RANFORSAREA SI MODERNIZAREA DJ201B KM 0+000 -KM 19+000 CIOCHINA OREZU RAST CAIET DE SARCINI PRECOMPRIMARE POD KM 0+980 PESTE IALOMITA AUGUST 2010SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. PREVEDERI GENERALE Acest capitol se refera Ja Iueréle sau parfile de Iucriti executate din beton precomprimat, post sau prefntinse in structuri cu grinzi monobloe sau din tronsoane Misurile specifice structurilor executate in consol& nu fae obiectul acestui capitol. Penim structuri deoscbite, cv alcdtuiri constructive noi, sau cere previd utilizarea altor materiale decét cele indicate in prezentul capitol se vor intocmi, de cétre proiectant, caiete de sarcini speciale, o data cu elaborarea projectului Suprastructurile din beton precomprimat se vor executa mumai pe baza unui proiect elaborat de c&tre o unitate de projectare autorizati. Executarea Iucririlor de precomprimare va fi incredinfaté unor unitifi care sunt dotate ou utilaje necesare $i care dispun de personal cu pregttire teoretic& si practicl, atestet pentma eftetuerea unor asemenea lucriti. Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai dacdi sunt insofite de certificate de calitate Projectul pe baza ciraia umeazi a se realize Iucririle din beton precomprimet va cuprinde: Getaliile de executie ale suprastructurii, proicctul de orgenizare a santierului, programul de asigurare a calitiii lucrérilor, modul de organizare al beneficiarului fn cadral sentierului La execufia lucratilor ce fac obiectul acestui capitol se vor respecta detaliile din proiect, Cod de practict NE 012/99 Partea B pentru executarea Iucrérilor din beton precomprimat si Cod de practiced NE 012/99 Partea A pentra executarea lucrérilor din beton si beton ermat, Cod de practic’ pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton anmat gi beton precomprimat NE 013/02 cat si prevederile prezentulni capitol. 1.2. COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE $I CONDITI SUPLIMENTARE Coffajele, tiparele si sustinerile lor, utlizate Ja Incrarile din beton precomprimat, se vor execuita sumai pe baza unor desene de execufie, intocmite fn unititi de proiectare fn conformitate ou prevederile din STAS 7721/90: Tipare metalice pentra elemente prefabricate din beton, deton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate" fn cazul grinzilor executate din tronsoane mari cu rostwi umede, proiectul trebuie si cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. in cazul in.care acestea lipsesc din project, antreprenoral are obligatia st intocmeasc& aceste detalii sisi le prezinte beneficiarului spre aprobere. in afara prevederilor generale de mai sus coftajele vor trebui si mai indeplineasc& si um&toerele condifii specifice Iucrarilor din beton precomprimat: - siipermiti montarea i demontarea dispozitivelor de deflectare a arméiturilor prefntinse;P| ~ sh permiti fixarea sigurd si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor (plici de repartiie, teci, etc.), iar piesele de asamblare temporars care trayerseazA betomul si pat’ fi eliminate fira dificultate, ~ si permiti o compactare corespuncitoare in zonele de ancorare a armiturilor pretensionate; ~ 88 asigure posibilitatea de deplasare si pozitiile de lucru eorespunzstoare a muncitorilor care executi tumarea si compactarea betomului, evitindu-se circuletia pe ammaturile pretensionate; ~ _ st permit scurtarea elasticd la precomprimare si intrarea in lucru a greutifii proprii. ~ si fie previzute, dupa caz, eu urechi de manipulere, ~ _cofrajele metalice s& nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fefele ce vin in contact cu betonul. - Si fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de coftaj, cénd aceasta este inscris& in project. 13. ARMATURI 1.3.1 Caracteristici generale Amitura nepretensionati pentra elementele din beton precomprimat va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 "Ofel laminat la cald. Marci si condifii tehnice generale de calitete: si STAS 438/2-91 "Sérm® rotunda trefilata". Domeniul de utilizare, dispo: corespunde indicafiilor din Capitolul “ArmBturi” al prezentului Calet de sareini si Codul de practick NE 012/99 Pertea A si NE 013/02. tnlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametra, dar cu aceeasi sectiune total, se va face constructive si modul de executare al acestor amaturi vor numai cu acordul proiectantului. Folosizea armaturilor de pretensionare din import se va face pe bazii de agrement tehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a arméturilor pentru precompriméri utilizate la constructii civile, industriale si speciale - GAT 253 (MLPAT). fn absenfa unor date privind lmngimea de transmitere 1) si de ancorare (1,) acestea se vor determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor romnesti $icu luarea in considerare a normelor nationale din fara de origine a ojelului in cazuri speciale. Arméatura ce intra in aledtuirea cablelor de precomprimare va fi aleatuiti din sérme pentru beton si beton precomprimat calitatea I, avénd caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2,3,4-80. Suprafafa sérmei trebuie si fie ict