Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manual Educatie Pentru Drepturile Omului PDF

    Uploaded by

    ritamosnoi
    134 views200 pages

    Original Title

    Manual Educatie Pentru Drepturile Omului.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    134 views200 pages

    Manual Educatie Pentru Drepturile Omului PDF

    Uploaded by

    ritamosnoi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 200
    Valentina Bodrug-Lungu Valentina Olaru Nina Uzicov Educatie pentru drepturile omului Manual pentru invatdmantul gimnazial (clasele VIII - 1X) CARTIER Elaborat conform Curriculumului disciplinar in vigoare si aprobat prin Ordinul Ministrului nr 158 din 23 martie 2015 vest manual fost elaborat in cadrul proiectului sEgalitatea incepe cu Educa’, implementat de Amnesty International Mokiova, in parteneriat cu Ministerul Educatie, cu sustinereafinanciard a Programului -Education, Empowerment, Justice” al Amnesty International Norvegia. Aatori: ‘Valentina Bodrug-Lungu, dr. hab, conferentiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova, miun. Chisinau; ‘Valentina Olaru, cadru didactic, grad didactic superior, Liceul Teoretic yLucian Baga’, mun. Chisindus Nina Uricov, cadru didactic grad didactic superior, Liceul Teoreticslon Creanga, mur. Chisinat, Comisia de expert: Andrei Brighidin, magistru in domeniul drepturilor omulti, membrial Consliului pentru prevenirea si eliminarea discriminarit si asigurarea egaitais; Cristina Pereteateu, director executiv Amnesty International Moldova; magisru in filologie; magistru tn drept; Lilia Savcinc, magistru in drept, coordowator de programe de Educate pentru Drepturile Oma, Amnesty International Moldova; Lia Sclifos, doctor in pedagogie, formator nafiowal, lector superior, Universitatea de Stat din Moldova, mun. Chisinau Violeta Tergut, magisira in flologe,coordanator de programe de Educate pentru Drepturile Omului, Amnesty International Moldova Iustratii Manualula fost iustrat cu desene si fotografi ale elevilor care au partcipat la pitotarea cursului de Educatie pentru drepturile omualu in awal scolar 2013-201, precio si din arhiva Amnesty International Moldova CARTIER Publicaté de Bditura CARTIER Fditure Cartier, SRL, str, Bucuresti, ne. 68, Chipinéu, MD 2012, “Tel fax: 022 20 3491, tel: 022 2401 95, E-mail: cartien@¢cartier.md ‘wwwcartionmd (Cartile CARTIER pot fi procurate in toate librariile bune din Romania si Republica Moldova. LIBRARULE CARTIER Libraria din Hol, str. Bucuresti nr. 68, Chisind. Tel. fax: 022 24 10 00. Libraia din Centra, bd. Stefan cel Mare, nt. 126, Chisindu Tel fax: 022 2142 03. Coleetia Carter educational este coordonata de Mariana Marin Editor: Gheorghe Brizamu Lector: Valentin Gutu Coperta: Vitalie Coroban Design/tehnoredactare: Mircea Cojocaru Prepress: Editura Cartier ‘Tiparita la Combinatul Poligrafic ‘Valentina Bodrug-Lungu, Valentina Olaru, Nina Uzicov EDUCATIE PENTRU DREPTURILE OMULUI, MANUAL PENTRU INVATAMANTUL GIMAZIAL (CLASELE VIII ~ 1X) Euitia I, mai 2015 © 2015, Amnesty International Moldova. “Toate drepturilerezervate. Cartile Cartier sunt disponibile i limita stocului gia bunulli de difwzare. Descrierea CIP a Camerei Nationale a Carti Educatie pentru drepturile omului: Manual pentru invajamantul gimnazial:(clasele 8-8) Valentina Bodrug-Lungu, Valentina Olaru, Nina Usicoy; comisia de experti: Andrei Brighidin etal.) ~ Chisinau: Cartier, 2015 (Combinatul Poligeafic). ~ 200 p. ~ (Colectia Cartier educational” / coord. de Mariana Marin, ISBN 978-9975-79-896-9) 1500 ex. ISBN 978-9975-79-978-2 37.015:342.7075.3) Bol Py Noy 8. 9-10. Demnitatea umana — proprietate inerenta a fiecarui om 1. 2. . Legislatia de protectie a drepturilor omului . Republica Moldova alaturi de alte state ale lumii . . Drepturile omului in Republica Moldova ......... . Cunos¢, revendic si promovez drepturile omului_. . Aici si acum - ce putem face? |. Am dreptul la protectie contra oricérei forme de violent, . Copili nu pot fi considerati o forts de munca . . Am dreptul la o familie . Nimeni nu are dreptul sé ma implice in conflicte armate .........ecceecsee0e 79 . Copii in conflict cu legea - drepturi si demnitate Cuprins Cuvant-inainte .. 0... cece 5 Cuma aparut aceastd carte? ..... gh kata Stab aa Ste bapa reds ee AR A PEGI ovine ineadncresuncecicresuneecscresereanusvenereenante © Modulul |. Ce inseamna Drepturile Omului . Introducere . Acesta sunt eu-Omul . 13 Sunt Om si am drepturi 15 Declaratia universala a drepturilor omul Drepturile omului sunt universale . 18 Egalitate si nediscriminare . 20 Drepturile omului sunt interdependente giindivizibile ..........c.ccccscs00. 22 Libertate siresponsabilitate . Informare si participare Calendarul drepturilor OmUIUI .........ssceeceeseeeeeees Institutii de protectie a drepturilor omului_ . Evaluare sumativd ........ Modulul ll. Sunt copil si am dreptu 249 Drepturile omului incep de la drepturile copilului 50 Studiem Conventia privind drepturile copilului . 52 ‘Am dreptul la viatd sila un trai decent Am dreptul la asistenta si ingrijiri medicale ................0000085 Sunt cetatean si am unnume....... ha pies cdsee capes dias Liber de a gandi- liber dea actiona . Copiii cu nevoi speciale ..... Dreptul la educatie - dreptul la viitor Odihné si timp liber - am nevoie de ele a 16. 17. SNAVEWNa 10. 13. SNAVEWNa 10. 13. 14. 15. . Am nevoie de sustinere pentru a-mi revendica drepturile . .. . Violenta in familie, Dreptul dea fi protejat de violent’ . Cum ne putem proteja in cazurile de discriminare? . i, . Dezvoltare durabila prin eradicarea saraciei . Drepturile tinerilor in contextul solidaritatii intre generatii 2. imi exprim liber opinia si particip ........6...00ccccseccssseeseeeseeeeeeeees Am dreptul sa-mi cunosc drepturile Responsabilitatea de a proteja si a asigura respectarea drepturilor Evaluare sumativa Modulul lil. Egalitate prin diversitate . Ce inseamna diversitatea umana? . . Diferiti, dar egali in drepturi ... Diversitatea culturala Discriminarea. Criterii si forme de discriminare ... Discriminarea in baza de rasa / etnie Discriminarea pe criteriu de varsta Discriminarea pe criteriu de dizabilitate . . Ce sunt drepturile femeilor? ............. Discriminarea tn baza de gen 100 Ce este solidaritatea intre generatii Drepturi in conflict Evaluare sumativa . Modulul lV. Educatie pentru dezvoltare durabila . Ceinseamna durabilitate? .............0666 Cum pot actiona in mod durabil? Dezvoltarea rurala durabil Comportamentul consumatorilor intr-o societate de consum ... Calitatea vietii si sanatatea . Cum depasim barierele care exist in calea catre o dezvoltare durabila? ... Alimentarea cu apa din perspectiva unei societati durabile . Cum putem proteja clima? ...........c0cseeeeeeeeeeeeeeees Surse de energie regenerabila .. 