judecatoreasca'”, Exceptiile de la principiul executasii din oficiu sunt posibile atunei cand actele administrative genereaza si raporturi civile sau de dreptul muncii a c&ror existen{a juridica este hotarata de partile Contractante sau de catre organele de jurisdictie. S-a considerat, de Ar 32/1 din Legen nr. 0/1991, rep. 92004, ‘An. 39 gia. 68 din Legea ne. 5/1973, abrognl pin Legea nf.uw ‘966tie 11 a 00897 wud eeBoage 9891 8 9 BV ye, "do "980001 sed a guvosiod apcaUrgys thmqure y 10d loo Up pugs [AZo wi eI "pueosiad arwooy nued pleyerdns GOD 2p 9189 eS 9p aneooy jmpuoy wIp ajafutnoo} rinuiad ganeoo] euxrou yo jmdey 9p 300s pueuii “ganeso] oxzayEUT uy gjoB JON volo}EIND A[du‘xXs op eo ge. ap IaxapisuoD - uuiajtp Yewn 9120 a[runzvo nunttad epeysaryrodo ap aruaropisuoo od. asatoaide ep ydaxp. un epiooe ayeod ea8aT areojde op yarou0o jnpout no o[e8ey o[ttoponoid anurp efaeprooussu ld ajeniseur gutAeP sod BISIXe a1emNoOX9 9p sO}=IVe TLIO BEZEIO (oop 9p TRIUOUIa]FoI [RIPE UF “aseILUN fe nureanaise volopen UW oMmUOUIE[Bor ap 298 ION v BIeOL! (puoo eI va¥al aoxde Bs areUEYO DATENS! a[aueBso safe eur yeo “Opes o[MUAUIa|Tos urd ‘|raoeUdoy are euTBAS uli ys omgon 2se9 op arequityos ynuNUOS O-nUT yyE 9s TONE aly Bs aingon womps jydarp ared uy azeoginfuoout keMmNTETM vayenunuodo prvas9uas 21v9 2f2nvD (A a: “Ha eB yustoye voreor|de nuquad. ayeaoape fwur :0[99 sojAInJos vosoBoye ur ydaxp ap s199IqNs 3018008 989] op vinosounoai aEINIBy O yyUTZarder O7e9 yeIS OP rorfenstarupe sojotte810 Je oxormarde ap jradarp op wreBay sess axso OATENSIORPE:, sojarse imnmtnuiodo eutargorg “iwoq ais (Sop TenjoeUE BUTEOPICN @iso joe Boueutese uf) “pode os sues ngued 18 avo 1 wun vimysooe w youtoods wMESEN o arouNap oI o mynuoe ® yoRstsioeIe wage PUNT uO WeLOpIsMoD ays9 ayeumaiOdo ap vaunrion “Tere nesuREMosT y syeod “yoredns 198 n varejoodsai no 1S Bzeq Ur stwo ap COLSUR YN er “TITAS [easy y areod GoHAAS srpUNPoy-un ‘japsy oNosdy eiatayes op sqooid nuaytio wauauase UM “UTTIOAO njmisioese woratoarde axsoausd 29 wav0 uf ‘eo8aq Atsnpout ‘eiwouadns gizoy 0 pupae oxpuinf jmoe 3] gemeo uf rnymyoe voreyoder ud 2003 2s Himiro rorso9W waz!oqude ‘oanenstarspe sojaroe voyenteda] Saud 99 999 UE yOu “anvo8tn ‘ug eye as 1g9 dum sieve yuniiodo wuneapioyur 9389 go BLOprsUOd 95 aivo aadsop ‘1t8a] etida0xo no “to8 yse08 op azaind ap 1019198 s0ani Jnzeo us yente op v9 ‘2[euorjorpsuunfou aatienstanwupe ajaioe vf estate no ound as nignunyodo wua{qorg “o[eruse nes ounyodo 1§ wuLAap 1 af TOU! Janse “aiexoUD so[WIpPUOD ayeidepe omngan 9]9 ausI9N9 ap ad yj ¥ najued ‘wep ‘[e#9] seroere0 Un nw oATENSTUTIUpE o[919y feo] tnynudrounsd wzeq ut oyeoadser runs a[es o[ititzodstp oe9 ty emsgus uy reumnur juoioyo outaep #8 {ndoos Fume 16 tradoug yunuodo vountions (8 unpodo nsaponav "Sp aagwasspuupo £01239» po (fom: “yor jnusdosd uy asutsdno optirzodstp ‘o12290 B] nes nIoyo iP “aynoaxa tgs WHKIqO Ij sIod ava yuortLe {RUeBIO ap wiey osede Momoaxo fuaroeieo 79 1s998 uf “aIeBI{go HF od NU axeIIOI9xo OLED 2] unydosp soaigns s0yje pIaJuOD 9s O}De aisaoe UL aBd nS iS pistxe DANENSTNUPE JO[Iov Te NtsOIMENxo JrUsTOEIED ae Josaoe w axemooxo ap rorletygo ¥ yreiodusay a1vis0ur o yzwesedo Wongur samensturupe soja}oe ryMIaxe jrudioasd wy op etidooxe © 10) yenystunupe joe yun wasepuadsns yo “,,,vouauTaseintensitatea circulafici si cu conditiile de vizibilitate, trecerile 1g nivel peste linia feraté care necesita s& fie previzute cu bariere sau cu.semnalizare optici ori acustica'**, obligatorii de respectat de catre! conducatorii auto; - considerente de situatie, pentru cazul in care organizatiile gi societitile sunt obligate s4 ia orice alte misuri, decat cele enumerate de lege, in vederea asigurarii celor mai bune condifii de munca, pentru prevenirea accidentelor de munci si 2 imbolnivirilor profesionale" a - considerente de persoane, de exemplu eliberarea pagaportulbi. poate fi refuzata, sau pasaportul eliberat poate fi retras ori anulat} cetdjeanului roman, care este cunoscut, pe baza de fapte confirmate, ca desfasoara activitati care afecteaza ordinea si stabilitatea publics, aducind atingere grava interesclor Romaniei, prin prezenta sa pe teritoriul altui stat, ori relatiilor bilaterale ale Roméniei cu accl stat, Ministerului Administratiei si Intemelor find obligate s4 ia masurile necesare pentru a stabili dacd persoanele care au solicitat sau au} primit pasaport se gasesc fn situatia prevazutt de Iege’’”, sesizand? tribunalul; } ~ considerente de scop, de exeinplu instructiunile, ordinele si) alte acte cu caracter normativ ale organclor centrale ale! admninistrafiei se pot emite, in mod excepfional fr o prevedere! legal expresi, dar numai in cazul in care actul de nivel superior! reclama existenta unui act de executare, care si-i asigure o aplicare! unitara'®* (scopul legii constituind principalul criteriu care limiteaz4} posibilitajile de optiune si de actiune, in acest caz, ale, administratiei'). ©) Sfera de actiune a oportunitaii Rapostind problema oportunit decizional, constatim urmatoarele: - in etapa pregatitoare! emiterii actului, daca legea prevede considerente de oportunitate in aplicarea ei, se va analiza dact i ta etapele procesului ‘Ax60 din Ordonanja de urgent ar-195/2002 curds ‘An 12 din Logen 31972006 1, 1641976 (abrogat, aF.77 coroborat ev art2l4 din Lege acestea mai subzista, stiut Gind ci actele normative sunt frecvent ssupuse $i expuse neoportunitaf ~ in faza de adoptare gc va examina din nou dack pentru ace! moment s-au mai pastrat cousiderente de oportunitate avute tn vedere in etapa de pregatire si care justified masura, altfel actul este inoportun “ab initio”; in etapa executirif sc vor avea in vedere att considerentele de oportunitate ale actului normativ de referint’, cat gi existenta in care ate foc executarea actului; = in etapa controlutui! oportunitatea mésurii adoptate si exccutate se va aprecia de c&tre organul de control prin raportarea actualititii masuti verificate fay de data ori condifiile realizarii ei si nu fafd de data sau condifiile efectuarii verificarii. 