fisuri, aschii, adancituri si firé pete de maging. Sarma se livreaz in colaci bine depinati. Fiecare colac trebuie sé fie legat in patru locuri cu sarm& moale, bine stransé. Capetele colacilor se indoiese spre interior, pentru identificarea lor. Colacul trebuie s& conting un singur fir continuy, sudurile sau lipiturile nefiind admise.3 Ficcare colac trebuie si poarte o eticheté metalica bine legaté, cu urmitoarele inscripfi: ~ marca de fabric’ a intreprinderii producétoare ~ notarea sérmei conform STAS 6482/2-80 - simbolul lotului si numérul colacului - semnul CTC Loful de sri SBP este alcltuit din colaci de sim de acelasi diemetry, fabricaté din aceeasi de ofel si cu acceasi tehnologie. Mérimea unui lot este de maxim 7000 kg iar a unui colac 80 + 50 kg in finctie de diametrul sarmei. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calititii, intocmit conform prescriptiilor legale in vigoare. Receptionarea ofehurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calititit previzute in STAS 1799/88 "Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii penta verificarea calitifii materialelor si betoanelor destinate executtrii Incrérilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat". Antreprenoml va face verificarea ceracteristicilor mecanice (rezistenfa la rupere si numérul de indoiri alternante) pentru fiecare colec in part, iar pentru 10% din num&rul colacilor, determinarea limitei de curgere tehnicé, e slungirii relative la rupere si e numfrului de torsiun la care se mupe sfrma. Aceste caracteristici se determina pe c&te 0 epruvetl Iuatl de la fiecare capital colacului Caracteristicile geomettice, chimice si tehnologice ale anm&turilor pretensionate vor corespunde prevederilor din: - STAS 6482/2-80 "Sarme de ojel si produse din sim pentru beton precomprimet. Sérmé neteda"; ~ STAS 6482/3-80 - "Sdrme de ofel si produse din sm pentru beton precomprimat. Sérma amprentata". ~ STAS 6482/4-80 "Sdrme de ofel si produse din séma pentru beton precomprimat. Toroane" Sarmele care prezint& corodiri pronunjate sau adancituri nu vor fi folosite la alottuirea fasciculelor. Cablele de sirma ugor ruginite vor fi curdtate de rugind cu peria de sarma inainte de a fi puse in opera. 13.2 Manipulzre, transport si depozitare La transportul si depozitarea produselor din ofel destinate utilizirii ca erm&turi pretensionate se ‘Yor respecta prevederile prezentate in continuare:4 4) Transportul se va efectua in vagoane fnchise sau in autocemioane previzute eu prelate, Aceste vehicule vor fi in prealabil curitate de resturi care pot produce fenomene de coroziune seu de murdarire a ofclului, si mod special de produse petroliere (vaseline, ulefur) ») Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spafiiinchise, ventilate corespunzstor, pe suporfi ‘care si previn contactul cu pardoscala sau cu materiale corozive. Modul de amplasere va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic. ) In cazul spatiilor de depozitare firk agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este sub 60% nu se ieu misuri suplimentare de protect. 4) Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambelaje speciale de protectie, aplicate in uzind, se va da o deosebiti atenfie ca, Ia transport, manipulare si depozitare, ambalajul s& nu fie deteriorat, Dacdi s-a produs deteriorarea ambalajului se vor respecta in continuare prevederile pentru amiture neprotejata, Periodic, se va verifica, pe colaci de probs, eficienfa ambalajului pentru condifile efective de depozitare. ¢) La transportul, manipularea si depozitarea ofelurilor se vor lua misurile necesare pentru a preve ~ zgfrierea, lovirea sau indoirea; - murdarirea ou pimant, materi grase, praf, = contactul cu material] incandescent provenit de la activititi de sudare, de tiiere, sau de fncdlzire cu flacra aparatelor de sudare autogent: - _acoperirea prelungit® cu diverse materiale care pot mentine umezeala. 4) Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi menipulate, transportate gi depozitate astfel incat si-si pistreze forme. Eventualele prelucrési de 1a capete se vor proteja prin mansoane sigure impotriva degradftilor mecanice seu din coroziune. 1.3.2.1 Pregitiri pentru confectionarea arméturii pretensionate ‘in cadrul lucrarilor pregatitoare sunt incluse urmitozrele operafii a) Verificarea existenfei certificatului de calitate al lotulni de ofel din care urmeazi a se executa ammitura; daci exist indojeli asupra respecttrii conditiilor de transport si depozitare, semnalate de existenfa ruginii, murdarinii, deforma, se vor efectua incercéri de verificare a calitisii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catte unitatea de productie sau un leborator autorizat, pentra a avea confirmarea ci nu au fost influenfate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor. in toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecinfelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate. ») Suprafafa otelului se va curéfa de impuritati, de stratul de raging superficialé neaderentt si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura 0 bund ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare. ©) Arméturile care urmeazi si fie tensionate simulten vor proveni, in limita posibilitaflor, din acelesi lo.5 4) Portiunile de armiturd care au suferit 0 indoire locala, raménand deformate, mu se vor utiliza, find interzisi operafia de indreptare, Porfiunile de armatur’ pretensionati (sdrme, toroane) care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudurd se vor indepirta Barele de ofe] superior care in timpul transportului sau al depozit (sub 5 cam), se vor indrepta mecenic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10°C. au suferit o usoar’ deformare ©) Se va evita rebobinarea sfrmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de tulare mai mici dec&t cele de livrare. Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea amméturii, este nécesard cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armtturi Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605/78. {n cazul fasciculelor postintinse specificate in Anexa 4 din Codul de practick NE 012/99 Partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 10°N/mm? limitele de variafie putand fi de 22%, Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de eleboretoral tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratonrele de inceredti autorizate. La constructii importante sau fn cazul fn care sunt condifii adeovate (fascicule ou trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomand& ca valoarea real2 a modulului de elasticitate global sX se determine pe santier, 0 dat8 cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe taseu. Se vor esigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipalui de ermatura ce urmeazi ‘se confections, in ceea ce priveste precizia la lngime si Ja inclinazea sectiunilor de tHiere (mai exigente, de exemplu, in cazul ermiturilor la care se realizeazA bulbi la capete). 13.2.2. Confectionarea si pozitionarea armiturii preintinse Modul de confectionare si pozitionare a erméturii preintinse precum sia celorllte anmaturi gi piese inglobate, dupa caz, va face, de regula, obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimnat ‘Taierea la lungime se va face astfe] inedt sii mu se product deformiii ale sectiunii de taiere care si impiedice introducerea armiturii prin ecranele de distanjare, in blocajele de inventar ale instalatilor de pretensionare sau alte operatii tchnologice. La debitare se recomand& si se elimine zonele de toron tn care s-a nidit una din srmele componente, dacd aceste zone pot fi identificate. Se va de o atentie deosebiti pentru evitarea murdasirii amaturilor prin contactul ca porfiumile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare. Abaterile la pozitionarea in sectiunea elementului a ammaturilor pretensionate, mu vor depasi 3mm aff de pozitia din project, daci au se specific’ altfel, Referitor le grosimea stratului de beton de acoperire a armiiturilor prefntinse se evidentiazd faptul cX nu sunt permise tolerante negative.6 Pentru asezarea si plistrarea anmiturilor prefntinse in pozifia din proiect, se vor utiliza ecrane etalice de distanfare. in tehmologia de stend unele din aceste ecrane sunt fixe sialtele deplascbile, Diametrul giurilor din ecrane va fi mai mare decét diametrul armtturii prefntinse cu 1 - 2 mm in ‘azul sérmelor $i ou 2 - 3 mm fn cazul toroanelor. Dispozitivele de blocare Ja capetele stendului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel Sncat devierea maxim& a arm&turii de la ultimul distantier s& nu depageasc® panta de 1/10. Pentru a permite aranjarea in pozifié a armaturilor nepretensionate se admite pretensionarea in donk ctape-Forga de pretensionare din prima etapA se va stabili in functie de tehnologia de execute adoptati, dar nm va deptisi 40% din forta de control prescrist. Armiturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sérm& neagra mole, iar dupa efectuarea acestor operatii' se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control. Nu se admit sisteme de pozitionare « ermaturilor pretensionate sau nepretensionate la care piescle metelice ajung a fata betonului, La amminurile preintinse realizate sub form’ de bare tmbinste prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate fn succesfunea verificata fn prealebil, iar lungimile de infiletare se vor -verifica inainte de pretensionare. Daca se utilizeaz& dispozitive de imbinare a armaturli, acestea vor fi amplasete astfel incét sé permité alungirea liber a arméturii si si nu antreneze tiparele in timpul pretensionfrii, Dispozitivele respective vor svea capacitatea de rezistenfa cel pufin egal cu 92% din forfa de rupere a amméturii smbinate, 13.2.3 Confectionarea armiturii postintinse La téierea sérmelor, toroanelor sau berelor, in vederea confecfionfrii arméturii postintinse, se vor utiliza seule si dispozitive care mu deformeazA extremitifile acestora, pentru a mu produce deteriorarea tecilor la introducerea armiturii tn canale, precum gi pentru a permite efectuarea corect& a unor operatiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de avans $2) Se vor Ina precaufiile necesare pentra ce ofelul sé mu fie murdérit cu