Testarea Psihologica A Copilului Mic - NICOLAE MITROFAN PDF

NICOLAE MITROFAN Noe ek lye, 1 WR _ TESTAREA PSIHOLOGICA A COPILULUI MIC EDIT PRESS MIHAELA 5.2L. Bucuresti, 1997Coperta de CONSTANTIN POHRIB Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.R.L. CUPRINS Cuvant ipainte ce 1, Ce inseamna ,,copilul mic” sau ,,varstele miei? 2. Testarea abilitatilor la varstele mici . 22... . 2.1. Instrumentele de m&surare de tip ,,screéning” 2.1.1, Precautii privind utilizarea lor 2.1.2. Exemple de teste intalnite mai freevent in practice. bea ondoe 21.2.1, Testul Denver {de evidentiere a achizitiilor in planul dezvoltarii 2.1.2.2, Inventarul de dezvoltare Battelle 2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru gridinit& si copiii din clasa La ZAZA. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru prescolaritatea timpurie 2.1.2.5. Testul detriere Brigance® pentru prescolari : 2.1.2.6, Tnventaral de triere pe baza activi tafilor de dezvoltare 2.1.2.7. Indicatérii deavoltarii_pentra:misurarea efectelor invitarii 2.1.2.8, Inventarul pentru trierea timpurie 212.9, Teventarelpentra tienen timps- tie 3 eens 2.1.2.10. Profilele trieri timpurii - : uw 19 19 rt) 24 24 28 86 39 8 46 “9 302.1211 Testul de trieve a lui MeCarthy (IST) 2.12.12. Testul Miller de masurare a pre- seolarilor . 2.1.2.13, Inventarul pentru misurarea dezvoltarit prescolarului 2.1.2.14. Teste de misurare (tip ,,screening”) pentru ari comportamentale specifice 2.2. Mijloace de misurare a dezvoltirii .. . . 22.1 2.2.2. Mijloace de misurare a dervoltrit eopiilor nou-nascuti . 2.2.1.1. Masurarea comportamentuli copi- Iului nascut inainte de termen 2.2.1.2. Seala_de masurare a comporta mentului neonatal . . 2.2.1.3. Misurarea neurologici a copilului nascut inainte de termen sila ter men. ‘2.2.14, Chestionar pentru temperamentul copilului — Revienit Miloace de masurare a deavoltiritcopilr foarte mici (0—2/3 ani) 5 2.2.2.1. Sistemul de misurare, evaluare si programare pentru copiii foarte mici $i mici 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii co paului — 1h . 2.2.2.3, Carolina Curriculum pentru copiti foarte mici cu nevoi speciale . 2.2.2.4, Profilul de dezvoltare al interven tiet timpurii 2.2.2.5. Profilul achizifillor invari tim- puri 5 2.2.2.6, Profiul Hawaii al: invatarii tim- puri 35 58 60 63 53 64 66 67 68 2 78 80 82 83, 2.3. 2.2.2.7. Inventaral, Minnesota de dezvol tare a copilului 2.2.2.8 Scalele ordinale ale dezvoltarii psi hologice ho . 2.2.3. Mijloace de masurare a dezvoltarii copiilor prescolari si a scolarilor mici 2.2.3.1, Inventarnl dezvoltarii copilului 2.2:3.2 Inventarul diagnostic al loi Bri gance pentru dezvoltarea timpu- Tie — revizuit 3. Profilul achizitiilor inv&{tii 4. Sistemal de planificare a servicillor pentru copilaria timpurie 22.3, Carolina Curriculum pentru prescolarii cu nevoi speciale 2.2.3.6, Testul Gesell pentma prescolari 2.2:3.7, Scalele de dezvoltare Gesell 2.2.3.8, Alte teste folosite in practica psiho- diagnostict de la noi din tara Probleme ce apar in Jegiturd eu aplicarea testelor de misurare a dezvoltarii 3. Masurarea inteligentei la prescolari ©... 2 2s Exemple de teste 3.1.1, Scala de inteligen{4 pentru copii mici a lui Cattell : 3.12. Bateria Kaufman pentry misurarea copiilor oie 3.1.3, Scalele MeCarthy pentru’ abilititile copiilor LILA, Scalele pentru diferentierea abilitilor 3.1.5. Scala de inteligenfa Stanford-Binet (a patra editie) 3.1.6, Seala de inteligenta’ Wechsler pentru copiii prescolari si scolari mici — revizuit Consideratii si recomandari privind aplicarea testelor de inteligenta pe copiti prescolari a4 86 90 90,MOTTO: Face mai mult un psiholog fara teste decét mat multe teste fard psiholog”. 1. szONDYCUVANT INAINTE Am simfit nevoia si scriem aceasti carte, mai ales din trei motive. Primul este legat de faptul ci, prelund cursul de Psihbdiagnostic de la Catedra de psihologie, Universitatea ‘din Bucuresti, din anul 1992, ne-am dat seama ca studentilor Je lipseste suportul bibliografic necesar pentra asimilarea .cunostinfelor specifice domeniului, ‘Nu uitam faptyl ca. acest curs a fost predat mulfi ani de zile, cu mult pfofesionalism si cu multa daruire de pro- fesorii Urstila Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma investigatiilor facute in lega- turé cu. situafia psihodiagnosticului in tara _noastra, incepand .cu anul 1991; Conciuziile, care nu sunt deloc imbucuriteare,,.am , putea si le sistematizim astfel ~ lipsa, aproape total, a preocuparilor romanesti privind teoria psihodiagnostica, si psihometricd pe o perioad’ de saproape-20 de:ani; — absenfa unor lucrari roménesti publicate, cele mai.vechi apartinand anilor ’70 (de exemplu: U. Sehiopu, Introducere tn. psihodiagnostic, T.U.B. 1976; M. Rosca, Metode. de cumoasterea personalitatii, E.D.P., Bucuresti, 1972} A. Cosmovici (coord.), Metode pentru cunoasterea personalitéfii, E.D.P., Bucuresti, 1971 A. Cosmovici; ‘Curs.de psihologie diferenfiald si psthodiagnostic; basi, Univ. ..,A. 1. Cnza”, 1974; T. Kulesar, Indrumdtor. psihodiagnostic, vol. 11, Univ. Cluj-Napoca, a1976; — intarzieri nepermise din punct de vedere stiin- fific in revizuirea si reetalonarea unor instrumente psiho- diagnostice folosite de catre practicieni. In cel mai bun caz, pentru unele teste au fost folosite etaloane create in interiorul unor categorii socio-profesionale ; — absenya unui cod deontologic profesional si a oricarei forme de control stiintific a activitajii de aplicare a testelor psihologice. Astfel a fost posibil ca, {ard nici un fel de consecingé, unii psihologi si publice integral unele teste (testul Lischer, de exemplu), acestea intrand ir ia unor nespecialisti. In ultimit ani, in repetate eee ar ales, Revista de psihologie, nt. 4/1992 si nr, 3/1993, Revista Psihologia, nr. 4/1993 gi nr. 6/1994 Revista invdfdmdntului prescolar, nv. 4/1991 si nr. 1—2/ 1994) am atras atenjia asupra necesititii masurarea in cadrul unor centre specializate. Indiferent, insi, de locul unde se desfasoara activitatea de evaluare a copiilor, examinatorii trebuie si. find seama de o serie de recomandiri, altele decat cele ce vizeazi, desigur, buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de mésurare (G. L. Cohen, J. L. Spenciner, 1994 1, Sensibilitate fafa de preocupdrile si grijile parénfi- lor. Parintii pot fi ingrijorati in legatura cu reztiltatele testarii, de aceea, trebuie abordati cu delicatete, atat entru a le reduce anxietatea, cat si pentru a-i face si infeleagi mai bine ratiunea si utilitatea actiunii 2. Locul-de examinare trebuie si fie ferit de orice sursi de zgomot si distragere a atentiel 3. Familiarizarea copilului cu examinatorul, in vederea evititii temerii- si inhibitiilor, contraindicatii_ pentrn © cat mai corecta masurare. 4, Influenfele mediului inconjurdtor. Este vorbae=in primul rind ‘de relafiile de interactiune dintre copil si cel ce-l ingrijeste. Acestea pot sprijini sau, dimpotriva, impiedica deavoltarea, de aceea, este bine si fie supuse unei .observatii sistematice 5. Starea fisicd, Trebuie verificat’ cu atentic si in cazul in care copilul este suferind {racit, gripat) sau este obosit, actiunea de evaluare se amana pentru alta data. De asemenea, trebuie si se find seama de faptul c& un copil mic are posibilit3{i limitate de concentrare a atentiei, de aceea actiunea de masurare nu trebuie si se bazeze pe foarte multi itemi 6. Ariile dezvoltérii, Desi actiunea de masurare poate si fie concentrata. mai mult asupra uneia dintre ariile 28comportamentale (motorii, cognitive, comunicafionale etc.) nu trebuie si se piarda din vedere interactinnile multiple si complexe dintre acestea BIBLIOGRAFIE 1. Cohen, G. E.. Speneiner, J. L., Assessment of Young Chik dros, Longman, New: York & London, 1994, 2. Liehtenstein, Ri, Preschool screening : Identifying yowig chile dren. with developmental and. educational problems, Orlando, FL; Grune and. Stratton, 1984. 3. Meisels, S. J.. Wasik, -B.'A.. Who should be served? Iden. tifying ‘children in néed of ‘early intervention, in Meisels, S.J Shonkoff, J.P. (Eds.), Handbook of carly childhood interoention (pp. “605~632), Cambridge: Cambridge ‘Uni- versity Press, 1990, 4, Peterson, N,.” Early intervention for handicapped and. at-ris childreii “with special needs; Denver : Love, 1987. 24,2. Exemple de teste intalnite mai ‘freevent in 2 os practiod : 2121, Testud Denver in plant evidentiere’ a achizifiilor htt mpl3tor incepe prezentarea cu acest. test *, deoarete, dup’ opinia noastri, adaptaréa $i etalonarea Ini pe populatie de’ copii romaneasc& reprezintd cea mai Developmental Screening Test — Revised mare’ Tealizare’ in domeniul psihodiagnosticului it ta noastri de dup& 1989. Celelalte teste din acedsta’ cat Borie (teste lip screening”) vor fi prezentate in’ ordine alfabeticd, avand in vedere denumirea lor in limba englez’ Vom insista asupra unor aspecte mai importante ale acestei reusite activitati stiintifice, avand convingerea c& psihologii din Romania, mai ales cei practicieni, isi vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale a’intregu- Ini instrumentar psihodiagnostic folosit, Actiunea s-a desfigurat in a doua jumatate a anului universitar 1993—1994, cw sprijinul material si, mai ales, financiar al Societagii SORZ din Olanda (director Pieter G. J. M. Hermsen). Coordonarea general 2 apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. dr. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte ceiitre uni- Versitare, coordenarea a aparfinut urmatoarelor cadre Gidactice : conf, dr. Anca Munteann (Timisoara), lector Comel Havameanu (Iasi), asistent Stefan’ Szamoskézy (Cluj-Napoca) Referitor la esantionul national (N. Mitrofan, 1994), cei 2 000 de copii au fost impartiti in 34 de grupe (clase), 7 dintre ele cuprinzind 58 de copii, far 27 cuprinzind 59 de copii. Din punct de vedere geografic, copii au provenit din urmatoarele centre: 903 copii din centrul Bucuresti (Muntenia, Bucuresti, Oltenia; Dobrogea}, 419 copii din central Iasi (Moldova), 186 copii din central Timisoara (Banat), 492 copii din eenirul Cluj-Napoca (Transilvania, Maramures, Crigana), Partea a doua a acfiunii de etalonare si anume, pre- lucrarea datelor gi alcdtuirea normelor nationale (ctalonul roménesc) sa desfagurat in cadrul Catedrei de psihologie a Universititi Bucuresti, sub coordonarea prof. dr, Nicolae Mitrofan. Printre studentii ce au avut cea mai important 25contributie, remarcém pe Andreea Petrescu si Cristian Lazar, Le aducem si pe aceasta cale multumirile noastre. Testul igi are originea in mare masura in Tabelele de dezvoltare ale lui Gessel, care, la randul lor, au constituit sursi de inspiratie si influentare pentru cele mai multe din testele create pentru misurarea psihologicd a copitlor miti, El este unul dintre cele mai cunoscute teste in S.U.A. gi unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pediatric (Frankenburg, W. K., Dodds, J. B., Fandal, A. W., Kazuk, E., Cohrs, M., 1975; Frankenburg, W. K., Fai dal, A. W., Sciarillo, W., Burgess, D., 1981). De altfel, testul a fost preluat si standardizat si in afara granifelor S.U.A;, cum ar fi, de exemplu, in fri precum: Anglia, Olanda, Japonia si, in ultimul timp, dupa cum s-a menfionat deja, in Romania. | Testul cuprinde 105 itemi care sunt asezati in ordine crescandi a dificultatii, avind in vedere expectafiile pe linia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsté. EV sunt impirfi{i in 4 grupe > 1, comportament social (itemi ce urmaresc reacfiile copilului Ja factorii sociali inconjuritori si modul sau de comportare ; de exemplu: ris, imitatie, comportament faté de alfi oameni) ; 2. comportament de adaptare (itemi ce urmarese dezvoltarea capacitafii de observafie si a modului de acti- onare; de exemplu: coordonarea ochi-mand, manuirea obiectelor, rezolvarea unor probleme practice) ; 3. eomportament verbal (itemi ce urmérese modul in care este’ folosité limba; de exemplu: ras, vorbit, vocabular activ si pasiv, combinafii_ de cuvinte, abstractii) 4. comportament motor (itemi ce se referi Ia contro- Jul asupra corpului ; de exemplu : pozifia dreapti a corpului, si stea in sezut, si stea in picioare, sf mearga, si sar’, balans, prins etc.) 26 Pentru aplicarea testului se folosesc utmatoarele materiale : = un mic ghem de lana rosie —o jucirie pentru sugari (ce face zgomot), cu un nér ‘ingust ; ~8 cuburi colorate de 2,5 x 25 x 2,5 cm, respec tiv, 2 albastre, 2 galbene, 2 verzi si 2 rogii —o sticluta transparenta cu gatul de 1 cm: — un ‘clopotel ; -.0 minge de’ tenis ; — un creion ; — stafide ; — cateva coli de hartie (fri lini sau patrafele) Dei, in urma aplic&rii, nu se ajunge la un scor ce sa reprezinte un coeficient al dez mi voltarii, pentru fiecare nivel de varsta, rezultatele la cei 23-30 de itemi favorizeaza conturarea unui scor, care, la randul Jui, poate fi evaluat ca find: normal, suspect, anormal, instabil. Avand in vedere faptul ca, la varstele mici, achizitiile si modificdrile in plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibile si, pe de alta parte, faptul ca riscul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare, unii autori recomanda repetarea testarii in felul urmator : la intervale de aproximativ sase luni pani la varsta de 2 ani si la inte de un an, pani la varsta de 5 ani. al Privitor la caracteristicile psihometuive, esie evie denjiat’ valoarea destul de mare a coeficientului de fidelitate. Astfel, valoerea fidelita’ retest este .9 iar valoarea. fidelitigii interevaluatorii este 90 (Fran- kenburg, W. K. et al., 1975). In ceea ce priveste ins validitatea, mai ales validitatea predictiv intre autorii care au efectuat cerce , nu existé un acord i in aceasta directie. Astfel, unii autori isi manifesta optimismul privind posi- 27bilitajile DDST-R de a identifica din timp subiectii ce prezint& am rise privind evolufia normala a dezvoltarii lor, chiar dacd sunt uneori unele esecuri in’ identificare (Salvia, J., Ysseldike, S. S., 1988). Intr-o cercetare efec- tuatd.pe'copit de 6 ani s-a evidentiat faptul ci 89% din copiii cu diagnosticul anormal”, rezultat in urma_apli- cari testului, au-egnat ulterior in ciclul primar (Fran- kenburg et al., 1975). Pe de alt& parte, sunt autori care atrag atenjia asupra faptului ci testul suferd in planul validitafii predictive, deoarece el nu reuseste si detecteze, pan in procent de 80, copii care ulterior, in special in scoaki, obfin rezultate slabe (Gregory, J. R., 1996). 2.1.22. Inventarul de dezvoltare Battelle * Scurt istoric, Acest inventar a fost construit de un grup de autori (Newborg, J., Stock, J. R., Wnek, L., Guidubaldi, J., Sviniski, J.), in anul 1984, iar in. 1988, aceeasi editura publica testul sub o denumire mai dezvoltat, ,,Battelle Developmental Inventory Screening Test’’ si semnat de acceasgi autori, Nu este vorba ins de exact acelasi test, ci de o variant redusi, ce cuprinde numai 96 de itemi din totalul de 841 de itemi cat cuprindea testul initial. Datorita faptului ci varianta prescurtata este mai mult utilizatd in practic’, am inclus acest test in categoria instramentelor tip ,,screening” si nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltirii, unde s-ar fi cuvenit dupa tith variantei extinse a jnventarului, * Battelle Developmental Inventory (BDI). * Obiective, Ambele variante se adreseazi copiilor cu varsta intre 0 si 8 ani, cu intenfia de a identifica pe cei care sunt handicapafi sau rimasi in urmé pe linia dezvol- tarli, De asemenea, pot fi utilizate pentru evaluarea for- {elor si skibiciunilor copiilor in procesul degvoltirii, precum si pentru evidenjierea copiilor dotati. In cadrul manualului pentru varianta_prescurtati (1988), autorii prezinta urmatoarele aplicafii ale Testului de triere BDI — Masurarea copiilor, in’ special a celor mici, caré sunt considerafi a prezenta un risc inalt in oricare din atiile de dezvoltare ; — Evidengierea. generali a fortelor si slibiciunilor din procesul dezvoltarii ; ~Trierea generaki ‘a copiilor prescolari ; ~ Controlul si supravegherea progresului realizat de copil_pe termen scurt si pe termen lung. © Confinut, Asa dup cum am mentionat deja, varianta inifiala, extinsa a testului, cuprinde 341 de itemi, iar varianta prescurtalé, numai 96 dintre acestia, La randul lor, itemii sunt distribuifi in mai multe grupe, fiecare urmarind un anumit domeniu san sector al dezvoltarii copilului, In total sunt 5 domenii si anume: 1, personal-social ; 2 adaptativ; = * 3. motor; 4. comunicafional ; 5. cognitiv. La acestea se adauga un total pentra toate domeniile, Mai trebuie adiugat cd manualul prevede adaptiri specifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati + Administrare si scorare. Testul se_aplica individual ndu-se 3 proceduri diferite pentrw colectarea infor utiliz 29mafiilor privitoare la copii: a) administrarea structurala a itemilor ; b) observafiile directe ; c) interviuri cu parintii, cu persoanele ce au in grija copii sau cu cadrele didactice. Este obligatoriu si fie aplicate toate cele 5 domenii Desi pot exista diferente mari intre copii, datorita parti- cularititilor psiho-comportamentale, in medie administra~ rea testului dureazi intre 10 si 30 de minute, Manualul nu prezinta nici un fel de instructiuni privind selectarea procedurii de administrare, ci doar un fel de recoman- dare general, de forma. ,,s4 se utilizeze intotdeauna procedura care va'permite obfinerea celor mai valide date”, Deci, in cazul acestui instrument psihodiagnostic, examinatorul are o destul de mare libertate in a decide, in raport cu copilul, ce proceduri de administrare si utili- zere. Ca o particularitate specifica pentru acest test, spre deosebire de multe altele de acest gen, in timpul administrarii itemilor structurati, poate si asiste fie p3rin- tele, fie cel ce-l are in grija, fie cadrul didactic cu care lucreazi copilul. Sunt foarte importante observafiile atat celestructurate, cit si cele informale, Acestea din urma pot fi efectuate de-a hingul a mai ‘multor saptiméni, in cadrul mediului natural al copilului, de citre cel ce aplic testul. In caz c& nu este posibil, pot fi intervievati parinfii, cadrele didactice sau cei ce au grija de copii, care, doar la unii itemi, sunt solicitati s4 ofere un exemplu de comportament al copilului, in vreme, ce, la majoritatea itemilor, ei rispund prin ,,Da” sau Nu” Privitor la scorare, pentru fiecare item pot fi acor- date: 2 puncte, daca copilul dovedeste cd adopti un tip de comportament mai tot timpul (90% succes) ; 1 punct, daca dovedeste cé il adopta uneori (50% succes) ; 0 puncte, daci dovedeste ca il adopta foarte rar sau niciodata, Se aduna punctele pentru fiecare domenin comporta- 30 | mental si pentru toate domeniile, Deci, avem, practic, 6 tipuri de scoruri brute, care, la randul lor, sunt transfor. mate in centile, scoruri standard, coeficienti de dezvoltare si echivalenti ai curbei normale. © Standardizare. Etalonul din 1984 a fost realizat intr-o manieri necorespunzitoare, in timp ce etalonul din 1988 a constituit o serioasi recalibrare a primului, autorii utilizind medianul in locul mediei performantelor. De aceea, cand se apeleaz la Testul de trierve BDI este bine si se verifice etalonul (normele}, pentru a se evita utilizarea rezultatelor standardizdrii din 1984 (Cohen, GL. Spenciner, J. L., 1994). Pentima alcdtuirea esantionului au fost sclectati $00 de copii, pe baza mai multor criterii, precum : regiunea geograficd, rezidenta urbana sau rurala, rasa, sexul. Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni, care urmau si selecteze copii in functie de cerinjele specifice ale esantionarii, Pe lng esantionul principal, desi in manual nu sunt prea multe referinte, a fost aledtuit un esantion secundar, cuprinzind copii cu diferite dizabilitaqi © Caracteristicé psihometrice. In primul rand, si dupa cum era de altfel de asteptat, exist’ mari diferente intre cele dowd variante referitor la fidelitate. Astfel, Sheenan, R. si Snyder, R.S., 1989-1990, au aritat ci fidelitatea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a inventarului intreg. Referitor la validitate, autorii prezint& doar un singur studiu, efectuat pe un lot de 164 de co; provenifi din cele dowd esantioane folosite in vederea standardizdrii, Acestor subiecti li s-au aplicat ambele variante ale testului (BDI si ‘Testul de triere BDI). Corela- file dintre cele dowd instrumente variaza intre 92 si .99, pentru cele 5 domenii si pentru scorul total. Desi mu sunt oferite informafii detaliate privind o serie de aspecte aale acestui studiu de validitate, autorii trag concluzia c& scorurile obtinute de subiecti la varianta redusi au capacitatea dea prognoza scorurile la varianta complet’. 2123. Testud de iriere Brigance (rev gradinifa si copii din clasa 1* it) “pentru rt isforic, Testul aparjine Ini Albert HL. Bri- gance si el a fost publicat in anul 1982 de eatre Curriculum Associates; Inc.” Ulterior, mai exact, in 1987, acelasi editor publicd a doua editie a testului, cu titlul ,,.K and 1 Screen. for Kindergarten and First Grade”. © Obiective. Aga dup’ cum este precizat in: cadrul manualului, testul urmareste : — si identifice acei copii care an nevoie de o evaluare suplimentara; — si ajute la determinarea plasamentului corespunzitor; — si asi- gure asisten}i pentru stabilirea unui program educational potrivit ;—sa sesupuna cerintelor de triere comandate. Testul se aplick pe copii din gradinita si pe cei din clas T-a 5 '* Confinut. Ceca ce este specific pentrn acest instrument este faptul ca el este legat de curriculum, de pro- gramele de invatare gi dezvoltare folosite in institufiile educationale. Raspunsurile copiilor pot conduce la unele intervenfii necesate asupra curriculum-ului. Coneret, in ceea ce priveste continutul, pot fi diferentiate dowd categorii de masurdtori si anume: a) masuritori obligatorii 2 17 arii specifice, care, Ia randul lor, includ: cunostinge igance® K and 1 Sereen for Kindergarten. and Fir despre date personale, imaginea globali si parfiald a cor pului ; discriminarea vizuala si auditiva, alfabetul, numa ratul, literele mari si mici, socotitul, sintaxa si fluenta, urmirirea direcfiilor, recunoasterea culorilor, vocabularul pictural, deprinderi vizuale si motorii; b) misuri- tori optionale avansate, precum : rspunsul la imagine, articularea sunetelot, vocabularul bazal preabecedar, dac& citeste la nivel. abecedar sau preabecedar, deprinderi numerice si calculatorii bazale. Ca o caracteristicd parti- cularé a testului se remarca faptul c& el prezint’ o mare atractivitate pentru copii, Pe Langa confinutul de baz, instrumentul este pre- zut si cn 8 formulare (Screening Observations Forms) pentru inregistrarea observatiilor, fiecare fiind completat de o alt& persoana si annme: unul de citre examinator, altul, de cétre cadrul didactic din scoala sau din gridinita si, cel de-al treilea, de céitre pirintele copilului. Pentru toate aceste formulare, editoral permite multiplicarea, fara s fie necesari aprobarea Ini (Cohn, M. E., 1992) © Administrare si scorare. Pentru cei mai multi dintre copii, aplicarea testului dureazd, in medie, intre 10.si 12 minute. Pentru cei care rispund mai greu si mai incet, timpul de administrare poate si ating’ 20 de minute. Sunt urmirite instrucfiunile din cadrul ‘manualului iar rispunsurile sunt consemnate intr-un formular standardizat, numit Pupil Data Sheet. Ceea ce este specific, de asemenea, pentru acest test este faptul ch scuruile de departajare sunt stabilite de c&itre scoali sau de citre districtul_ scolar. @ Standardizare. Testul a fost supus testarii de teren in J4 state americane. Drept urmare, in cadrul manualului (Brrigance, A. H., 1982) apare in procente distributia celor care au apreciat subtestele ca fiind potrivite pentra evaluarea (screening) din cadral gridinitel. Astfel, se preci- va a7 33.zeani ch, spre deosebire de cunoasterea si comunicarea datelor personale, unde procentul este de 78, pentru celelalte subteste, procentele se includ pe o scali, pornind de Ja 86, pentru deprinderile motorii bazale, pin’ Ia 100, pentru discriminarea vizuali. © Caracteristici psihometrice. Din nefericire, manu: lul nu cuprinde nici un fel de referinta 1a fidelitatea validitatea testului, ceea ce-i scade foarte mult din valoare, chiar daca el s-a impus pana acum printr-o larga popu- laritate. : 21.24, Testul de triere Brigance (revizwit) peniru 5 prescolaritatea timpurie * « Scurt istoric. Denumirea completa a testului_cn- prinde si varsta copiilor pentru care a fost construit, Este vorba de cei ce au varsta intre 2 ani si 2 1/2 ani Testul a fost publicat, in 1990, sub semnatura lui A. H. Brigance « Obiective, Asa dupa cum precizeaz’ insusi autoral, testul a fost creat cu scopul de a identifica pe acei copii ce necesiti o evaluate mai completa”. « Conjinu’, Desi titlnl testului impune anumite restrictii privind varsta subiectilor, confinutul lor depa- seste cele dowd extreme. Astfel, prima secfiune se adre- Seazi copiilor cu varsta intre 21 si 30 de luni, iar cea de-a doua sectiune se adreseaza copitlor cu varsta intre 27 si 36 de luni. Intre cele dou’ sectiuni exista mai multe asemanari si deosebiri, in ceea ce priveste aseminarile, ambele sec- * Brigance® Early Preschool Seren. at tiuni includ 8 tipuri de deprinderi, distribuite ca numar in mod diferit pentru urmatoarele ari comportamentale : a) Motricitatea find (dow tipuri de deprinderi : construirea turnului de blocuri si deprinderi motorii vizuale). b) Limbajul receptiv (trei tipuri de deprinderi : identificarea pirfilor corpului, identificarea persoanelor in imagine si numirea lor, identificarea obiectelor in raport cu utilitatea lor). ¢) Motricitatea generala (un tip de deprinderi : deprinderi motrice generale). @) Limbajul expresiv (dowi tipuri de deprinderi : vocabularul in imagini si fluenta verbala) Ca deosebiri, intre cele dou’ sectiuni pot fi menfionate urméatoarele: — sectiunea a doua cuprinde intre 2 si 7 itemi, spre deosebire de prima, care cuprinde intre 2-516 itemi; — sectimmea a dowa cuprinde un tip de deprinderi suplimentar si anume, conceptele cantitative. Spre deosebire. de aceste dou sectiuni, in cadrul manualului mai sunt menfionate altele dowd (suplimentare), una avand ca obiectiv masurarea deprinderilor mai avansate si alta, ce cuprinde un fel de formulare privind informajiile legate de misurare, ce trebuie completate de c&tre examinator, cadrul didactic si parinti. © Administrare si scorare. Testul nu tidici probleme deosebite in ceea ce priveste aplicarea Ini. La unii itemi, sarcina subiectului este foarte simplé, cum ar fi cazul, de exemplu, al identifi ii unor parfi ale corpului san ale unor obiecte. Inainte de aplicarea efectiva a testului ins este necesar, recomanda autorul, si se verifice foarte serios dac& copilul are sau nu probleme privind vazul 51 auzul Privitor la scorare, pentru ambele secfiuni, in general. copilului i se acorda puncte cand rispunde corect, numarul de puncte fiind diferit in raport cu tipurile de deprinderi 35vizate de test. Se calculeaz& apoi un scor total, care poate sa fie, in cazul primei secfiuni, de 100 de puncte. Intere- sant este c4, pentru itemii cuprinsi in a doua de altfel identici cn cei din prima secfiune, se acordi mai multe puncte, in cazul rezolvarii corecte, pentru copii cn varsta inferioara. Autorul recomanda, pe de o parte, ca acei copii ce obfin un scor sub 60 sa fie trimigi pentru evaluiri suplimentare si, pe de alti parte, recomanda examinatorilor si nu se bazeze exclusiv pe scorul de la test, ci si ia serios in consideratie informafiile rezultate in urma observarii directe a copilului sau furnizate de pirinti si cadre didactice. « Standardizare, Acest test face parte din categoria testelor ale c&ror scoruri sunt raportate Ja un criteriu si mu la norme (etalon). Scorurile obfinute de subiecti pot fi impirfite in 3 grupe, respectiv : inalte, medii si scdzute. Calitéti psihometrice. Manualul nu cuprinde date referitoare la fidelitate iar, in ceea ce priveste validitatea, sunt prezentate testarile de teren efectuate de mai multi practicieni in 9 state americane, precum $i modificarile ce au fost ficute in urma acestor verificari privind validitatea de confinut Dar dincolo de toate insé, lipsa normelor scade extrem de mult valoarea stiintificd si practic’ a acestui instrument psihodiagnostic. 21.2.5. Lestul de triere Brigance® pentru preseolari* # Sourt istoric. Testul apartine Iui Albert Brigance si ela fost publicat in 1985, cu un tithu ce menfioneaz’, Ia fel ca precedentul test si varsta subiecfilor pentra care este destinat. * BriyaneeS Preschool Seren, 36 * Objective. La baza acestui instrument regisim de fapt aceeasi conceptie care a fundamentat si testul destinat copiilor cu varsta intre 2—2 1/2 ani. In cazul de fata, dupa cum ,,comanda”’ titll extins, avem de-a face cu subiecti cu varsta cuprinsi intre 3 si 4 ani. Intengia este exact aceeasi, adica de a depista copii ce necesita investi- gatii si evaludri suplimentare. La fel ca si in cazul testu- Ini precedent, pentru cele dow’ varste este luat in atentie o perioad% mai mare, respectiv: — pentru copii de 3 ani, intervalul dintre 2 ani si 9 luni si 4 ani; — pentru copii de4 ani, intervalul dintre 3 ani si 9 luni si 5 ani ¢ Conjinut. Testul cuprinde 4 componente: 1. un numar de 11 deprinderi pentru cele doua varste; 2. 0 forma de observatie in timpul evaludrii; 3. 0 forma de evaluare pentry cadrul didactic; 4. o forma de evaluare pentru parinti. In afara de acestea, testul cuprinde forme suplimentare de misurare pentru deprinderile avansate. Listele de deprinderi pentru cele dowd varste se prezinta in felul urmAto: Pentru copilul de 3 ani: 1. Raspunsuri privind uncle date personale: numele, prenumele, varsta ; 2. Identificarea unor parti ale corpului cap, picioare, brafe, degete, gat, varful picioarelor, stomac ; 3. Deprinderi motrice generale: statul intr-un_picior pentru o secundai, mersul in varful picioarelor pe o distant’. de 3 pasi, mersul tip ,,varl-caleai” pe o distanta de 3 pasi; 4, Identificarea obiectelor in acord cu utilitatea lor cuptor, haind, masina ; 5. Repetarea unor propozifii formate din 3, 4 si 5 cuvinte; vurechi,6. Deprinderi vizual-motrice : copierea cereului, linie orizontala, linie verticala ; 7. Demonstrarea numerelor concepte: unul, inci unul, doi; 8. Construirea turnului din cuburi; 9. Potrivirea culorilor ; 10. Vocabular in imagini : copac, pasire, mar, creion, soseta ; 11. Infelegerea utilizarii pluralului si timpului prezent. Pentru copiti de 4 ani: 1. Raspunsuri privind unele date personale : a spune numele, prenumele, varsta ; 2. Identificarea unor parti ale corpului: degetul gros, varful picioarelor, gatul, stomacul, pieptul, spatele, genunchii, birbia, unghiile ; 3. Deprinderi motrice generale : ‘statul intr-nn_picior pentru o secunda, mersul in varful picioarelor pe o distanga de 4 pasi, mersul tip ,,warl-cileai” pe o distan}a de 4 pasi ; 4. La ce folosesc unele obiecte: cuptor, haini, masina 5. Repetarea unor propozitii, formate din 4, 6 si 8 silabe; 6. Deprinderi vizual-motrice : linie orizontala, linie verticala, cruce; 7. Demonstrarea unor numere concepte: doi, trei, cinci ; 8. Construirea unui turn de cuburi; 9. Identificarea culorilor denumite ; 10. Vocabular in imagini : ba foarfece, irunzé ; ,zmeu, vagon, scar, 38 11. Intelegerea utilizarii propozigiilor si a substantivelor cu forma neregulata la plural. ‘« Administrare si scorare. Testul poate fi aplicat de catre un singur examinator sau de cAtre mai multi, fiecare misurind un anumit tip de deprinderi. Foarte important este ca activitatea de testare s& se desfasoare in conditii confortabile si in linigte desavarsita, cu atat mai mult cu cat este vorba de copii mici. Privitor la scorare, sistemul este aproape identic cu cel intalnit la testul anterior. Se acordi puncte pentru reusita la fiecare arie comportamentala si se calculeaza un scor total, care poate fi de 100 de puncte. Valoarea Timité a scorului pentra cei ce urmeaza a fi trimisi pentru evaluiri suplimentare ramdne sa fie precizata de cAtre utilizatorii testu- Ini, desi manualul recomanda scorul de 60. de puncte. « Standardizare. Testul mu prezinta norme, deoarece el este raportat Ia criteriu. Asta inseamnii c3 el determina daca un copil are anumite deprinderi (criteriu) si ma pozifia acestuia in raport cu un esantion ce a fost folosit pentru standardizare ‘« Calitaji psihometrice. Nu sunt oferite date referitoare la fidelitate si validitate, testul bazandu-se mai mult pe consultarea unor surse hibliografice si a unor specialisti din domeniu. 21.26. Inventarul de trieve pe baza activitdjilor de dezvoltare * « Scurt istoric, Testul este o edifie revizuit a variantei anterioare (DASI) 31 aparfine autorilor R. R. Fewell * Developmental Activit (DASt — H). ies Sereening Inventory — HL Rssi M. B. Langley. Austin TX: Pro-! neverbale, « Objective. El se adreseaz copiilor cu varsta intre 1-60 de luni, Spre deosebire de varianta -anterioara, varsta subiectilor a fost practic extins’ pana la nastere. Intentia de baz& este aceea de a evidenia modul cum folosesc copii diferite categorii de deprinderi « Confinut. Odata cu extinderea varstei, testul s modificat si in ceea ce priveste continutul, in primul rand prin includerea a dona nivele adifionale. El cuprinde 67 de itemi, destinafi a surprinde o largi gama de depri deri si capacitati, precum: coordonarea motorie fin: surprinderea relafiilor de tip cauzd-efect, asocierea, conceptele numerice, discriminarea dimensiunilor, memorie, relatii spatiale, functionalitatea obiectubui Ttemii testului sunt distribuiti in 11 niveluri.de de: El este publicat, in 1984, de ct d si face parte din categoria testelor voltare si anume (pentru fiecare nivel se oferd exemple de itemi) : 1. Nivelul A (1—2 Innip : — zambeste la contactul fizie; ~ duce mana la gura; — reactioneazi la sunet. 2. Nivelul BO(3—5 huni) : — duce juciria la gura; — este atent la sursa sonora; —mentine apucarea. 40 1 Juni — cauti obiectul ; — face intenfionat migcari penta a produce sunete; + pune cubul in cease’. 3, Nivelul € (6 4, Nivelal D (12—17 imi) : construieste turnul din 2 sau 3 cuburi; —umple vasul cn cuburi; — strange juciria. Nivelul E (18-23 Inni} : ~ demonstreaz’ utilitatea a sase obiect onstruieste un tum din 3 sau 4 cuburi — rispunde la 3 comenzi simple. 