8) Modul de rezolvare a situatiilor de oportunitate, Posibilitatea de actiune a organelor administrative pe considerente de oportunitate este limitata strict de lege. 1) Dreptul de a actiona pe considerente de oportunitate este consacraésprin acte normative nefiind acordat in mod aprioric gi “nelimitat organclor administrative - in uncle cazuri jpotezanosmeijuridice poate fi relativ detecminast, permitand o-libertate.de-apreciere.a.organului de.stat in aplicarea. normelor’ (astfel, autoriza{iile de procurare a armelot cliberate se retrag de catre organele competente, atunci cAnd titularul lor prezinta pericol pentru ordinea publica’); ~in alte cazuri, dispozitia ngrmei fiind.relativ. determinata sau nedeterminata, permite organului-posihilitatea -de.alegere. intie.mai multe solutii {astfel, in funcjie de natura conditiilor deosebite de unc&, se vor putea acorda concedii suplimentare de odihn’, de cel Putin 3 zile lucratoare', organul avand un drept de opfiune peste limitele legate care stabilesc durata pentru care ele pot fi acordate); ~ in sfarsit, sanctiunea-normei juridice-poate permite-alegorea intre_:nai—multe, -sanctiuni_altemnative (avertisment sau amenda Contraventionala’®) sau_privitor la cuantumul sanctiuniiamenzit (intee limita legala minisni si maxima).a and 0 nu BANNDEX ote 2 “agaape-fuy “OATnax9 rouimeutioy warwrryer0. vo und pupda ‘ap wansou wep ¥s eines) BO wooo" asa oezioo1d wud O yoard ayn fom undwit 25 ganesstunupe enpooord 18 tnssooxd pugzrreny aia B| JOPLIMUDIaT v BxIMY!Sas BP JO|EVIIO stint pinpeaosd o 18 pinpscoid 0 ty aywod yleUorZIoop emMpedo1g “aan junpssoid 2 auioSoieo wteuodur fmtt veo ayso” EIBUONZIOOP empasoid nes saenstunmpe 1oj}e~ empooox! 19 [rupeo wy TE yor-TOTTANC|EISTS v ‘sorpemf-ropayow jNzeD amu Un yoseaundaput Bs angen tat noe avo, WWonmUT ‘sanNIexXe io) ezeaziionoeieo panensturupe wnpooord ‘panensturuspe empaoord ap vaurujou nguad umzjpn o ys woSajsiuy aseo ad wounsidaose 18 oso ‘suysisoa ‘stias wn Iseoy “(este-nusdord gmpososd ap 2UHOH) igwanoe foun frupeo wy ayuediopied afaueosiod nos opotre#10 as" 2p ssauridapuy as funiesodo wes a1" 20 ‘(glusjoduioo op 2uHOU) ate itinguye 20 ‘(oreziue8i0 ap ourou) arertAne yunue 0 goseautjdaput ps oyeuLayo yuNs aUteBI0 90 Brae axeD AUS capnjour ke Biv] suas Uf “Lnsuds oyNUY peur NEP 2s | (gosearoyz09pn!) winpocord op munriou ,,veiviceds 9p emueromt UL vayenanor aigsurdepuy os oxo uy eumoj ezeojuouiofsor O19 aotpunf aojauuou vayenfeios 1 gurzardas ganenstUrUpe ‘einpaooxd ‘gued pye op ag “Idaxp Sp o1oStqns aye ej ap nes eis op Bile " vj ap euETa 10d areo-a}9e~“eIOISo0 sPeUOPIOgns Sojeroe FISH ser w-yotoUN" UL woHB RISK 16 TBAT” Bio naiaad ies P densranpe”s|auesr0"-ap-oyrndapur yi p uno] ars ‘EATEN SMUT PESO ‘ur yeys 9p vlienstunupe-op-aeztear (3 5 ons eo |Injquiesue™ vo ruyap ood osfATRTUTMEPRRIREEBY “wresooou 8 yorSo] sumisagons o-nuy ayeye tunrieredo op niquresue un bo murzoud 9g amwotsTI0A 18 o1vor{de ‘aieulioy 103y9 8 aaneNsIUpe oop NWS 2[2198 BL aMIALIG NO ae teu YZeIlUOpIAS as HigANDE goad yergaope un ylurzeidar ea Yrneo ISB’ UEC] “E ap forfenstunupe sjaun8io op wremsxjsap RauMDaxo LOTMA payoasiunupe panp2v0ad op 1 sovoud ap vountion (® pagmDLSpE DU _ PACT IPRIaPAD ATTENDS 'g Bountjo0g ‘aug yeu fo9 pundsazoo aivo ajsowoyfiur tH SyeriuuLWO}UOD jot To “UiST WoT 01 “roy soptringsse-e-16IO}N Oe aed Unie juouraps un vo ,, UBF areod 98 varsyeuraiodo axznjou0s Uy ‘grouredns otyzeso ys 9p totiensturupe JojaueBi0 oped wip swyuniodo ap anenyedoy 3p, mpmouruos asndns yuns eanyenstunupe sja}oe ayeoL, (9 “ye8ajt sep unuodo 398 un IgeTea puyol soNpsAa rinidioursd aveyoadsat no 2oey a5 axsjoasde 9p ymyrydaup woavrtozoxg (¢ ae cal va phate) PUINBa| aos9HUI BIOQye {Gop fsop ayse 9] eioays s0joueosiad oye/aaisdonqns Aojamdasp wareayeout v| 2anp ayeod nu axat9a3de op jradorct (y ‘ayentungiodo ap aytrozaprsuioo ad eyrégdap y avo nut a3e9 “Inynue8s0 Phuszadwos sjouumt wy yzveiedo orotoaide op jmdaiq (¢ “(ereytunyodoau ap ayuazopisuos ad ‘winoo areourayu sojeueB10 s0\a}08 earejurLysap exeo\ddns s0jateA10 syuued ajuuso yoysooe vareoqpout Yeu yoja0 unsgur feBq|qo Wop 1S 910% rod truvo won mdaip yamoyuautaySax 20 un ne auaigerde opsi formalititite cel oriée diferent% intre confinutul acestei activitat trebuie indeplinite penteu realizarea ei. Oa doua precizare se refera Ia demarcatia. dintre proved administratiya si dreptul procedural administrativ'®” Procedura este] forma de desfasurare a activititii iar dreptul procedural administrativ] reprezintiansamblul normelor ce reglementeaz forma in care se] desfusoard activitatea executiva. | © a teia precizare se referd la distincfia dintre dreptull administrativ material si dreptul procedural administrativ, in sensulj 4 primul fegiementeaza continutu! activitatii executive, iar col de ali doilea forma de realizarea a acestei activitati. i in sférsit se impune si precizarea c8 fievdrei forme concrete de} activitate executiva ij corespund anumiite forme procedurale| specifice. i b) Caracteristicile procedurii administrative « ; Procedura administrativa are uncle caracteristici care 0] deosebesc, in special, de procedura civild, prin aceea cl: - procedura judiciar’ este reglementata prin lege (cod), cea administrativa si prin acte normative subordenate legi emise inclusiv de citre administratia de stat; - procedura judiciara, desi unitara, nu are un caracter atat de complex si diferentiat ca cca administrativa, ultima find format’, dintr-un ansamblu de proceduri dintre cele mai diferite (de exempl in materia sancfionirii contraventiilor, a brevetarii invenfiilor, @ avizirii proiectelor de acte normative); procedura admiuistrativé se declangeaza de cele mai multe oti din oficiu pe cand cea judiciari se declangeaz’ numai la sesizarea instantei de judecata de catre partile in litigiu, procuror, alte organe