133 134 145 Informare, cooperare, sustinerea initiativelor . Gandim global - actionam local . 7 Invatarea durabilitatii in societatea dinamica . Participarea cetatenilor si principiul bunei guvernari .............00000 Evalusare SUMAUIVE «0.6.16. se eee eee eee ne erent cree neers eeeneererneeess 169 . 170 186, 198 Glosar 2 Acte normative in domeniul Drepturilor Omului Referinte bibliografice Cuvant-inainte Dragi elevi, manualul de fata va indeamna sé faceti primul pas in lumea drepturilor voastre - Drepturile Omului. Copiii trebuie si beneficieze de Drepturile Omului, la care suntem toti indreptai iti inca din momentul nasterii. Drepturile Omului te indeamna sa ii tratezi pe ceilalti asa cum ti-ar placea sa fii tratat tu insuti, si anume cu demnitate, respect, egalitate si corectitudine. Aceste drepturi se aplica fara deosebire de cetatenie, nationalitate, rasa, etnie, limba, sex, abilitati sau orice alt statut. Pe de alta parte, copiii difera de adulti. Ei sunt mai vulnerabili, sunt in proces de dezvoltare si invata cel mai mult prin joc. De aceea ei au nevoie de drepturi proprii, cu caracter special. Interesul pentru drepturile copilului, ca drepturi ale omului, a aparut inca in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Primele miscari au fost preocupate de as- pecte referitoare la dezvoltarea copilului si pledau pentru protectia copilului impotriva neglijarii, exploatarii si a violentei. Dupa Primul Razboi Mondial, ideea drepturilor copilului a capatat, pentru prima data, atentia lumii. Au fost adoptate un sir de acte normative care aveau drept scop protectia drepturilor copilului. Spre sfarsitul anilor ‘60 s-a pus accentul pe ideea drepturilor de par- ticipare ale copilului. Mai multi lideri de opinie au sustinut ca si copii au competentele necesare pentru a lua decizii in privinta problemelor importante din viata lor si de aceea trebuie sd participe la luarea acestor decizii. Punctul culminant al acestei miscari a fost adoptarea Conventiei ONU privind drep- turile copilului, la 20 noiembrie 1989. In acest document au fost inscrise toate drepturile copiilor, ce trebuie protejate si promovate. Toti oamenii care si-au adus aportul la acest mare succes de-a lungul timpului au muncit pentru tine si pentru toti copiii din lume. Noi iti dorim curaj si perseverenta in studiul ce urmeaza si iti spunem ca ai dreptul sa-ti cunosti drepturile! Amnesty International Moldova Cum a aparut aceasta carte? Epilog Dragi elevi si eleve! Tineti in maini o carte care intruneste munca, perseverenta, energia si receptivitatea a sute de oameni. Acest lucru o face sa fie si mai valoroasa. Dar valoarea ei va creste semnificativ daca va fi studiata cu perseverenta si va produce 0 schimbare in comunitatile voastre si nu numai. Manualul pe care-| aveti in fata va fi un instrument util in procesul de cunoastere, protectie si promovare a Drepturilor Omului. Continut Calea aparitiei acestui manual a fost lunga. Primii pasi au fost facuti inca in anul 2006. Acest parcurs poate fi divizat in cateva etape. Prima etapa a inceput in ianuarie 2006. Setul de materiale educationale, care con- stituie baza acestui curs, a fost pilotat pe parcursul a opt luni. Materialele au fost evaluate de grupuri de elevi din cateva localitati, pentru a ne convinge ca ceea ce elaboram este interesant si pe intelesul tuturor. Liceele care au participat la procesul de pilotare au fost selectate in baza de concurs. Acestea sunt: Chisinau (Liceul Teoretic ,lon Creanga’, Liceul Teoretic , Lucian Blaga”), Balti (Liceul Teoretic ,Mihai Eminescu”), Hancesti (Liceul Teoretic ,Mihail Sadoveanu”), Ermo- lia (Liceul Teoretic ,lon Creanga"). Au fost formate cinci grupuri a cate 20 de elevi. Acestia au participat la sedintele de monitorizare, impreund cu un profesor din scoala lor, care avea calitatea de observator. in lunile ianurie-mai 2006, au fost organizate 5 sedinte cu aceste grupuri, in cadrul carora au fost realizate lectii-model, cu scopul de a monitoriza reactia elevilor si a pro- fesorilor-observatori cu referire la materialele propuse. La finele fiecarei intalniri, elevii si profesorii-observatori completau chestionare despre calitatea materialelor. in ches- tionare participantii se refereau la calitatea textelor propuse, modalitatea de predare, utilitatea materialelor. Elevii si profesorii care au participat la prima etapa de elaborare aacestui curs au fost foarte receptivi si activi, au facut multe sugestii constructive, care ne-au ajutat enorm in definitivarea materialelor. Profitam de ocazie si le multumim pen- tru contributia substantiala pe care au avut-o in procesul de elaborare a primelor teme. Gratie acestor sugestii, materialele elaborate initial au fost imbunatatite. Dupa o analiza riguroasa a tuturor sugestiilor elevilor si profesorilor-observatori, am finalizat varianta initialé a manualului respectiv. Am decis sa propunem varianta ela- borata spre analiza grupului de profesori-observatori. in acest scop, in luna august 2006, a fost organizata o scoala de vara. Aceasta scoala de vara, de fapt, insemna sfarsitul pri- mei etape a elaborarii manualului si pregatirea pentru etapa a doua, care a constat in pilotarea acestui manual in alte douazeci de scoli din tara. Astfel, cea de-a doua etapa de lucru la manualul respectiv s-a desfasurat in anul de invataméant 2006-2007. Elevi din douazeci de scoli si licee din Chisinau, Soroca, Balti, Tal- maza, Taraclia, Leuseni, Bolduresti, Calarasi, Ermoclia, Olanesti, Ecaterinovca (cate o clas din fiecare institutie), in fiecare saptamana, pilotau materialele elaborate in cadrul unor ore de educatie pentru drepturile omului. $i in aceasta etapa, elevii si profesorii, care realizau/participau la aceste ore, completau chestionare cu referire la calitatea, eficienta si utilitatea materialelor de curs. In fiecare luna organizam sedinte de monitorizare cu profesorii care au predat cursul, pentru a colecta sugestii si a analiza evolutia lucrurilor. in urma acestor analize, temele au fost revizuite substantial. Am vizitat toate institutiile implicate, am asistat la ore si am observat lucrurilein evolutie. Elevii constientizau importanta contributiei lor la calitatea produsului final, la perfectionarea materialelor pilotate. Materialele revizuite au fost utilizate de cei care au dorit sa studieze disciplina optio- nala ,Educatie