6, Nivelul F (2428 Iuni) : — imitd loviturg verticala ; ~construieste turnul din 5 sau 7 cuburi — Giscrimineazi 4 culori, 7, Nivelul G (80-35 de funi) : ~ copiaz_ cereul ; —construieste furpul din 8 sau 9 cuburi; nonstreazi infelegerea conceptului de wn; — demonstreazA intelegerea conceptelor de mare gh mic, 8 Nivel H (36-41 Inn}: ~ copiaz’ crucea; — numard pani la 5; — demonstreazi infelegerea conceptelorde doi si trei. aa9. Nivelul 1 (42-47 de luni) + —copiaza patratul ; — clasificd imaginile in 3. grupe; — identifica trei perechi de cuburi colorate din memorie ; — clasifica obiecte dup’ mirime 10. Nivelul J (48—53 Juni) = — identifica 5 cuburi dup’ oume - potriveste 6 perechi de imagini pentru .a indica asociafiile funcfionale ; — imit indoirea hartiei pe diagonali. 11, Nivelul K (54-60. luni) + — copiazi, triunghiul ; —formeazi pitratul cu 2 triunghiuri; —numari pani la 10; _— conistruieste o piramida din 6 cuburi Administrare si scorare. Manualul prevede ama- nuntit ce materiale sunt necesare si cum trebuie procedat in aplicarea itemilor. Desi nu este un test cu timp impus, el poate fi administrat, individual, intr-un interval de 25--30 de minute. Pentru raspuns corect la un item, copiiul primeste 1 punct. Scorul brut este transformat in scoruri ale varstei de dezvoltare in baza unor tabele din manual iar acestea, la rindul lor, sunt folosite pentru obtinerea coeficienfilor de dezvoltare (DQ,). Copilului {se acorda credit pentru fiecare item ce aparfine nivelu- tilor inferioare celui la care el a raspuns corect la itemi Valoarea coeficientului de dezvoltare (DQ) este caleu- Jati utilizand formula: DQ = DA/CA x 100, in care, DA = varsta dezvoltarii si CA = varsta cronologica. Ma- 42 | | | | nualul oferd, urmitorul ghid de interpretare a semmifica- fiei coeficientului de dezvoltare (DQ) ? peste 140 — dezvoltare superioara ; 121-140 — dezvoltare peste medie 80-120 — dezvoltare medic; 60— 79 — dezvoltare sub medie; sub 60 — dezvoltare sarac: Manualul oferi exemplul copilului B. S. (pag. 38) care, fiind in varsta de 2 ani si 4 luni (deci, 28 de luni) obfine, in urma aplicdrii testului, 36 de puncte, ce repre- zinti varsta Ini de dezvoltare. Aplicand formula DQ = DAJCA x 100, se obfine valoarea 104, ceea ce inseamna cA performanfele acestui copil se situeaza Ia nivelul mediei © Standardizare. Testul nu a fost standardizat # Calitéfi psihometrice. Manualul nu ofera informatii privitoare la fidelitate, iar in ceea ce priveste validitatea, sunt prezentate citeva studii privitoare la corelafia dintre varianta inigiali a testului (DASI) si alte teste. Concluzia ce vizeazi faptul c& testul trebuie utilizat eu mare precautie se impune de Ja sine 212.7. Indicatorii dezvoltdrii pentru masurarea efec telor tnvdfaris * @ Scurt istoric, Testul apartine autorilor Carol D. Mardell-Czudnowski si Dorothea Goldenberg. Prima variant’ revizuit3 a testului este publicata in 1983, de * Developmental Indicators for the Assessement of Learning — Revised (DIAL). 48c&tre Childeraft Education Corporation iar cea de-a dowa, in 1990, de c&tre American Guidance Service « Objective. Aga dupa cum apare din cadrel manualului, varianta 1983, scopul fundamental al dezvoltirii acestui instrument a fost-acela de ,,a satislace nevoia evidenta si continua de a realiza o mésura, standardizat&. adecvat, valid si demna de incredere, pentru dezvoltarea-timpurie motrici, conceptual’ i a limbajuiui” (Mardell-Czudnowski, D. C., Goldenberg, D., 1983). Instrumentul este destinat copiilor cu varsta intre 2 si 5 ani * Confinut. Pentrn fiecare din cele 3 arii_ majore comportamentale sunt previzute mai multe subteste, a) aria motricd: apucat/prins, sarit/topait/Salt, atin- gerea degetelor, taiat, a potrivi/a egala, copiatul; scrierea numelui ; b) aria conceptualé (numirea culorilor/literelor, identificarea notiunilor corespunzatoare unor par{i ale-corpului, numérarea, pozitionarea, sortarea ; ¢) aria limbajului: articularea, oferirea unor date personale, reamintirea, numiree substantivelor|verbelor, clasificarea, rezolvarea problemelor, lungimea. propozi- fiel Autorii au manifestat mare grija pentru a spori gradul de atractivitate a materialelor folosite, plecind de la nevoile specifice ale copiilor pentru care este destinat testul. © Administrare si scorare, Testul nu face parte din categoria celor cu timp impus. In medie, pentru aplicarea lui integrala sunt necesare 20—30 de minute. In ceea ce priveste scorarea, sunt mai multe diferente intre cele dowd variante. Astfel, pentru editia 1983, scorurile brute sunt transformate in scoruri scalate, pentru fiecare arie comportamentali. De asemenea, sunt prevazute scoruri de 44 departajare pentru intreg testnl, bazate pe un lot de 1861 de copii aparjinand populajiei folosite pentru stendardi- Editia din 1990 prezinta mai multe noutati: cea mai important dintre ele este aceea ci ofera noi norme (un nou etalon); — scorurile brute sunt transformate in scoruri scalate pentru intervalele de varsti de 3 luni; — scorurile scalate sunt transformate in scoruri de departajare pentru fiecare din cele 3 arii comportamentale si pentru scorul total al testului; — este folosit sistemul centilajului, '« Standardizare. Trebuie fcuti mai intdi o diferenfiere si anume, in timp ce varianta din 1983 s-a bazat pe o reali standardizare, cea ulterioari, din 1990, presupune numai 0 renormare, autorii manifestand convingerea ci, datorita acesteia, instrumentul va fi capabil si identifice mai mulfi copii ce prezint& un rise pe linia dezvoltarii si mai putini copii potential talentafi (Mardell-Czudnowski, C. D., Holdenberg, D. S., 1990). Lotul pentru standardizare a cuprins 2447 de copii, din care, 1 358 albi si 1089 nonalbi iar variabilele de stra- tificare au fost : varsta, etnia, regiunea geografic’, mari- mea comunitafii, In cadrul lotului au fost cuprinsi, de asemenea, copii confruntaticu conditii handicapante. Din totalul de 2447 de copii, aga dupa cum s-a mentionat anterior, un lot de 1861 copii au fost folositi pentra stabilirea scorurilor de departajare. Renormarea (reetalonarea) din 1990 s-a bazat pe ajustarea cantitativi a grupurilor din populatia original pentru standardizare, tinand seam de modificirile procentuale ale populatici generale pentru 1990. * Caracteristici psihometrice, Atat in ceea ce priveste fidelitatea, cAt si in ceea ce priveste validitatea, informa- 45fille cuprinse in manual dovedese ‘0 valoare psiho nostic’ crescut’ a acestui test. Astiel, manualul din 1983 prezinté o valoare de .868 a fidelitajii test-retest pentra sun grup de 65 de copii care au fost retestati dup’ un numar diferit de zile, mai exact, intervalul de timp cuprins intre 3 si 175 de zile, cea ce a insemnat 0 medie de 35 de zile intre doud testari, Pe de alta parte, manualul precizeaza c4 valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenfa interna pentru scorul total este de .96 pentru intreg lotul folosit in vederea standardizarii testului. Privitor la validitate, sunt prezentate rezultatele unui studiu efectuat pe un numar de 125 copii, avand ca medie de varsta 3 ani si 9 luni. Au fost comparate rezultatele la testul DIAL-R cu cele obfinute in urma aplicarii bateriei Stan- ford-Binet si s-a constatat o corespondenfa a scorurilor {validitate concurent’) in cazul a 103 copii. Manualul pentru editia din 1990 a testului cuprinde mult mai multe informafii referitoare la_calitifile tehnice ale acestui instrument psihodiagnostic. 21.2.8. Inventarul pentru trierea timpurie* © Scurt istoric. Testul apartine autorilor Samuel J. Meisels si Martha S. Wiske si este publicat in anul 1988 de eftee Teachers College Press. iti anterioat a apd rut in anul 1984 (Meisels, J. S., Wiske, S. M., Tivan, T., 1984) e Objective. Manualul precizeaz4 foarte clar ci acest instrument urméreste si identifice acei copii care necesita examinari suplimentare in vederea determinarii mai exacte a condifiei lor de copii ce prezinta riscuri in dezvoltare * The Early Sereening Inventory (ESI). 46 Testul se adreseazd copiilor cu varsta intre 4 si 6 ani. El a fost dezvoltat din Inventarul de masurare Eliot- Pearson (EPSI — 1975), © Confinut. Trebuie precizat mai intai faptul cé acest instrument a fost construit pentru a masura, nu atit nivelul curent al achizifiilor ci, mai ales, abilitatea copilului de a achizitiona noi deprinderi (Cohen, G. L., Spenciner, J. L., 1994). El cnprinde 3 secfiuni si anume: 1. adaptare visual-motricd : in plan motric fin, coordonare ochi-mand, reamintirea unor secvenje vizuale, abilitatea de a desena forme vizuale si de a reproduce structuri vizuale ; 2. limbaj si cunoastere : injelegerea limbajului, expri- marea verbal, rafionamentul si calculul elementar, memoria unor secvenje auditive ; 3. motric generalfconstientizarea corpului : echilibru stabilitate, coordonare motrici general, imitarea pozi- fiilor corpului in baza unor indici vizwali. fn alara acestora, testul cuprinde inca dou’ componente si anume : desenarca unet persoane (DAP) si aledtui- rea unei scrisori. La toate aceste clemente de con{inut se adaugi si un chestionar informal adresat parintilor precum gi 0 atenti examinare fizicd a copilului. © Administrare si scorare. Aplicarea testului dureazi, in medie, 15-20 de minute iar completarea chestionarului de citre parinti, aproximativ 15 minute. Pot cola- bora mai multi profesionisti care pot lucra simulta posibilitati de rispuns din partea subiectilor sunt trei reusitd, copitul primind 1 punct, esec si refuaul de a raspunde, Chestionarul completat de cdtre pirinfi nu se sco- reazi. In baza punctelor acumulate, se calculeazd un scor total ESI care, Ia randul lui, este comparat cu scorurile de departajare. Drept rezultat, pot apare trei variante : ata) nu sunt probleme (intre valori peste medie gi minus 0 deviafie standard) ; b) reevaluarea (intre minus una si minus dowd deviatii standard) ; c) trimitere pentru evaluiri gi masuriri suplimentare (sub minus doud deviatii standard). Copii ce aparjin grupului 4 trebuie sa fie reevaluati intr-un interval de 8—10 siptimani, © Standardizare, Aga dupi cum se precizeazi in nanualul ESI, lotul de standardizare a cuprins un numar de 465 de copii, caucazieni, provenind din familii urbane cu un statut socio-economic scizut si mijlociu-scdzut. Deci_nereprezentativitatea esantionului este mai mult decit evident&. Restandardizarea instramentului a avut loc intre anii 1986-si 1990, sub canducerea direct’ a Iti Meisels si a altor colegi (Cohen, G. Libby, Spenciner, J. L., 1994). Lotul a cuprins 2746 de copii, provenii din 11 state americane si imparfifi tn 4 subgrupe (cate jumatate de an pentru fiecare in intervalul 4—6 ani). © Calitéfi psihometrice. Referitor la fidelitate, in cadrul manualului sunt prezentate dowd studii privind : a) fidelitatea interevaluatoré (3 examinatori au evaluat grup de 18 copii), cu o valoare mai mare de .80; b) fidelitatea test-retest (sase. examinatori au reaplicat testul pe un grup de 57 de copii, la un interval de 7— 10 zile), cu o valoare a coeficientului de corelatie de .82. in ceea ce priveste veliditatea, au fost efectuate studi care, la randul Jor, au _urmérit a) validitatea concurenté; dup’ administrarea ESI pe un grup de 102 copii din aria Boston, Ia un interval de 7—10 aile au fost aplicate:Scalele McCarthy pentra abilitafile copilului (MSCA). S-a obfinut o de .78; corelatie b) validitatea predicfiei pe termen scurt; mai intai, a fost aplicat testul ESI pe un numar de 472 de copii inainte de a intra in gridinita si apoi, dup’ un interval de 7—12 Tuni, ei au fost evaluati cu Testul metropolitan de indemanare. Valoarea corelafiilor confinute este intre 44 si 49; ¢) validitatea predictici pe termen lung; studiul a fost efectuat pe un numar de 115 prescolari, care au fost testafi inainte de intrarea in gridinit si apoi, cand acestia erau in clasa a 1V-a. Rezultatele au evidentiat capacitatea predictiva a testului, in sensul c& acesta diferen- fiazd destul de corect copiii ce prezinta rise de cei ce nu prezinta rise in planul dezvoltirii psiho-comportamentale, 2.1.2.9. Inventarul pentru trievea timpurie — 3* « Scurt istoric, Testul este creat destul de recent in 1991, de c&tre J. S. Meisels, W. L.. Henderson, D. B. Marsden, G. K. Brwning, A. K. Olson. De fapt, el este © extindere in jos a Inventarului pentru masurarea timpu- tie (ESI), cu toate ci, aga cum se precizeazi in manual, tofi itemii au suportat modifictri, © Objective. Manualul precizeazi ci principalul scop al acestui instrument este de a identifica copiii, cu varsta intre 3 si 4 ani, care necesita servicii educationale speciale. © Confinut, Pot fi diferentiate 3 sectiuni principale si anume : a) vizual-mniricladaptare; b) limbaj si cuncas lere; c) general motricischema corporald. Acestea, la randul lor, sunt combinate si, impreund cu alte informatii recoltate de la parinfi sau alti specialisti, oferi un raspuns privind capacitatile si limitele (slabiciunile) copilului, * The Barly Sereening Inventory —3 (ESE —3). doe 17 49afara acestor 3 seciuni, testul mai cuprinde, la fel a RET, cite trel componente: descnarea sent er soane (DAP), alcdtwirea wnei oe um chestiona’ i tt de catre parinti. . 7 treble combistrare gi seorare, Tested so administreszd individual, pentru un copil de 3 ani fiind necesare, in medie, 30 de minute, De asemenea, in aproximatiy i mmpleta chestiona . ae, Pal de ed St interpretare este absolut identic cel folosit. pentru EST. : oe Oe Standardisare. Manuattl cuprinde informafitdestul de sarace privind procedura de standardizare si, mai ales, privind caracteristicile esantionului, care a cuprins 614 copiicu varstaintre 3 ani ~ 3 ani, 11 luni st 19 zile "S Caractovistci psihometrice. Privitor la fidelitate, in manual surit mengionate doar don studi ; a) unul refer tor la fidelitatea interevaluatori (mai ee ee = es ° a tor cel ce a apicatefetiy instrumental pentrn 15 teste valoarea coeficientulut de fidelitate a fost de .98); b) altul reteritor la fidelitaen test-retest (8 examinatori ay reeva: luat, dupa ‘o siptimans, 88 de copii, obtininduse, c valori ale cocficientului de fidelitate intre 68 si 94) Referitor la valditate, nu exist nici un fel de informatie: ceca ce face $i mai dificil aprecierea wilt acest instrument psthodiagnostic (Cohen, G. L., Spenciner, L., 1994). 21.210. Profilele trierié timpurii* numeros « Scuri istoric. Testul aparjine unui grup = de autori si anume: Patti L. Harrison, Alan S. Kaul. * Early Sereening Protiles (ESP). man, Nadeen L. Kaufman, Robert H. Bruininks, John Rynders, Steven —Imer, Sara Sparrow, Domenic Cicchetti, George McCloskey. El a fost publicat dupa ample cercetari efectuate de citre American Guidance Service. De aceea, in uncle lucriri, el apare sub denumirea AGS Early Screening Profiles (Cohen, G. L., Spenciner, J. L., 1994), © Obicctive. Acest test, care indleplineste toate condi- fille pentru a fi considerat, de fapt, 0 baterie psihodiagnostic, este destinat copiilor cu varsta intre 2 ani §i 6 ani si 11 luni, cu scopul de a masura diferite aspecte ale dezvoltirii acestora, in vederea identificarii copiilor handicapafi, a celor care au probleme, precum si a celor dotati. © Confinut. Printre cei care au contribuit la reali- zarea acestei baterii pot fi cu usurinf recunoscufi autorii unor teste de larga audientai in practica psihodiagnostica si anume: Kaufman (Kanfman Assessement Battery for Children), Bruininks (Bruininks-Oseretsky Test of Motor Proficiency), Harrison, Sparrow, Cicchetti (Vineland Adaptive Behavior Scales). De aceea, in mare parte bateria nou creat se bazeazi pe aceste teste. in privinta continutului, ea cuprinde 6 componente respectiv 3 Profile si 4 Anchéte. La réndul lor, Profilele contin mai multe subteste. Astfel, Profilul cumoastere} limbaj cuprinde : conceptele verbale (vocabularul receptiv si expresiv/ghicitori, discriminare vizuald, relafii logice (ineluzdnd analogiile vizuale), deprinderile gcolare bazale (numere/concepte cantitative, numarjliter’, numirea si recunoasterea cuvantului), articularea. Profilul poate fi separat in subscale si anume : scala cognitiva (nonverbal) si scala limbajului. Al doilea Profil (motric) are subteste ce mascari deprinderile motrice de bazi si deprinderile mottice btfine, cum ar fi, dé exemplu, mersul in linie dreapta, imitarea migcdrilor bragului si piciorului, trasarea labirinte- lor, desenarea unor forme In sfargit, cel de-al treilea Profil (atto-ajutor|social) include: comunicarea, deprinderile de viafi. cotidiene, socializarea, unele deprinderi motorii. ' Cele 4 Anchete care suplimenteazd Profilele sunt : Articulatia, Comportamentnl, Istoria sanatifii si Acasi. & Administrare si scorare, 'n primul rand trebuie precizat ci nu toate componentele bateriei sunt aplicate pe fiecare copil. In al doilea rand, trebuie precizat ci Ja unele componente rispunde copitul iar, la altele, per- ane care cunose foarte bine copilul. Profilul cunoastere/ Iimbaj, Profilul motric si Ancheta privind articulafia sunt administrate copilului individual, Alte 3 componente (Profilul anto-ajutor|social, Ancheta privind conduita acasi si Ancheta privind istoria sinatajii) sunt oferite, sub