prevazute de lege; hot&rarile judecatoresti mu sunt revocabile, iar pronuntarea lor instanta se dezinvesteste de solutionarea litigiulu timp ce marea majoritate a actelor administrative sunt revocabile, ©) Unele principii si etapele procedurii administrative. Comparand unele principii ale procedurii administrative cu procedura judiciara constatai - principiul necontradictorialitatiieste un principiu de baz al” procedurii administrative nejurisdictionale, comparativ cu principiul contiadictorialititii care guvemeaz& activitatea instanjelor de judecata si care presupune cel pufin dou& pirti cu interese contradictorii, dar egale procesual, tn timp ce activitatea executiva presupune subordonarea, ceea ce nu exclude audierea celui sancjionat etc.; - ptincipiul nepublicitatii consti in aceea c& organicle administrative nu sunt obligate, ca si instanjele judecttorest actioneze in fata celor care vor sii asiste la desfisurarea activitatii lor sau sunt interesate in emilerea actelor administrative, ceea ce nu exclude transparenta, accesul liber Ia informatii, etc.; pri indisponibilitafii, consti in aceea cA subiectele raportului administrativ nu pot dispune de crearea, modificarea, desfinjarea si realizarea acestor raporturi, dupa libera lor apreciere, compatativ cu procesul civil in care parjile au posibilitatea si dispund de objectul litigiului, de intinderes tui si de mijloacele de apitare in proces. Alaturi de aceste principii, in procedura administrativa mai existi si uncle principii comune cu procedura judecatoreased, cum ar fi principiul legalitati, principiul egalitatii in fata administratiei, Principiul dreptului 1a aparare, principiul rolului activ al administrafiei, Etapele sau fazele procedutii administrative sunt tn Zeneral etapele pe care le parcurg, in existenta lor, actele administrative si anume: pregatirea, emiterea, executarea gi controlul actelor administrative. es Lesiproceauraituaininistratina a ProgesubadinisttltiGURiAiGAl se poate defini ca totalitates Agjiuntlor necesare _elaborarii, adoptarii, execut&rii_si. controlulu: Scciziilor sau ai actelor administrative. Aceste actiuni pot consta dir foun wjaaysPo urrawnua aro onuy afeymeae ajdnynut 12230 ze axe0u71p09 O yerujoe pour uy gpemoe elo ep qeyoloxe yy ayeod axwo ‘oryrezat ANENSTUTUPE |Msmoas JOINS pour UI yzeaquoUro(Gor nu I$ ATENsIUTUpE 10198 lentjout eopeANesy|go “Ioyatoe tLaylus eowuTeUT sojeeNd HIRITNOSE POENANeBNgO a[e19UI8 YINgor wo atransin nu zo ‘aise sunoINesaId tnpacoid eiutatid uy atmary ap ouies 0 are gnseou erfesisaT “yretm areoygtpo9 o-syuy yfunar frgon “oAnenstUnape ud yndox 1S jenstuaPe owed yerawe# sje no oreuorjoung sf axezrueAHO: aoja198 v8eonut jowBonur © eh aG209 9p re ap ono rape puatid ojos op nar gpuudno ys mngon se ‘tofunedwoo varuowo(dar ap umygie —“ajemposord —ajsuoNY “ouoIZI9p _—_innsaoo1d pie adeja o2fe[soje0 & BIMIIUN axeiuoW2[Sor 0 1S 1SmMo} as-npugUNduNt ‘gnoydur taporpour ojdryjnur woyns w ga Sap ‘ferzioap v oreonnedard tadwa poruaursfat ut sed wid un yeyuozesdor vw ,RAnvisioy polutjal ap Bleisuo’ wFojoporpy" vo suas Ise9B Us UMELOpISHOD “aqei9 a1/NUT FEU UY aYUOISIXO 009 TePTUNS ZANeNSHeTWUpE gMpooord Svoa08 NO 1d x9 auI0U sOayTy ds 189) ojoun usd (ugoyipoo vorensaooU JeuTUNNa w NUE 99 890 “2qHI so[e Tew ‘oaunooxe ietanot aye aradse soun v © azozitwor 9s ys URIUSUIA[FOX op ous o-nULd vo mynIO} oe BISBDR EZLOWIOANA 29 AWUOU IOjeseosoUNU ZzeaLOLeP as ‘yyeinpoooid 1§ ylerraiwur RIEU op “eAnENsTUTUIpE ILIZOyIPCo \qisodusr yo yeraprsuoo e-s ayey[eioads ap winjesoy| UL juoo wzeaquauto|Sas aooid 18 opetioyeut a1e9 suo aque}odt lugoy poo foun jnsuas 7 3s ARNOOXS wOIENANOE W ‘kode oq] “eu pou un-NU oWUNeT Ye erey “(ZOOZ/LZ IU elURUOPID “pODT/PSS “IU PeBeT “100T/Z IE elueuopig ‘myduroxs 2p) 2 vofoy ‘nyduroxo 9p) sorte810 upueWe|Ser UL oy Bunya op aperausd iaiBojoporsyl jizeo iso wns) jesoued Jpjoese9 no off ‘UpTUoW|Ba1 afaiLayIp us asutsdno yuns videnstuUpE ajadsax a] ys aingan asvo ed mpoooid op sjounoy ‘IWAN’ 9p 91929000 doxp 9p nes aIfAT ‘annnenstuwpe unt apr8 o[duioxo ap y 48 umd ‘sannoaxo erator 9]e areztyBor 9p oULIO} aI9SsOAtp EZwa}UOUIO|BaI aqeinpasord afuKION “gMpoo01d 9p ajaunioU 1S ydnoo | jUEROduTT Jor un ‘ajeusyeur ajouuow ap urugie ‘ganinoox varenanoe wp STO ulpiaanpsoe ld HAO |p OO ARASOOONT 9's aunioy 99 ¥ 399 sof ymupeo uy set) 00Sectiunea 6 Pregitirea elaboririi actelor de drept administrativ Pregitirea sau elaborarea deciziei reprezint& prima etap’ in procesul decizional, etapa in care nu existé o decizie sau un act juridic, ci un proiect de decizie seu o decizie potentiala. Fazele etapei pregititoare sunt: apatifia necesitajii elaborarii decizici documentarea decizionali si fundamentarea deciziilor potentiale, intreaga etapi find dublat® de formalitatile procedurale prealabile adoptarii actelor juridice. 6.1. Aparitia necesitati elaborttrié dectciet Procesul si procedura decizionala sunt declangate de aparitia necesit&tii si de declansarea formelor procedurale pregatitoare. In cazul actelor administrative normative pregitirea elabordrii acestora este declangata, de cele mai multe ori, de aparijia unui act normativ superior care obliga Ia emiterea actelor administrative respective. ia cazul actelor individuale necesitatea emiterii lor poate fi declansat® din motive diverse dintre care enusmerdm: solicitarea adresati administrafiei in vederea satisfacerii unui drept subiectiv, savargirez unui fapt ilicit (Contraventie) care se cere sancfionat printr-un act administrativ, ete. Cunoasterea necesitétii elaborarii actelor trebuie si parvini organelor competente care pot declansa, in acest fel, procedure cotespunzitoare. Aceasti necesitate trebuie si se mentin’l pe tol parcursul procesului decizional intrucat ea justifica atat adoptarea cit i executarea deciziei, Jn aceasta faza se disting urmatoarele subperioade: cunoasterea faptelor gi fenomenelor sociale care urmeaza a fi solutionate prin decizie; alegerea