pentru Drepturile Omului” in perioada 2007-2014. Necesitatea modificarii manualului, dar si a introducerii unor module noi, a aparut in 2012, ca rezultat al multor schimbari legislative, dar si a realitatilor locale. Astfel, a ince- puta treia etapa de lucru la acest manual. in anul scolar 2013-2014 volumul de informatie existent a fost revizuit. De asemenea, au fost elaborate doud module noi, despre egalita- te sinediscriminare si dezvoltarea durabild. in aceasta formula, materialul a fost pilotat in 20 de scoli din Chisinau; Balti; Durlesti; Salcuta, Causeni; Balatina, Glodeni; Ungheni; San- gerei; Papauti, Rezina; Tiganca, Cantemir; Tarigrad, Drochia; Navarnet, Falesti; Stefanesti, Stefan-Vodd; Radulenii Vechi, Floresti; Calarasi, Talmaza, $tefan-Voda. Opiniile si sugesti- ile elevilor care au participat in cadrul pilotarii au fost analizate minutios. Manualul a fost perfectionat si completat cu informatie importanta pentru integrarea ta in societatea moderna, pentru eficienta ta personala si profesionala. Prolog Dragi elevi si eleve, profesori si profesoare! Suntem constienti de faptul ca manualul poate fi perfectionat si in continuare. Ramanem deschisi la toate sugestiile voastre cu re- ferinta la manualul respectiv si le asteptam pe adresa de e-mail: education@amnesty.md Cu respect, autoarele 7 Nota explicativa pentru elevi Manualul de fata prezinta un suport teoretico-practic important in studierea disciplinei op- tionale ,Educatie pentru Drepturile Omului”. Manualul nu pretinde sa reflecte toate aspecte- le in domeniul Drepturilor Omului, dar isi propune ca prin temele prezentate sd promoveze © atitudine serioasa si responsabila fata de acest subiect, avand in prim-plan formarea unui comportament relevant unei societati democratice. Mesajul pe care incercdm sé-| transmitem prin intermediul acestui manual este ca fiecare elev trebuie si poate s respecte si sd protejeze drepturile propri si drepturile celorlalti in familie, scoala si comunitate. Subiectele cu privire la drepturile omului prezentate in manual va ofera posibilitatea de a v4 forma si dezvolta compe- tentele necesare pentru a contribui la edificarea unei lumi fara incdlcari ale drepturilor omului. Subiectele de studiu sunt structurate in 4 module: Modulul |. CE INSEAMNA DREPTURILE OMULUI Modulul II. SUNT COPIL $1 AM DREPTURI Modulul lll. EGALITATE PRIN DIVERSITATE Modulul IV. EDUCATIE PENTRU DEZVOLTARE DURABILA Fiecare modul se incheie cu o ord de sintezA si evaluare, care are drept scop consolidarea cunostinfelor achizitionate. Fiecare tema include dou componente esentiale. a) Textul temei care vine sé clarifice conceptele de bazé ale subiectului ssa evoce pentru un studiu continuu; ) Laboratorul competentelor - pentru a extinde cunostintele sia dezvolta competentele necesare in procesul de formare a unui comportament in spiritul Drepturilor Omului. Laboratorul competentelor poate fi de ajutor in explorarea in profunzime a subiectului abordat. Eleste structurat in trei rubrick: propune sarcini pentru studierea textului si documentarea cuactele normative relevante. va indeamna sA utilizati cunostintele achizitionate in diferite contexte. propune activitati de implicare in baza unor situatii simulate sau autentice ce tin de promovarea si revendicarea drepturilor omului. De asemenea, in manual sunt prezente doua compartimente si resurse web care sunt un stimulent pentru extinderea orizontului in lumea mare a Drepturilor Omului. Temele sunt asis- tate de Dictionar si Acte normative in domeniul Drepturilor Omului. Sperm cd fiecare elev care va studia in baza acestui manual va deveni un adevarat promotor al Drepturilor Omului s asuma misiunea de a transmite mai departe experienta acumulata. & Referinte in acest manual a fost utilizata informatie din mai multe resurse, inclusi www.childrightsmd — wwwamnesty.uk — www.drepturimd == wwwombudsman.md www.egalitate.md www.coe.int www.copii.ro www.brun.md www.wikipedia.ro wwwyouth.md www.dadalos.org www.hrea.org www. alldifferentallequalimd . Introducere . Acesta sunt eu — Omul . Sunt Om si am drepturi . Declaratia universala a drepturilor omului. Drepturile omului sunt universale . Egalitate si nediscriminare 5 6. a 8. Drepturile omului sunt interdependente si indivizibile Libertate si responsabilitate Informare si participare 9-10. Demnitatea umana — proprietate inerenta a fiecdrui om 11. Calendarul drepturilor omului ‘12. Institutii de protectie a drepturilor omului 13. Legislatia de protectie a drepturilor omului ‘14, Republica Moldova alaturi de alte state ale lumii 15. Drepturile omului in Republica Moldova 16. Cunosc, revendic si promovez drepturile omului ‘17. Aici si acum — ce putem face? Evaluare sumativa a) INTRODUCERE Astdzi deschizi usa in Lumea Drepturilor. Aceastd Lume este si a ta, deoarece tu esti Om, iar Drepturile sunt ale tuturor oamenilor. »Toti oamenii se nase liberi si egali in demnitate si in drepturi’, Driylarile se afirma in primul articol al Decla- Orului rafiei universale a drepturilor omu- lui, adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala ONU. Acesta este primul act international in care au fost exprimate drepturile gi libertatile fundamentale garantate tuturor oa- menilor din intreaga lume. Drepturile omului se refera la lu- crurile de care oamenii au nevoie pen- tru a trai cu demnitate. Toate fiinjele umane au necesitafi de baza simila- re ~ sd se alimenteze sAnatos, si aiba acces la apa potabili, adapost, imbraciminte, sinatate gi asistenta medical, educatie, sa aiba o familie, sd se bucure de un mediu curat, de protectie fata de imprejurarile care pot afecta dezvoltarea, cum ar fi discriminarea, abuzul, neglijarea etc. Fiintele umane au nevoie de toate acestea pentru a trai sia se dezvolta. Trebuie sa stii cd fiecare persoani are dreptul ca toate necesitatile si-i fie asigurate. Annu se confunda ,necesitafile” cu ,dorinfele”. ,Dorin{ele”, de exemplu, dorin{a de a merge intr-o calatorie sau de a avea 0 masind, nu sunt vitale pentru ca o persoand sit supravie(uiascd, si creasca si sii se dezvolte, pe cdind ,necesitafile” sunt vitale, Necesitatile devin drepturi cand sunt recunoscute ca imperative pentru protectia gi calitatea vietii omului. Drepturile omului au fost introduse de comunitatea internationala in mai multe documente pe care le vei studia la acest curs. Drepturile tale iti sunt date la nastere, pentru tot- deauna, si nimeni nu tile poate lua. Oriunde te-ai afla, ai drepturi cu importanta egala . Dreptu- rile tale sunt esentiale pentru a-ti garanta sinatatea, dezvoltarea si starea de bine. Realizarea sau revendicarea unor dorinte ar putea fi conditionata, de parinti de exemplu, profesori, prieteni etc, ,Dacd vei termina temele, vom merge la gridina zoologica”. Sau daca ai platit pentru produse alimentare, ele trebuie si fie la tine in cos. Drepturile omului sunt revendicari diferite - ele nu depind de promisiunile nimanui si nu sunt conditionate. Dreptul tau la viata, de exemplu, nu depinde de vreo promisiune sau conditie. Dreptul la viata depinde doar de un singur fapt, si anume de conditia dea fi fiinta umana. 