forma unor chestionare, pirintilor, cadrelor didactice sau celor ce au zilnic in grija copiti, Cea de-a 7-a com- ponenta, respectiv, Ancheta privind comportamentul copilului este realizata de examinator dup& ce au fost deja administrate Profilele cunoastere/limbaj gi cel motric. Yn medic, timpul de administrare pentru un copil este de 15—30 minute, iar timpul necesar pentrn completarea chestionarelor de cAtre parinte sau cadrul didactic este de 10-15 minute. Privitor Ia scorare, bateria este previzuti cu dowd tipuri, numite nivele. Nivelul I de scorare oferi Indicis de mdasuvare (Screening Indexes) pentru sase categorii de performan{&. Indicele de misurare, caie este de fapt un scor dezvoltat de citre antorii bateriei, este folosit pentru o rapida estimare a dezvoltarii generale a copilului, in vederea identifictrii acelora care sunt handicapati, dotagi sau care necesita investigafii suplimentare. Indi- 82 cii de masurare peniru cele 3 Profile au ca valori pentru scomrile standard gi rangurile centile urmatoarele (Cohen, G. L., Spenciner, J. L., 1994) Le Pentru Anchete au fost dezvoltate urmatoarele categorii ce corespund indicelui de méasurare : Rangurile Scorurile standard | : centie /ndicele de masurare | Scorurile sta 70 si sub n 85 36100 W115 {116-130 [331 5 peste Sas Corespmnatind Indl Corespanaind any Categoria lcelui de masurare| gurilor centile | sub medie 16 sisub | aoe 17-84 | | Psste'medie 85 si peste | Cand se utilizeaz’. Nivelul I de interpretare, trebuie se ia in seama indicafiile din manual privitoare la determinarea ratei de trimitere a copiilor pentru investigafii si evaluiri suplimentare Nivelul II de scorare ofera informafii mai sofisticate, respectiv: scoruri standard, centile, stanine, echivalenti ai curbei normale si echivalenti ai varstei. Pentru Profile se utilizeaz norme nationale la care se raporteazi scorul obtinut de copil iar penta Anchefe sunt oferite informafii descriptive (medic, sub si peste medie) 58« Standardizare. Esantionul a fost selectat din 26 de state si din Districtul Columbia, cuprinzdnd un pumar Ge 1 149 copii. Ca variabile pentru stratificarea esantionu- Tui au fost hiate in atenfie urmitoarele : varsta, sexul, regiunea geograficd, inregistrarea scolar’, statutul socio- economic, apartenenta etnic&: Separat, pentrn Profilul auto-ajutor/social au fost antrenafi 366 de parinfi si alte persoane ce au grija de copii. '« Calitaji psihometrice. Aga cum reiese din manual au fost calculate trei tipuri de fidelitate: a) consistenfa internd ; valorile coeficientului de fidelitate, pentru toate componentele bateriei se intind intre .41.st .95; b) /+ delitatea test-retest ; aui fost utilizate dou’ variante si anvu- me, fidelitatea test-retest, forma imediata (5 si 22 de zile) gi fidelitatea test-retest intarziata (22-75 de zile). in primul caz, au fost folosifi 74 de copii, iar valoarea coeti- cienfilor de fidelitate a variat intre .66 si .91. In al doilea caz, au fost folositi 42 de subiecti iar valorile fidelitayit an variat intre .55 si 91; c) fidelifatea interexaminatori a fost verificat’ pentru Profilul motric, in baza examind- ri separate a 63 de copii de citre doi examinatori. Valoa- rea coeficienfilor fidelit&fii s-a plasat intre .55 si .91 Siin ceea ce priveste validitatea, manualul ofera infor- mati ample referitoare la diferite studii efectuate privind mai multe forme ale validitatii, cum ar fi: validitatea de continut, validitatea de construct, validitatea concu- ronta, validitatea predictiv’. Astfel, sunt menfionate foarte multe studii ce au urmérit misurarea validitatii concurente prin compararea cu alte instrumente psiho- diagnostice de valoare, cum ar fi: Stanford-Binet, Kau- fman Assessment Battery, Peabody Picture Vocabulary ‘Test-Revised, Metropolitan Achievement Test etc. De agemenea, sunt prezentate date referitoare la capacitatea BA predictiva a testului, mai ales a capacitayii de anticipare a achizifiilor scolare ‘ Oricum, concluzia general este aceea cf acest instrument este unul dintre cele mai valoroase mijloace de masurare a deavoltarii copiilor mici, datorita mai ales a puteni- celor sale calitati_ tehnice. QQ, Testul de triere a Ini McCarthy (MST) * « Scurt istoric, Testul a fost creat in anul 1978 de c&tre Dorothea McCarthy. El este, de fapt, 0 adaptare a Scalelor McCarthy pentru masurarea abilitafilor copiilor. Objective. Acest instrument se adreseaza copiilor cu varsta intre 4 si 6 ani si jumatate, cu intenjia, dupa cum precizeazi autoarea in cadrul manualului, de a ajuta scolile si identifice pe acei copii ce necesita asistenta educationala speciala”. : Confinul. Ariile comportamentale cuprinse sunt urmatoarele : 1. Orientarea dreapta-stanga (in legdtura cu propria persoana sau in baza unei imagini) ; 2. Memoria verbali (repetarea unor cuvinte si a unor propozitii) ; 3. Desenatul ; 4. Memoria numeric& (in ordine directa si in ordine inversa) ; 5. Gruparea conceptual (clasificares rea logic utilizind cuburi colorate) ; 6. Coordonarea_piciorului generaliza- * McCarthy Sereoning Test (MST).© Administrare si scorare. Durata de aplicare este de aproximativ 20 de minute. Raspunsul copilului la subteste este apreciat ca fiind corect sau mu (reusit sau nereusit}. In funcfie de numirul subtestelor la care reuseste copilul (si, prin diferenta, de numérul nereusitelor), acesta este élasificat ca prezentind sau nu rise in dezvoltare @ Standardizare. Testul mi beneficiaz’ de o standar -dizare proprie, iar normele existente provin din standardizarea Scalelor McCarthy care, la randul ei, a fost reali- zati Ia inceputul anilor ’70. Asadar, deoarece normele sunt foarte vechi, se impune mai mult precautie in inter- pretarea rezultatelor objinute (M.-E. Cohn, 1992). e Caliid{i psihometrice. Pentrm 3 subteste (Desena- tul, Gruparea conceptual si Coordonarea_piciorului), aplicate pe copii de 5 ani a fost calculata fidelitatea de _spli-half” (divizirii ia jumétate), obfinandu-se vale ‘ientilor intre .41 si .80. Pe de alt% parte folosind un grup de 40 de copii, a fost verificat& fidelitatea test-retest (la un interval de 3—5 siptémani}, objinandu-se Valori intre .82 si .69. Referitor la validitaie, a fost efec- uat un studiu pe 52 de copii in vederea stabilirii validita- fi predictive a testului, Pentru aceasta, s-a apelat la ‘Testul metropolitan pentru abilitifi si s-an cut compa- ungindu-se la conchuzia ci ambele instrumente de fapt, aceleasi abilitati. m soar 21.219. Testd Miller de mdsurare a prescolarilor * « Scwrt storie. Testul este creat de citre Lucy Jane Miller gi p mai inti, in 1982 de cXtre Foundation % Biller Assessment for Preselioolors (MAP). 56 for Knowledge in Development si, apoi, in 1988, de c&tre The Psychological Corporation © Obiective. Manualul din 1982 precizeaz’ mai multe obiective, primul dintre ele find acela ,,de a construi un scurt instrament de evaluare, tip screening, dar puternic din punct de vedere psihometric si tehnic, cate 8 permit’ utilizatorilor (personal educational gi clinic) identificarea copiilor ce necesita o evaluare suplimentara”! © Confinut. Itemii testului masoara abilitatile senzo- iale si motorii, abilitatile cognitive si abilitatile combinate in 5 indici : 1, Elemente de baza (sarcini motrice bazale, consti- entizarea senzorial ; 2. Coordonarea (generala, find si. oral-motriea) ; 3. Verbal (memorie, succesiune, vizualizare, per formanja manipuliriior mentale care nu soliciti nici limbajul vorbit si nici abilitatea motorie) ; 4. Sarcini complexe (combinafii intre senzorial, motor si cognitiv) © Administrare si scorare. Testul este destul de complex, presupundind o serioas& familiarizare anterioara cu procedeele de aplicare si cu elementele de confinut care sunt destul de atrigitoare pentru copii, Timpul, ge administrare este'de aproximativ 20—30 de minut In urma scorarii, copilul poate fi inclus in una din urmatoarele categorii : cw risc, probabil cu rise, fard nici un rise, « Standardizare, Lotul folosit prezinti un caracter national, cuprinzand un numir de 1204 copii normali (86% albi si 14% nonalbi), precum si un numar suplimentar de 90 de copii cu probleme. Ca variabile de stra- tificare au fost folosite urmatoarele: varsta, regiunea geograficd, rasa, sexul, mirimea comunit3fii rezidenfiale, otstatutul socio-economic. Standardizarea s-a efectuat ani 1979-1980. « Caracteristici psihometrice. Manualul oferi informafii privind studiul urmatoarelor tipuri de fidelitate : 1. fidelilate interevaluatori (pe wn grup de 40 de copit s-a obfinut valoarea .978 pentru scorul total al testulut) ; 2. fidelitatea test-retest (in urma remésurarii a 90 de copii, Ja um interval de pind la 4 siptmani, s-a obtinut acclasi scor total in $1% din cazuri) ; 3. valoarea coeficientului de fidelitate privind consistenfa internd este de .79. In ceca ce priveste validifatea, rezultatele la test ale grupului de 90 de copii cit probleme au fost comparate Cu rezultatele obtinute de copiii, cupringi in lotul de standardizare. Mai ales pentru copiii mai mari de varsta de 3 ani si 8 huni, testul MAP a identificat 84% din copiti cu probleme preacademice, ceea ce inseamni o destul de buna validilate de construct @ instramentului. Manualul din 1988 prezint’, printre altele, ci, in vederea determinarii validitdfit predictive a testului, patra ani mai tarziu dupi standardizarea din 1980, un numar de 338 de copii ce at_apartinut lotului inifial, a fost supus unor noi masuri psiho-comportamentale, obtinandu-se corelafii semni ficative intre rezultatele la MAP si rezultatele la. probele de masurare a inteligenfei, dezvoltarii motorii si achizifiilor scolare. Deci, pe lang altele, testul se impune mai ales ca un bun predictor pentru succesul scolar (M.-E. Cohn, 1992) 2.12.13. Inventarul pentru masurarea desvoliavii prescolarului* « Scurt istoric. Testul apartine lui Harold Ireton si este publicat, in 1988, de cdtre Behavior Science Systems, Inc. * Preschool Developmental Inventory (PDI). * Objective, Spre deosebire de majoritatea testelor wlip screening” la care rispund copiii, in cazul acestui test raspund parinfii, de reguld, mama. Mai mult, parin- tele poate raspunde fara a fi obligatoriu ca examinatorul si fie prezent. De fapt, acest test apare mai mult in calitate de mijloc suplimentar pentru oricare din instrumentele de ,,tip screening”. Dap’ cum precizeazi autorul in cadrul manualului, el a fost creat ,,pentru a identifica copiii cu probleme de dezvoltare sau alte categorii de probleme ce pot si interfere cu abilitatea copilului de a invita” (Ireton, H., 1988). © Conjinui, Testul cuprinde un numir de 84 de itemi, din care 60 vizeazd dezvoltarea general a copilului iar 24 se refera la diferite simptome si comportament De asemenea, el cuprinde 3 sectiuni speciale ce vizeaz’ descrierea copilului, preocupari in legituri cu copilul, probleme speciale sau handicapuri Administrare 3i scorare. Timpul de aplicare a acestui instrument, destinat copiilor cu varsta intre 3 si 6 ani, este de aproximativ 10—15 minute. Copilul este evaluat in baza unor scoruri de departajare specifice pentru doua variabile : varsta si sex. El poate corespunde expectatillor pe linia acesior variabile sau, dimpotriva, poate fi sub nivelul Jor. « Standardizare. Desi testul este standardizat, nu este vorba de un esantion national reprezentatiy, deoarece cet 220 de copii apartineau doar unei comumtiti din statul Minnesota si anume, South St. Paul. De fapt, ei ficeau parte din programul anual de verificare (screening) pre- scolart. © Calita}i psihometrice. In manual nu sunt cuprinse date refetitoare la fidelitate, iar in ceea ce priveste validi- faiea, este prezentat un studiu facut asupta unui grup de copii, utilizind testul PDI si testul DIAL (Develop- 59mental Indicators for the Assessment of Learning}. In uma compararii rezultatelor s-a ajums la concluzia ca pentru ambele instrumente ratele de trimitere a copil pentru evahuiri suplimentare sunt foarte asemindtoare (M.-E. Cohn, 1992) 21214. Teste de médsuraré (tip screening) pentru arii comportamentale specifice ‘Aga dupa cum s-a menfionat deja intr-un subcapitel anterior, dezvoltarea copiilor se realizeazi pe mai multe direcfii, find deci postbili departajarea mai multor arii comportamentale, Instrumentele. de miisurare prezentate pani acum s-au referit la toate sau, oricum, la mai multe arii comportamentale, eu scopul de a depista copiii ce prezinté. probleme, in procesul dezvolt&rii sau care intr in categoria celor supradotagi. Existd ins si uncle teste de evaluare doar a unei singure arii comportamentale, cum ar fi, aria limbajulni sau cea psiho-motricd. Aceste instrumente permit 0 cxaminare mai amamunfiti si mai profund’ a copiilor privind asemenea arii sau domenii specifice, Ca exemple de teste pot fi menfionate : Testal Fluhavthy de masnrare a limhajnini si verbirii preseolaralni (Fluhorthy Preschool Speech and Language Screening Test) si Testul Milani-Comparetti de evaluare a dezvoltarii mo- trie (Milani-Comparetti: Motor Development Screening Test). Desi foarte utile, cle mu trebuie folosite, totusi, ca teste de-sine-stitatoare, ci, mai ales, in calitate de mijloace suplimentare de evaluare pentru instrumentele tip screening (Cohen, G., Spenciner, J. L., 1994). 80 BIBLIOGRAFIE 1. Briganee, A. H., Brigance K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade, North Billerica, MA: Curriculum Associa- tes, 1982. . 7 2, Briyanee, A. H., BriganceX’ Preschool Screen for three and four year old children, North Billerica, MA Curriculum ‘Associates, 1985, 3. Briganee, A. H., K and 1 Screen for Kindergarten and First Grade (2nd ed.), North Billerica, MA: Curriculum Associa- tes, 1987. 4. Briganee, A. HL, Brigance® early preschool screen for two- year-old-children, Noxth Billerica, MA: Curriculum Asso- ciates, 1990. 5. Cohen, G. L., Spenciner, J. L., Assessment of Young Chil: dre, Longman, New York and London, 1994. 6. Cohn, M.-E., Screening Measures, in E. V, Nuttall, 1. Romero, J, Kalesnik’ (Eds.), Assessing and Screening Preschoolers Psychological and Educational Dimensions, Allyn and Bacon, 1992. . 7, Fewell, R. R., Langley, M. B., Developmental activities screening inventory (DASLII), Austin, TX: Pro-Ed., 1984. 8, Frankenburg, W. K., Dodds, J. B., Fandal, A. W., Kazu, E., Cons, M., Denver Developmental, sorcening test: Refe- rence manual, Denver: University of Colorado Medical Center, 1975. Frankenburg, W. K., Fandal, A. farillo, W., Bur- gess, D., The newly abbreviated and revised Denver De- velopmental Screening Test, Journal of Pediatrics, 99, 995— 999, 1981 10. Gregory, J. R., Psychological Testing. History, Principles and Applications, second edition, Allyn and Bacon, 1996. 1), Harrison, P. 1, Kaufman; A, S., Kaufman, N. L.. Brui- ninks, R. H., Rynders, J., Hmer, S., Sparrow, S., Ciechetti, D., AGS early screening profiles, Circle Pines, MN : Ameri- can Guidance Service, 1990. 12, Ireton, H., Preschool Development Inventory, Minneapolis : Behavior Science System, 1988. 6123. |. Mardell-Czudnowski, €. D, . Newborg, J. Stoel . Sehiop . Goldenberg, D. S., Develop mental indicators for the Assessment of Learning-Revised, Edison, NJ: Childeraft Education, 1983. Mardell-Czudnowski, €. D., Goldenberg, D. S.. Develop- mental Indicators for the Assessment of Learning- Revised, Circle Pines, MN: American Guidance Service, 1990. bis McCarthy, D. A. The McCarthy Screening Test, New York: The Psychological Corporation, 1978. Meisels, S. 5.,Wiske, M., Tivan, 'l., Predicting school per formance with the Karly Screening Inventory, Psychology in the Schools; 21, 25—33, 1984 Meisels, S. J., Wiske, M. S.. Early New York: Teachers’ College Pres Screening Inventory, 1988, 7, Meisels. S. J., Henderson, L. W., Marsden, D. B., Brow ning, K. G., Olson, K. A., Early screening inventory — 3, Ann Arbor, MI: University of Michigan, Center for Human Growth and Development, 1991 Miller, L. J.. Miller Assessment for Preschoolers, Littleton, CO: Foundation for Knowledge in Development, 1982 Miller, L. Filler Assessment for Preschoolers, San Anto- nio, TX? The Psychological Corporation, 1988. |. Mitrofan, N., Etalonarea si rectalonarea testelor —o urgen{a a psihologies roménesti, in Rev. Psihologia, 6/1994 JR. Wnek, L, Guidubaldi, J.. Sviuski, J. Batielle Developmental Inventory, Allen, TX DLM Teaching Resources, 1984, Newborg, J., Stock, J. R., Wnek, b, Svinski, J., Battelle developmental screening test, TX: DLM, 1988, Nuttall, T.. Romero, I., Kalesnik, J. (Eds.), Screening Preschoolers. Psychological and Educational Di- mensions, Allyn and Bacon, 1992. Guidubaldi, J Allen, Aseessing and . Salvia, J., Ysseldike, S.. Assessment in special and reme- dial education (4th ed.), Boston : Houghton Mifflin, 1988. Sheenan, R., Snyder, §., Battelle Developmental Inventory and the Baitelle Development Inventory Screening Test, Diagnostique, 15, 16-30, 1989—1990. W., Inbvoducere in psihodiagnostic, Tipogratia Uni Versititii Bucuresti, editia a doua, 1976 ; \ 2.2, MISLOACE DE MAS RARE A DEZVOLTARIL 2.2.1. Mijloace de masurare a dezvolti nou-naseuti copiilor Am incercat s& grupam in acest subcapitol cdteva din mijloacele de masurare a copiilor dupa nastere, folosite em intengia de a depista cit mai devreme posibil problemele pe care le poate prezenta copilul privind dez~ voltarea lui psiho-comportamental ulterioara, in vederea sfatuirit si instructarii parinfilor referitor la conduita ce trebuie s-o adopte in raport cu acesta. Uneori, aplicarea instrumentelor de mésurare se face chiar in prezenta parintilor sau a persoanelor ce au in grija copilul, teemai pentrn ca acestea si observe si sa infeleaga cat mai bine ce probleme prezint copilul (de exemplu, anumite dizabilitati) si cum trebuie el abordat in consecinta Ideea de baz este aceea cA o cat mai timpurie depis- tare a aspectelor critice ale dezvoltarii copilului_ poate contribui la conturarea modalititilor educational-tera- pentice cu caracter preventiv pentru accentuarea ulterioara a problemelor grave de adaptare comportamentala a copilului. In ultimul timp, se remarca tendinta de a cunoaste evolutia copilului chiar inainte de nagtere, cu cat mai mult posibil cu atat mai bine. Astiel, dupa uni autori, misurarea copilului poate si inceapi dupi 26 de saptdmani de gestafie, cu intentia de a cobori sub acest interval de timp (Birnholtz, J.C., Stephens, J. C., Faria, H., 1978)..Dupa cum este cunosent, copii care se nasc la termen, au o perioada de gestatie de aproximativ 38. 