si determinarea obiectului deciziei potentiale. a) Cunoasterea faptelor si fenomenelor sociale Organelor administrative le revine obligatia cuncasterii permanente si corespunzatoare a faptelor care au relevanta juridicd si necesita adoptarea de act juridic, c&t si a Cenomenelor sociale care prin amploarea lor, se impun reglementirii administrative urmirindu-se, dup’ caz, incurajarea dezvoltarii lor sau, dimpottivé, restrdngerea §i climinarca lor treptati. Fal de evolutia unui fapt s® fenomen nou aparut se pot adopta urmatoarele pozifii: neinterventia in evolufia lor datotitd lipsci de semnificatie juridica; urmarirea. evolutiei lor si, dup caz, interventia asupra faptului sav fenomenului prin intermediul actelor juridice; obligatia legal de interventie din parte organului de stat atunci cind existé o prevedere, superioara in acest sens. b) Alegerea si determinarea obiectului si scopului deciziet potentiate Sesizénd necesitatea social nou niscut gi existand obligativitatea rezolvavii ei, sau luarea in considerare a necesitatii de rezolvare, organul de stat in baza unei investigatii sumare gi prealabile, urmAreste un anumit scop constind in solutionarea situafiei respective. fn concordanté cu acest scop se determina obiectul de reglementare a actului normativ (adica precizarea grupului de raporturi sociale ce se cer a fi reglementate) sau se determina conduita pe care trebuie si 0 urmeze subiectele in mod concret in cadrul actelor individuale. Prefigurarea obiectului si 2 scopului este o operatiune absolut necesara, chiar daca in final nu se va adopta 0 decizie, intruct intreaga activitate de documentere, avizare, ele. trebuie Sa se desfisoare cu un anumit scop si avand un obiect determinat. {atte faptele ce fac obiectul rezolvarii prin decizie exist difetite grade de prioritate, in privinfa urgentei de solutionare. De aceea adoptarca wei decizii poate fi amanata in favoarea alteia. Cele mai multe decizii se emit in conditiile existentei posibilititii de optiune a organului, jar altele in condifiile lipsei acestor posibilitati, ‘tganul fiind obligat la emiterea deciziei. 6.2. Documentarea decizionala a) Informatia in procesul decizional Adoptarea deciziei se bazeazi pe cunoasterea prealabila si aprofundata a faptelor”'® de o anumit& semnificatie juridica. Aceste fapte parvin factorilor de decizic prin intermediul datelor sau informatiilor’”, care au calitatea (izomorfism) de a corespunde side a o reflect”. in sens material nofiunea de desemneazi idee mesajului sau elementul de Ba. 1972,p 169, 9. 4a %s6 ‘o00er osr-are ‘0102 ud ‘o00zre gnseou ere} we myradoup tgotde eonoead up 18 yoy uip asuudsap opznjouos od szozeq as Rs ainqan vy “HezIDOGAd winsgut voyde ea os i$ mdope eva os area uy [eal H aremndise yorguuin yorpunt eareueuno0g aoquiou09e-[ i ni aptseiaasao E2eq roads op RemBise Roysiurns-oomrya) vare]doUNDoq “gorpunt 18 goytums-oornyar 1 aeod gonaroa woseusUMOOp fo [npugi eT “idey op rorlenys erdnse oxeysoumoop 1S yore100 arejuaumoop my ‘[ediouud ur “oytse|o es voxmUuoUINoOG upruaunsop waan24fis01 (P gex2121908-0910100009 |Hfo1A 9]9}01509 no so[U_UsUIe{Ber fojuepro.U0D eareMBIse "OseoTyULIN YS BIBI ae\waumoop BION] I$ tIprys 10MM vzeq ad EZRaIOge[O 9s SANECLIOT aioe 9p ajaioioid “apsy “Teuorzoop mnseoord ur nuorwdnGo 18 resooor nipers un-o\s9 worEuaUNNooG *,, 10910 Hujaoe PUEAE vioye BBnepe os aro TeyWOUINDOP yuauto[a UN aUTASp 2 arezTINN dnp ser ‘yyynstoo |! oreo Inj oHeuOyut o ep B ep Trandsosns ‘js juouNoop UP) “eal oaxs IHeHAnoe ajz aodse oun traySEoUnS indoos ut oatenstanupe Jojawoumnoop tripoutsoiuy wEsd areuLroyys OP eormtanse wutzaidar panenstonupe vareuoumoog *,erejuoumoop" aygownu 93 oreunoyut 3p -sojayep B axexonjaid 9p 7 op orfourg ur gzeoztjear as runtierado ajsooy “1oyttieULrosat Ps § woxwionjoid ‘vorousuEn ‘eorenstBamuy ‘wareBaynd 35-7922) HUM jour opuudno oxeULOFUL ap [Nsavoig “,,,7oppHeuLIOFUE v PANTIE? 2}98 op 1S RANE asviMUuNae op [NsodoId aso BareWUOFHL Lpruaunsop othurfod -syeatpiseyoon tS eaUTsel®: anoadsos “oqazs9sau i$ a1s098 1y 10d oop uuid aresyde op 101 [NPOM vdnp ‘oyetoyoou 18 aperorjorues ‘9B: yod a2 ro, [Ise gdnp ‘njnue810 jrmpes wip nes wieye arp ius umo xdnp OIA nes ouiaixa y yod afuieuniosm giuoruoaord ap esans dnp ‘avezeds or gquoumoop ut esuudno qeuuosar 1 ieumoop anBuIs un-nus audna qWeuoyor uy wWoBuUNsIp :ajise eimutiuco auns oso ajartoumnoop ednp woyise[o 10d 98 9] opp ides wing (LeyUN J}9eI9 No) stezidu eyuwNIOP UL ful] 95 aIeZTUAIOsIUN 2p JO] [Npeas yup frim_sur ojUN B euNU 1010} (efuaptAd OSi9AID * oyeuntidunt) soyptoads uunoop 1$ aAnensturupe so[trynsut voyersofeur ut sasojos 28 o189 (eiuaptas op oujsiBax ‘aze[nunioy ‘aserpe) a[e1us% aquauMoop usfunsip oj jmanurjueo pdnp sua oynut rout ednp eoYiselO jod 98 ojiuoWNIeG ,,,"910 ‘UNIS “oyesBormaUI aynorjad fxeq ‘opin ‘010 “Zotuo} aluunsiZaw ‘opsnuejd ‘oxejnonsed ws a[etoyo a|tinsuosur nes afsioe awveumnd0p wNg “1 woye 98 Te TIE] wynsuoo 1S stusuEN AwogHUDP! y s}e0d a1e0 (6 2ojafungouns e arexy ap jeuo.eUr usodns aise {nyweunooq] apamuaumnoog (4 2109p toun vazedope B] a2BapisuOD UI EIEN] YY RAUSd vo ogy ates ayei03|vou OBI 3p yeo ‘(ouoreziuvaio Jaane wwuNEE uN B16 dwn sp vowwnrun od gwolqosd mtumue o-nur inuriqo sep sp jnuinjon) yuusoguy “anwzyyeroads auxaqut 7 jes quNs oxMULOFME ap stuazaad ‘9yn994) a]OUTTUDAS Nes LMS FOUN ¥ daiscOUND ap a1uaUta]9 aurfuoo axe9 sxvoiunuos o 9ys9 BIfeULOJUL “feLLayeUL suDs UT “ora ‘aratastp ‘eoauSeur r2ug ‘aresopiad afauied “esos aiuaunoop du 1S ayep op roveund euowut ‘un yindar ap ne ojoreq “,,,tHeuuzoyur usju0g Snutjuoo yumue un gurudxe Siva (Axio ‘oxamy ‘euuIes) uNjoquuts ud eyuozasd rod 28 alep a1s90¥ « ,,,RutLIdxe [1 aze0 9d jnyntujUoD op ‘arayipur qvsompaid ap ep" pzeauUTasap jeuNIOy suas uy swt ‘giunSouno Be oF nes atwIsUE 9s 99 s1ox8vouNDsi in celelalte state, inclusiv din reglementarea comunitara”'. fn unele state au fost create oficii care dispun de calculatoare electronice si