MIHAESCU MIHAI BABULEA MINDRUTA EDUCATIE FINANCIARA Compendiu realizat conform PROGRAME! SCOLARE PENTRU DISCIPLINA. OPTION ALA EDUCATIE FINANCIARA| curriculum la decizia scolii pentru liceu aprobata prin ordin al minfetrulul nr. 6817/ 06. 12.2010, anexa nr. 2 Spart pasa. ow 2 yeni AG = oe J" O a wBucs)\ ~Qercre a a Oe ipa — yest was © pons e®.e- 2017 prresnARGUMENT " Nevoia de educatie financiara a devenit evidenta in ultimii ani in-un context economic national marcat de o intelegere redusa a serviciilor financiare, La nivel european, directivele Comisiei Europene recomanda introducerea educatiei financiare in scoli de la cele mai mici varste, pentru a educa si responsabiliza viitorii consumatori"( Curierul national din 11.03.2015) ‘Vocabularul financiar poate prea des limba straind. Desi vorbim zilnic despre “bani”, multi tineri nu injeleg foarte bine circuitul banilor in viaja noastri, cum trebuie gestionati, cum fi poate ajuta banca si economiseasca sau cum pot accesa un credit, data pusi fafa in faj@ cu realitatea economica, lipsa educafiei financiare le poate impacta in mod negativ viata Elevii vor devenii consumatori financiari ce isi dezvolta deprinderile si gradul de incredere astfel incat sa constientizeze riscurile si oportunitatile de ordin financiar, isi imbundtajesc capacitatea dea intelege produsele financiare, conceptele si riscurile asociate acestora, de a face alegeri in cunostin}a de caura, de a sti unde si se adreseze pentru sprijin si de a intreprinde orice alte actiuni, in mod eficient.cu scopul final de a objine bundstare, echilibru si protectie financiara ~Educatia financiari vine in completarea misurilor menite s& garanteze informarea, protectia si consiligrea in mod corespunzitor a consumatorilor. Toate aceste politici contribuie la intarirea capacititii consumatorilor de a lua cele mai bune decizii in raport cu situatia lor financiara"(bugetul familei.ro). Este necesari o preocupare sustinut in vederea educdrii pe plan financiar-bancar a elevilor pentru intelegerea fenomenelor specifice, astfel incat acestia si fie capabili si-si formeze opinii adecvate care si le fie utile, atdt la nivel individual, cat si la nivel general. Nevoia unei cit mai profesioniste abordari a problemelor financiar-bancare se vadeste continuu pentru formarea unei conceptii juridice cit mai adecvate unor viitori cetdteni responsabili ai tar Importanta educatiei financiare nu poate fi subestimata in ziua de astizi — trim intr-o lume mult mai complex si dinamicd decit cea a generatiei anterioare. Consumatorii de astizi trebuie si fie informati je 0 varietate tot mai mare, pentru a-si putea adimi cu succes si cu incredere finantele personale, intr-un mod cat mai eficient si mai 09.04.2017 AutoriiCUPRINS Cap.1Nevoi si proiecte ale persoanelor si familillor A. Nevoi ale persoanelor/familiilor si modalititi de acoperire a avestora B. Surse de venituri gi obiective de cheltuieli; bugetul personal gi uugetul de familie C.Proiecte ale persoanelor si ale familiilor ~alegere si renunlare (Cap.2.Administrarea banilor A. Surplusul de bani - economisirea si rotul ei in bugetul personal,Optiuni posibile de utilizare Depozite baneare, Tilluri de valoare (valori mobiliare). B Minusul de bani Optiuni de acoperire.imprumutul (creditul) bancar ~ credit de consum, credit ipotecar, credit pentru nevoi personale.Costul banilor imprumutati C.Cardul bancar gi utilizarea lui —tipuri de carduri D. Modalititi de prevenite a riscurilor in ceea ce priveste administrarea banilor cu ajutorul bincilor Cap.3.Servicii bancare pentru populatie A. Tipuri