Gheorghe Scripearu Vasile Astarastoae Calin Scripcaru MEDICINA LEGALA PENTRU JURIST! uni POLIROMCAPITOLUL T Medicina legal. Bazele istorice, epistemologice, sociale si juridice p pled I ideatificarca famprena genetict) Inaccast evel 1a Digestele tui lus’ i modico-legale gtsim IncepAnd de la Codul tui arnmurabi, wan cle, pana Ia legislalile moderne ne astaztMEDICIVA LEGALA PENT JURIST Monene deasehite in aoeasti ovoluti s <= eulegerea de probe modico-logole din Chat anitor 1260, instal Canna spel nesdropiatea rinaeaea Tui Paul Zackias yi a lui Ambcoise Paré din epocs Renagrenit, cate nit deo suleringt Biologics. si ru de demoni si wlecd dup coea ce fer’ probele medive- rin care 5-2 afirioat c& jude egle = trea rroltme a Ascites ttermatonal de $ tine jo ra st, Soeswipen pte Iniracyuner, ‘adus cone gia Ta prosnowatza yi realizarea tdci de dreplate Fal, Drsplatea ete stun sentinent sposiic uman inserpecat ta in prin vite a acesto institut, vireute care, aya cum spunea Hegel, s astfel ecw sft. poriwnl factor de progres social co x conti mic acaperit care sf au fie descoperit timed pertecte nere cle mai bic conform erin .nu ct bu pata ficunosvut gi mu vil Mediu, _pudra suscesi ‘ale smulir altor boli din eavra nesexiziti substaniet lei cu 0 euoarie tn alemente si el eX asic sunt 0 de progees cul nom fee in ce mai mule afiemat aotizi, fn scent 1 gua non in, admiisteare '-eorp de probe en valoare stl tare neces rai inponance si wile rept. Prin expert dstribuirea jusijiel capita valente dde neinlstarat, Expiertol ci stiin{n ce usllizexza cele mai de rigoare stiiagficd pentru a sili adevtirul, root pentra care faestdomeniu trebule si Ge specialist si cescetiteri ev cea mal m o mae sensibil congtint 9 yravitgii deeizilor pe ceare '¢ claborsai de Iigarapoctlivare gi de acivitate fie de complexitalea situtilor proba accfel ea valearea de alevir a unci asertiu wadere nie te pol devedtun lupt carecare. De exemplu, acta tatrctuperii cursul ccmportany si pedagon nie iatram fir de pir. a ular et. (cmalogia) oanctorail expee- panet de eh expert cela ean slab, ci expen care angumnenteaa si Me, la de a face concoraate prin paradigma clisic} a died a rationamentelor noaste uerulyi petrseut) Beniru aceati, es epuiresi crteriilestiingifice sarcinit printe-un oarcle criterii: cxistenta sascinti, ‘tach se vo saumité instituis ponala lor sale obicent juridic special (pierderea viet, prejuci' nice Snes etal iaeoa (asia autor fa th ale mls) subieccul pasiv (vicinus) ; , " ne bie a mod de ears a nasil pri aac (consi mdr iliac sa av est de iauetime swzalitae, ice a autorulut oonne experienti a port englonaa, din culpa, preter login medkeo-toyaté obligi ase! si dovedestod qiimifi otic sl accopte ideile si prabele ate exper; fmatic 5 ive dour pein puveres lor de argumnentare, wu prin4 DMMDICOEA LRGALA PSNTRE JURIST: suret) oricarel ee fo fapt neatly ‘san o recunoastere si fis niciodaé walabils per de alte probe. judiclare ce au ex ‘Scopul episiemelogiei medico-Legale este si dea dexpertiza are um rol 7 privind realitaee de scoatere in evident» valorit umut fapt convingerca julecitorakui numai pe baza adevarulu (pe ‘sulinyitic) yi a const orr-undermrs epistemologic, adevirul medicolegal va 6, per de cate ori: imagine conform cu sont oe sa cerceteze ou veurateye faptul petrecurs ie coca ve se confirma, in lee $f fini con! de coea ce se sit re20- rel va Tacepe © celcetare ou convinger! preconcepute in Tocut iad ‘omul intr-un obioct Je comurivare, inloc ca acesta s& rman, Din aceste deziderat: epislemologice Gecurg c&veva prinuipi dc lucru s de gindive in activitatea de expertiz8 medico-legala contacull permenent al cxpertului cu fapecte de analizat, Num ‘si flerul expertului si d& astfe! 