de banci de date, de unde se pot obtine solufii sau variante de solutii pentru problemele juridice complexe», Documentarea asupra stiri de fapt se refera la aspectele practice sesizate in urma contactului nemijloc Documentarea sau informarea poate fi, dup’ modul de ol datelor, directa, prin contact nemijlocit cu sursa de informare i tre sursa de informare gi cel ce utilizeazA informatia inim de informatii cerut pentru o documentare eficienta depinde de obiectul documentarii respective cat si de 0 sinteza, iar la nivelele inferioare trebuie date operative sau curente; - de fenomenului care, cu cat este mai profund, cere ompleti si deosebiti; lui, fntrucat un ritm Tent = de nivelul prelucririi manuale, mecanice sau electronice ¢ ntrucat nu toate datele se pot codifica sau chiar daci s¢ codified, numai de la un anumit nivel sau volum de date se impun® prelucratea lor mecanic& sau electronica. Witatea de informare are si un caracter social-politic Tutnucat ca trebuie s& sprijine cunoasterea exacti a fenomenelor pozitive in scopul promovarii lor, dar i cunoasterea tendinjelor negati itsrii $i combaterii or. In vol Sige condurert socieit 1) Etapele documentarti Documentarea cuprinde mai multe etape gi anume: stran; inregistrarea, transmiterea, prelucrarea si pastrarea informati ‘Strdngerea (culegerea, obtinerea, adunarea) datelor se poate realiza direct de catre organul intermediul nor organe sau servi specializate, care au ca scop principal sau subs pastrarea datelor. Majoritatea datelor administrative se pAsese cuprinse im diferite evidente® statistice, contabile, tehnico-operative in rapoarte sau si metode”* de informare. Culegerea informafiilor poate fi realizata si in afara procesului decizional atunci cénd ea se realizeazA in vederea alc&tui diferitelor sisteme de eviden{i administrativa, recensiminte, etc. meroase date sunt gata colectate documentele Pentru rezolvarea unor lucriri administrat actiuni de documentare si informare*”. Consultarea documentelor se face de catre lucrStorii respectivului organ administrativ iar consultarea ‘documentelor altor autorititi ot ‘imprumutarea lor spre consultare altor persoane sau pentru diversele jrea atributiilor de serviciu, trebuie sé lucreze sau sa consulte, dispunand de aprobarea specialé dati in acest scop™’. Obtinerea datelor de pe documente este usurati de existenta sistemului de evidenta a documentelor, astfel incat si poata fi gsi orice document si regasite inform: Fi Anregistrarea datelor const in transpunerea fh vederea prelucriii, sistematizatii, pastrarii sian re lor. gistrarea se poate face pe documente primare, secundare etc., in Leges or 182/2002 privind rote clsifieate101 ‘9p xorgzundsa109 vp soruauian 18 2 Bs gimeu ap sotuF04099- Homjace wosaTt © puyzardar ent SANCULON 1O[aIO" [fzes Ml spesoUAE Hens Wy exefronsed soppHenNTs POIBULOJSUEN UIP Nes oNeUloywUT yopoUE U-AUT Tear MNPHTAUTOUT vorundsuen uj yisuoo #8 Jo, Hagztumdo Te [20 ays MZep ap sojajooird vormuourepury yzeeusannd amo nidiound 9p etfeaniou ap mewudxo ‘19 [upogr ef ‘oso oro WUSWOJO BaIBOTeA = A {9Sotnd os o{uede op suas 1S O70 — y ‘21R9 {LOWE} = ta GEN op wIZID9p = q{ salvo UL IS (WE ‘A “Us TD I= 1 yoneurareur eprunoy-u greunsdxo ,,,orzioep & atfense o-nut nat yod 9s t2109p aun Rareny B BinotIOD ov9 JTUOUIDTS o[9sI9AIT oy-ATyeNsTUrUpE yun nes syeNTeIo} BNE O-NU nod @ payout vaiajfaio ‘mUNSHaAee ‘nydusoxo ap) rIqejoUOdeU HOON NES (25010 tay ayeyye aormya afaoroi(rur nyduroxa op) TIqe{onuos HORT 10d uojoey nésoy “IANeNstUrUpe Jo[LOIION] B yeUOTssjord BayeHOUdE niduraxa op “tanoarqns uorsey nes ‘arerouvury apasmsas njdusax? >P Igo LOIOe YF 10d ForzIop ve ,, axe uaUTEpLNy oP "HOE ‘yuorierado jnjnojes ap gILIAJO v0 989 UNO ‘oLLapOUT epor7e 1 (gumdo vueuea aBoje os pluatoya op sojtioreopur varesedius0? und ser ‘gusjqoid tSeosoe nnuod idnjos op azuetea J01Nu iw vorerogeje oundnsaid a7e0 xofeuereA v panonnsuica epcrew) aotse}9 opoyour yf 10d rorztoap w ,,,azejUoUrepuTy ap 2]epO1W. yar hes muxiyu09 yod “nurany ap [9201088 uSISIKO afore “axeyueuray dar BOT A Yd'9eg ue aw a ayeanjde otnqax) 20 oypruatuepuny oz=} oun wzeq ad oi :qeIS “1 ap azajodt ‘aizioap ap mjmsoro1d texgioqeja jndoos ut sojarep vorerosdraqut 8 vzyjeue ¥] 90a 28 IMUTIGO AEP op Injtuessoau ezEq Ae ayotiuaiod sojtioap voxmruoumpuny “£9 muon rumuy od yetowIMUL 8 RALOIIGO ey BS otngon BzEUY (sare) ‘ajaioag ajuaumnoop ap Thong anoadsas ‘apeisods ayuournreduod “Zv9 dnp ‘os-npuyzitei0 ¢,, nso1sooe B Yl2s090U Nes BIs10as BITE ap 18, tojaiuaumoop vluspoduit op (tzu2q ‘ajeuvo ‘osti9s oquoumaop) jour yryrodns op stioumy ui 9085 98 sojs1ep vasnaspe ‘RZaNUIS Op dip yanse puyynzes ‘youuonsa|> nes yoruEsoU ‘g[EnueUL rerONIad © asenpugzijear ‘aieoyipoo ap vareupaisod ap 18 sotuyar >fo9eo| {tur ap “uojayep jNUMjOA 2p ailoury ut 29% 9S vedwoNeug + pelolotuunoop fexteinouto e elvapras op aweysis ue wysnxe qeis"9p etfenstumUIpe UL JO] tEEULIOJEP jnyooLAd wsixe pugind ‘ouezrerluasa 18 ateznowts ap tunijoe run osndns jung ojarep Jo} (uouIsuEN yRsiNored og “o1UaUTMOOP ap arotusuEN, © oys9 sopiiieuLIosur eaxerTUsHeN oIeYTeOI UL ‘asLOS ajuaLUNI0p wofein ooare0aq r eo yzvozfeat as eq ‘Jol roztjeu loos uy oony as ainutiqo 4ojayyp voranWsUDLy, W areqoide ne azeo afauposiod ango ap rewnu 208} 98 Ban Weis ap oraioas amyNsuco 99 sOJoWMaWRIOP [NZeD UL JOjausuIoop voreadaIM ,,,"99 ‘suas ‘joquis ald “eam pOD Wuioy o-nuy eZvonstBaruy 08919 so[eIep F soUONDdI2 HABIONIoTd Ineo. solttonoa|a Nes softs ‘g[eNURUT oBOYfUT No ade} sreod a8 vorunsiaxt] “uoposuenar |$ HoHOsueN op trupumnu ¥dnpindicatori de eficienta care si ofere o imagine asupra rezultatelor concrete pe care le-ar oferi fiecare variant. In cadrul studiilor se vor analiza si efectele de ordin social-economic gi politic ale legislatiei in vigoare, cu indicarea deficientelor ei, cat si necesitatea unei noi reglementari_ cu ardtarea efectelor previzibile ale solutiilor preconizate”* si a impactului produs de noua