10 Trebuie sa stii c& parintii sau persoanele in grija cdrora te afli sunt, in primul rand, respon- sabili sa-ti asigure drepturile, Ceilalti adulti din preajma (profesorii, asistentii sociali, medicii si altif) de asemenea sunt responsabili de respectarea drepturilor tale. Statul trebuie s& adopte legi care sa-i ajute pe parintii tai si creeze institutii gi servicii pentru ca tu sa te bucuri de toate drepturile tale. Dar trebuie sa stii cd drepturile vin impreuna cu responsabilitatile. Toti au aceleasi drepturi silibertati. Totiiubesc libertatea, posibilitatea de a actiona din proprie voin{a sau dorin{’. Totugi, realizandu-ti drepturile, nu trebuie sa afectezi linistea altora sau sa incalci drepturile gi li bertatile altor oameni. Tu nu poti fi privat de drepturi, chiar si in situatia in care nu iti asumi nicio responsabilitate, Dar imagineaza-ti cum ar fi lumea daca gi alte persoane nu si-ar asuma ni- cio responsabilitate in relafie cu tine sau cu alte persoane, daca toti ar incilca drepturile celorlalti? Comunitatea umani nu trebuie sa se asemene unei jungle, unde cel puternic are intotdeauna dreptate, iar cel mic gi slab este tot timpul nedreptatit. Dupa experiente de milenii, oamenii au invatat sa-si reglementeze relatiile prin intermediul legilor — reguli obligatorii pentru toti. Ast4zi omenirea poseda o multime de documente, menite si protejeze drepturile omului. Din pacate, faptul c& aceste legi exist nu inseamna cd drepturile omului sunt garantate. De ce este nevoie, ce trebuie s& se intample, pentru ca respectarea drepturilor omului si devina realitate pentru tofi si pretutindeni? Nu trebuie s&-{i creezi iluzia cd studiind acest curs vei gisi solufii pentru toate problemele si raspunsuri la toate intrebarile. $i totusi, esti norocosul care, studiind acest curs, realizand sarcinile ce {i se propun si im- plicdndu-te activ si responsabil, vei beneficia de achizitii valoroase. Manualul respectiv iti va fi prieten atunci cind vei decide: v sa actionezi in conformitate cu drepturile omului, in diverse contexte sociales V sa sustii si sA promovezi drepturile copilului in familie, scoala gi comunitates VY st adopti decizii din perspectiva diversitatii gi dezvoltarii durabile; V sa revendici drepturile proprii si drepturile celorlalti. ~~~ ~Laboratorul competentelor ~~~~~~~~-~~~~ Cntoreaite! 1. Citeste cu atentie textul de mai sus. Care sunt primele impresii despre disciplina pe care incepi sd o studiezi? 2. Determina cu ajutorul textului care este diferenta principala dintre dorinte si necesitati. Implicé- S) 3. Incearca sa reprezinti Lumea Drepturilor, dictata de propria imaginatie (printr-un vers, simbol, desen, printr-o schema etc.). LMnonecatt 4. Discuta despre lectia introductiva cu parintii. Afla care este opinia lor despre studierea Drepturilor Omului in scoala. Prezinta concluziile proprii colegilor. www.unicef.md www, childrights.md www. drepturi.md " Peter Benenson ~ avocat britanic, Fondatorul Miscarii pentru Drepturile Omu- lui Amnesty International Peter Benenson, avocatbritanic, este fondatorul miscri glo- bale pentru drepturile omuiui Amnesty International. In anul 1960 lati un artical, in publcaia Daly Telegraph, despre dol studengi portughezi, care au ajuns la inchisoare pentru un toast ~ toastasera pentru lbertate Acesta era unactperculs sub dictatorul Antonio de Olivera Salazar. Benenson a fost atat de indignat de aceasta nedrep- tate, Incata des si public, In mai 1961, un aticol, ,The Forgotten Prisoners'/,Prisonieri uitatiy in ziarul londonez Observer. In asa fel,elalansat o campanie, chemand oameni din toa’ lumea s8 se solidarizeze cu persoanele incarerate pentru convingerle lor, adre- sand scrisori de solidaritate atat definuflor, ct si quvernelor repre- sive, slicitandu-te amistiereaprisonierlor de consti, Articolul .Prizoniri tai” afostrepublicatin cele mal importante ziae de pe Intreg globul, Pentru a coordona scrisrie din campania de amnist- ee tuturot persoanelor Incarcerate, in diverse pir ale planet, pentru convingerl or, Benenson a creat miscarea Amnesty International, iniule 1961 Desi Amnesty Intemational , cind s-ainceput activtatea la Londra, intrunea doar o mana de voluntar, atunc,reactia oamenilr din toatlu- meala mesajele acestoraafost att deimpresionant inca, intr-un singur AMNESTY an, inzeci de fir ale lumii au fost create grupuri de coordonarea mesajelor INTERNATIONAL de solidaritate cu persoanele nedreptajite. Membrii migcéril transmiteau atat de multe scrisoriseilor de state si giverne, ator oficial, inca mii de prizoneri de contin, din mai multe ari ale lumi era pusi in libertate, Simbolul ~ oluménare aprinsi,infasurata de o sarma ghimpata — reflect misiunea organizatiel dea aruncalumin’ asupra abuzurilor ff’ de drepturile omuli Apararea oamenilor din paturile social-vulnerabil, a desinutilor politic ia altorvictime ale abuzurilor,i-a adus ‘misc&rii rapid recunoastere internafionala. In 1977 Amnesty International a primit Premiul Nobel pentru Pace. In acest moment este cea mai amplé organizatie pentru drepturile omului cu milioane de sustinator, in peste 150 de tar. Amnesty International Moldova afostceata in 1993, la 10 decembri. Educatia pentru drepturile omului este una din principale acivitati ale Amnesty International Moldova, Doar atuncl dnd ultimul przoner de constingd ve felibeat, doar atuncl nd ultima camera ce tortura va f inchs, cdnd Declaati universal a drepturilor va fio ceaitate pentru oameni din toot lumea,atunci vom considera cd ne-am fictlucrul” Peter Benenson, fondatorul Amnesty International n BB) ACESTA SUNT EU - OMUL Cine sunt eu? Probabil fi-ai pus aceasta intrebare. E 0 intrebare simpla la prima vedere. Dar, pentru a intelege cine esti, este bine sd cauti réspuns la o alta intrebare, mai complexa cine este OMUL? V Daca vei intreba un biolog, probabil va rispun- [= — de ci OMUL este o fiinta din clasa mamiferelor, Seasta sunt we - OMUL 0 fiinté superioara, deoarece este inzestrata cu ratiune; v Un preot probabil iti va spune ca OMUL este creatia