40 de siptdmani. Cei care se nasc inainte de acest termen au o nastere prematura, perioada de gestatie fiind mai scurti, Din aceasta cauzi s-a pus problema daca este sau nu necesari o ajustare a varstei cronologice a copilului De exemplu, un copil niscut mai devreme cu o hima, 63.poate si aiba o varsta cronologica ajustati cu4 siptim: diile intreprinse pand acum au dus Ja rezultate con- in privinta instrumentelor de masurare ce pot fi foiosite le Iuim in atentie aici mai ales pe acelea ce se referd la masurarea neurologic’ si neurocomportamen- tala. De asemenea, includem si un test reprezentativ pentru categoria mijloacelor de mésurare a dezvoltarii interactive. Cea de-a treia categorie, respectiv, a mijloacelor psihometrice, cum ar fi cazul testelor Bayley, Gesell etc., am inclus-o in subcapitolul dedicat masurarii dezvoltarii copiilor prescolari, altele decat cele de tip ,creen- ing’’, deoarece ele vizeaz’ nu numai perioada imediat urmatoare nasterii, ci una mai indelungata, ajungand in cazul unor teste pand la varsta scolarului mic, Masurarea comportamentului copilulwi ndscut inainte de termen* foric. Acest mijloc de masurare apartine unui grup de autori si anume, H. Als, M. B. Lester, C. E. Tronick, T. B. Brazelton (1982 a; 1982 b) @ Obioctive. El se adreseazi copiilor nascufi inainte Ge termen si care prezinta riscuri privind dezvoltarea psiho- comportamentala. De exemplu, un copil se poate afla la um inalt nivel de risc daca folosegte un mod de comuni- visceral, fara's& includa in vreun fel sunetul. « Confinut. De fapt, acest instrument nu este altceva cat 0 extindere a Scalei de misurare a comportamentului neonatal ce aparfine Ini T. B. Brazelton (1984). Din * Assessment of the Preterm Infant's Behavior (APIB). mct de vedere teoretico-stiinjific el este fundamentat sinergetic’ a dezvoltarii, conform careia, la interactiune si mediere reciproci intre diferite subsisteme st, totodata, relatii de interactiune cu mediul ambiant H. Als, 1984). Scala cuprinde itemi (mulfi dintre ei nd preluaji din Scala lui Brazelton, 1984),’care verified .competenta” functional a diferitelor subsisteme, cum ar fi> fiziologic, motor, reglator, atenfie-interactiune. in baza informatiilor recoltate, se contureazi un program de actiune optimizatoare asupra copilului, ce urmeazi a fi aplicat de catre parinti sau de c&tre cei ce-l au in griji. © Administrare si scorare. Inainte de orice, utilizarea acestui instrument necesita o pregitire special intensiva si extensiva in domenii precum, psihologia dezvoltarii, nenrologia dezvoltirii si, totodat’, experienfa practicd cu nascufii inainte de termen. De exemplu, in $.U.A., un asemenea program special de formare este oferit de catre Dr. Haide Als, de la Spitalul de copii din Boston si Dr. Elsa Sell, de la Centrul Medical al Universitatii Arizona din Tucson (Nugent, J. K., Davidson, C. E., 1992), Timpul necesar pentru aplicarea instrumentului este © aproximativ 0 ori, acesta variind in functie de nivelul de stres al copilului, « Caracteristict psihometrice. Privitor la fidelitate, pentru toate cele 9 scale, rata corespondentei intre eva- Juatori este de peste 90%, ceca ce inseamna o bun fide- inlerevaluatori. $i in ceea ce priveste validitatea, studiile arati o bund validitate predictivd.2.2.12. Scala de mésurare a comportamentului uco- natal * © Scurt isioric. Scala aparfine Ini B. T. Brazelton, prima varianta fiind publicata in 1973, iar a doua (x pectiv, a doua editie), in 1984. « Obiective, Testul se adreseaz’ copiilor nou-n: si poate fi aplicat in prima lund dup’ nastere, cu scopul de a depista dizabilititile neurologice si de a identi diferentele individuale in plan comportamental. © Confinut. tn vederea surprinderii raspunsurilor neurologice si comportamentale ale copilului, testul prinde itemi adecvati care, la randul lor, pot fi grupati in 6 arii ale functionarii $i anume: fiziologica, motorie, reglarea starii, organizarea stiri, habituarea, reflexe, interacfiunea sociali. Testul a fost utilizat pentru studiul copiilor ce prezint’ mari riscuri in dezvoltare datorita efectelor negative ale conduitel mamei, cum ar fi, de exemplu, consumul de droguri. © Administrare si scorare. Aplicarea testului recl crearea unor conditii ambientale adecvate iar in ceea © priveste utilizatorul, o pregitire specialé, cum ar fi, de exemplu, cea oferiti de Spitalul de copii din Bost Programul este cunoscut sub numele ,,NBAS training”, avand ca director pe J. Kevin Nugent (Nugent, K. J., Davidson, E. C., 1992). Timpul de administrare a testului este de 20-30 de minute, rispunsurile la itemi find evaluate in baza unor scale : cu trei puncte (pentru itemii neurologic) si cu 9 puncte pentm itemii comportamentali). © Standardizare. In cazul copiilor mici, a noik nascufi in special, este greu de realizat o etalonare * Neonatal Behavioral Assessment (NBAS). 66 unui asemertea instrument de misurare, deoar o- rurile pot varia in functie de o seri¢ de variabile, preewm : grupul etnic, statutul socioeconomic, caracteristicile ) particularitatile masterii # Caracteristicé psihometrice. Valoatea fidelitafii interevaluatori este de peste 90% iar, in ceea ce priveste val Jul prezinté o valoare inalti a ‘validitdfii dictive \BAS si scorurile la testul Bayley, ca aveau varsta de 18 luni ae 2.2.1.3. Masurarea neurologica a copilului ndscut ina- . inte de termen si la termen* # Scur? isforic, Testul a fost creat in 1981 de catre Dubowitz si V. Dubowitz, @ Objective. Asa dup’ cum precizeazi autorii, acest nstrament este destinat detectarii deviatiilor in evolutia ;comportamentului” neurologic la copii nascufi inainte rmen, precum si compararii acestora cu copii nis termen dar care corespund acelorasi varste gestationale, mjinu. Scala cuprinde itemi ce misoara 4 dimensiuni ale ,,funcfionirii” nou-nascutulni: habituarea iscarea si tonusul, reflexele, neuro-comportamentul. Acesta din urma cuprinde itemii referitori Ja procesarea zoriala (vizualé si auditiva) sau la diferite 5 spilului, cum ar fi iritabilitatea. © Administrare si scorare. Aplicarea testului dureazd rte patin, in jur de 10—15 minute iar materialele ce sot fi folosite sunt: o lumina optometrica, un clopofel un ghem de af. Itemii sunt administrati in functie i | ri ale ® The Neurological Assessment of the Preterm and Full-T Newborn Infant.le starea copilulul. Se incepe cu cei ce starea de veghe 2 copilului si se contim portamentali. Ca sistem de scorare s cu 5 puncte. Administrarea testului na r speciald in domeniul neurologiei « Standardizare, Autorii mentioneazi cA au pretestat east scala, timp de peste 2 ani de zile, pe un lot ce a cuprins mai mult de 500 de copii niscuji la termen sa inainte de men, © Cavasieristici psihometrice. Fax a oferi un suport statistic corespunzitor, manualul precizeazi ci testul prezinté o bund fidelitate interevaluatori. In ceea ce priveste validifatea, sunt prezentate rezultatele unui studiu prospectiy efectuat pe 116 copii nascuti inainte de termen, care evidentiazd o buni corelatie intre misurarea neurologica 1a 40 de siptimani ale varstei postmenstruale (PMA) si cea efectuata la varsta de 1 an a copiilor. ue depind cv itemii com- foloseste o si Jami o pregatire 221A. Cheslionar pentru comportamentul copilului — Revizwit® © Sourt isforic. El aparfine autorilor W. B. Carey si S. McDevitt (1978) © Obiective. Acest chestionar, care se bucura de o larga popalaritate este destinat copiilor cu varsta intre 4 si8 luni, cu scopul de a indentifica pe aceia care sunt Gificili si de a spori infelegerea si adaptabilitatea p filor la stilul comportamental al ‘copilubyi * Confinut. Desi chestionarul vizeazi copiii, la cei 95 de itemi ai sii raspund p&rintii, Acestia sunt intrebati * Re sed Infant Temperament Questionnaire (RITQ). in legiturd cu reactiile copiilor la diferite situafii specifice, Astfel, mai concret, itemii se refer la urmitoarele aspecte ale reactivititii copilului: activitatea, ritmici- tatea, abordarea, intensitatea, adaptabilitatea, dispozi- tia afectiv’, persistenta, distractibilitatea, pragul stimu- Vai, © Administrare si scorare. P&rintii pot raspunde la itemii chestionarului fara si fie necesari supravegherea, lor. Pentru fiecare item, réspunsul este oferit in baza unei scale tip Lickert, avand Ja extremitifi, ,,aproape niciodata” si ,aproape intotdeauna”. In functie de scorul obtinut, copiii sunt clasificaji in urmitoarele categorii : a) dificili (aritmici, retrasi, adaptabilitate sc&zuté, nega- b) confortabili (caracteristici opuse celor dificili) ; ¢} incefi in reactii, lenti (inactivi, nivel scazut al abordarii si adaptabilitafii, blanzi, Tinigtiti si negativi) ; d) inter- mediari, Timpul de completare a chestionarului este, - in medie, de 35 de minute, iar cel necesar scoririi si inter- pretirii este de 10-15 minute. ‘¢ Standardizare. Esantionul a cuprins um numar de 203 copii cn varsta intre 4 si 8 luni si aparfinand diferitelor nivele sociacconomice © Caracteristici psihometrice. Autorii prezinta un studiu privind fidelitatea test-retest, efectuat pe un lot de 41 de copii si un studiu privind consislenfa internd, efectuat pe esantionul de 203 copii folosit pentru standardizare. Rezultatele primului studiu an evidenfiat 0 va- Joare a fidelitatii intregului test de .86 iar rezultatele celui de-al doilea studiu au evidentiat o yaloare a consisten- fei interne pentru intregul test de .83. Si in ceea ce priveste validitatea, diverse studi efectuate au evidentiat corelatii pozitive intre rezultatele oferite de acest chestionar si cele furnizate de alte instrumente, cum ar fi, testul Bayley sau Scala de masurare a comportamentulni neonatal (Nugent, K. J., Davidson, E. C, 1992) 6910, . Als, HL, Lester, B. M., Tronick, E. €., Brazelton, T. B. Care} BIBLIOGRAFIE, Als, H., Lester, B. M., Trouiek, E. Towards a research instrument for the term infants behavior (APIB), in H. E. Bi Lester, M. W. Yogman (Eds,), Theory and research in behavioral pediatrics, vol. 1, (pp. 35-63), New York: Ple- mm, 1982 a Manual for the assessment of preterm infant Dehavi (APIB), in H. E, Fitzgerald, B. M, Lester, M. W. Yogman {EDS.), Theory and research in behavioral pediatrics, vol. 1 New York: Plenum, 1982 ». ° Als, H.. Newborn behavioral assessment, in W. J. Burns, J. V. Lavigne (Bds.), Progress in pediatric psychology (pp. 1—46), New York: Grune and Stratton, 1984 Birnholtz, J. C., Stephens, J. €., Faria, ., Fetal_move- ment patterns: A possible means of defining neurologic development milestones in utero, in American Journal of Roentogenology, 130, 536—542, 1978. Brazelton. T. B., Neonatal Behavioral Assessment Seale, Spastics International Medical Publications, Philadelphia Lippincott, 1973. Brazelton, T. B., Neonatal Behavioral Assessment Scale 2nd ed.), Spastics International Medical Publications, Phila- delphia: Lippincott, 1984. W. B., MoDevitt, S., Revision of the Infant Tem- perament Questionnaire, in Pediatrics, 61 (3), 735— 1978. Dubowit: Dibowitz, V., The neurological assessment of the preterm and full term newborn infant, in Clinics Developmental Medicine, 79, Philadelphia : J. B. Lippincott, 1981 Nugent, K. d., Davidson, E, €., Newbom and Infant Assessment, in E, V, Nuttall, 1. Romero, J. Kalesnik (Eds.), ssessing and Screening Preschoolers (pp. 263-279), Allyn. and Bacon, 1992. Nottall, E, V., Romero, 1, Kalesnik, J., Assessing and ening Preschoolers, Allyn and Bacon, 1992 22.2. Mijloace de misurare a dezvoltarii copiilor foarte miei (0-2/3 ani) In ceea ce priveste perioada prescolaritatii, am preferat si diferentiem dona subcategorli de mijloace diagnostice privind dezvoltarea psiho-comportamental a copi- juui, desi, atat din punct de vedere psihometric, cat si din punctul de vedere al obiectivelor urmirite, mu sunt diferente atat de mari incat ar fi necesara 0 asemenea diferenfiere. © primi subcategorie se adreseazi copiilor ce ajung la 2/3 ani, deoarece Ja aceasti varst’ putem vorbi de achivitiile invatarii timpurii, realizate cel mai frecvent in familia de apartenenti a copilului Cea de a doua subeategorie de mijloace_diagn« se adreseaza copiilor cu virsta intre 2/3 si 6/7 ani, derand ci, pentru aceasti categorie de varst’, achizitiile in plan pstho-comportamental se realizeazi_preponderent in cadrul institufiilor prescolare si scolare (este vorba, mai ales, de inceputul scolarittii mici), rolul principal privind organizarea actiunilor de interventie educagional- terapeutica revenind cadrelor specializate. Chiar dacd nim tofi autorii instramentelor de mésurare a dezvoltarii opereazi cu diferentierea celor doua subperioade ale pre- scolarititii, pentru unii dintre ei chiar formularea din titiul testului impune Iuarea in consideratie a acestei departajiri, Este cazul, de exemplu, a celor dowd variante de (estare si anumeé, Carolina Curriculum penirt coptt foarte miei cu nevoi speciale si Carolina Curriewham pentru preseolari eu nevoi speciale, Daci din punct de vedere psihometric si psihodiagnostic este vorb: acélasi instrument (inclusiv, acelasi autor), in ceca ce ice veste Jucrurile sunt, totusi, diferite biectii carora se adreseaz& cele doud varisi noi am co: sar S4 prezentim nfiat cele dowd subcategorii de mijloace de masu- © a dezvoltarii copiilor prescolari. Pentru a inlitu: eventuale neinfelegeri si chiar o data c& avem in vedere instr e all umentele 7 tele decat cele de tip screening” 22LA. Sisiemul de masurare, evaluare gi programare pentru copiti foarte mici si mici * ¢ Scuri istoric. Dupa cum reiese chiar din tithu, nu este vorba doar de un singur instrument, ci de un program complex de masurare, planificare si monitorizare a copiilor ce au varsta intre 0 $i 3 ani (D. Bricker, 1992). Acest program cuprinde urmatoarele componente : 1. Tes. tul AEPS pentru copii; 2. Raportul familiei, ce poate fi completat de un membru al familiei) ; 3, Ancheta fami- Jiei (tot un chestionar, ce poate fi completat, de asemenea, de cAtre un membru al familiei si care vizeazi interesele si. preocuparile privind copilul; 4. Evaluarea planurilor de activitate (0 colectie de sugestii privind masurarea copiilor sau copilului in timpul unor activitéti de grup); AEPS Curriculum pentru copii cu varsia intre 0 si 3 ani (o carte separati continind etapele programérii si activitigii sugerate); 6. Foaia de inrogistrare a progresului copilului (este vorba de inregistrarea abilit4ilor curente ale copilului, planul de intervengii si progresul realizat). * Assessment, Evaluation and Programming Infants and Children (AEPS). System for «© Obiectie Wl AEPS, pentru c& aces reseazi in primul rand, vizeazi. masura dezvoltare de la nastere pani la 3 ani, © Confinwt. El cuprinde 6 domenii comportamentale sianume : 1. motric fin; 2. motric general ; 3, adaptativ : 4. cognitiv ; 5. socio-comunicational ; 6. social. In cadrul fiecirui domenin comportamental, itemii sunt prezenfi intr-o amumita succesine ierarhicd si, totodat, sunt gra- pafi in jural unei deprinderi, Ei sunt formulati la ana a Iil-a (de exemplu: ,,Cand este intins pe spate, copilul poate intoatce capul spre dreapta”). Admit . Testul a fost construit pentru a fi ai cadrele didactice si terapeutii re Iucreaza direct cu copilul. Interesant este faptul cA Raportul famil i ce corespund tuturor celor comportamentale (pentru domeniul motric ei fiind, de asemenea, insofiti de ilustrafii) or la itemif testului, acestia pot fi evaluafi prin 8 modalitafi: a) in ‘baza observafiei; b) prin testare direct; c) in baza raportului. Scorurile posibile sunt succes (2 p) ; performanfa inconsistent (Ip); esec (0 p} Se totalizeazd apoi punctele pentru fiecare domenin comportamental, finalizindu-se cu calcularea unei valori procentuale. In ceea ce priveste Raportul familiei, rispunsurile fa itemi pot fi: Y (da), S (uneori) si N (mm inca). face parte din categoria r taportate la criterin, de aceea nu se pune problema etalondrii eCaracieristic’ psihometrice. Ta cadral mamnalului sunt prezentate concluziile a dowd studi referitoare la fidelitate: 1. valoarea fidelitifii interevalualori (avand in vedere scorul total al unui mumir de 122 de copii) a fost de .966; 2, valoarea fidelitdfii test-retest (studiu facut pe un grup de 58 de copii) a fost de minimum .77 {pentru domeniul social) si de maximum .95.. (pentru ane inte. a perioadel ae 3 {domeniul motric general). Manualul prezinta, de asemenea, informafii referitoare la dow tipuri de validitate : 1. validitate concurenté: — comparand scorurile a 155 de copii ia testul AEPS cu performantele la Scalele de dezvoltare Gesell s-a obfinut o valoare a corelatiei de .51; — comparand scorurile ia testul APS si performantele la Scalele Bayley ale dezvolt&rii copilului s-au obfinut valori ridi- cate ale coeficientului de corelafie (.93 cu varsta mental Bayley si 88 cu varsta motrici Bayley) ; 2. validitatea de confinué: a} in urma analizei protocoaielor a 155 de copii s-a evidentiat o inalt& valoare a acestui tip de validitate ; )) urmarindu-se succesiunea ierarhica a itemilor testului, in urma examinarli scorurilor a 77 de copii ce nu prezen- tan dizabilit&ti, s-a constatat ca itemii au fost intr-adevar aranjati ierarhic in procent de 80-99 ; c) in urma consul- tari a 23 de practicieni privind elementele de continut ale testului, acestia au sustinut, in procent de 70, cd testul cuprinde cele mai importante comportamente urma- rite in méasurarea copiilor. Yn concluzie, testul prezinta valori adecvate pentru fidelitate si pentru validitate, mai ales pentru validitatea concurenta si validitatea de confinut (Cohen, G. L., Spenciner, J. °L.). 