reglementare. Din etapa de documentare vor trebui consultate si organele care vor avea de avizat proiectele™™ iar expunerea de motive a fiecdrei variante de project, trebuie 94 evidenfieze atét avantajele cat si dezavantajele solutiilor preconizate, 64, Forme procedurale prealabile adoptirit actelor de drept administrativ Etapa pregatitoare sau prealabila reprezintl un moment esenfial al procedurii decizionale, fiind alcatuita din totalitatea operatiunilor necesare pregatirii emiterii actelor juridice. Aceste operatiuni procedurale numite i acte pregititoare™™* sau preparatorii*”* sunt instituite pentru a garanta o cAt mai bun’ pregatire a actelor administrative si ele difera dupa caracterul normativ sav individual al actului, dup caracterul jurisdictional sau nejurisdictional al acestuia fiind indeplinite fa ordinea si numérul cerut de lege. in categoria formelor procedurale prealabile enumeram: sesizarca si initiativa, propunetile, avizatile, acordul prealabil, proiectnt de act juridic, aprobarea, precum si alte forme procedurale prealabile. a) Sesizarea si inifiativa Sub aspectul formelor procedurale pregititoare sesizaree reprezinta forma prealabila prin care un organ al administratiei d¢ stat ia cunosting& de o anumita situajie pentru a cArei rezolvare este necesara emiterea unui act juridic. Sesizarea 0 poate face o autoritate de stat, un organism sau 0 organizafie cu caracter neguvernamentdl; persoane fizice si persoane juridice. Astfel, in caz de incetare dt Grept a mandatului primarului va fi sesizat Guvemul pent ‘Ax 7 din Leges on 2412000, Avi8, 9 iden organizarea alegerilor’®’; instantele de judecaté au dreptul si sesizeze organele administrative in vederea reexaminarij autorizatici de partaj daca acesta ar provoca neajunsuri in folosirea bunurilor dreptul de petitionare find garantat de lege’, organele de stat au obligatia de a rezolva solicitarile cetijenilor referitoare la dreptuti gi interese personale sau obstesti™®” ori publice. Nu orice sesizare este suficient pentru a declansa procedura de claborare @ actelor administrative. Atunci cénd in urma sesiz&rii organului se declanseaz in mod obligatoriu o procedura care s-ar putea finaliza prin adoptarca actului administrativ, suntem tn prezenta dreptului de inifiativa. Acest drept confera titularului stu facultatea de a pune in migcate, in cadrul unui organ, procedura de elaborare a unui act juridic, cu posibilitatea adoptarii actului. Datoriti acestui confinut al dreptului de initiative nu considera c& exist acte administrative emise din “initiative” unor organizafii sau a unor persoane fizice, ci mumai acte emise la sesizarea acestora’*', fn literatura de specialitate, facéndu-se distinctie intre inifiativa in sens larg si cea in sens restrans (dreptul de initiativay** se include in notiunea de initiativa in sens larg orice act de sesizare a administratiei de stat, indiferent de autonul ei. Dack sesizarea poate si aparjina oricdrui subiect, in schimb dreptul de initiativ’ apartine numai subicctelor determinate de lege, in caz contrar organul nu este obligat si declanseze procedura de emitere a actulvi, desi legea il obliga si rispund’ autorului sesizarii, Asa de piléa, dreptul de initiere a proiectelor de hotérari ale consiliilor locale apartinc numai primarului gi consilierilor™® sau initiative’ cetafenesti. Sesizarea are un caracter facultativ atunci cand ia urma ei Organul nu este obligat si declangeze procedura de emitere a actului Sesizarea este obligatorie atunci cind organul are indatorirea si declangeze procedura de emitere a actului, sé emit un act juridic, ori ‘un alt inscris, sau s&-1 emit in confonmnitate cu confinutul sesizatii 5/2001. repubicatS fn 2007 Trib, Supe, IN RD. ve 301974,aid varejunue gyurzosdox THZIAV “y,:edTBpUUTODAA do vara}Seound 18 yIRT ‘ayso gisnf azeayozer 101g 2 Tuguad awayqoad JoUN {nzed UI ay guns atyenstumupe sojaroe ® axeroqe[> ap einpadozd vf axUs90—u ULI UNS djeziay °,,,eZED ep giunsouno zaydep ut eploop vaind » anuad putsjqoid guumue o-u; gonos 9] atensraTUpe ueio un ammo ad amuqeicods op muido giuizoider ajoztay aenay (P ‘orpeant yryae m9 yepays0o 13 ayeod nu [9 gzneo avo utp “aotpLinf ajaroq]9 donpord w op vtiuarut ausosdiy ff wyrysaoe sep “orpLE poe EHUD Bs eZvaLUN 20 IayTUTEBLO JeIyo oat “pula ap axeysaytuuE o oputtdno yraDatOrd sxojayvotoid | varejoepax s,boreroqnja_ puand. + ,gRANWISIBay eotuyss 9p asndune sopoiuT192; uuojuos areuezard 1$ autpio yruMGe O-U oyun: Werdorde BuO} o-nus jens toun v aseajozes ap pour yrunue un puraud ezoundosd, cs urzadas ag “areztyetoads toraras nes eueBi0 axigo ap osawoorul a djarolorg “aAneULOL 9[o198 [eroods ut geeazuaiavres axeo sunsfeIed0s © 2189 mymsotord wun0} qns oIptmf ye ayIOWIA vax] AE peq22ppeint 2020 ap 2yaIomo4d (O - ‘opin! taynyoe voxayrUT9 BUOHIpUCD yod apa POZE gjouNUL-—* ‘semspur gundsip Bs Bze2 orRzisas B| jtuo 9S af¥o tINprONe Mes eZtAe ap 2140 joxd mnyruorgund autaas eaxatindosd no voseZises ~ ‘eanspur er ateo [20 ap aLzaptp atqns un vy ap wrAold ~ «5 fojtqujeesd ojpmpaoord suu03 ONS - dus aud yevaryaronsvo as oppraundosd auIpiogns utp syenUsoUODep eo1gnd sof joues 9390 o189 uLid ‘afenuad soj9ue8I0 BresoIpE nye 8 solwieaysr xerorpnf [tutes Ednp tardoa c quaoo vasursd cour yapise sojoundoid e giquieaid eluoistxe ap weu AAMENSTUTWIpE ION LOINLTEGRIEA LOUN] “EMsyuE vO] ¥ TusteduHOD nteBs0 worezises arjoadsar RLUIOZ 9p NES WINX qoWo[a un 1S lope y & FzwauLin 29 vansete puranid wurdo Ansadsox “‘nutiuos ap jejndod stspfaiosd Forapaa ut soven{uoou! " ap unseat ayuaroduio sojouedio oundord wigmuRs " ‘onsy -wroundo:d rioye 2p simoe ruypueuooas jnsuIs uy { eazopan us uods0 3[e UN YZvozISOS ATERSTUNUpE aud exvonydard oye quns jtoundorg aquoundosg (4 “octane ju09 2p anjosuy uns nes oftqe{eaid unpiose ‘toundosd “gindax ap “ app 19 “outs uy ajeanpoooad out} ums nu eAneHTUL 1 BarEzIsog "unung 108098 B oFoSnnsIp 1S axenqoad ap LISTS weontos os Bemiseaur amoudord op idazp