iubita a lui Dumnezeu; V Un sociolog posibil va analiza activitatea omului in comunitate si il va plasa intr-un grup anumit de persoane etc. Exista mult mai multe definitii privind Omul. Orice idee are dreptul la existenta. Un lucru este cert - omul este o fiinta unica, irepetabila gi inconfundabila. Prin- tre cele cdteva miliarde de oameni de pe Terra nu exista doi indivizi identici. Un autor anonim a scris cindva: Sunt unic, nu este altul ca mine in aceasta lume. De la inceputul timpurilor, nu a existat o alté persoand ca mine. Ni- meni nu are un zambet ca al meu. Nimeni nu are ochi ca ai mei, nas, maini, voce similare. Nimeni nu are un scris ca al meu, Nimeni in lume nu are pre- ferinte similare cu ale mele - in materie de muzica, picturd sau mancare. Nimeni nu vede lucrurile asa cum le vad eu. Nimeni niciodata nu a zambit si nu a plans ca mine. In toaté istoria omenirii, nimeni, niciodatii nu va arta ca mine, nu va vorbi, merge, gandi sau face anumite lucruri asa cum le fac eu. Sunt special. Sunt unic si in aceasta unicitate este o valoare enormd. Datorita valorii mele, nu trebuie si imit pe nimeni. Voi accepta mereu diferentele”. Anume faptul ca oamenii sunt diferiti face ca fiecare sa fie special si unic. De aceea, nu este simplu sa dai o definitie a notiunii de ,OM”. Cert este c unele persoane igi creeaz modele imaginare, care intrunesc anumite calitati pe care si le-ar dori. Alte persoane admira personalitati istorice, actori, sportivi B etc. In multe cazuri aceste modele sunt persoane receptive, pozitive, cu multe realizari etc. Omul are nevoie de sentimente frumoase, armonie, dragoste, pace. Omul are nevoie si insuseasci va- lorile general-umane: Binele, Fru- mosul, Dragostea ctc., pentru a fauri aceste valori. Intre valorile general-umane si Drepturile Omului exista o legatu- ra directa. Drepturile Omului sunt create de oameni, iar istoria ne-a demonstrat cd omenirea poate s& progreseze doar in conditii de pace si buna injelegere. In baza celor expuse, am putea formula o definitie in felul urmitor: Omul este o fiinfa sociala, care conviefuieste cu semenii siti in baza valorilor general-umane. Copeman se 1. Gaseste, in textul de mai sus, trei idei pe care le consideri esentiale. 2. Identifica trei calificative, care ar putea sé-| defineasca cel mai bine pe Om. Argumenteazé-ti opinia. 3. Analizeaza textul si incearca s4 formulezi definitia proprie a Omului. mre) 4. Imagineaza-ti cd descoperi un tarém nou, unde nimeni nu a locuit niciodata si unde nu exist legi sau reglementari. Tu si colegii din grupul tau sunteti colonizatorii acestui nou pamant. Nu stiti ce statut veti avea in noua tara. a) Elaboreaza individual o lista cu trei drepturi care, in opinia ta, trebuie sd fie garantate pentru fiecare locuitor din tara imaginara. b) Discuta cu alti colegi in grup si selectati 10 drepturi fundamentale pentru cetateniiei. Propuneti un nume pentru aceasta tara. Leoni 5. Impreuna cualti colegi realizati un panou functional, cu genericul , Acesta sunt eu - Omul”. Plasati panoul intr-un loc vizibil. Reflectati in rubricile panoului despre rea- lizarile si problemele cu care se confrunta elevii clasei in domeniul Drepturilor Omului. Aveti grija ca informatia de pe panou sa fie actualizata permanent. Laboratorul competentelor www.amnesty.org.vk www.childrights.md f 1) SUNT OM $I AM DREPTURI »Drepturile omului sunt cea ce ni- meni nu-fi poate Ina”, spunea Rene Cas- sin, unul dintre autorii Declaratiei universale a drepturilor omului, despre care vei afla in temele urmatoare din acest manual. Acesta este cel mai recunoscut document privind drepturile omului, unde sunt enumerate drepturile fundamentale, pe care le au oame- nii din toata lumea. Fiecare persoana yrea sa traiasca intr-un mediu prietenos, plin de dragoste, sinceritate si caldur’, s nu fie asuprit si si aiba posibilitatea de a-gi exercita drepturile. Din cele mai vechi timpuri oamenii au luptat pentru drepturi. In aceasté lectie vei face o excursie imaginara in Lumea Drepturilor - din cele mai vechi timpuri si pand in prezent - pentru a le cunoaste si a le promova. Drepturile Omului au parcurs o cale lunga i au fost prezente in multe societai gicit Istoria lor este legata de lupta pentru libertate si egalitate. Iti propunem sa observi aceasta spectaculoasa evolutie, studiind acest tabel: ilizatii, cand? | Unde? Cine sice? Imperiul | Imparatul Persieia creat primul cod legal scris, numit Codul lui Hamurabi. Acesta 2200i.e.n. . : Persan | promitea c& justitia va prevala in regat s va fi promovat binele oamerilor. ts00ien, | gipt | Moise liderul si profetul ever, primeste 5 propoviduiestecele 10 poruncila muntele Sinai. Buddha propovéduieste moralitatea, respectul pentru viata omului, nonviolenta si Go0len. | India | conduita corects. Grecii antici utilizeaza cuvintele /SOGORIA, ceea ce inseamni ,libertatea de expri- mare’ si/SONOMIA, ceea ce inseamna ,egalitatea in fata leg’. 500ien. | Grecia Mo Zi, filosoful, calatoreste prin China in incercarea de a-i stopa pe liderii care inten- poe ins tionau s& porneasca razboaie. ane Palestina _| us Hrstos propovaduiesteegalitates tolerant, jertarea si dragostea prntre ‘cameni. ‘Arabig | Muhammad lbh Abdullah, fondatorulIlamului, propovaduieste idea c& unicul 500en. | Giigitg | Oumnezeu adevarat, Allah, este plin de compasiune, pacifist sijust nvafaturle sale suntinscrise in sfantul Coran. Regele loan Farad de Taré semneaz Magna Charta, Aceasta oferd dreptur, in princi- 1215en. | Anglia | pal, baronilor feudali. Carta prevede, de asemenea, cd o persoand poate fi intemnita- 18 sau exilata doar daca legea permite acest lucru. 15 Constitutia americana apara libertatea de exprimate,libertatea religie sa intruniri- oan reey (Su Jor pasnice. In acelasi an, in Franta Adunarea Generala aprobii Declaratia drepturilor g Franta | omului sale cetateanului, Aceasta declard ca ,toti oamenil se nasc liber, réman liberi siegaliin drepturi’. Tn 1848 Karl Marx publicé Manifestul Partidului Comunist. In aceasta lucrare el cere 1848 Karl Marx fs = aoe respectarea drepturilor muncitorilor si eradicarea saraciel. 