pamént, materii grase ete, anu fie indoit seu zgériat in timpul operatiilor de thiere si confectionare. La fasciculele Ja care sfrmele se blocheaz4 in ancoraje inainte de pretensionare, nu este necesard indepirtarea protectiei temporare. La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporard se va pastra numai dacé este imperios necesara datorita mediului de lucru coroziv, precum si dacé srmele vor putea fi degresate in zona de prindere in Masurile minime care trebuie avute in vedere 1a confectionare si pozitionare, pentru a se evita Gegradarea protectiilor definitive ale arméturilor, vor fi indicate de producdtoral armi&tusilor sau de5 proiectant prin caietul de sarcini, executantal umnénd a le adapia si completa in funcfie de telmologiile de lucru utiliza. Fasciculele ca si toroanele individuale se executa in ateliere centrele permanente ale unit lor specializate in Ineriri de beton precomprimat, in ateliere temporare de enter sau prin impingerea directa, in canale, a armaturii derulati progresiv din colac 5i t8ierea succesiva la lungime (dact procesul aplicat permite aceastl operatic) Dotarea atelierelor va depinde de capacitates medie de produetie, precum si de tipul fasciculelor ce ummeazi a se realiza. In Anexa 5 din NE 012/99 sunt prezentate caracteristicile imor-utilaje care pot intra je prezentate in Anexa.4 san {in dotarea atelierelor de confecfionare a fasciculelor avand caracter similare acestora, Fasciculele si toroanele individuale executate in ateliere centrale vor fi insofite, la livrare, de un certificat de calitate care va contine, in mod obligatoriu, numérul certficatuli de calitate al sarmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectiv al toronului. Lungimea de tliere a srmelor care alcdiuiese fascicule de tipul celor din Anexa 4 din Codul de practicd NE 012/99 Partea B, se va determina prin adtugarea 1a lungimes fasciculului masuraté fntre suprafejele de rezemare ale ancorajelor, a Iungimilor minime indicate la pot. 25 si-26-din fabelul din anexd. Deck tHierea urmeaz& si se fac cu aparatul de sudur’ se vor ed’uge inc’ minimum 30 mm (zone influenfati de temperatura). Fasciculele din sérme paralele (enexa 4), encorate in sectiune cizculard (encoraje tip inel - con), se realizeaz8 firs elemente de ordonare (resort sau rozete stanfate). Asamblarea sérmelor sub formé de fasicul se va face prin legéturi de sérma mole de 1,5 mm diametr, la capete si la distante de circa 200 mm, Se recomenda ordonarea sérmelor, cu sfrmi continu de circa 1 mm diametru. Legaturile de sim intermediare se pot elimina san reduce ca numér prin résucirea elicoidalA a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm. Toate legaturile de sérm& vor avea capetele {ndoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu impiedica introducerea fn teci Pentru fascicule de alte tipari decat cele din anexa 4 din Codul de practic’ NE 012/99 Pariea B, Getele (condifii, criterii de performanfa) privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie previzute sn proiect (caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementul tehnic. fn cazul tn care pe santier se utilizeazl fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar si se pprevadi marcéri corespunzAtoare, iar depozitarea sé se fac pe tipuri de fascicule, Pentru trensport si depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5 din Codul de practice NE 012/99), Diametrul de rulare se recomandi si fie de minimum 2100 mm fn cazul fasciculelor executate din sarmA cu diametrul de 5 mm si de minimum 2300 mum in cazul sérmelor cu diametrul de 7 mm.8 Se pot rula si fascicule introduse in jevi de polietilend; in vest coz diametral de rulare va fi determinat de rigiditatea fevii si a mumérului de sérme din fascicul, stabilindu-se prin incercési Diametrul de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat de produedtor sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le uilizeaz2 1 4 Realizarea canalelor pentru armituri postintinse Canalele in care se introdue arméturi postintinse se execut conform prevederilor din proiect prin {nglobarea unor teci flexibile din tabla de ofl, fevi din material plastic sau din otel cu perefi subir Pentru procedeele indicate in Anexa 4, canalele (care pot fi "cdptusite" sau "nectitusite") se vor tealiza conform datelor din Anexa 4 si 6 din Codul de practick NE 012/99 Partea B si planurilor de detaliu, Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate fn far trebuie s& rispunda umnétoarelor cerinje principale: ~ _asigurarea obfinerii razelor de curburd in concordanti cu prevederile proiectulul; ~ asigurarea protecfiei armaturi pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens, este interzisa utilizarea tablei zincate le febricarea tecilor. ~ _ Tigiditatea transversala @ tecilor va trebui si fie in concordanfi cu solicitérile provenite din etapele de executie; grosimea tablei ve fi de minimum 0,2 mm pentru tecile de diametru mic gi se va spori pnd la 0,6 mm pentra diametrele mari, + raportul fntre diemetrul canalului gi cel al fasciculului trebuie st permiti introducerea armiturii pretensionate