0 valoare euristic# rman .plctarea faptelur expertizale tn report cu pr — menliterea climatului d= Iucru etico-psihologic medical bolmaval ~ vonet ‘-ameainjere pentru = respeaul comp 6 nedreptate sane croare de experieng’ penicu umul poate doveni . spitemelogia medion ey Juridica drepe modat wa ute) tte atk adr et oncpures ovale Be consensul opiniilor gi al paradigieelon i spistemolegice gi hormencuice decurge, ji if idea mrece de la jpotez ig inrtndne ele eruuding ee. esa ce ee ie aval subi in even, proba modico-leyall cste una stintiics, majoritatea eaaurilor, de cena ui (biaceivului expertize ; nespecificd ele eunoagleri tingfice sau de Hanitele posibiitagior teiice1% AMENICTNA | GALA VENTE TURES subiecsive (examinare incomplets, superficial, epinii preconeepure, @ profesionél cp eanlterea de wmncturii ho parrie acest fuera, veutitizarea exploritilor € ddepasiven om rmedicale si sti reauarsredint’. Dupitenalteite lle dep ds cel caper saan de tehsil de laborator (hick iadovatc,areLacte seu Fisica rezuie= vaca Je prin alte mToacx) gi chiar Ge organele ie datele necesal ‘septate necridiea # unor car regal este 0 aotvicas en o Tang ud octal sarcign $a oa aualine al Trai [a progresul relaglor socal. fn tps el pe cale J ignoring, medkios leglt ese 0 ewes re are ‘lov yi framest ‘aceea de a con prin ‘puind, in fina, 1a progresel reatiilor fac vedere, snedicina legal mu c comps fa taplalor), cu nucina si nein teu infolegerca ei ca oi nii le eroding wsupea ide oncsbilate uma yi profesional, si constiinciaziaa die transfoemare a unpr Scrvitati protesienate intro oper pamloga sugniril |. ca urgotiul (ee 66 rentizare si mulatescaidere oltre perenit xpertula pierdutdin yrandoarea directs a relagiloy eu bot ea fi echitatea verdictlor sale, relstia dire je-holmy devenind wa mevliacd de juste si seeiente (relagia medic-hotmay-s06: eal ne ajuld afl a ivelege viotenth si ugresivitale, diaure ewlogic. ca stint a comportarnentul ale specific umani de inhibsre « Ios. Yack agrosvitatea es are soctall ew con feat cullueirclevand vi, dav’ riulesteconsectnya unor impulsur na Ie putem coucula, Hinele, in schimb, stare biolugied este v ahirtic cultaralt spesibie umar’, deoarece: Jicutturals. Agresivitalea a jucat un rol important in reat He conservare al spociei (prolectis desc aren tetitoriai, seloetarea tea peace contrabal feet potent de inrajuiorase gh hucitale ne-a fot dal tot d Tidicinde etologiee ale monael,cwwiar fis mis, supunerea, instinct frigina’s inerumand devine astfel premisa atitadiilor sociale post ‘capicitea omului de identificare cu grapul in dere sina sociale. AIC! spusy iu conduce lumea, cbiar dacé iscoria neni, cum s pave la cine zile de violengl. Chiar dec8 am admice J BRZE) TE ISTORICE 9 §1 MURR ¢ auloritae ansoluNs poate inbuibs a wea tn med popular cH omul € bun de la natne se allt adevarul fapi de aceste at 1 seit anoniene ried secoase probleme rece de la un geup inlivicualizat fdeusebi ditmie ranma yi eopil, care oste ici un fel de dragoste pes Sragonce si inerwkre gtamele avo ‘amilie, Un copil ee se vaidentitica difeil wipra cieeia Yom reveni ‘dc sovietava cave Ti permite ceasti anotnie soctalé fi va ampliliea lauhile qi expertly medico- = consatarea un fp = Mewificarea unui auter 8 de rub peevazue Ue previirute de are 61, C.p.p.) se evreleart ‘desl uli autor (F. Vel rtocivate in cer de respingere, Tara