1863 SUA Ca urmarea Rézboiului Civil din SUA, a fost abolita sclavia. Noua 1893 Zoslands | NOUa Zeeland devine prima tara in lume care acordé femeilor dreptl la vot Gandhi propovaduieste nonviolenta. El promoveaza ideea egalitatii dintre locuitorii Indie. intelegerti 1916-1945 | India Dupa al Doilea Razboi Mondial (1939-1945), este creat Organizatia Natiunilor Unite ccuscopul de a ,/eafrma increderea in drepturile fundamentale ale omului,in demni- te tatea si valoarea persoanei umane’. Este elaborata Declaratia universalé a drepturilor omului, acceptata de ONU in 1948. ae Este fondata Amnesty international, una din cele mai mari micariglobale, care promoveazi drepturle omuluiin lume. 1989 Natiunile Unite adopt’ Conventia pentru drepturile copilului ft In Africa de Sud sunt organizate primele alegerilibere, dupé ce a fost abolit 1994 apartheidul, sistem care prevedea segregarea persoanelor de culoare, acestea find de Sud f : considerate o clasdinferioara Shirin Ebadi primeste Premiul Nobel pentru Pace, pentru activitatea sain domeniul Boe ra protectiei drepturilor femeilor si copiilor. Acest tabel poate fi com- pletat si cu alte date istorice. Dupa cum observi, nu numai limbajul Drepturilor Omului a evoluat de-a lungul istoriei, dari sensul s-a modificat - de la ,privilegii pentru feudali”, la ,egalitate”, ,dreptul feme- ilor la vot”, ,,campanii pentru drepturile omului” ete, Astfel, in secolele XVII — XVIII oamenii vorbeau des- pre drepturi politice gi civile ~ adica de obligatia statului de ale asigura oamenilor liberta- tea de exprimare, de asociere, dreptul la o judecata corecta, de participare la v societatii. Ele se mai numesc prima generatie de drepturi. In secolul XX oamenii au inceput s& discute despre a doua generatie de drepturi - cele economice, sociale si culturale. Acestea includ obligatiile statului de a asigura drepturile omului Ja un nivel de trai decent, alimentatie, educatie, munca, asistenta sociala si medicala etc. 6 In acest moment, se discuti foarte mult despre Drepturile colective - sau a treia generatie de drepturi. Ideea principala a generatici a treia de drepturi este cea a solidaritatii. Aceasta categorie cuprinde drepturile colective ale societatii sau ale oamenilor - cum ar fi dreptul la dezvoltare durabila, la pace sau la un mediu sanatos. Trebuie sa stii ci drepturile omului sunt norme de baza, pe care le detinem din simplul motiy cd suntem fiinte umane. Ele sunt ceea ce ti se permite sa faci gi ceea ce altii trebuie sa facd pentru a-ti asigura snatatea, bunastarea si dezvoltarea armonioasa. Drepturile apartin fiecarei persoane, indiferent de circumstante. Ele nu-ti pot fi oferite $i nimeni nu tile poate lua, {n nicio situatie. Trebuie sa stii ins c& exist’ situatii cand unele drepturi sunt LIMITATE. De exemplu, dreptul la libertatea de exprimare sau deplasare ar putea fi limitat tn cazul unei persoane con- damnate pentru crima. De asemenea, trebuie si mai stii cd fiecirui drept al tau ii corespunde cel putin o respon- sabilitate. Fiindc& toate persoanele au aceleasi drepturi, Atunci cind afirmi c& ai drepturi, trebuie sa stii ca ai responsabilitatea sa respecti drepturile altor oameni.. In cadrul acestui curs, vei cunoaste toate drepturile de care beneficiezi gi care ifi sunt asigu- rate de legile nationale si internationale. Vei avea posibilitatea si discuti si despre responsabili- titi si obligatii, pentru ca fiecare persoana sa se bucure de aceleasi drepturi. Laboratorul competentelor ~~ Chetan 1. Defineste, cu ajutorul dictionarului, notiunea de Drepturi ytkacmnestycleiaky ale Omului. www. childrights. md ww.epalitate.md 2. Enumerd generatiile Drepturilor Omului. ans Hacc menses) ? 3. Deseneaza un copac, fiecare ramurd a céruia sd semnifice o trasatura specifica a Drepturilor Omului. Cate ramuri va avea copacul tau? Comenteaza decizia. 4. Extrage cateva drepturi din Declaratia universala a drepturilor omului si incearca sa le com- pletezi cu negatia ,nu’, de exemplu: ,nu fiecare om are dreptul la viata”. Ce s-arintampla in acest caz cu exercitarea altor drepturi? 5. incadreaza intr-o schema principalele generatii de drepturi. Ai putea sa le ierarhizezi con- form semnificatiei pentru evolutia omului? Argumenteazé-ti opinia. kis 6. Elaboreaza un plan de idei in urma lecturiifragmentului de mai jos: »-«Deseorl oameni ni se adreseaza cu urmatoarea solicitare: ,Dumnevoastra va ocupati de drepturile omului, ajutati-ma, ma bate sotul sau n-am bani, sau timpul afard e rece...” sau altele. Aceasta nu este problema drepturilor omului. Conceptul Drepturilor Omului prevede doar relatiile dintre putere/stat siindivid, Acestea nu sunt problemele dintre indivizi eu si vecinul meu sau eu si sotia mea. Putem vorbi despre Drepturile Omului doar atunci cand, pe de o parte, sta puterea/statul iar pe de alta parte, eu, indi- Vidul. intr-un anumit sens 5 relatile dintre elevi si director, parini si copli, tot se refera la acest domeniu, deoarece aicilafel este prezenta puterea unei part. Insa relaile dintre partenerii egali nue definesc prin limbajul drepturilor omului.” joneazd! 7 DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI. DREPTURILE OMULUI SUNT UNIVERSAI In fiecare an, la 10 decembrie, omenirea sirbatoreste Ziua Internationalé a Drepturilor Omului. In aceasta tema vei afla despre semnificatia acestei zile si despre contextul istoric care a dus la adoptarea Declaratiei universale a drepturilor omului. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial milioane de coameni gi-au pierdut vietile sau au fost fortati si-si paraseasc’ casele. Pentru a evita situati milare in vitor, liderii mondiali s-au intrunit si au creat in 1948 © organizatie noua — Organi- zatia Natiunilor Unite (ONU). Scopul acesteia este de a preve- ni/stopa razboaiele in lume sia construi o lume mai buna. —- ONU a creat Comisia pentru Drepturile Omalui, condusa de Eleanor Roosevelt. Aceastd Comisie a claborat Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO). Reprezen- tanti ai mai multor {ari au fost implicati in procesul de elaborare. Textul a fost discutat la mai multe intruniri ale Adunarii Generale a ONU, iar textul final al declaratiei a fost adoptat de ONU la 10 decembrie 1948. in fiecare an, in aceasta zi srbatorim Ziua Internationala a Drepturilor Omului. Declaratia universala drepturilor omului este poate cel mai faimos gi cel mai important do- cument in domeniul drepturilor omului. Autorii au dorit si elaboreze o lista de drepturi care apartin tuturor oamenilor din lume. in preambulul Declaratiei sunt specificate scopurile acesteia, care constau in consolidarea liberttii, dreptafii si pacii in lume. Declaratia confine 30 de articole. Fiecare articol include unul din drepturile tale. Ele sunt strans legate tntre ele si nu pot fi interpretate separat. Aceste drepturi includ dreptul la viata, familie, locuinta, cailitorie, la exprimare, gandire, dreptul dea fi tratati corect, dreptul la pace si ordine etc. Acest document recunoaste, pentru prima data, cd drepturile omului sunt UNIVERSALE, adi