si injectarea in bune condifii a suspensiei de ciment; diametrul interior al tecii ‘rebuie sé fie cu minim 10 mm mai mare decét cel al fasciculului, dar aria sectiunii interioare a tecii va fi de cel pufin doué ori mai mare decét cea 2 armiturii, - _asigurarea realizirii unor legaturi bune cu trompetele in zonele de capat; ~ _asigurarea etanseititii fn sensul impiedicarii pétrunderii apei in interior. ~ asigurarea corespunzitoare a marci, ambalérii, manipulitii, ransportului si depozitari Utilizarea tecilor din material plastic este permis numai la elemente care nu se caleuleaz’ la si cu conditia ca in exploatare temperatura si nu depligeased +40° C. De as enea, in cazul acestor tec] nu se va utiliza tratamentul ter ic pentru intirirea betonului, Dac& tecile din material plastic prezinté ondulafii transversale la interior si exterior, se poate renunfa la restricjia privind elementele calculate la oboseala. falocuirea tipului de canal/teacd prevazut in proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului, Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporité in cazul unor condifii mai grele de executie in cceea ce priveste pozarea acestore, introducerea fasciculelor, turmarea si compactarea betonuli etc9 De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numdr cét mai redus de imbindsi cénd grosimea stratului de acoperie cu beton sau alte condi nu permit interventia wherioaré pentra deblocarea zonelor de teaca obturate la betonare. Racordurile (teurile) pentru injectare si pentru aersie, amplasate in conformitate cu prevederile Gin eapitolul § al Codului de practic NE 012/99 Partea B ga detalilor din planurile de execute, vor fi racordate Ja tecile ce cptusese canalul astfel incdt si nu reducd din diametrul interior al acestuia. 0: Solute posibild este utlizarea unui manson seu semimanson, revlzut cu feavé pent injectarelaersire, aplicat peste teacd; glurirea acestuia se va face inainte de injetare eu o unealitadecvatsintrodust prin feava. dn clementele realizate din tronsoane, racordurile ‘pentra injectare/aerisire -pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane, Toate imbinitile fntre teci trebuie asigurate impottva deplastrilor relative in timpul diverselor operafii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). in acest ‘scop se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adezivai sau alte sisteme sigure. Asamblarea cu mufi (mami - tet) a tecilor din material plastic se va face fn aces! sens pe tost Jungimes canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre parte tat) in lipsa datelor de project ebaterile la Pozifionarea tecilor fay& de traseul din project, se vor fneadra in urmatoarele limite: 2) pe directia indlfimii clementului (h): + = pentru infltimi pénd Ja 200 mm) 20,02h > pentru fniltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm =-Smm ~~ pentru fnljimi mai mari ca 100mm 10mm -b) pe directie latimii elementului: - = pentra létimi pnd J 200mm") 5mm 2 10mm + =pentru lafimi mai mari ca 1000 mm 220mm *) Pentra tecile aflate Ja marginea sectiunii elementului, aceste absteri vor fi considerate pe direotia respectiva, féra valorile negative, fn cazul mai multor fascioule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la marginea sectiunii, pot fi admise dact rezultanta centrelor de greutate ale canelelor se tncadreaz& in aceste limit. In cazul canalelor din tronsoane, ce se vor asambla, abaterile Je capetele aferente unui rost, mu vor depisi_ 3mm pentru treseul aceluiasi canal. Pentru diferente intre diemetrul fascicululud sicel al canalului mai mari de 15 mm sau rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depiisi +Smm, Dispozitivele de pozifionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor ‘proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant.10 Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale amiturii nepretensionate, cu condifia ca abaterile de montaj ale acestora sf au influenfeze defavorabil precizia de pozifionare a tecilor. Distanfele fntre punctele de rezemare vor fi cuprinse fntre 500 si 1500 mm, fn functie de rigiditatea longitudinalé a tecilor. La tecile extrase distanfa poate fi sporita péni la 2000 mm. Distanfe mai mari se pot utiliza pe bazA de experimentare. Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a curburii rraseului, Elementele orizontale pe care reazemé tecile vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in funcfie de rigiditatea trensversala a tecilor. in mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametral 10 - 14 mm este satisficttoare, La teeile din tebla ou fal{ sau din polietilend, fr fascicule in timpul betonitii, suprafafa de rezemare a tecii pe distanjier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversal, Dispozitivele de pozifionare trebuie sd fmpiedice si deplasarea ascendenti a ansamblului teacd - fascicul, datoriti efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului, dh zonele de capét, axa canalelor (cptusite sau nec&ptusite) va fi perpendiculara pe suprafate de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specificatiile procedeslor