ca aces ibersi adinistrani a probelor, i doar 9 jast fea si expertiva neil beriMEDICINA LSGALK, HAZELE IPTORICE, EewsrkMOLOCICE, SOCIALE SITY ce 19 parte descriptiva si concluzile, care sue tispunstri ningifice a problemele ¢ rezolvare, Prin urmare, de cunoasterce si epuizarea rezolvarii acestor depinde calivaica unek expetizc. Organizarea activitatil de asistent medico-legala ome dcoscbire de alle activitiyi medica-vanitare, acivitetea modivo-Tegal a fost si este 1a f0st s este justifieat de: lor juliciare baxate ederile generale ra adeviru gaimfic, ca probt judi, ‘ub aspect reglement rejeaua de asistengi medico-legal a tow organizath im cudeul Ministeratni stingfice ale altor eaperti neo muse desfsura vont medicortegale Oda eu instaurares aoulatie sa preluat de ta twaropeand, si ‘a ala democratica 2 asi ~ neon de organizare a act ormumal, ale sportulal wor exper mn yoleret une igri at ile neccopsice, Monciicurea im catastrat, evaluarea = nowiade a tates medico-lega, plectn i fost uit important factor ceSuperior ce Judiciare gia persounelor inter Wh In asistenga medizatalor indepersdente: $i parti wedico-legale, ec au personal Jegale judsyens oa etodologic gi stiimitic de catre cexpertizelor in caz de amaucidere si lvitu participa, in mod obligetoriv, la sepertianle privind respar indrumi eabinciele medico-legale din teritoriul fr. MEDICINA LEGALA, AVL ISTORICE, EDSTEMOLOGICE, SOCIALE SlLIU a le mite ale Ministorelor Sink si Tuite’ amalizesS modul de efectaare 2 or $i verifick activitatea experteld in caz de abateri de la normele Tegale, al Superior de Medicing Legald, dupa o evaluare anual, ponale & unul medic Legis aurage s Un expert oe a efectuat o expertiza mu imal poate pas avelasi ca. Regulamonmul do aplicare a Ordozantc nr. 1/2600 sabilogte et ma poate fi expert ccrerca pirilor ndarea sa din acuivitate, Ta 0 fou experliza th ice. Faptul exorimt deren corcetari fl desfgurate si poate advce la ddoat daca ne se aduce atingere Ordinal Ministretor Sani si Jue pivin aprobarea normetorprocedutate de cfecwuare 4 constatisiler si expertizelor medico-legale prevede in plus ch activitatea all, in eaz de omucidere, rise de dispasifie & urmelor infrweyiunii, cereetan: i de permancngl, proclamand astel principlat ad 178 medico-legal’, regulamenal prevede ~ efecouarea cxaminirilor cup idemificares ealavrului sau a persoanei la persoasw, 10 Tipea acteloe, prin amprontare pe act)27), expertizcle meclico-legale sae oblin id supetine celor ce au faut prima examinar {n ceperuzele de de procreate gi ae \ c2eH ce priveste oft laentl procizeara a capaci fegale pe eadawre impun autopala explore de imvervalul scurs faire uaurnatisay sl doves 5 ‘m decestle din cau si obligatile expertali, si ‘repeal de a se recuza ta cavuri simile j sdreptul de a core si ise pure ladispnzi 1 plstra soerctul Ineitilor modice Legale slropeul de a rSspunde, septal de a oline istoricul = obligalia de ag medva opinia contrara mnt cxpertiz cobligatia de a efectua expertize Ia termeml soicitat: solicits consinminca! pertra investiga; fa de ae recuza; partial ala ua comportament bistrionic (ostentat obligalia de a mu ccd fat de suocesele peotesionale, a ulocul asfel éalora eta fe umanismulsi singe contemporsn, in care, cum side a avea reyinerca morala aspiraiet In De tege fereada t legale) se ascemuesza voMEDICINA LEGALA PENTK JURISTI Versantele activititii medicotegale Cole douk versante majore ale activitatl expertale medico-tegale includ rmanifes’ pregaant caracterl de graniti al mesic dou modal onerat, al