mun areBune onpe 99 nung op miruoVUtfep ,,,¥ar2709 2] ‘rouse 2q] “,, 21015908 Hemeoy wroroarde tndoos tH areorgzundsaioo waundord purpynasioy “payaid od ozozisas |-es atingine vo are ouojepnt 1S 91200] eayqnd Wiojuod +, -B1eSa90u 9189 10] vora\SsoUND a1e9 THU 10 NvBn|go spoaard 9s ‘TpyIsy “al Thowsngo pour uy unsiissuy 18 oe 4oUN TAIT worert Sponcid vader] “areuopiowsdns 3oj9UeHIO vjoI9e n> wo; Jp oyna efeTgo \eUOpIOGHs gJoueTIo nnuad penoud 1pe aye arwoudns onysesat 10contractului de mune’ [a un anumit termen anterior intearii ei ix vigoare, perioada in care raportul juridic de munca se menjine””. Dupa subiectele de Je care sunt solicitate, avizele pot fi avize interne, provenind chiar de la organul emitent al actului juridic sau de la o structura interna a acestuia’” si avize extere cind emani de, la un alt organ decét cel care urmeaza s4 emit actul juridic. Dupa tceapta ierathica pe care se situeaz’i organul ce Ie emite 4 avizele pot proveni”” de la organe inferioare, egale sau superioare™” ca pozitie ierarhica fafa de orgamul care le-a solicitat. Dupa confinutul lor avizele pot fi favorabile, favorabile cu 3 obiecjii sau propuneri, ori negative. Dup& modul de conformare al organului solicitat fafa de opinia | exprimati, avizele se impart in” ~ avize facultative’, caracterizate prin faptul c& organul care § emite actul administrativ este liber 5 le cearé sau nu, iar daca le-a | cerut este liber s8 se conformeze sau nu opiniei exprimate de ele; = avize consultative, caracterizate ptin faptul c organul } jtant este obligat si le ceard, dar nu este obligat si li se} conformeze, puténd adopta actul juridic contrar avizului (cazul | avizelor Consiliului Legislativ, pentru proiectele de acte ? normative); - avize conforme, caracterizate prin faptul o& organul solicitant | este obliga st le coard, iar daca emit actul juidic este obligat sali! se conformeze, ca, de exemplu, in cazul stabilirii functiilor publice : specifice™, altele decat cele indicate in lista anexa la Statutul | Functionarilor Publici, cdnd este necesar avizul Agentiei Nationale ¢! Functionarilor Publici, pentru actele autovitatilor si institufilor! publice. Uneori, retragerea avizului conduce la desfiinjarea actului vizat (a contractului de munc&, art.56 lith din Codul muneii). st sens contear fiji de organul superior, M.Anghone, .Rolul $i tnsen Trisaturile comune ale acestor forme procedurale sunt unmatoarele: - reprezint forme prealabile actelor juridice; - se emit numai la solicitarea unor organe; = se pot emite de catre organe decizionale”® ori consultative, de cttre functionari de decizie sau functionati lipsiti de acest drept; ~ ca urmare a emiterii avizului organul nu este obligat sa emita actul juridic pentru care a solicitat avizul: ~ retragerea ulterioari a avizului nu influenteaz’ valabilitatea actului administrativ legal emis. (In afara de cazul in care organul emitent al actului juridic nu snai respect conditiile initial previzute in avizul conform, ca de exemplu, in cazul in care se retrage avizul necesar_numirii sau angajarii pe post cind se incalc& conditiile legale™* initiale); ~ efectele juridice se produe ca urmare a emiterii actului juridic ca urmare a emiterii avizului, iar in contencios se atac& actul juwidic, Avizele se emit de regula, in formi scrisa”*”. fn unele opinii avizele consultative si cele conforme se reunesc in categoria avizelor obligatorii”* datorita trisiturilor comune, respectiv obligativitatea solicitarii tor. in reglementarile juridice”” era prezent avizul unic, care avea ca scop asigurarea operativitatii si a simplificarii activitaii de Pregttire a acielor nonnative, in cadrul c&ruia toate autorititile de stat interesate, precum si Consiliul Legislativ, igi vor exprima, intr- un singur document, punctul de vedere comun, iar in caz de divergenta se va arata opinia separata. Avizul unic’” se definea ca reprezentand punctul de vedere comun al organelor cate avizeazi Proiectul de act normativ, format ca urmare a conlucrarii, pe baza Programului legislativ si a planurilor de masuri, inca din faza de documentare prealabila si de conceptie, continuata in toate celelalte tape astfel incat proiectul s& fie, in momentul avizarii, rezultal 408 ‘nc, 16/976, arog prin Legesnx.24/2000, 976, act 9 din Legea nr. 24/2000,oot spunea 0900 Loowezt “ aRAng 3p FEO jeroyspaus io 2oyz/9ze1 48 aan) 9p BaEAHON ‘sued Coeit2x0In2 osTUIRU TUIUed oxBs090u sovolfius vonswose ef oBmoos giejain} wa}EO\E ‘njduraxa ep) ape jow un-Nutd BeUOLN]OS oy Es "ZBaULN 99 loWe;qord % LeySeound ung {eur yBo aun eatapoA UI aiesaz0u (M{NI0] vie ey rejoor90 “tunsuOsur ap arey{nstos “Houeur ap s1sIpne) yo asI9NIP ad ainoyy TivBnsoaui uIp neysuoo 2/140)39409 nos ajarayouy (Z quoyadutoa [tile810 ongo 9p mymoaiod woxe\dope wt Zst09 sunijerdo wnop y *,,<218se19qUt JojaueBI0 azeynstoo ads oyu 2s musetoad oxeo ednp “injnjow varmdope no pzvateaiyos nu 90 2299 ‘yori v-| aro tejnuedio warzonpuoo ango ap Infrootord vosnsuy uy wjsuoo guntjesodo wud :oounstp sjempaooid runsieiedo gnop 4] asndns juns sAyeuuON Oe op s]aaord yjemse vareyuoKBo|SO1 UL “gggiMIMUIOANS Jo) aRUazaid FoTepen uy osorpBard 9] 18 BouLIOA 9 oswo “IN[NWIOANG Je [eIsUIH mmnpeLTE}aI09g EzvAUTeUL 28 ‘2]B0] nes a7eNdeo. uRBIO afepO]29 v 1S 1OFoJ9yS"UNNU RaxAONpUOD ap ausnsuy ‘oweatuyop (S ‘ayesoroUT ajaueTio ango ap ssnZIAe dnp aivo o[puoureursAn8 Lugo op afoioarosd pzwazt19}9eI09 9189 punijezodo 0 9389 mynyvao1d wv asogosdv ads vosoundng ({ uoayzo yop 10]99 suNUZOD NBs ‘oyENpIAIpU! J0|99 ajaye ‘saneMuoU sOjNI9e aoytosds ajoun ‘ayeInpooosd suxIOy o1e i$ osoujging 98 oAneNsTUUMpE loIziosp e oreoABard ede UL anguynaad aposnpagosd ausof any syezuynn sex peur yor ansa rqetead Inpiooe eS op JOjoURAL0 LolwrouOINY B i oIZIO9p ap TEE sctovfozo ayphipuoo ay“, g0rpHuapt a8 TOFayeo prop af20 yurdo of>u" i $0 ‘ggcZine 9p gaeHuaIaFIP os INpIodY Jes OTLIMUESEN Wid ‘ogpumf [rI9 Jo “[npiooe nu ‘anenstUrUpE in{nsorouaytoD