de servieii bancare ~ plata facturilor, servieti on-line, internet-banking B, Bancomatul si utilizarea lui C. Servicii de asigurare Riscuri si asigurarea persoanei contra tiscurilor-Tipuri de a: obligatorii gi facultativesde vind, de sinatate, de pensie, de educatie a copitlor, de calor bunuri aflate in proprietate D Modalitai de prevenire a riscurilor in cea ce priveste utilizarea serviciilor bancare ‘Cap.4.Banca Nationala a Romaniei si sistemul financiar-bancar A. Sistemul financiar-bancar din Roménia: institutii financiar-bancare ~ oferte financiar-bancare B.Banca Nationali a Romaniei ~ Banca Centrald, de Emisiune: istoric, rol in raport cu statul, cu institutii financiar bancare, cu cetéjeanul,principalele atvibutii Ia moneda unicd C.Banea National a Romani europeana si moneda Euro — conditiile trecerii RomaCap.1.Nevoi si proiecte ale persoanelor $i familiilor OBIECTIVE: \.Utilizarea corecté a termenilor specifict educatie/ financiare 2 Identificarea nevoilor personale si a nevoilortami lit lor 3 Explicarea structurit bugetului personal sf a bugetului de fami (ie 4. Exersarea elaborarii de projecte personate/de familie, precun $i a deciziel in situatii de alegere si renuntare & Entocmirea, prin lueru In echipa a unui buget /unar personal/al familtet fn scopul exersdrii bunei gestiondri a veniturifor personales fami lies A.Nevoi ale persoanelor/familiilor si modalitati de acoperire a acestora Donnot cave what is left afterspending, but spend what is left after saving (Warren Buffet) Nevolle umane sunt cerinfe oblective ale vietii umane, ale existentel 3) dezvoltiil Ia nivelul indivizilor, grupurilor sociale si societatil in ansamblul ei. Acestea reprezinta impulsul initial sf fundamental lactivitéyil economice, constituind forta motrice a activitdti/umane si punctul de plecare al economieica sistem real gi ca stint Baza satisfaceri nevollor oreprezint’ consumul de bunurl sl servici de citre membril socletatit care s@ manifesttn via economics, inainte de toate, in calitatede consumatori. In aceast’ caltate, oamenilig manifesta anumite nevoi (trebuinte), anumite preferinte si gusturl. Stiinta econom ied defineste consumatarulca fiind prima categorie de agentieconomici, Prinurmare, consumatoru| este individul 3i unitatea economica sau administrativd care efectuear’ o operatiune de consum, Multitudinea si continua diversificare a nevoilor impun clasificarea acestora dupa anumite criterl, i anume: * dupd geneza lor, nevoile se clasificd astfel: nevoi primare (biologico-naturale), nevoi secundare (sociale) si nevoi tertiare (spirituale); + dupd gradul de dezvoltare economiad (de cultur’ si civlizatie), nevoile se grupeazd astfel: nevol inferioare (de baz, elementare, fundamentale) si nevoi superioare (elevate); © dupd.nivelul ta care se manifest’, nevoile sunt: individuale, de grup si sociale;© dupd freeventa oparitiel lor, novelle sunt: curente (einiee), periodice (sdptimanale) gi rare (lunare, anuale); ‘© din punct de vedere ol naturil bunurilor folosite, nevoile sunt: nevo\ satisfacute cu bunuri materiale (Iran, imbrdcéminte etc.