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezwoltdrii copiludut — ID* « Scuyt istoric. Testul apazfine autoarei Nancy Bayley si-el a fost publicat prima data in 1969, impundndu-se repede in practica psihodiagnostica ca-unul dintre cele mai preferate si cele mai eficiente mijloace de masurare * Bayley Seales of Infant Development — IL | | a dezvolt&rii copiluiui mic. Destul de recent, in 1988, el a fost reviznit si actuelmente este cunoscut sub denumirea inifiald, la care se adauga cifra roman’ IL ‘e Obiective, Privit in ansamblu, acest test este destinat pentru masurarea dezvoltarii copiilor, in special in dova directii : una, cognitiva/mentala si, a doua, motorie Varianta inifialé viza copiii cu varsta intre 2 si 30 de hn Cea de-a doua vizeaz’ copiii cu varsta intre o lund si 42 de luni. Contin, Asa dupa cum arati si numele, ac: instrument. psihodiagnostic cuprinde mai multe scale sianume : Scala mentald, Scala motorie 5 Scala de evaluare a comportamentului. Fiecare scala in parte urmareste atin- gerea uior obiective specifice. Astfel, Scala mentald poate fi folosit pentru misurarea urmétoarelor_abilitaji: — acuitafi_ senzorial-perceptuale ; = achizitionarea constantei_obiectului ; @j— memorare, invatare si rezolvare de probleme: — vecalizare, comunicare verbala ; — evidenja timpurie a gandirli abstracte (abilitatea de a generaliza si clasifica) ; — habituarea ; — reprezentare mentalé ; —limbajul comple: —formarea conceptului matematic. Cealalt& scalé si anume, Scala motricd este folosita pentru masurarea abilititilor precum : — nivelul controlului corporal ; — coordonarea muscular’ ; — controlul motric fin al méinilor si degetelor ; = miscarea dinamici — praxis-ul dinamic ; — imitarea’ posturalCea de-a treia componenti, Scala de evaluare a com- amentului, ce cuprinde 30 de itemi, este destinati mésoare urmitoarele aspecte comportamentale : — atengia; — orientare: — reglarea emofionala — calitatea, motric’, Aceast seal este, de fapt, o scali de evaluare a conduitei ce se utilizeaz dup’ ce celelalte 2 scale an fost aplicate. Itemii testului sunt aranjafi in ordinea varstei de plasare a copilului, adic& la varsta la care 0% din copii testati rensesc la un anumit item dat. De aceea, pentru fiecare item este indicata varsta de plasare, precum gi mitele de varst intre care itemul este trecut de 5% 51.95% din copii ce au facut parte din lotul de standardi- zate. Privitor la partea materiali a testului, sunt folosite obiecte fn calitate de stimuli pentru copii, cum ar fi, de exempha: cuburi, oglind’, minge, carte, creion, clopofel, foarfece, ceas jucarie, masin3 jucirie etc « Administrare si scorare. Instructiunile de aplicare sunt prezentate clar in manual. Cu toate acestea este necesar ca examinatorul si fie bine familiarizat cu cerin- Je testului, cu particularitile lui de aplicare si, desigur, e de preferat ca el si aiba experient& acumulata in acti. ftatea de testare a copiilor mici. Timpul mediu necesar pentru aplicarea ambelor scale (mentali gi motrict) este de 45 de minute, Scala mentala singura necesitand aproximativ 30 de minute. Th ceea ce priveste instructiunile de aplicare, in manual se menfioneazi ca examinatorul si inceapi administrarea itemilor de la un nivel inferior varstei cronologice cu o luna. In cazul in care sunt indicii clare privind faptul c& subiectul prezint% probleme in dezvoltare, se poate incepe de la un nivel mult mai scdzut iafA de varsta cronologica a copilului. Examinatorul trebuie si determine varsta bazali si varsta plafon a copilului, Varsta bazala se determin’ dupi numirul itemilor succesivi la care reugeste copilul iar varsta plafon dup’ numirul de itemi succesivi a care copilil esneaz%. Deoarece nu sunt spe- cificate criterii foarte ferme, practica recomand’ Iuarea in considerare a unui numar de 10 itemi succesivi pentru determinarea ambelor tipuri de varsti. Modul de Scorare pentrn fiecare item este prezentat in cadrul manualului, Scorul brut objinut de copil este numarul de itemi pe care i-a trecut, incluzdnd tofi itemii ce sunt mai jos de nivelul bazal, indiferent dac& acestia au fost administrati san nu. Apoi, scoral brut este con- vertit, in baza tabelelor de norme, intr-un Index al dezvoltirii, De exemplu, pentru Scala mentali se obtine Indexul dezvoltirii mentale (MDI), care are valoarea mediei — 100 si a deviatiei standard~ 16. Valorile indexe- ni se intind intre 50 (minimum) si 150 (maximum), fri ca acestea sii fie considerate valori ale coeficientului de inteligenf3. Similar cu Indexul de dezvoltare mentali se calculeaza Indexul de dezvoltare psihomotorie obfinut pentru Scala motrica. « Slandardizare, Acest test este unul dintre cele mai reusite din punet de vedere tehnic, Excelenta Ini standardizare -a determinat pe M. J. Sattler (1988) si afirme cA acest instrument a atins ,,varful psihometriei” in domeniul psihodiagnozei copilului, Egantionul pentra etalonarea variantei. i cuprins 1 262 de copii, cu varsta intre 2 si 30 de luni, Pentru fiecare din cele 14 nivele de varstA au fost testati un numér de copii, variind intre 88 si 95. Copiii au fost selectati in functie de urmitoarele variabile: sex, rasi, reziden}ii rural sau urban’, nivelul de educatie al capului de familie. Norme separate sunt folosite pentru fiecare jumitate de luni a intervalului de varsté de la 2 la 7 ae6 luni si pentru figcare hind a intervalului de varstd de ia 6 la 30 de luni. In total, deci, sunt 32 de categorii 2. varstd pentr care s-au creat norme. Pentru fiecare grup de varsta, scorurile standard au initial intre lim: tele 55 si 145, fnsi valorile extreme au fost extrapolate pentru ca intreaga gami a scorurilor standard sa cuprind valori intre 50 si 150. an © Caracteristici psihometrice, F ip ha split” pentru fiecare din cele 14 grupe de varsti. (cs vorba de egantionul de standardizare} a atins ¥ 181 si .98. Evoavea standard a mdsurdrii a cuprins valori intre 42 si 69. Privitor la valéditate, manualul prezinta ovaloare a corelatiei de .57 intre Scala mentali si coeficientul de inteligenta pentru un numéar de 120 de copii cu varsta intre 94 si 30 de luni. De asemenea, testul a arate? corelatii puternice cu alte teste, cum este cazul testelor Wechsler, Diferite studi efectuate au evidentiat capacitatea predictivi a instrumentului, in special a Scalei mentale. Este vorba, mai ales, de scorurile scdzute care anticipeazi achizitii clabe pe linia dezvoltirii psiho-eom portamentale pentru perioada ulterioaré a copilariei (Vanderveer, B., Schweid, E., 1974; Rhodes, L., Bayley, Yow, B., 1983). re Pe ansamblu, testul este folosit mai ales pentru depis- tarea timpurie acopiilorce prezinta intarzieri in dezvoltare. 2.2.2.3. Carolina Curriculum pentru copiti foarte mici cu nevol speciale * _ Sourt istoric. Testul este destul de nou (1991) siel aparfine antorilor MN. Johnson-Martin, G. K. Jens, M. S. Attermeier, J. B. Hacker. * Carolina Curriculum ior Infants and ‘Toddlers with Speci ad 's and Toddlers with Special 8 | | { eObiective, El este destinat si misoare abilitajile rezultate in urma dezvoltirii copiilor mici, cu varsta intre © si 24 de luni, in vederea planificdrii si controlarii_pro- gramului de interventie corectiv-terapeutica asupra copilu- lai. Deci, spre deosebire de alte mijloace de testare, acest instrument. este direct legat de strategiile de interven tic, manualul cuprinzdnd sugestii valoroase ce pot fi folosite de catre practicieni. © Confinut, Testul, care mai este cunoscut si sub nomele Assessment Log, cuprinde 24 de arii ale dezvol- tani, cate, la randul lor, sunt incluse in 6 domenii ale zvoltarii: 1. cunoastere; 2. comunicare; 3. adaptare relafionarea sociali; 5. deprinderi motorii generale 6, deprinderi motorii fine. Ttemii sunt prezentafi intr-o succesiune logic’ in acord cu logica formérii deprinderiior. Ca o not& specifica pentru acest test este faptul cd, pentru multi dintre itemii ai, sunt prezentate adaptari in’ vederea utilizdrii lor peatrn testarea copiilor ce prezinta diferite dizabilitati {vizuale, auditive, motorii) Una dintre cele mai importante caracteristici ale testulni const in faptul ca el mentine o direct’ legaturd intre operafiile de mésurare gi actiunile de invatare. In functie de rezultatele masurarii, se apeleazd (este vorba in special de cadre didactice sau de terapeuti) la diferite forme de activitate sugerate de manual. « Administrare sé scorare. Manwalul recomanda uti- Yizarea unui mod mai mult informal de recoltare a infor- mafiei, cu conditia insé ca examinatorul s& cunvascé, foarte bine confinutul itemilor. Astfel se incepe cu obser- ‘area interacfiunilor parinti-copii timp de 15-20 de minute si apoi se aplic’ testul, fie de cdtre parinfi, fie de cAtre examinator. in plus, se solicit’ si un raport al parin tilor privind diferite aspecte ale comportamentului copilt: lui. Testarea se poate relua Ja intervale diferite pentru a Se constata progresul realizat.In ceea ce priveste scorarea itemilor, sunt trei variante, respectiv :, succes (+), egec (—) sau succes partial (de. inderi in formare) (+-/—) « Standardizare, Acest test este in primul raportat Ja criteriu. De asemenea, el este reportat ls norme, desi acestea nu au rezultat din administrarea efectiva a testului pe un egantion reprezentativ, ci d analiza unor surse bibliografice. Dsihometvice. Manualul nu ofer’ infor- mofii referitoare la fidelitate, Se pare ci o fidelitate # form’ alternanta ar #i de un mare folos pentru practicie (Cohen, G. L., Spenciner, J. L., 1994). fn ceea ce veste validitatea, editia a dowa nu oferd date. In schimb, 1ul cuptinde informatii generale privind validitatea inut a edifiei anterioare. Acestea au fost recoltate in baza unui chestionar aplicat pe cei care au lucrat efectiv cu copii, sarcina principal fiind aceea de a aprecia utilitatea curriculam-ului, Aprecierile au fost pozitive, uncle rezerve find totusi exprimate in legitura cu utilitates instramentului pentru copiii cu dizabilitati severe si profunde, 22.24, Profilul de decvoliare al intervenjiet timpurii* © Scurt istoric. Testul apartinand unui grup de autori (J. 8. Rogers, M. C. Donovan, B. D. D'Eugenio, L. S Brown, WE. Lynch, S. M, Moersch, §. D. Schafer} a fost publicat in anul 1981. * Obicctive. Acest test’ a fost construit cu intentia de a asista alcituirea si planificarea programelor de Incra cu copii ce au virsta intre 0 si 36 de luni, * Early Intervention Developmental Profile. © Confinut. Si in cadrul acestui test vom regi: cele gase domenii comportamentale si anume: a) per- ceptual-fin moitric; b) cunoastere; c} social-emotional ; d) autoingrijirea ; e) motric general. Scala b (cunoastere} este bazata pe constructele piagetiene. fn afara testului, mai exist’ un manual, intitulat ,MAsurare si aplicatii” (Rogers, J. S., D'Eugenio, D. B., 1981), precum gio bro- sur intitulata ,,Activit3{i stimnlative” (Brown, J. S.. Donovan, C. M., 1981) © Administrave si scorare, Este recomandabil, dupa cum se specifica in manual, s ipe mai multe persoane in aplicarea testului, din care si nu lipseasca, desigur, cei ce Increazi direct cu copiii, cum ar fi cazul cadrelor Aidactice gi terapeutilor. Testud propriu-zis nu este altceva decat 0 listé de control (checklist), fiecare item putand fi scorat_astfel : reusit (P}, egec (F), deprinderi in formare (PF), omisiune (0). Dupd aplicarea testului, scorurile brute sunt totalizate si, in baza lor, se alcdtuieste pentru copil un profil grafic. © Standardizare. Testul face parte din categoria instramentelor raportate la criteriu, el nefiind etalonat, Exist, totusi, norme ‘de varst& ce trebuie folosite ins& cu precautie. Lipsa standardizirii slabeste foarte’ mult valoarea psihometricd a instramentului. e Cavacteristici psihometrice. Autorii ofer’ informafii in legitura cu dowd studii efectuate, vizind fiecare alt tip de fidelitate : 1. fidelitate interevaluatori (acordul acestora se intinde pe o gam& ce cuprinde valori intre 80% si 97%) ; 2. fidelitate test-retest (corelatiile au valori intre .98 si .98.) De asemenea, autorii prezinti un studiu privind validitatea de construct. Pentru construirea testu- Ini, ef au ales doua cdi: una, conform circia un item era refinut daci el aptrea in cel pufin alte dowi scale recu- noscute gi alta, conform careia un item nou trebuia si fie fundamentat pe o teorie modern’ a dezvoltai ere. 117 Es2.2.25, Profilul achicifiilor tnvd{arii timpurit * © Scurt istoric, Testul este publicat in anul 1978 gi aparfine autorilor E. M. Glover, L. J. Preminger, R. A. Sandford. . * Obiective, El este destinat copiilor cu varsta intre 0 si 36 de luni, in vederea testirii deprinderilor si, in functie de rezultate, planificarii activitafilor cu caracter corectiv-constructiv. Testul-este foarte aseman&tor cu cel prezentat anterior. e Confinut. Si aici vom regasi cele sase domenii comportamentale: 1. motric general; 2. motric fin; 3. cognitiv ;4, limbaj; 5. adaptativ; 6. social-emotional. © Administrare si scorare. Spe deosebire de alte instramente de acest tip, testul este foarte ugor de aplicat si de scorat. Autorii mentioneaza ci el trebuie si fie apli cat in primul rand de etre cei ce vor Iucra cu copii. in aplicarea testului, pentru a optimiza raspunsul copilului este bine si se manifeste grija sporita pentru selectarea materialelor si procedurilor de administrare, De alttel, caietul de inregistrare a rispunsurilor cuprinde atat pro- cedurile pentru fiecare item, cAt si criteriile in functie de care se pot acorda credite pentru raspunsurile copiilor. La fiecare item, réspunsul poate fi marcat cu plus, da se constati prezenta acestuia. Scorurile totale, viznd toate domeniile comportamentale sunt folosite pentru alc’ituirea unui profil. © Standardizare, In primul rand, testul face parte din categoria testelor raportate 1a criteriu, Spre deosebire insi de alte instramente similare, el este raportat si la norme, acestea nefiind ins& construite ca urmare a administrarii testului pe un esantion reprezentativ, ci ele sunt * Barly Léarning Accomplishinent Profile (Early LAP). deduse din diferite surse bibliografice mentionate, de altfel, de catre autori, 2.2.2.6. Profitul Hawaii al invdj ifarii timpurit* © Scurt istoric. Testul este publicat in 1988 de catre ua grup de autori si anume: S. Furuno, A. K. O'Reilly, Hosaka, J. T. Inatsuka, B. Zeisloft-Falbey, T. Allman. . # Obiective. El este destinat copiilor cu varsta intre 0 i 36 de luni, urmarind ca scopuri principale planifica- tea programulni de lucru cx copiii si controlul progresuiui realizat. © Confinui. Intreg ,,echipamentu!” testului cuprinde : o list de control (HELP checklist), grafice (HELP charts) care sunt dé fapt foi pentru alcdtuirea profilului, un manual intitulat HELP... at home” (Parks, S., 1988), care cuprinde sugestii referitoare la activitafile ce pot fi utilizate de citre cei care lucreazd cu copii in vederea forma- ri unor deprinderi (parinfi sau alte persoane ce ii au in gvij2). Lista de control (HELP checklist) acopera un numar mare de deprindefi, carefac parte, la randul lor, din sase domenii comportamentale: 1. cognitiv, 2. limbaj ; 3. motric general ; 4. motric fin ;5. social-emotional ;6. adaptativ (auto-ajutor). Un element important al acestui test fl constituie faptul ci fiecare dintre depuindeti i trimiteri la fisele de activitate din cadral manualului »HELP... at home’ ¢ Administrare $i scorare, Manualul su: mai mare si mai utili cantitate de informafii referitoar: * Hawaii Early Learning Profile: (HELP). 