tapeulai medical (ou exist boli, CAPITOLUL IT Dreptul in slujba medicinei (dreptul medical) Evolutia responsabilititii medicale in societatea contemporani Dinloldeauna, dar mai sles asi, cind puterile medicine: asupra naturii umane s-au esponsabitiatca constimulc onoarza profestunil medicale, ea filnd prequl si gamunjia calitatii actului profesional. fn tumea conterm- resgonaiti sae, eel pu oa i profesional. Tn vons:cing cilia medicine! comemporane ne pune in fafa 2 dou tennis a meciculu, tending explicats prin = 9 medicinci comenporane, ce fice asigdnd la rewyita accept decesul dup’ o apendicectemic nul egal ine sania g1 tri cunoasteri cauzelor unor devese si nevoiz ca informarea comut8 de anturaj nat precinuc, cind Platon acuza medi letate gi impicdicd astfel se creple acest explonesri clintre medi si bola, ee sa nurait derina seanaritcan. Paptel a F. Champonnizre sa fame: ,Prubleins responsabilil taxi grav gi mai nelinstitcare, preceapindii, ps bund dreptate I us descurajiun i ital medicole pentra afwsicayiene, cu cousesinta priv de ‘medicale perry rezullacle acest, fexomen dia ce in c ~ excluria reparici prejudieitior consceutive actelor medicsle prin asigurici, fivea fovfetard (prin tijeTegere) sau Comencioasa (pris rezilicte de contracts) prvi Bvolutia rispunde le cue asiuurini, oltre 42701 vara Lit dic-bolnay siindependent de greseala stabilitéjudiciar apare chop consccingk a Vikeraizins practeti medicale, bw medicina contractualé tn aga cunveplii fatalisie privind existenja uman cerecazs condiit din ce in ve ual lagi penieu wi fate ta pri pevuninre s= acurdi pent accidente impreviibile, fap fra greseuia. Noce-o asviel de evoluie nu este important $8 se DREPUU. I SLUISA MEDICINE) CORETOL MEDICAL) » si va incerea 6 iramzactie smiahits apa datcle asistentei moicate proeaura sxegjuaicira; roar ofee vost asistene, iarea contencivsula = vvitarea inflagic! nesrmurstate a cotiza iqurati. in seopol asumirit response- usabilitalce medical ix medivina lite respomsabilitatea disciplinaré, sa re ce poate Fi proprictate da stat ll goats face fnsi actiuns contract de pres ula) say contract de ciligemta Wega dry to wike care, se barearé in Franta pe intrunive rmeral sau esteie, prevuia de rea rogultor de eomposament proe- x) si prin violaea we tical, neintormarca belnavulu ele. (Qyeyeald specified profesiunii medicale). De mengionat ci responsabiliaten meuica& pare af. jesdere dcictal aids ce. in acest sens, grogeala ne refer ka (malpractice, Kunsfeter,» -MEDICINA LIGALA PONTRUJURISTI care un alt medic, congient gi avizat, in socloagi cirouunstange ue lncra, arf evitaro. report cu specializarea, locul gi , proba greyeliéo face bolnarat Ipabile de tchnica a diagnosticului § tratamermiui, de supravey , de Prognostic infaust prin nespitalizare etc, fn zanele de rise ale practi ic. tchnologie a reproduceri recomandale sinu s-a angajat pentru cezultatcle for; iproape fied exeeptic, eonsimetesintal bolaavulul sau al fa in mod spontan sau Ta cerere gi au a privat bolnavul de India, ribattoave 5 ewna ienace dea atinge Dorinta de cunoastere devine carburantul autentic ali asigure prestigitl profesiunii medicale si chiar progresul stu respensabilitaiea niedicali se poate angaja pencru: simple (gresea! provadi (nglijent)prejudicin sigur, acuusl ssomenea, rispurderca modlial (de compl, tor whnice (eroare culpabil Siotemaele traditional ele 10 contractusle print-un comract nce si eu indemnicarea prejual sgregeali, consceativa asu DPRPETUL IN SLBA BEDICINET DREPTUL. MRDICALY a dreputui de a consi