Bar] yrtouiar us ‘oeinsnl Uy voeye BA os aNENSIUTLUpE myMde ME Nedajr ezajodr ut game ae lurp “puoyau 9s a189 B| oIpLINf mymyoe o[L194A Biadooe NU NpI0D" - Sxoiduioo anrensrunap® yoe un gznoa1s 9s piooe utd gene aie urp ‘ounss0 BnOP Jo[99 vayed utp “EiUIOA op IugISapILEUL yop 10/20 JafuarsTxe B aFBUET v9 Teumu onpord os aneASTaUIpE mymIse of dotpLant 29193} ~ CMW ne BP. “auede30 te (Penang Span 9¢ = eo We[eUe AER forpumf injruse earmnyequyeAcu guiuuniap emysaoe 8 yrBopa|A vaaSuI}a1 18 wo Iaynp0de esd - canensi mnjoe vosedope e] R8yqo na Injmpiooe esata - Sorpuinl mnnoe @ aymi|iqeyea 9p atfypuod o 2189 [Nps09e - +, q(Hi2yxo you un pufly inps0o8 “ALtesIsrORWUpE jag ye yusreuio [WUeBIO Teoep ,,,{1@B10 He UN ¥] 9p outAord - ‘prose ap weeroyjouag s1vo tnre810 op BING} vasEzises wud outlqo 95 - SuMySER ajaxeo gE ate isqejeoid inpsooy “,,,mINpIOge Fe seLOKaUEG [RUBIO No AlfesedUOS qrezat_ ped ul divoundns nes ‘peo ‘amousosut auedio ep cuaws awod jnplooy *,,,20HIgnd lovfenstuwspe 912 2[ENU20 BUeBI ‘sip op i$ azeystanu ap SiTGUIS JOfrIpussUE ¥ oxBuNS 1S sutuanard 2 soja eidnse npsose yp Sf IOjaIdwog YRuuUEpURLIED, tnd Gofuary 1§ ctensEMpY jasIUY ‘jansy °,,,Mynud vounrzope wigs vuoroe pupndou jnuunjn ‘ues10 ye uN -anzs 2p Anouysturuupe roe faUN vasO}TUID PT [MUEUTB}UNISUOD Ep If MNULAIEp Inuefizo oawo utd pluton ap vorsayrucut aise jrqejeasd jnpsoay qf OHONIN 18 WarrOOUIOD rge}ea1d 4 siwod [a “unynpaooe [e Fe}oyoUIg THjNULBIO B BlUIOA ap wexcysayTIENE ap ley ‘ournroiuy ome wy yuourour edag “so1punt sioajo gonposd 85 ys op sorfensrunape je weaio ye nun x yluoA ap voxmsajruCUT Y nnuod jyugugfunsuos gp 18 wiseo8 ovo Md ‘yeuTULIEIp WH mum w vinION 9p asejsaueu o wUrzerdas ynpsooy pqvpood mnpsoay (2 + qSI 2148 utd prove tS-tipuywTidxa “ginobessap © dteo ad tigeideds eusud uud ‘jedioutd uy “oateusou o108 2p SIeioa{ord BayUIOXs 10A a1eziAe ap 9[9UTeIO “BIOgR|D [-¥ OP PULOHS NE ing soja0 @ {$ EZvAZIAB [-91eO 1O|SULATO ¥ BIeUOPIOGD HigNANIO® YotiN pe3) Rapoartele si referatele™ sunt acte pregatitoare prin cat un organ al administratici de stat prezinti concluziile asupra unt probleme supuse examinarii sale, precizénd diferitele aspecte de fa sau de drept, de limurirea cérora depinde emiterea unui act administrativ de catre un alt organ. n mod obisnuit ele sunt acte procedurale scrise si motivat. Exista si rapoarte nemotivate care aduc la cunostinfa unui organ: anumite fapte ca, de exemplu, referatele sau rapoartele intocmite di organele, de specialitate cu ocazia cercetirii accidentelor 4 munca, 4) Darile de seama*™ sunt acte prin care se prezinta intreay activitate a unui organ intr-o perioada’ de timp. Se aseamand cu! avizele facultative deoarece organul are libertatea de a le cere sau! tu, dar spre deosebire de ele, cuprind opinii referitoare la activa] deja infaptuits. Asemenea acte utilizate frecvent sunt darile de seam contabile, operatiuni care au un caracter obligatoriu in ceea cet priveste intocmirea lor. Darile de seama pot fi incluse si in categorie} formalitititor procedurale anterioare deoarece premerg actele? juridice ce se adopt in baza lor i 5) Procesele-verbale sunt inscrisuri constatatoare ale unei situatii si se intocmesc cu ocazia unor operatiuni, ca, de exemph inventarierea unor bunuri sau in cazul s&vargirii unor contravenfii a! caror constatare se face prin acest inscris incheiat de persoanele; anume prevazute in actul normativ’®. Cand prin ele se dispun si! unele masuri, de exemplu sancjiuni, partes respectiva din procesul- verbal reprezinta un inscris constatator al actului administrativ. 6) Dezbaterea publica’” reprezint& modalitatea proceduralé de aducere 12 cunostint& public’ a proiectelor de acte juridice, subliniind democratismul procesului decizional. Dezbaterea are ct twasdturi faptal c& - vizeazA proiecte de acte juridice normative; = se seferd la proiecte de important publics deosebiti; ~ se realizeaza anterior adoptarii actelor juridice; - organele care au elaborat proiectul impreuna cu organcle de avizare au obligatia de a analiza observatiile si propunerile fcute in cursul dezbaterii publice, iar concluziile desprinse vor fi prezentate impreuna cu propunerile de imbunatajire ale proiectului organelor componente pentru a fi avute in vedere la adoptarea acestuia. 7) Indeplinirea unei proceduri jurisdicfionale este caracteristica actelor administrative jurisdictionale a caror elaborare se face dup’ 0 proceduta specifica in cadrul careia intalnim ca forme procedurale citarea, expertizarea, audierea de martori, etc. Astfel, in cezul inaintixii unei pléngeri impottiva procesului-verbal de constatare a contraventiei, organul in drept si 0 solutioneze citeazé pe cel care a facut plangerea’™. in confonmitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind ansparenta decizionala in administrafia public&, in cadrul procedurilor de elaborare a actelor normative participarea cetitenilor sia asociafiilor legal constituite obliga autorititile gi institutiile publice inifiatoare de a anunfa in predlabil proiectele de acte normative propuse opiviei publice sau solicitantilor, de a fixa ~ daca s-a cerut — dezbateri publice gi de a analiza propunerile si observatiile ficute. Sectiunea 7 Adoptarea actelor de drept administrativ Etapa adoptirii sau emiterii actelor administrative de catre organele colegiale, respectiv unipersonale, reprezinté momentul in care vointa se manifest8 in scopul producerii efectelot juridice. Ea se Tealizeaz& in diverse modalitati, astfel, in cazul organelor unipersonale momentul emiterii este marcat de semnarea inscrisului constatator al actului juridic, iar in cazul organelor colegiale, adoptarea are loc in cadrul sedinfei prin mecanismul votului. Etapa adoptarii se poate diviza, in cazul organelor, colegiale, in cel putin 3 faze: dezbaterea, deliberarea si votarea. Etapa adoptarii ste guvemati de importante formalitéji procedurale concomitente Ac 33/1 din Oxdonants or 2/200.