nt aplicate ,pentru toti membrii familiei umane”, indiferent de rasa, nationalitate, cu- loare, sex, limba, religie, opinii politice sau de alt gen, origine sociala etc. Inainte de adoptarea DUDO, drepturile si libertatile oamenilor erau o problema inter- naa fiecdrui stat. Statele interpretau drepturile omului in functie de politicile lor. Al Doilea Razboi Mondial a schimbat aceast perspectiva, demonstrand cd fiecare persoana are nevoie de protectie universala, iar comunitatea internationala trebuie s4 monitorizeze situatia din interiorul statelor. Guvernele lumii si-au asumat responsabilitatea de a-gi informa cetatenii despre drepturile stipulate in declaratie si de a le proteja. Dar, deoarece Declaratia este expresia unei opinii gi intentii a guvernelor, ins& nu este o lege, a fost necesar de a fi elaborate si semnate de catre state documente care obliga aceste state s8 aplice prevederile DUDO, Astfel, in 1966 ONU a elaborat : v Pactul international cu privire la drepturile civile si politice; v Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale. Incontextul Natiunilor Unite, o declaratie (de exemplu DUDO) constituie exprimarea TE ‘unel opinil intentiia statelor, dar nu are forta unei legi. ‘Acestea constituie un set de obligati, asumate de cétre statele care le-au semnat. PACT(CONVENTIE) | Adicé, statul care a semnat un pact sau o conventie este obligat s8 respecte flecare prevedere din acest document. Toate {a ‘ile membre ONU au semnat aceste 2 pacte. R. Moldovs mnat DUDO gi cele 2 pacte la 28 iulie 1990, Cand un stat semneaza un pact sau o conventie, acesta igi asuma o réspun- dere in fata propriului popor sia comunitatii internationale si devine principalul responsabil de asigurarea prevederilor acestui document. In asa fel, statul RM, care a semnat aceste documente, are obligatia s& creeze toate conditiile necesare gi sa intreprinda toate actiunile pentru ca fiecare cetajean al {ari noastre sd se bucure de realizarea prevederilor acestora. Laboratorul competentelor ~~~~~~~~~~~~~~ (Checreanret 1. Cand a fost adoptata Declaratia universala a drepturilor omului? 2. Identificd in Declaratia universala a drepturilor omului articolele care confirma ca drepturile omului sunt universale. renee) www.amnesty.org.uk www.childrights.md www.drepturi.md tii Drepturilor Omului. 4. Analizeaza o situatie concreta in care universalitatea Drepturilor Omului este incdlcata. eC §. Care sunt consecintele acestei situatii? 6. In baza universalitatii Drepturilor Omului, determina care din frazele de mai jos sunt adeva- rate si care sunt false. Comenteaza optiune: / Toti camenii de pe glob trebuie sa impartiseasca aceeasi religie. ¥ Toticamenii de pe glob au dreptul la educatie. Toti camenii de pe glob trebuie sa faca parte din organizatii nonguvernamentale, ¥ Toti oamenii de pe glob au dreptul la un trai decent. Toti oamenii de pe glob trebuie sa vorbeasca limba engleza. vagpeen 1. Realizeazé, impreuna cu alti colegi, un simbol al universalitatii Drepturilor Omului, multipli- c&I si afiseazé-| pe panoul informativ al scolii si pe panourile informative din salile de clas, comunitate. 19 ) EGALITATE $I NEDISCRIMINARE Dac ne uitim in jur, n-o sé vedem doua persoane identice. Oamenii sunt diferiti - de la cu loarea pielii si pan’ la obiceiuri, cultura, limba pe care o vorbesc, tmbracdminte etc, Dar anume diversitate ne face mai puternici. Jn aceasta tema vom vorbi despre EGALITATE $1 NEDISCRIMINARE, ceea ce inseamnd ca fiecare dintre noi are dreptul de a fi diferit, iar aceste diferente ne fac viata mai bogatd. Desi TOTI suntem DIFERITI, TOTI suntem si EGALL in drepturi. Incearc& sa-ti amintesti situatii cand ti-ai creat © opinie despre un om pe care nu-l cunosti. Au fost situatii cdnd aceasta impresie a avut la baz aspec- tul exterior, cum este imbracat, cu ce se ocupa, unde trdiegte? Iti amintesti sa nu fi avut dreptate, judecind gresit persoana gi ce te-a facut si-ti schimbi opinia? Faptul cd un om are mai multe sau mai putine realizari, are alta culoare a pielii, este femeie sau bar- bat etc. in niciun caz nu trebuie sa se reflecte asupra drepturilor acestuia. Egalitatea este unul din prin- cipiile fundamentale ale Drepturilor Omului. Declaratia universala a drepturilor omului spune ca toti membrii familiei umane sunt egali si au aceleasi drepturi. Faptul cd o persoana are mai multe performante decat alta, sau este mai bogata, mai saraca, in niciun caz nu o deposedeaza de drepturi si nici nu o face sa aiba mai pu- tine drepturi. Oamenii poseda aceleasi drepturi chiar gi atunci cand legile propriei {ari nu recu- nose aceste drepturi sau le incalc’, De exemplu, in unele tari, unde este raspandita sclavia, sclavilor, care au aceleasi drepturi ca toate persoanele, le sunt incdlcate aceste drepturi In lume exist multe persoane care nu se bucura, in egala masura, de aceleasi drepturi. $1 aceasta doar pentru ca apartin anumitor grupuri. Uneori atat guvernele, cat si societatea sau indivizii nu trateaza egal toate persoanele. Ei le trateaza in functie de gen, apartenenta etnica, religioasa, statulul social-economic, necesitatile speciale ale acestora etc. De exemplu, in unele titri, fetelor le este limitat accesul la educatie doar pentru ca sunt parte a unei categorii de gen. Fiind lipsite de acest drept, ele ulterior nu se pot bucura nici de alte drepturi - nu se vor putea angaja, nu vor avea bani pentru a-si cumpdra hrand, apa, haine. Acest fapt le va face si mai vulnerabile. Nerespectarea egalitafii duce la discriminare. Discriminarea este tratarea inechita- bild a persoanei pe criterii de rasa, culoare, etnie, origine, gen, statut civil, familial sau profesional, limba, credinga, opinie politica sau de alt gen, origine national sau sociala, identitate de gen, varsta, dizabilitate, stare de sanatate etc. Declaratia universal a drepturilor omului in Articolele 2 si7 prevede ci tofi oamenii sunt egali in drepturi. Fiecare are dreptul sa fie protejat de lege, sa fie protejat impotriva discriminarii. 2» Prin semnarea DUDO si a Pactelor internationale cu privire la drepturi statul nostru si-a asumat obligatia de a proteja cetatenii de orice forma de discriminare. La randul sau, statul nu trebuie sa incalce niciunul dintre drepturi gi trebuie sa intreprinda actiuni pozitive de promo- vare a acestora. De asemenea, Constitutia Republicii Moldova, prin art. 16, garanteaza drepturi egale pentru toti cetatenii. Pentru ca egalitatea gi nediscriminarea si devind norma a vieltii menilor, Daca fi vei trata pe tofi astfel cum doresti tu s riminarea s& devina realitate. te nevoie gi de vointa oa- fii tratat, poti contribui ca egalitatea si Laboratorul competentelor ~~~~~~~~ wa 1. Identifica doua acte internationale si/sau nationale in care este consfintit principiul egalita- tii Drepturilor Omului. 