} si nevoi care se satisfac cu ajutorul servcilor. Indiferent de modul de clasificare, nevoile-aledniese un sistem bine contural, ce caracterizeazd nivelul de dezvoltare al figednui individ gi al societiit la un moment dat Sistemul nevoilor este dinamic, nelimitat si diversificat, aspecte aflate sub influenta nivelulul de dexvoltare a societatli (conditfa oblectivd), precum 3i de nivelul de dezvoltare a individului conditia subiectiva). Nevolle economice constituie mobilul intregil activitéti economico-sociale. Ele reprezint ansarmblul necesititllor de consum, producti $i nepreductly, existente Tn secietate Tntr-sanumita perioadd de timp, De ceca, studiu! educa tel financiare trebule sé Inceapé cu Intelegerea acestora, Nevwile constituie fundamentul vielii cooncmice, cle motivind toute fazele activititii economice. Evolutia nevoilor, in cursul istorici,a avut loc sub influenta mai multor factor, dintre care se detaseaz: ‘© dezvoltarea onmilui ca fiinyi'bio-psino-socia a; ‘© cunnasteren si uilizanea crescinda a mediulu: natural; + perfectionarea mediului social Forma de realizare constient a nevollor, prin desfigurarea unor activitati adeevate, o reprezint’ interesele economice. Varistatea nevollor omulul din epoca contemporand se reflecté, in mod constient, in variatatea intereselor economice, care se structureazé si se realizeazd im eadrul comunitétil umane eonsacrate de istorie. Tips for a smooth financial life “cammeey eve reunion — Reduce a i > Think twice before spending. CAteva reguli pentru un buget sindtos: Concentreazi-te asupra lucrurilor care conteaza intr-adevir pentru tine 3i familia tal Atunci find planificl investi pentru vitor, limiteazd-te la un abiectiv major, realizabl, care poate fi mlsuratl Ai erljd ce perioada de timp jel in considerare — timpul trebuie 38 fie prietenul, si nu dugmanul tdu! ‘Nu imprumuta bani de la banca pentru ceva care nu dureazal Tncepe chiae de acum 38 ealeulezi ceea cei permii Pastreaza pe lista de priorit&ti chettuielile mici, in general zitnice, care Ti fac fericiti pe toti membrii familiei! (Sursa: Autoritatea National’ pentru Protectia Consumatoritor)B.Surse de venituri si obiective de cheltuieli; bugetul personal si bugetul de familie g bugetulfamiliei.ro Resursele economice reprezinti totalitatea clementelor care pot fi atrase gi utilizate pentru producerea bunurilor economice $i serviciilor. Ele constituie suportul consumulé i se clasific’ dupa mai multe criterii, dar dupa nancra dor, resursele se grupeaza in: resurse materiale, resurse umane, resurse financiare, resurse informationale, resurse manageriale etc. Bugetul reprezinta o estimare pe o perioada de timp a veniturilor $i cheltuielilor previzionate. Veniturile sunt legate de resursele familie’ si preiau de la acesta caracterul limita Obiectivele de cheltuieli corespund nivelului si caracteristicilor de consum, deci trasiturilor nevoilor specifice menajelor: mare diversitate(mari diferente intre familii), caracter dinamic si nelimitat. Bugetul unui menaj este alcatuit din bugetul de familie si bugetele personale ale membrilor. Bugetul personal, ca parte a bugetulu: de familie, reprezinta estimarea pe 0 perioada de timp a ‘veniturilor i cheltuielilor unei fami Bugetul de familie reprezinta estimarea pe o perioadi de timp a veniturilor gi che tui Famili, in functie de raportul dintre venituri gi cheltuieli se pot contura mai multe tipuri de buget: = buget excedentar- atunci cfind veniturile sunt mai mari decit cheltutelile; = buget echilibat - atunci cind veniturile sunt aproximativ egale cu che tuielile; buget deficitar - atunci céind veniturile sunt mai mici decat cheluielile. Bs! Intocmiti un buget personal si analizati atent veniturie si cheltuielile actuale. Este foarte important sava cunoasteti situatia financiara actuala,\Venituri~ Cheltuieli = + (ECONOMIS IRE) Venituri- Cheltuieli = - (DEFICIT) Venituri— Chettuieli = 0 i oy 1409 Ratt spatanent wo ali so 1600" Tainefoee 00 Reta 2b Fact wag $00 Hier 200 Chie x mince locate ye opi Chee cu masina $0 ate yer 100 Chi pss 13 Ae shtiel +0 eonoms