de precomprimare, Pentru provedeele din anexa 4 lungimea respectiva este de 400 mm. 13.2.5 Montarea armiturilor postintinse in cazul canalelor c&ptusite cu teci din tabla, conform tabelelor 6.1. $i 6.2. din anexa 6 ale Cocului de practic& NE 012/99 Partea B, sau din material plastic, se recomend’ ca fasciculele s& fie montate inainte de betonare, sporind astfe]rigiditates transversald si longitadinala a tecilor. De asemenea, fn anotimpurile reci si cu umiditate ridicata se vor adopta (fn cazul in care este necesar) alte procedee de sporire a rigidititii tecilor (bare sau fevi din ofel, fevi din material plastic de diametru mai mic s.a.), fasciculele introducndu-se ulterior. Introduoerea ulterioart e fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere. Capitul de avans al fasciculului va fi prevézut cu 0 piesa de forma conic ancorata de sérmele fasciculului, Variania de montare a fasciculelor prin impingerea in canal, fn mod succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac, se va aplica in cazul toroanelor, eapatul de avans protejéndu-se cu 0 ppiest conicd. Acest procedeu impune ca toronul s& poati fi derulat de la interiorul colacului fhainte de tnchiderea cofrajului este necesar s& se verifice starea $i pozitia tecilor, acesta confinind un punct de stafionare pentru care se va incheia un proces - verbal pentra Iucr&iri ascunse, in ceea ce priveste:as > fncadrarea in abateri a traseului realizat fa de prevederile proiectulu, + deformariile parazitare (serpuirea) in plan orizontal seu vertical, fatre punctele de sustinere, aceste deformatii putind introduce ftectri suplimentare de care mu s-a finut scema la projectare, ~ deterioréri (siipungeri, cr8paturi,desitri) nereparate ae tect ~ puncte insuficient etansate la imbindri inte teci. ~ montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire. Jn cazul in care se constatd neconformitiji se vor face remedierile necesere. in perioada dintre montarea armaturii fn eanale gi pnd la inceperea operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul prevenirii p&trunderii apei in eanale si a coroziunii, este obligatoriu si se protejece excremititile aparente ale fascicufului (cu carton bitumet, tei din material plastic sa.) si sf se etanseze zona de iesire a fasciculului din canal Pregetirea pentru confectionarea armAturilor pretensionate, confectionatea arm&turi intinse, realizarea canalelor pentru armétura postintinsé si montarea armBturlor postintinse se vor realiza in conformitate cu cap.3 din NE 012-99 Pertea B, Beton precomprimat. 1.4. ANCORAJE, BLOCAJE Anoorajele si sistemele de blocare pent precomprimare sunt de regulé considerete ca parte componenté a procedeului de precomprimare, impreunk cu armétura pretension utilizats Ancorajele pentru armaturi postintinse gi blocajele pentru armaturi prefntinse vor avea capacitate de rezistenf& cel pufin egelA cu forja caracteristick de rupere a arméturii pretensionate, fire deformati semnificative ale pieselor componente. Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancorajele indicate in anexa 7 ale Codului de practic& NE 012/99 Partea B. Alle tipuri de ancoraje si sisteme de blocare se utilizeaza pe baz de agrement tehnic. Ancorajele cu buclé si dom (anexa 7 - fig. 7.6. din Codul de practicd NE 012/99 Pertea B) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseald. Se recomandé ca ancorajele cu bucla si dom sii fie introduse in locaguri speciale, umplute ou beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplicd beton de monolitizare, care trebuie s& fie bine ancorat de capétul elementului si armat corespunztor. Ancorarea amméturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avénd agrement tehnic, espunzator diverselor tipuri de anmaturi. in cazul utilizérii toroanelor individusle ca amituri postintinse se vor folosi ancoraje (blocaje) ‘ira sensibilitate la coroziune.RD Ancorajele pentru fascicule alcatuite din SBP @ 7mm, bazate pe formarea de bulbi la capetele stamelor, vor trebui si indeplineascd urmatoarele condifii de acceptare fn ceea ce priveste bulbii - diametrul 10,6 0,3 mm - iniltimea 7£03 mm - excentricitatea max. 0,3 mm = suma deschiderii fisurilor max. 1,5 mm - ce] mult doué fisuri inclinate cu mai mult de 30° fata de ax ~ nici o fisurd fnclinata cu mai mult de 60° faa de ax Se accepti fascioule la care cel mult 5% din numtrul de bulbi nu indeplinese condifile. Sistemele de ancorare a fasciculelor, prin inglobarea unuia din capete in beton, e vor putea utiliza si fir omologare, pe bazi de experimentari executate de un institut de specielitate seu laborator autorizat/acreditat pentru incerctri in acest domeniu $i avizul expertului (specialist in domeniv). Partile componente ale ancorajelor si blocajelor vor fi manipulate si péstrate in conditii care sii evite deteriorarea sau coroziunea. Pe baza unor verifictri periodice se vor indeptrta blocajele care nu mai corespund in cea ce priveste siguranfa ancoréri ammaturilor preintinse si incadrarea in valorle limitd ale lunecérilor la blocare. 