83.Ja copil poate fi recoltat mai usor folosind ca surse obser vatia direct a copilului, jocul si intervievarea parintilor. in ceea ce priveste aplicarea listei de control, itemii pot fi scorafi astfel : cu plus (-+), daca se constatd prezenta deprinderii; cu R, daci deprinderea este comunicaté si confirmati de catre parinfi; cu minus (—), dacd deprinderea nu a fost observati sau comunicatS; cu E, dac& sunt semne ci deprinderea este in curs de formare. In functie de rezultate, se construieste profilul copilului, folosindn-se_graficele HELP. ¢ Standardizare. Manualul cuprinde pufine infor- mati referitoare la etaloane. Testul este raportat la criteriu si, de asemenea este raportat la norme (este vorba de normele pentru nivelele de varst3) © Caracieristici psihomelrice. Deoarece nu sunt oferite informafii privind fidelitatea si validitatea, utilizarea acestui instrument trebuie si se faci cu mult precautie (Cohen, G. L.,. Spenciner, J. L., 1994). 2.2.9.7. Inventarul Minnesota de dezoliare a copilu- dui * ‘« Scurt istoric. Testul a fost publicat, in 1980, de R. H, Ireton si J. E. Thwing. « Obiective. El este destinat copiilor cu varsta intre 1 si 16 luni, in vederea masuririi dezvolt&rii lor psiho- comportamentale. ‘«Confinut, De fapt, inventarul Minnesota este un chestionar ce vizeazi 5 arii ale dezvoltarii si anume : 1, general motorie ; 2. motorie find ; 3. limbajul ; 4. infelegerea ; 5. personal-social te * Minnesota Infant Dévelopment Inventory (MIDI). 84 Chestionarul este previzut si cu o sectiune-comenta- 3, in cadrul careia, cel ce raspunde (de regulé, mama), descrie copilul si prezinti anumite griji si preocupari privind dezvoltarea acestuia. © Administrare si scorare. Asa cum sa precizat deja, la intrebirile chestionarului rispunde mama. Se pleac& de la ideea c&, in felul acesta, creste gradul de consti- entizare a problemelor de deavoltare pe care le prezint% copilul su. Desigur, daci aplicarea chestionarului face parte dintraun program mai amplu de masurare a dezvoltirii, completarea ini poate fi ficut& de citre specialistii practicieni. In ceea ce priveste scorarea, aceasta se face calculand procentajul itemilor la care rispunsul este pozitiv. Acest procent este raportat apoi Ja un tabel care cuprinde numi- ral de itemi ce plaseazi copilul cu 30% sub varsta Ini cronologica sau cu 30% deasupra acestei varste. In cazul in care copilul se plaseazi, in procent de 20, sub nivelul varstei cronologice, atunci el poate fi considerat ca find intarziat in dezvoitare * Standardizare, Testul nu a fost standardizat. De fapt, itemii sii sunt proveniji din cercetirile efectuate referitoare Ja un alt test ce apartine autorilor si anume, Inventarul Minnesota pentru dezvoltarea copilului (vezi subcapitolul urmator}. © Caracteristici psihometrice. Nu sunt oferite date referitoare la fidelitate iar, in ceea ce priveste validitaiea, datele de cercetare, oferite de R. H. Ireton, evidentiaz’ faptul c& testul dovedeste senzitivitate (85%) in identifi- catea intarzierilor in dezvoltarea copilului si specificitate (77%) in identificarea dezvolt&rii normale. 8522.28. Scalele ordinale ale dezvoltdrii psihologice* « Scuirt istoric. Aceste scale av fost alcdtuite de cit C. 1. Uzgiris si M. J. Hunt (1989). Ulterior, ele su ctmoscute sub denumirea prescurtaté ,Scalele ordinale”” (Ordinal Scales). De fapt, prima variant& a acestui instr ment a aparut in 1975, sub denumirea ,,Infant Psycholo- gical Development Scales” (Scalele de dezvoliare pstho- Jogic& a copilului mic) si aparfingnd acelorasi autori : I. ( Ungiris si J. M. Hunt. Mai tarziu, mai exact in 1980, testul este adaptat de catre J. C. Dunst, care conside: cA scalele sunt folositoare pentru ,,identificares tipuril particulare de expetienté care ar fi in cea mai mare misuri favorabile pentru dezvoltarea in plan cognitiv’”. ¢ Obiective. Autori au asc un instrument diagnostic aplicabil pe copii cu varsta intre 2 sfipt mini si.2 ani, pornind de la conceptia lui Piaget privind dezvoltarea psihointelectuala. Dupi cum probabil este cunosent, Jean Piaget diferentiazi mai multe stadii cognitive ale dezvoltarii si anume :-a) stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani); b) stadiul gandirii preopera- tionale (2-6/7 ani); stadiul operatiilor concrete (6/7— 1/12 ani) ; stadiul operatiilor formale (11/12—14 ani) fn acord cu autorul, copiti pot si difere mai mult, sau m: putin in ceea ce priveste varsta_cronologic Ja care ei nintr&” intr-un anumit stadiu al dezvoltarii, ins& ordin stadiilor este aceeasi pentru tofi (Piaget. J., 1965). © alt& idee important a Ini J. Piaget, care a fost preluaté de catre cei ce au construit Scalele ordinale este aceea ci dezvoltarea neuronal’ si motrici timpurie afecteazi dezvoltarea cognitiva ulterioar’. Experiengele timpurii ale copilului sunt critice pe misura ce el trece * Ordinal Seales of Psychological Development. 88 de la un stadiu la altul. De’ aceea, scalele intenfioneaci 54 masoare abilitatile specifice care apar in primul stadiu piagetian al dezvoltirit psihointelectuale, respectiv, stadiul inteligenfei _senzorio-motorii 9 Confinut, In total sunt 6 scale, fiecare dintre ele varid menirea de a misura anumite abilitiji specifice re apar in stadiul inteligentei senzorio-motorii. Concret, este scale sunt urméatoarele : Urmirirea vizuali si permanenga obiectuln Dezvoltarea wior mijloace-scopuri Imitatia vocala si gestuala Dezvoltarea cauzalitatii operationale Construirea relatiilor obiectului in spagin; Dezvoltaréa schiemelor pentru relationarea cu obi- RB 6, Fiecare scald, la rindul ei, cuprinde intre 5 si 15 pasi ordinali sepatafi, adic itemii sunt prezentati intr-o ordine secvenfionali. a dezvoltarii. Spre deosebire de alte teste traditionale, aceste scale Se caracterizeaz’ mai ales prin: a) ele sunt ordinale bi achizitionarea unui nivel inijial al deprinderilor «si abilitiilor este considerata a fi esenfiala pentru nivelele succesive ulterioare ale achizijionarii (Cohen, G: L., Spenciner, J. L., 1994) eAdministrare si scorare. Manualul prevede un grad destul de ridicat al flexibilitafii in utilizarea procedurilor de administrare si a materialelor necesare. Deoarece scopul principal urmérit este de a masura per- formanta optim’ a copilului in fiecare din cele 6 ramuri ale dezvoltarii senzoriomotorii, examinatorul are liber- tatea de a utiliza materiale si situafii cat mai variate pentru a obfine rispunsurile copilului, temul de scorare nu prezint& prea mari dificult’iti Mai intdi, pentru fiecare dinvcele 6 scale se celine cel mai ,,inalt” item trecut de catre subiect. Acest item repre-ul maxim atins de acesta pe coi voltérti cognitive. Se obfin 6 scoruri care p tate intr-un profil, i se poate ajung: voltarit (estimated developmental age — EDA}. In afera ii propriu-zise, se analizeaz sectiei observafionale d Din din aceasté cauzi, acest instrument aparut tot felul jardizare. cirice. Incd din 1976 Uzgit studiu pe un lot de 84 de copii, ajungand cluzii incurajatoaré pentra utiliz te interobservatori foarte bunk {media ienfd test-retest; c) corelafii foarte alori intre .86 si .94). Desi Uzgi instrumental creat mu are valoare predictiva, datorit{ cbiectivelor specifice urmérite, alti cat s% vadi ce relatii exist’ intre scorurile ea ulterioari a coeficientului de inteli- wzia principali.a fost aceea cA valoa- e foarte scimutS pind copii ajung la (Kahn, J. V., 1983 ; Wac a precizat fapt tea corelat: virsta de 18 luni BIBLIOGRAFIE 1, Bagley, N., Bayley Scales of Infant Development, San Anto- nio, TX: ‘The ‘Psychological Corporation, 1969. 2, Bayley, N., Bayley Scales of Infant Development — II, San Antonio, TX: The Psychological Corporation, 1993. 3. Bricker, D., Assessment, evaluation and programming system ‘for infants and children, vol. 2, Baltimore: Paul H. Brookes, 1993, 4, Bricker, D., Assessment, evaluation and programming (AEPS) for infants anid children, vol. 1, AEDS imeasure- on: birth to three years, Baltimore: Paul H. Brookes, 1992. 5. Brown, S. L., Donovan, C. M., Stimulation activities, Ann Arbor, MI: University of Michigan Press, 1981. 6. Cohen, G. L., Speneiner, J. L., Assessment of Foung Chil- dren, ‘Longman, New York and London, 1994, Dunst, €.., A clinical and educational manual for use with the Uzgiris and Hunt Scales of infant psychological deve lopment, Austin, TX: Pro-Ed., 1980. 8. Furuno, $., O'Reilly, Ke A., Hosaka, C. M., Inateuka, T. ., Zeisloit-Falhey, B., Allman, T., Hawaii early learsing profile (HELP), Palo Alto, CA: VORT, 1988, 9. Glover, MH. E., Preminger, J. L., Sandiord, A. R., Early learning accomplishment profile jor young children’ (Early LAP), Lewisville, NC: Kaplan Press, 1978. 40, Ireton, R.A. Thwing, E, J., Minnesota infant _develop- ment inventory, Minneapolis, MN : Behavior Science Systems, 1980. 11, Johnson-Martin, N. M., Jens, K. G., Attenmeier, S. M., Haeker, B. J., "The Carolina curriculum for infants and toddlers with Special needs (2nd ed.), Baltimore: Paul B. Brookes, 1991. Kahn, J. V., Senzoriomotor period and adaptive behavior development of severely and profoundly mentally retarded children, in American’ Journal of Mental Deficiency, 88, 69-75, 1983. Parks, 8. (Ed.), HELP... at home, Palo Alto, CA: VORT,, 198 14, Piaget, J., Psihologia intehigenfei, Ed. $tiintific’, Bucuresti, 1965. 15, Rhodes, N., Bayley, N., Yow, B., Manwal supplement : Bayley Scales -of infant Development, San Antonio, TX: ‘The Psychological Corporation, 1983. 16, Rogers, S. J., DEugenio, D. B., Assessment and applica tion, Ann Arbor, ME: University of Michigan Press, 1981. 17. Rogers, S. J., Donovan, C. M., D’Eugenio. D. B., Brown, S.L., Lyneh, E. W., Moerseh, M.S., Schafer, D. S.. ly indereention developmental ‘profile, Ann Arbor, ‘MI University of Michigan Press, “1981. 8918. Sattler, J. M., Assessment of Children (3rd ed.), San Diego, CA: Jerome M. Sattler, Publisher, 1988. 19. agivis, T. Co, Hunt, J. Mo, Assessinent in infancy, Urbans, {1: University of Wilinois Press, 1975 20. Dagivis, T Ca, Organization of senzoriomotor intelligence, i Me Lewis] (58.),, Origins of fntliigence : Infancy and carly childhood, New York: Plenum Press, 1976. o iagiris, 1. C., Hunt, 3. M., Assessment in infancy: Ord 21. Dg, Tos auiiopical development, rbana, IL: Uni versity of Illinois Press, 1989. 22, Vanderveer, B., Sehweid, E., Infant assessement: stability of mental functioning in young retarded children, in Amer: ee 23, Wachs, T. D., Relation of infants performance on Ping Rats iocen twelve and twenty-four months and thei Stanford-Binet performance ai thirty-one months, in Child Development, 46, 929-935, 1979. 2.2.3, Mijloace de masurare a dezvoltérii copillor preseolari sia ;eolarilor miei 22.3.1, Inventarul dexvoltarti copilulut* « Scurt istoric. Testul apartine Ini R. H. Ireton este publicat destul de recent (1992) «Obicctive. El este destinat copiilor prescolari mai mari, respectiv celor care au varsta intre 15 si 72, de lu Poate fi folosit, impreun& cu alte instrumente, in cadre! procesului de masurare a acestei categorii de copii © Confinué. De fapt, acesta este un chestionar ca urmeaza sd fie completat de cdtre parinfi privind dezve tarea copilului in 8 ari comportamentale: 1. soci "= Child Development Inventory (DD). 90 2. auto-ajutor ; 3. motric general ; 4. motric tin ; 5. limbaj esiv ; 6, infelegerea limbajului; 7. litere ; 8. numere. Chestionarul mai cuprinde intrebari referitoare la séna- tatea copilului gi la comportamentul siu vizual si au- aitiv Adminisivare si scorare. Modul de'a réspunde la acest chestionar este foarte simplu. Parinfii rispund, prin 1Da” sau ,,Nu” (pe o foaie de raspuns) la afirmatiile Ain brogura’ testului privind diferite tipuri de comport ente ale copilului, Foarte important este deci ca parin- tele sa fie c&t mai obiectiy in raspunsuri gi si-si ami teascd cit mai exact dacd a observat sau nu un anumi comportament. Scorurile brute (numdrul de raspunsuri pozitive) sunt totalizate pentru fiecare din cele 9 scale apoi ele sunt consemnate intr-o foaie de profil. Testul dispune, pentru fiecare din cele dona sexe, de profile si nome diferite. Foaia cu profilul copilului este comparat’ cu profilul esantionului de normare. Pot rezulta trei situa- #8: 1. scorurile copilului sunt corespunzatoare nivelului u de varst; 2, scorurile sunt cu 25% sub nivelul de ti; 3. scorurile sunt cu 30% sub nivelul de varsta In cazul al doilea, care inseamna — 1,5 deviafii standard, este vorba de copii ,,marginali”, iar in cazul al treilea 2 deviajii standard), de copiii ,moderat intarziz dezvoltare. ° Standardizare. In manual se specific’, indirect, faptul cA egantionarea si etalonarea acestui chestion: 4 anumite limite. Astfel, reprezentativitatea egai ini este foarte modestd, el cuprinzand un num: de 568 de copii (respectiv, 281 de baiefi si 287 de fete ca varsta intre 1 an gi 6 ani si 3 luni, tofi fiind din South Ssint Paul, Minnesota gi 95% din ei fiind caucazieni De asemenea, in ceea cépriveste nivelul socio-e% yiringilor copilului, media anilor de scolar ni pentra mame si 13,5 ani pentru tati ( i ionalistic psihometrice. Manualul evidenjiaza 6 buna cansisienfd interné a chestionarului, valori mai mati ale coeficientilor de fideltiaie find objinute per varstele mai mici, respectiv, intre 1 si 4,5 ani (pentru toate scalele, valori intre .70 si .89). Referitor la valid fale, autoral mentioneazd ca s-a recurs la mai multe sur pentm determinarea validitdfii de confinut si anume : referirile bibliografice privind dezvoltarea copilului, t: psihologice, ghiduri de selecfie a copiilor pentru educatie speciali destinate copiliriei timpurii. De 2semenea, este mentionat un studia efectuat pe un numar de copii de pnifa (6 si 6 ani) din cadral egantionulai pentru standardizare. Pentru acestia au fost comparate rezultatele la chestionar cu cele de la testele de citire si de mate matic’. S-au obtinut urmitoarele corelatii : .69 cu scala dezvoltirii generale; .56 cu scala pentru litere; « scala pentru numere, © Caraci jarul diagnostic al lui Brigance peniru oltarea timpurie — revizwit * # Scurt istoric. Acest inventar este publicat in anul 1991 de c&tre Albert H. Brigance. Varianta anterioara, care a fost supusd revizuirii, fusese publicaté in 1979. © Obiective. Aga cum apare din titlu, inventarul pretinde a avea clar funcfii diagnostice, desi in realitate nu este chiar asa, in sensul c& nu este folosit pentru orientarea copilului c&tre serviciile specializate pentru interven- fia timpurie sau educagia special (Cohen, G. L., Sper * Brigance® Diagnos Revised. i¢ Inventory of Early Development — 92 ner, J. L., 1994). Spre deosebire de alte teste, acesta este raportat la criteriu si este destinat pentru misurarea copiilor cu varsta intre 0 si 7 ani ¢Confinué. Testul cuprinde itemi referitor la 11 domenii comportamentale, cum ar fi: general motric, fin motric, adaptativ (auto-ajutor), vorbire si limbaj, cunostinge generale si infelegere, social-emotional, corec- titndinea cititului, simple interpretiti si explicatii, mate- maticd. Pentru aria comportamentali social-emotional, testul este prevaizut si cu un subset de deprinderi de joc. © Administrare si scorare. Inventarul nu ridict nici un fel de probleme de dificultate in ceea ce priveste aplicarea si scorarea, Pentru fiecare subject, rezultatele sunt consemnate intr-un caiet special de fnregistrare (individual record book). Acesta poate fi folosit pentru efec- tuarea unor masuri succesive de-a lungul unei perioade de timp. « Standardizare. Pe lang’ faptul c& acest instrument este raportgt 1a criteriu, el este, de asemenea, prevazut cu norme (etalon). Spre deosebire insi de alte instrumente diagnostice, normele nu au fost stabilite in urma aplicdtii , efective pe un egantion de subiecfi, ci ele au fost conturate in, baza literaturii, care este, de altfel, anexat in cadrul manualului examinatorului. © Caracteristict psthometrice. In cadrul manualului nu sunt oferite informafii nici in cea ce priveste fidelitatea, nici in ceea ce priveste validifatea. Daci adiugim si faptul ca etalonul se bazeazé doar pe unele referinfe pibliografice, ajungem la concluzia cX acest instrument prezinti mari carenfe de ordin metodologic, utilizatorii trebuind sa manifeste mult precautic, 98.22.3.3. Profilul achizifitlor inedfarii « Scurt istoric. Testul a fost publicat, in anul 1981, de catre R. A. Sanford si G. J. Zeman. ‘e Obiective. El face parte din categoria testelor raportate Ja criteria si este destinat copiilor cu varsta intre 36 si 72 de luni (3—6 ani), cu scopul de a sprijini programul de dezvoltare a acestora. « Confinut, Regasim si in cadrul acestui instrument cele 6 arii ale dezvoltarii psiho-comportamentale, la care se mai adaugi una (pre-scrisul}. Deci, in total, 7 arii comportamentale si anume: 1. general _motric; 2. fin motric; 3. pre-scrisul; 4. cunoastere; 5. limbajul; 6 adaptare ; 7. personal-social. e Adminisivare si scorare. Autorii recomanda ca acest instrument sa fie aplicat de ctre cel ce Tucreazi direct cu copilul si anume, fie cadrul didactic, fie alt specialist, cum ar fi cazul terapeutului, La itemii testului se rispunde cu plus (prezent comportamentul) sau minus (absent comportamentul), rispunsurile fiind consemnate intr-un caiefel special. De asemenea, in baza rispunsurilor, se completeazi foaia de profil a subiectului, Itemii la care raspunsul este pozitiv sunt corclafi si, in felul acesta, se distinge foarte usor ariile comportamentale ce necesita interventie special pentru recuperare. @ Standardizave. Aga dupi cum s-a mentionat deja, testul este raportat la criteriu si Ja norme. Tn legitura cu acestea din urma ins4, trebuie mentionat faptul ca cle au fost create in baza unor referinge bibliografice Caracteristici psihometvice. Nu este mentionat un fel de informatie privitoare la fidefitaie sau validitate, & nici * Learning Accomplishment Profile (LAP). ot | ceea ce inseamna c%, pe de o parte, valoarea psihometri a testului este foarte modest si, pe de alti parte, utilizarea lui in practicd trebuie s se faci cu mult precautie, 2.2.3.4. Sistemul de planificare a servictilor pentre copiltéria timpurie* « Scurt istoric. Asa dup’ cum arata si titlul, nu avem de-a face doar cu un singur instrument de testare, ci cu un sistem de lucru mai complex, propus, in 1990, de citre J. S$. Bagnato si T. J. Neisworth. © Obiective. Acest sistem de lucru este destinat copiilor cu varsta intre 2 si 6 ani si urméreste, in princi- piu, masurarea inifialé a copiilor in vederea stabilirii unui program de dezvoliare si a serviciilor necesare si apoi masurarea progresului realizat de ctre copii. ©Confinut. Aplicarea sistemului _presupune par- curgerea a 3 etape si anume (Cohen, G. L., Spenciner, J. L., 1994) : 1. parintii si practicienii evalueazd dezvoltarea copilului in 19 arii comportamentale, folosind ca instrumente, observafia, interviul. san testarea, Eva- luarile facute sunt apoi transferate iitr-un grafic numit »Team SPECS”; 2. Evaluatotii sunt asistafi in vederea ajungerii la un consens referitor la nevoile de dezvoitare a copilului, pentru a definitiva un plan de furni: servicii educafionale specifice ; 3. Aplicarea programului SPECS, cu specificarea scopului si intensit&tii interv fiilor in 10 diferite arii optionale si masurarea progresului realizat de copil are a unor * System to Plan Early Childhood Serviees (SPECS). 