valoare mai mre | existi vrco greseald de diggnostic care a anlrenat gio cventuali gresealt de exe justficatt inctlearea val pentru a salva © igaia medieului de a supraveghca bolnavul; sated modicul era as si divulge secret ¢ cunosting; ddacd un medic cra obligac s4 raspundi la © urge si in ce co persoune fied yjutor profesional : ince misura medical avea obligaiia supravegherii sredingat sarcini Chnive pencra avexs compotentd in ce masura s-au tacdlat oblizaile unei cum ebuiau intocmire documentele naticale si cum se explics omisiuaile sau consemnitile excesive din aveste docaniente ince masura 0 et alcalé a privat vicina de sense de supravicire (i care este aceasti a unui produs de concepie Gcopil prejudiciat. 0 nastere premaiuck et. ica in recomandarea unui tip de contracepte, persoana a fost informatit despre riscuri, cum ar fi arclea de lac, saueitd extrauterina ete; intr-un ort asistat (medicilizal) pentru a evita un Normativitatea si responsabilitatea medical Mupunderii medicale se bazav, cu fa le exercitarea medicine’, cu preesdere ‘ee fe ea rispanderea st aibi Ia baci Lbera alegere a tea consimelméneulai (hazat pe informare) $i recompensci adecvae §) a itdermnizisii eventualelor prejudicii, a ‘retuit unui ond de garanji pentru coca ce se numeste tazaraul practic medicale (riscul reeralvarea problemelor judictare (de exemplu, daci ia spelDDREPTUL AN S1.LIBS WEDICANET (OREPTUL MEDICAL) 35 a MEDICINA 12 fe refleeld prin excelent Jinat. in acest sens, un cemsim suspect de a fi conttar increderii sus memjionate, De acees, ta Frazia, ul informieii, au se twee decal usld (Grecia, Finlanda) criteria esenial in fide! criteria al wucnticiti eens izat comparativ ex ne al pi Kesponsabilituen aucdicalt ramane de nats ¢ Tucru, care, prin respeciarea statdardelor telniee st a promise devine esentia prin ohiectal contract pornsler otic, af evita meriminarea raspunden, Glisarea prin t avila raxpuncerit de wrijlosce cltre cea de re dle nalurd sublectivi, raportata competent). Dar de prudent din care rise estomparen griuk nstinRoticd, si poate duce \reviabile. Raport caus pe comrpe- abstengiuiea medieului, males in Ga riscurtor DDacit in rigpundrea subiect de competent, pu 1 20% cite cazariy, iurevistrat 185 in 19R5, fapt co costal atictonft relevl societiile do medicalé (Medics! Protecton re medicals (Mfodical D re boleavi sun victime ale practieti medicale si de asemence, pe seama cal le, apt de a ete e putea iva (de eremelu, in urge Ty se sprijind pe ideea de asumare a nscul Sosicey) sau de ap head diroet ox 4% di eoese se poate est caz, reparanca prcjudictilor redlitares public a practiii medizale gi i eumoscute), Firs nevaia de weurid> praclicl medical icin 2 it medic bolnav, wansferul de conv oper in bani au cs, inevitabi bavelor fundanenuale ale coulidentialiligi medicale bazate po un (bazi a merederii madic-botnas), le protoctie aw nel vacimiri ceroare de fapt ori \eiewatete protesionada, E inca o davada ca réspunderea medical censciinga medivului, ci ea este 0 parte integral Juste « Comunitiii Buropenc, ruclos ctive din practica medicals. O iucionul gi Ful fie parte din érepuurile imedisale va fi mai ridicat decit probal it drepeut medical, in fil va avertiza doar asupra rincurilor grave, iar Tn veleestetice, de or. chiar lore increderes bolnawului gi postura de stipan al actfui mesa si Dar ax fort maltiplc ale mmulut, Seritvari, naslenit wot ‘pil handicapat si valorii diagnosicului prenatal, corpului ca peobs impotriva sa,precum yi.8 glsicii gi bivetica ma prate fl o preecupare