1.5. CERINTE $I CRITERI DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie si Betonul folosit la realizar {ndeplineascdi urmétoerele cerinfe specifice: ~ esigurarea unei clase minime: - C 20/25 in cazul elementelor cu armituri pretensionate alctuite din bare avénd Ryo2 > 590 N/mm? si R > 890 N/mm’, . © 25/30 fn cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sérme, toroane, lite). ~ esigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lent& cét mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in armfturile pretensionate si fie cét mai reduse. jentului) datorita actiunii corozive a clorului = un confinut de clor sub 0,2% (raportat la masa asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitati folosirea aditivilor in solutie ce confin cloruri fn cantitate mai mere decét apa potebild, ~ asigurarea unei compactititi corespunzatoare si continue fn tot elemental (struotura). Pentru punerea in operé i traterea betonului se vor avea in vedere si urmitoarele prevederi specifice:13 ) in cazul in care pentru compactarea betonului se utilizeaza: pervibratoare, se vor lua urmtoarele ‘misuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor. ~ punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile; ~ inpunctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care si impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armiturile postintinse. b) Se va acorda o deosebiti atentie la compactarea betonului in zonele de ancorare a armmaturilor Pretensionate pentru a se obfine o umplere cat mai bunk, firk deteriorarea si deplesarea armituilor gi Piesclor inglobate in beton; in acelasi scop se recomandi ulilizarea in aceste zone atit a vibrérii de interior, ct si de exterior. ©) La elementele cu armatura preintinsd, executate in tehnologia de stend, betonarea se va face contimm astfel ca intre inceperea tumésii primului element si terminarea compactirii ultimului element din stand s& nu se depiseasci intervalul de 45 minute, Ja temperaturi de lucra sub 30%, pentru a nu se perturba aderenja ermturii in elementele turnate anterior, La temperaturi de lucra mei meri de 30°C se vor adopta mésuri corespunzatoare prin project si fise tehnologice. @) Se va evita ca - prin scoeteres din betomul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic - si se product fisuri in mgul amméturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive. ©) Se recomandi ca dupa terminarea betonirii, fasciculele de armituri introduse in teci s& fe misoate pentru reducerea efectului de blocare fn uma eventualelor deforma ale tecilor sau patrunderii de Japte de ciment, dar in aga fel incat s& nu se producd deplasarea seu dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide recordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) si se ve sufla aer penta indepétarea apei si a impuritstilor. £) Misurile de protectie a ammaturilor cx protecfii permanente, ta timpul betondtii sia tratamentului de intizire, vor fi stabilite pe baza recomandatilor fumizoralwi, 2) Tecile fara fascicule in timpul betonésii vor fi verificate prin plasarea, fn acestea, a unei piese conice cu un diametra egal cu cel al dispozitivului ce se va monta fn capital de avans al feseiculelor, Ja montarea acestora. fn cazul constru coftajul glisant pentru a se putea interveni in timp uti, de pe platforma inferioara a coftajului. llor realizate prin glisare, aceasti verificare se va face imediat la iesirea din bh) Descintrarea elementelo: si a constructilor din beton precomprimat se va face numai dup precomprimarea acestora (parfiald sau totalé, conform prevederilor proiectului). i) Nusse vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu materiale plastice.4 j) Le clementele ou armatura preintinsé nu se va depiisi temperatura de +60°C, iar perioada de icire va trebui s& permit cobordrea temperaturii elementului sub +20°C fnainte de a se realiza tansferul efortului de precomprimare. k) Ammatura va fi protejaté de contactul cu aburul sau materialele umede folosite la tratarea betonului Le intocmirea programului de desfisurare a Iucrirlor aferente betondsii se vor avea fn vedere $i ummitoarele prevederi referitoare Ia limitele intervalului de timp din momentul aducerii arméturi din depozit, la punctul de lueru si pénd la executarea protectiei finale a acesteia tn zona fir agresivitate sau cu agresivitate foarte slab, armatura se va pozitiona, pretensiona gi proteja in maximum 60 de zile, cu condijia ca de la pretensionare si pént la realizarea protectiei si ma ‘teacd un interval. mai mare de 15 zile, Pentru armaturile prefntinse intervalul de la pretensionare la betonare se recomanda si nu depiseascdi 48 ore, Jn cazurile deosebite in care, prin soluia de proiectare, inervalele specificate mai sus mu pot fi respectate (de exemplu Ja fasciculele introduse in canale inainte de betonare gi tensionate in diverse faze de executie a lucréril), se vor adopta prin proiect misuri de utilizzre a anmAturilor pretensionete ou protectie permanentt, 1.6. EXECUTIA LUCRARILOR 1.6.1 Monolitizarea elementelor prefabricate Prezental peragraf trateazé monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in solujia grinzi prefebricate si pléci prefabricate eu conlucrare. Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cn beton C 32/40 Be 40), ca sin elementele prefabricate, cu asigurarea continuititii dint canalele cablelor si barele din ofel moale de pe eonturul seofiuni grinzi Anteprenorul va prezenta spre aprotwe beneficiarului detalii privind asigurarea contimuititii ccanalelor cablelor si etengeitatea acestora Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu boton C 32/40 iar dintre plici se va realiza prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) si cu vibrarea atenti a acestora pentru asigurarea conlucrésii dintre grinzi si pléci in eazul suprastructurilor din grinzi cu plici prefubricate Aidt pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cét si pentru golurile pent conestori, rejeta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier pe baza de incere8ri pe cuburi de proba. ‘La zonele de monolitizare dintre grinzi se va folosi acelasi tip de ciment ca si-n grinzi astfel ca s& mu apari o diferent de culoare a betonului. Elementele de mai sus privind clasa betonului si modul de punere fn opera a acestuia ximén valabile si pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa.es 1.62 Tensionarea si blocarea ancorajelor Forfa de blocare va fi cea prevaauté in proiect, Concepfia de caleul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract. Antreprenorul va supune beneficiarului pentru acceptare urmétoarele: ~ _proveniente si caracteristicile materialelor, ~ _referinfe asupra calitifii materialelor de pus in oper; ~ programm! de precomprimare; ~ desemnarea unui responsabil insércinat cu executia precomprimiti ~ _Provenienja si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectue precomprimarea si practiea in acest domeniu. Programul de precomprimare va face parte din progiamul general de executie a Jucrdrilor, Acesta comport un memoriu emémunfit a operafiunior si mijloscelor de asigurare a securitii muni, Programul de precomprimare va preciza umitoarele: ~ _mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utlizet in operatiumile suecesive; ~ _ modul de punere fn opert a armiturilor de precomprimare > nota privind mésurile de protectia armfturilor de precomprimare; ~ consemmitile privind fiecare etapa de precomprimare si anume: Enainte de punerea sub tensiume a cablelor: ~ _ misurile de protectie provizorie a armiturilor si ancorajelor; ~ _eventualele misuri de verificare a rezistenfe in beton, tn particular fn vecindtatea aicorajelor, in timpul punerii sub tensiune: - ordinea de punere sub tensiune; + tabel cu relatiile dintre forjele de tragere si alungirile eablelor cat si pentru coeficientul de frecare calculat gi cel efectiv; + metoda de misurare a eforturilor si alungiilor, ~ _dispozifile asupra misurilor de luat in cez de accident, de alungite anomalé sau rupere de sirme; Dup& precomprimare: ~ misurile de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locagurile ancorajelor; - masurile de protectie definitive si programul injectiei; - modul de verificare a canalelor ramase libere Rezultatele precomprimérii vor fi inserise pentru Siecare cablu, intr-o figs de pretensionere de tipul celei din Anexa 12 a Codului de practice NE 012/99 Partea B.16 1.63 Injectarea cablelor Injectarea cablelor trebuie si se fack pe baza unui program intocmit de antreprenor care va cuprinde: - caracteristicile mortarului de injectie si durata de intirire; ~ condifile de a folosi materialul de injeofc oft si destinajia materialuluiramas disponibil in caz de accident; ~ ordinea detaliatd a operatiunilor de curate cu ser sau spare a canalelor eablelor; ~ ordinea detaliata a operatiunilor de injectie si incereérile corespunzitoare; ~ volumele de material de injectie pentru un cablu, pentra o familie de cable; + misurile ce trebuiesc respectate in caz de accident sau in conditii climaterice defavorabile. La injectare se va fine cont de prevederile Codului de practicA NE 012/99, Partea B, sectiunea 8, curespectarea datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecu! de injectare gi figa de injectare, 1.7. CONTROLUL CALITATI $I RECEPTIA LUCRARILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT Receptionarea elementelor prefébricate din beton precomprimet sau a elementelor care urmeazé a fi asamblate prin precomprimare se va face de producttor, in conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89 precum $i din proiectul saw norma interns de fabricare a elementulti. Producatorul va emite un certificat prin care atestécalitatea corespunztoare a lotului de elemente livrete. La beza certificatului vor sta datele inscrise fn documentele interne de verificere a calitii. Pentru a evita retumarea de Ja santier a unor elemente prefibricate, uzina va obfine acordul antreprenorului fnainte de expedierea acestora, Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteazA capacitatea porianth sau durabilitatea elementului ca: stirbitur, segregiri pe zone restrénse se fac pe baza unui program intocmit de antreprenor ce se supune aprobarii beneficieralui. ‘Nu se admit in lucrare elemente cu: zone putemic segregate, goluri, fisuri.