cc) TOTAL ry 30 ‘Adunati suma tuturor veniturilor si scadeti din acestea cheltuielite esentiale (chirie, factura la utilitati ete.) Facturile fiind lunare, e cel mai bine sa faceti acest calcul tot lunar, Ce raméne poate fi alocat pentru alte ccheltuieli (sau pentru economiil) Venituri si cheltuiel Platiti-va facturile lunare la timp, Folositi optiunea deb tare directa, in acest fel nu veti rata nicio plata si vet economisi bani si timp. Facetidiferenta intre nevol si dorinte. lar asta e simplu: nevoile reprezinté acele bunuri sau ser vieil la care hu puteti ren unta, In timp ce dorintele sunt acele lueruri eare nu sunt neapdrat necesare, dar pe eare v.ar pldecea si le avett Imprumuturi aes! Evitati retragerea de numerar de pe cardul de credit - comisionu! perceput de banci pentru aceasta ‘operatiune este semnificativ. Dacava ganditi sa contractati un credit ipotecar sau vrei sa va schimbati contractul existent, cel mai bine este sa discutati cu un specialist bancar ce optiuni aveti Econemisire: Econemisiti lunar pentru a avea oricand la dispo tie o suma pentru diverse situatil sau urgente ce pot ‘aparea. Oricit de bine va planificati vitorul, intotdeauna vorapareain viata evenimente majore care va CC, © (CCONGPESES TIDE ONDE MU TE ASTEPTT Cititi infiecare luna extrasele de cont pentrua sti care este situatia dvs. financiara si pentru.a va asigura ca tranzactiile efectuate sunt corecte. Datorii Faceti tet pesibilul pentru a plati la timp ratele la creditele contractate, la cardul de ereditsau orice alta datorie, Amintiti-va ca modul in care abordati datorille actualeva va afecta capacitatea de a contract alte credite in vitor.Estimarea venitur lor se face prin realizarea une! liste cu sursele tale de venit $i de la locul de mune’ permanent ori dincolaborari, apoi alocatille, cadourile, economiile si dobanzile. Principalele surse de venit sunt: Venitul din muned(salariu bonuri de masa,diumd ete.) Venitul din acurulér sl investitii{profit, dob nzi,chirii,dividende,rente,pensie etc) ‘Cei mai multi oameni sunt salariati si se bazeaza pe venitulSALARIU) adus de muned prestati pentru angajator. Suma este conveniti de ambele parti si este rareori modificat. in contractul de muncé este mentionati de reguld forma brut (suma ce cuprinde venitul net plus taxele cdtre stat). Suma disponibili angajatului este insi cea neta, pe care acesta o poate repartiza in cheltuieli, invest sau economii Dac esti propriul tau patron intr-o mica afacere, se poate spune ci esti si propriul tau angajat, deci muncesti pentru tine -Acumulirile sau averea, inseamnd ceea ce ai in proprietate: bunurile materiale, plus conturile bancare i investifiile in ac{iuni la bursi, Valoarea neta a averii se constituie din ceea ce detine © persoand dupa ce isi plateste datoriile si face plalile aferente bunurilor delinute, ca de exemplu impozitele pe casa. Folosite in diferite moduri, proprietijile pot aduce venituri. a detii il ppoti da in folosinga in schimbul unei sume debani. In acest eaz, economistii spun c& ii folosesti bunul detinut pentru a obtineo renta. Averea sub forma banilor, imprumutati sau depocitafi intr-un cont, produce dobinda, Dobanda reprezintd venitul care se obfine lésindu-i pe altii si-ti feloseascd capitalul. Renta si dobanda sunt doud tipuri de venituri obtinute din averea detinuta. ‘Cum poti acumula avere? Rspunsul e simplu: econamisestel Bineinteles, sumele econombite depind de numeros| factori, cum arfimarimea venitulul, cum te asteptl si evolueze venitul, debanzile oferite de binci sau nivelul imporitelor, precum sicdt de prudent’ este persoana respectivd. Motivele pentru care economisim, sunt multipl vrem sf avem rezerve pentru situatii de urgent neddarim lucruri sau vacante pe care nu le putem achizitiona din veniturile lunare obignuite aver contractate ered ite, pe care vrem sale acoperim anticipat nedorim ca in viltor $4 putem completa pensia pe care ooferd statul Care esteinclinatia ta spre consum? Pe mésurd ce venitul creste, cresc $i economiile. Relatia dintre modificarea venitului si modificarea consumului (sl implicit, madificarea economillor) a fost formulaté de celebrul economist britanic John Maynard Keynes, care a ardtat e4“odata eu cresterea venitulu|, oamenilin general isi marase.consumnul, darnu tot aga de mult cu cresterea venitului”. Ca sa traducem la scar mica la nivel de individ, am putea da urmatorul exemplu: daed cstig cu 1000 de lei mai mutt, nu vel fi dispus s8-i cheltuiesti pe toti. Restulil oti economisi la bancd sau, eventual, vel Incepe sa faci mic! investitll.Recomandarit ‘rice dezechiibru poate pune in pericol sinitatea financiard si stabiltatea familie, Poti evita aceste situati de criz8toarte simplu: prin intocmirea unor bugete clare, previzibile si prin planificarea cheltuiellor jn functie de veniturile pe care le realizezi.Incearca s8-ti rezervi intotdeauna o sumd de bani din buget pentru momentele neprevazute, cdci au tendinta si apara des, darsi pentru perioadelein care cheltuielile epagese veniturilerealizate Nevoia de siguranta =Asiguriri Nevoia decrestere a veniturilor =Invest Nevoia de protectie sociala =Pensii private Nevoia de schimb= BursAplicatii de rezolvat 1. Studentul Nicolae Adrian de la Facultatea de Drept din Bucuresti are un buget personal lunar de 1500 lei, venitul provenind din bugetul familiei sale care locuieste in provincie. Cheltuielile sunt distribuite astfel: 40% pentru servirea mesei la canting, 10% pentru gustari in timpul cursurilor, 5% pentru transport in Bucuresti,6% pentru transport in provincie, 14% pentru cazarea la cimin, 5% pentru procurarea cursutilor sia altor materiale necesare studiului, 10% pentru distract si 10% pntru reviste auto, el fiind pasionat de domeniu. Lunar el are un deficit de 1 50 lei, contracténd imprumuturi pentru acoperirea cheltuielilor cu sanatatea, igiend gi infrumusetare. Cum ar fi poisibila echilibrarea bugetului sau? 2.Alcatuiti, folosind valori numerice, un buget de fa ‘excedentar, 3. Un individ are un venit disponibil de 2 mificane lei. EI poste achizitiona tricouri la preul unitar de | milion lei si e:imasi 1a prequl de 2 milioane lei/buest. Costul de oportunitate al achizitionar unei cimasi este:a) 1,5 tricouri;b) 0,5 tricourize) 2 tricouri:d) 2,5 tricourize) 1 tricou 4. Pornind de textul de mai jos realizati UN SCURT ESEU avnd ca subiect IMPORTANTA UTILIZARII BUGETULUI PERSONAL: Tofi suntem consumatori.Unui adolescent, elev de liceu, fi place sé se hrénesci mai degrobé cu homburgeri sau pizza, preferd a Cola, este interesat de computer, telefon si internet, iese in excursii, ‘duburi ia calcie si vitamine face mult sport etc. Toate aceste bunuri si servicii sunt bunuri econamice core satisfac nevoi diverse, specifice varstei, preferintelor,, nivelului de culturd si civilizatie specifice lor, adolescentitor. DAR banii de buzunar nu jung de cele mai multe ori! 5. Punctul de pornire in comportamentul consumatorului iI constituie:a) apro vizionarea corespunzaitea re eu factori de productie;b) utilitatea bunutilor economice:c} @ cantitate corespunzitoare de monedicd) © ‘orpanizate optind a activitajii de producete a bun urilorse) utiltatea In sens