95Administrare $i scorare, Sistemul presupune co- participarea mai multor evaluatori, ce formeazi un grup (team), fiecare evaluand copilul privitor la cele 19 ar ortamentale in baza unei scale Lickert ce are la emitati 1 (,,cel mai scdaut") si 5 (,,tipic”). Evaluarile individuale sunt transferate intr-un profil ce oferi o buna imagine vizualé privind statutul dezvoltirii copilului Evaluatorii au, de asemenea, Ja dispozitie un spatiu pentru a face comentarii in legitura cu urmitoarele arii comportamentale: comunicarea, senzorio-motricitatea, fizic (starea de sinatate), autoreglarea, cunoasterea, rela- fia cu mediul. Numerele de pe foaia de profil an urmatoarea semnificatie: 5 = tipie; 4 = prezinta risc; 3 ugor rise; 2 = moderat ; 1 = sever. Este vorba de limitele functionarii ins, deoarece termenii de functionare usoara, moderat’ si sever se refer in special la limitele functionarii cognitive din domeniul educatiei speciale, pot si apard frecvent confuzii gi interpretari eronate, « Siandardizare, SPECS nu este previzut cu norme, deci nu este etalonat. « Cavacteristici psihomeirice. Este prezentat un stu- diu_privind fidelitaiea test-retest efectuat pe educatoare si alte persoane paraprofesionale. Valoarea coeticientului de corelatie depigeste .70, in afara cAtorva excepfii i anume: .62 pentru educatoare privind autoaprecierea ; -60 pentru alte persoane privind vizul; .67 pentru alte persoane privind temperamentul. In ceea ce priveste validitatea, se ridicS mai intai problema validitafit de construct. Manualul subliniazi taptul cd, in masurarea copiilor, evaluatorii trebuie si utilizeze ,,sensul lor intern” privind ceea ce este tipic in dezvoltare pentru fiecare dimensiune. fn acest sens, manualul listeazd procentajele clasificarii corecte (,normal” sau ,bandicapat”) pentru 6 arii comportamentale (de la 66% pentru psiholog pan’ la 90% pentru educatoarea din invafimantul special 96. Pe de alta parte, studiile privind validitatea concurenta evidenfiaz’ nivelul inalt al compatibilitatii dintre rezultatele obfinute in baza SPECS si cele obfinute folosind alte instrumente care m&soara dimensiuni comportamentale identice sau similare. 2.2.3.5. Carolina Curriculum pentru prescolarii cu nevoi speciale * Scurt istoric. Acesta este un instrument de masu- sare creat relativ recent, 1990, de c&tre autorii care au publicat ,,The Carolina Curriculum for infants and toddlers with special needs” (vezi subcap. 22.2.) si anume: N. M. Johnson-Martin, S.M. Attermeier, B. J. Hacker eObiective, CCPSN wrmareste masurarea abilitai Jor curente ale copiilor prescolari, in vederea conturarii unui program de intervenfie educational. corectiv-con- structiva. Este vorba de copiii cu varsta de peste 2 ani Confinut. Instrumentul, numit ca gi cel destinat copiilor foarte mici (0—2 ani) Assessment Log, include, de asemenea, 24 arii ale dezvoltarii, incluse in 6 domenii comportamentale (cunoastere, comunicare, social-adaptativ, general motric, fin motric). Ceea ce este nou gi specific pentru acest instrument este legiitura stransa dintre masu- ile de invafare. Manualul include sugestii tare si activita si recomandari privind organizarea si gruparea copiilor prescolari in vederea asigurarii unei mai bune intelegeri ‘a copiilor cu anumite nevoi speciale, Important, de asemenea, este faptul cd manualul cuprinde diferite tipuri * Carolina Curriculum for Preschoolers with Special Needs (CCPSN). 70, 17 orde activitati specifice ce pot fi incorporate in sistemul de Iucru rutinier al cadrului didactic sau al terapeutului. «Administrare si scorare, La fel ca si in cazub CCITSN, informatia privind dezvoltarea copilului poate fi corelat in baza observarii conduitei copilului in mediul siu natal. Itemii pot fi scorati prin reusit/nereusit sau deprinderi in formare. Testarea poate fi reluata in vede~ rea evidentierii progresului realizat de c&tre copii @ Standardizave. Acesta este un test raportat le criteriu, de aceea nu este previizut cu norme. © Caracteristici| psihometrice. Manualul nu ofera nici un fel de informafie privitoare la fidelitate si validitate. 22.3.6, Testul Gesell pentru prescolari* © Scurt istoric. Testul face parte din grupul de teste tip Gesell si el a fost publicat in anul 1980 de catre J. Haines, B. L. Ames si C. Gillespie. # Objective. Fiind de fapt 0 adaptare a ,,Scalelor de dezvoltare Gesell”, acest instrument este destinat si misoare rata dezvoltirii copiilor eu varsta intre 2 $i 6 a ‘© Confinut, Mai intai este de semnalat teoria care a stat Ja baza crearii testului, conform clireia plasarea educational a copilului trebuie si.se facd mu automat dupa varsta cronologic3, ci dup’ nivelul curent de dezvoltare al acestuia. Deoarece nivelui de dezvollare si de fur- mare a deprinderilor poate fi sau nu in acord cu varsta cronologica, copilul nu va intra in_gradini{A pentru ca a implinit varsta, ci atunci cand va fi in posesia acelor deprinderi cei vor asigura adaptarea la cerintele specifice: ale activitatii pregcolare. * Gesell Preschool Test. 98 in privinta continutului propriu-zis, testul m 4 arii comportamentale gi anume; aria motricd, adap: rea, limbajul si relatii personal-social. © Administraye $i scovare, Testul trebuie aplicat cu foarte mult atentie gi, in primul rand, de eatre un practi- format special pentru aceasta. La fiecare item se rispunde optind, pentru una din alternativele : succes deplin”, ,,performanfa peste asteptarea varstei”, ,,indo- ielnic”, ,,egec total”. Scorarea se face in baza normelor ce se gisesc in manual. In urma scorarii se ajunge la st bilirea_,,varstei dezvoltarit”, care, aga cum s-a mai spus, poate fi sau nu in acord cu varsta cronologicé. a copilului « Siandardizare, Testul este prevazut cea ce inseamna cA el a fost etalonat, ins egantionul folosit, ce a cuprins $20 de biiefi si 320 de fete, prezin limite si anume : copiii apartin unei comunitfi din statul Connecticut, ceea ce inseamni ca el mu este reprezentativ. Caracteristici psthometrice. Manualul nu ofera informatii privind fidelitatea si validitatea. In concluzie, impune utilizarea cu mult& precaufie a acestui instru- nent, 2.2.3.7. Scalele de dezvoliare Gesell * aceste scale au H #Seurt istoric. Pentru prima dat introduse, in anul 1925, de cdtre Arnold Ge: fo ‘De atunci si pana in prezent insa, au fost facute mai multe revizi « Obiective. Instrumentul este folosit nu numai de re psihologi ci gi de alfi specialisti ce Iucreaza cu copiiiy ® Gesell Developmental Schedules.cu intenfia de a identifica pe cei ce prezintd un mare rise privind deteriorarea neurologic si retardarea ment Autoral mua avut niciodata in vedere faptul cA instru~ meniul creat poate fi considerat un test de inteligent Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de la nastere apd la 60 de luni (0-5 ani). © Conjinut. Scalele lui Gesell oferi o proceduri standardizat& ce poate fi folosita in vederea observarii si evaluatii achizifiilor copiilor mici privind dezvoltarea. lor in urmétoarele arii: dezvoltarea limbajului, comportament adaptativ, in plan general motric, in plan motric fin, comportamente privind relatia personal-social. in cea mai mare parte, cei 144 1temi cuprinsi in scali sunt pur observafionali, bazafi deci pe observarea direct. a comportamentului copilului inclus in_anumite situafii standard. Gesell are marele merit in a identifica situafii ce apar in med natural in cadrul clinicii sau ecasa si, pe de alt& parte, in a utiliza obiecte si sarcini cu mare fort de atractie pentru copii, mai ales pentra cei mici. Tata, ca exemplu, citiva itemi la care, de regul’, un copit de 40 de je pozitiv : a) comportament adaptativ : rat spre o bila ce se afl intr-un pahar ; — trage de o sfoara pentru a objine un sunet. b) comporiament motric general — ,,calitoreste” pe calea ferat, utilizand dowd maini ; — se lasi singur jos. ©) comportament matric fin: —apuc’ prompt o bili; ~ utilizeaz’ ,foarfecele” pentru a apuca o sfoari. d) limbajul —utilizeaz’ ,da-da” cu infeles; —rispunde la cuvantul ,nu-nu”, 100 ) personal-social —cedeazi juciria sau nui di drumul; = impinge brajele prin imbricminte. Gesell a conceput evolufia psihicd in copilarie ca o parcurgere de niveluri (pe care Je-a reprezentat printr-un arbore). La prinul nivel, biologicul si psihologicul nu se diferentiaz’, acesta este un nivel psihomotor. La nivelul 2 sunt evidente conduitele psihologice (de exemplu, conduita mentala) pe lang& conduitele biologice. La nivelul 3 se structureazi conduitele ce exprimd aptitu- dini «Administrare si scorare, Desi testele Ini Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descrieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile, autorul fiind convins de faptul c& dezvoltarea normalé este un proces de maturizare ce se desfigoari in mod secvenfional si predictibil, Knobloch, Stevens si Malone (1987) au propus utilizarea umei proceduri de calcul pentru obtinerea mai multor cocficienfi de dezvoliare. Se poate calcula cite um coeficient de dezvoltare pentru fiecare din cele 5 arii comportamentale si un coeficient global. Formula de caleul este urmatoarea aturitatit varsta cronologicd x 100 Ca si in cazul caicularii coeficientului de inteligenta, varsta cronologic’ se stabileste prin transformarea anilor in luni iar multiplicarea cu 100 se justific’ prin nevoia de a sctipa de zecimale. Varsta maturititii ins se bazeazi pe ,,imaginea clinic’ totala” a jaloanelor sau reperelor dezvoltarii pe care le-a trecut sa Ja care a eguat copilul in cadrul fiecdrei arii_ comportamentale. Desi nu sunt oferite criterii foarte precise, se pare ci varsta maturitafii pentru un copil este ,,warsta’” dezvol- tarli la care itemii sunt trecuti cu succes de catre copil in marea lor majoritate. Cu toate acestea, coeficientul 101de dezvoltare (QD) trebuie si fie ‘utilizat in principal numai ca instrument de cercetare (Gregory, J. R., 1996). # Siandardizare. La Vale aceasti scali a fost_stan- dardizat’ dupa ultima versiune a lucrarilor Ini A. Gesell : nThe first years of life” si Developmental diagnosis”. eCaracteristic’ psihometrice. Desi testul a avut o larga utilizare, el nu a fost seutit de critici serioase, deoarece a fost acordata prea putin’ atentie aspectelor legate de fidelitate si validitate. Cercetari mai recente efectuate pentru a verifica calitatile tehnice ale testului au oferit rezultate surprinzatoare, Astfel, Lichtenstein (1990), folosind un lot de 46 de copii a gasit 0 valoare a cocficientului de corelatie, procedura test-retest, de .78, cea ce inseamna mult mai putin decat valoatea de .90, considerata de whii autori a fi necesard pentru a se ina decizii asupra subiectilor (Nunnally, J. C., 1978; Salvia, J:, Ysseldyke, 5., 1991) . fn ultimul timp se constata faptul cd _psihologii practicieni din domeniul educafional manifesta tot mai multi precaufie in utilizarea scalelor Gesell pentru plasarea scolar a copiilor (Shepard, L! A., Grane, M. E., 1993). 2238, Alte teste folosite tn practica psihodiagnosticd de la not din fard ‘# Scala de dezvoltare psihomotorie in prima eopilarie Acest instrument a fost creat de citre Odette Brunet si Iréne Lézine, autoare care au tradus si adaptat in fran- ceza bateria lui Arnold Gesell. Bateria este alcatuita din cate 10 probe pentru fiecare etapii, din care 6 sunt con- 102, noe siderate ca teste ce pun copilul in condifii experimentale controlabile in prezenta unui material usor de procurat si de utilizat. Intrebarile incluse usureazd primul contact cu parinfii si dan posibilitatea de consemnare a condi- fiilor sociale si afective in care se dezvolt copilul. lata, spre exemplificare, cum apar cei 10 itemi pentru lunile 12 si 14 Juna a 12-0: P, — merge cand este tinut in maini; , — prinde un al treilea cub privind la cele doud pe care le fine deja; C,— aruncé un cub in ceas mit& zgomotul lingurii pe care 0 loveste de farfurie ; C,— repune cubul in locul lui pe plangeta ; 1 y= incepe si mazgileasca dupa’ demonstrafie, antrebari P, — in picioare (ridiéat), se coboarai pentru a ridica © juctrie: L, — spune trei c S, — 44 (obiectul) Ia ordin sau la indicafia prin gest ; winte ; Sw— repet& actele care au provocat luna 24: P, — da cu piciorul in minge, la ordin; C, —construieste un turn din gase cuburi; » Cy — incearcd si indoaie hartia deta; C, —imiti 0 trisiturd ; C, — pune cele trei piese pe planse L, —nuineste dowd sau arati 4 imagini. 103intrebari P, — ured si coboari singur scar: Ls — face fraze din mai multe cuvinte; L, —se numeste prin prenume; Si ~ ajut& la aranjarea lucrutilor sale. Testele Odette Brunet si Irene Lézine sunt foarte utile pirinfilor, nu numai pentru a ordona si directiona observatiile lor cu privire la copilul mic, dar si pentru c& servesc drept introducere in problematica primei varste destul de dificile din punctul de vedere al conduitei i instruirii, Intrebarile determina surprinderea gradului de influenfi al mediului. Autoarele consider’ ci foarte devreme are loc 0 corelatie intre coeficientul intelectual (QU) al parintilor gi coeficientul de dezvoltare (QD) al copiilor. Testele acestei baterii sunt grupate in 4 categorii avand fiecare 0 inifiali pentru notare, respectiv : P = controlul postural si motricitatea ; © =coordonarea oculo-motorie sau conduita de adaptare fafi de obiecte; L = limbajul ; S_ = telatiile sociale si personale. Gruparea acestora se face in functie de diferite etape ale dezvoltarii psihice timpurii dup% cum urmeaza (apnd U. Schiopu, 1976) : Pana la un an prezint& foarte mare interes controlul postural si motricitatea in general (P). Dup& un an si 104 jumitate acestea vor fi notate, dar vor prezenta mai pufin’ importanta decdt caracteristicile achizitiilor ver bale (L) si posibilitatile de manuire a obiectelor (0). Dupi un an scala cuprinde urmatoarele grupiri de itemi (vezi mai jos) : Lana | 15) 18 | an | | Examinarea se desfisoara cu ajutorul unor experi- mente si intrebari. Durata unei examiniri este fixata in jurul a 20 de minute la copiii cu varsta intre 4 —12 luni sila 30 de minute pentru cei cu varsta de Ja 12 luni la 4 ani. Profilurile obtinute in urma aplicarii bateriei permit sa se urmareasci ritmiul dezvoltarii psihice gi si se calcu- leze un coeficient de dezvoltare (QD). Acesta nu se calcu Jeaza decat incepand cu varsta de 4 luni. Probele de la nastere pani la 3 Iuni dau doar o indicatie general asupra bunului mers al dezvoltarii, fiind foarte necesar de altfel, examenul neurologic. Tncepand cu varsta de 4 luni, notarea se face in felul_urmétor : — 3 zile pentru item: 9 si 10 luni; —6 zile la 12 luni; — 9 zile la 15, 18, 21 si 24 de bmi; ~ 18 zile la 30 de luni; —o luna la 3 ani; —2 luni la 4 ani; ~2 luni la 5 ani, Pp ic} u Ss yeun wwe Hom wean reusiti la nivele 4, 5, 6, 7, 8,

Testarea Psihologica A Copilului Mic - NICOLAE MITROFAN PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Testarea Psihologica A Copilului Mic - NICOLAE MITROFAN PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like