2. Determind, cu ajutorul textului, singura conditie in baza cdreia suntem egali in drepturi. 3. Citeste afirmatiile si selecteaza-le pe cele care ar putea fi comparate cu principiul egal Drepturilor Omului. Comenteaza decizia. Ocdmpie insorita cuo diversitate imensa de flori; ¥ Untelevizor, cu o multime de canale; www.egalite.md Y Cusma lui Gugurs; www. diseriminare.md Y Lumea animals; www.nediscriminare.md ¥ Razele solare; www. progen.md Y Obibliotecs www. premolex.md www.ombudsman.md ici www.erjm.ors Implica-t 2 (mete: www.cdf.imd 4. Construieste impreuna cu prietenii sau colegio sculpturd colectiva,care ar exprima principiul egalitatii Drepturilor Omului. 5. Analizeaza povestea Fata babei sifata mosneagului. Cum este respectat - in aceasta poveste egalitatea dintre oameni? Argumenteazé-ti raspunsul. ‘Les 6. Realizeaza un articol pentru gazeta scolii sau pentru gazeta de perete a clasei in care s4 argumentezi importanta egalitatii si nediscriminarii. Martin Luther King Martin Luther King a fost un pastor baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptator pentru dreptuil civil ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americ, Martin Luther King afost cel mai tana laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1964 pentruluptaimpotrivasegregatie si discri- ‘mina rasiale. A depus eforturiin uptaimpotriva série. King fost asasinatla data de 4 aprile 1968, in Memphis, Tennessee. Dupa moarteasa, lui s-aacordat ‘Medalia prezdenjialé pentru libertatein 1977 si Medalia de Aurin 2004, In 1986 Ziuade nasterealui Matin Luther King a fost declarata i federal in SUA. Paonnero a OREPTURILE OMULUI SUNT INTERDEPENDENTE $I INDIV. Drepturile omului sunt intr-o relatie foarte stransé unele cu altele, se suprapun si se com- pleteaza. Absenta unui drept ar putea fi un impediment in realizarea altor drepturi. Cu alte cuvinte, drepturilor omului sunt interdependente si indivizibile. In aceasté tema vom explica aceste 2 trisdturi distinctive ale drepturilor omului. Tntre toate drepturile exist legituri si fiecare dintre ele are efecte asupra celorlalte. Drepturile omului se influenteaza reciproc. Pentru a ne bucura de un anumit drept si alte drepturi trebuie sa fie respectate. Pierderea unui drept afecteaza realizarea celorlalte. De exemplu, fiecare om are dreptul de a trai cu demnitate. Dar pentru a se bucura de acest drept, oamenii au nevoie ca si alte drepturi sa le fie asigurate - sa tritiasca in libertate, securitate, sa aibd un nivel de- cent de trai - toate in acelasi timp. Pentru a infelege mai usor drepturile omului, ele au fost grupate in cateva categoriis Categoria |: Drepturi cu privire la viasa, integritate $i securitate personald. Din aceasta categorie fac parte drepturile care asigura oamenilor protectie in fata abuzurilor. Printre ele se regasesc dreptul la viaf’, dreptul la libertate etc. Categoria a ||-2: Drepturi politice si civile, care au rolul de a garanta participarea libera a tuturor membrilor comunitatii la viata politic’. Printre acestea sunt dreptul a libera exprimare, libertatea presei, dreptul la vot etc. Categoria a lila: Drepturi social-economice, care asigura oamenilor un minimum de su- pravietuire. Printre aceste drepturi se inscriu dreptul la un trai decent, dreptul la edu- catie, dreptul la asistenta medicald ete. Categoria a|V-a: Drepturile de generatia a treia, care vin sa completeze cele trei cate- gorii de drepturi si s8 asigure protectie omului in probleme care in secolele prece- dente nu periclitau evident viata omului. Printre ele mentionam dreptul la un mediu snatos, dreptul la pace etc. Divizarea de mai sus este facuta doar pentru a te ajuta sd intelegi mai bine drepturile omului. In viata de zi cu zi exista o legatura directa intre toate drepturile si ele se influenteaza reciproc. ‘Trebuie si percepem drepturile ca pe un tot intreg. Deoarece ele sunt: Vv indivizibile, adicd toate drepturile au o importan{a egala si nu pot fi negate unele in favoa- rea altora; v siinterdependente, adic’ toate drepturile sunt legate intre ele, iar pentru a-ti fi garantat un drept si celelalte trebuie respectate. 2 Este important sa stii cd toate drepturile sunt importante si necesare in mod egal. Deoarece absenta unui drept constituie un impediment in realizarea celorlalte, guvernul are obligatia de igura respectarea tuturor drepturilor. De exemplu, dreptul fiecdrei persoane la identitate are legdturd direct cu drepturile la servicii de stnatate si educafie. Dacii un om nu are acte de identitate, nu poate merge la scoala sau la medic. Sau daca un copil nu beneficiaza de acces la ingrijire medicala, atunci cand are probleme de siéinitate, el ar putea sd nu poatd frecventa scoala. Asta inseamnd ca daca nu beneficiaza de dreptul la sinittate, el ar putea si nu beneficieze pe deplin de dreptul la educafie. Precum viata este diferita, are mai multe aspecte, dar nu putem sa o fragmentam ca pe un puzzle, la fel si totalitatea drepturilor este o integritate, compusa din drepturi interdependente si indivizibile. Laboratorul competentelor ~~~~ 1. Descrie, in baza textului, cele patru categorii de drepturi. 2. Din ce categorie de drepturi face parte dreptul la un mediu sanatos de viata? men) 3. Explica in baza textului notiunile de interdependenta siindivizibilitate ale Drepturilor Omului, 4. Completeaza fraza de mai jos in asa fel incat ea sa ilustreze principiul interdependentei Drepturilor Omului: , ln situatia in care multe fetite din India sunt lipsite de dreptul la educatie de calitate, inseamna ca lor lise incaled si dreptul la...” 5. Realizeaza simbolul interdependentei si indivizibi- litatii Drepturilor Omului, utilizand una din figurile geometrice propuse: cerc, patrat, romb, piramida. Argumenteazi-ti optiunea. www.childrights.md www. promolex.md www.ombudsman.md www erjm.org a www.edf.md Actioneaza! www.amnesty.org.uk 6. Analizeaza legatura de interdependenta si indivizibili- tate dintre: V dreptul la educatie si dreptul la un trai decent; eC V dreptul la odihna i dreptul la sanatate; V dreptul la dezvoltare si dreptul la informare. Comenteaza. 1. Selecteaza din lista de drepturi unul care se poate realiza pe deplin chiar daca celelalte drepturi sunt incdlcate. Y dreptulla odihna; / dreptulla un trai decent; ¥ dreptul la educatie; ¥ dreptul la viata. B

    You might also like