general 6. Consumaterul are un comportament economic rational atunci cind:a) cumparé bunuri pe baza experientei precedente;b) aleze bunuri numai sub influenta publicitajiise) alegeren bunurilor se bazeaza pe ctiterii de eficienti:d) face alegeri doar pe criterii eoologice:e) cumpara bunuri La intémplare 7, Summa totalé de bani pe cate o primeste un salariat reprezinté:a) salatiul nominal;b) salariul sociale) salariu | colectiv:d) salariul realse) cdstig nominal 8.Completati spatite libere: a.Castigul nominal al unei perseane active ecupate= salar... b.Venitutiale elevilor=, .Wenituri ale proprietarilor=. 9. Puterea de cump4rare a unui consumator reprezint’ cantitatea de bunuri care poate fi cumparat’ cua) © unitate monetard;b) masa monetard;¢) numer aru in circulatie;d) moneda scripturald;e} salariul nominal. 10, Potrivit lui J. M. Keynes, edndvenitul se modified, de regula siin medie,consumul:a) se modificd, In sens contrarjb) nu se modificd;c) se modified In acelas| sens, dar cu omarime mal marejd) scadeje) se modifica In acelagi sens, dar cu.o mxdrime mai mics,111 hetinafia marginald spre economil, de reguld, este o marime:a) pouitivs | supraunitarS;b) negativ;c) pout s subunitardid) constants;e) in crestere, cAnd venitul nu se modificd 12. Petermenscurt, pentru a putea creste consumul, [4rd a se micsor aecon mille, este necesar ca: a)sporul venitului si fie egal cu sporul econo millor;b) sporu! consumului si fie mal mare decat sporul venitului:c) sporul venitului si fie egal cu investitiile brute;d} sporul venitului si fle mai mare decat sporul consumuluize) sporul consumului plus sporul economillor si fle mai mari decdt sporul venitulul 13, Veniturile banesti totaleTncasate de un salariat (salariul tarifar nominal, sporurl, premi etc.) reprezint’: 4) cAstigul real;b) céstigul nominalje) salariul nominalyd) salariul realje) salariul net, Pornind de la ,Piramida nevoilor fundamentale” de pe figs, ajutati-o pe ,CumparStorul istet” <4 realizeze propria , Piramid’ a dorinteler” presupun dnd cdiare o sumd substantiaki de bani pe eare vrea si o utilizeze ‘edt mal efieient. Cum atj rearanja prioritatjle? 15 Scrie cuva ntul corespunzator fiecdrel imagini 3 alcdtuieste cu fiecare cate 0 propozitie cu semnificatie financiara.16. Text de interpretat: ,In 2009, cele mai bogate 30% dintre gospodéril au realizat peste jumatate din cheltuielile de consum pentru haine si incaltaminte, transport, comunicatil, petrecerea timpului liber, educatie, hotelurisi catering” -Euremonitor Coringo: ‘a. ardtati care este tema textulu b. definiti conceptele de : menaje si nevoi. . preclzatl care este rolul menajelor in activitatea economic’; 4, ardtatl ce reflect’ structura cheltuielilor de-consum mentionat’ Tn text cu. privire la nevolle gospodiarillor bogate 10me? EB! ‘Venituri mnaturi = Venituridin ae $2 nn as! 62 gel 4 Ba eh SSURSE: 3 mrocnarte adevarul financiar ® bAKADONCIU Aefband Sfaturi - Este important site gindesti la viitor '1. Economiseste ~ nu-ti cheltui bani pe lucruri de neapirat nevoie. 2. Inainte dea lua o decizie, gindeste-te la consecinjele posibile — wainte dea cheltui. 3. Fi-ti mereu un plan, 4. Gandeste-te in viitor— dorinje si cheltuieli. 5. Imprumuturile i}i vor aduce si mai multe chelt tor. 6. Foloseste metode care conduc la 0 cheltuiali mai mic pentru acelasi lucru cumparat. 7. Compard preturile, 16 list de eumparituri, 8. Scrie un jurnal de cheltuieli, Dacd poti evita un rise, eviti-l. 10. Transferd riscul. 11 Cheltuieste mai putin dest edstigi, 12. Cumpara doar de la vanzatori autorizaii. 13, Cere sfaturi — piringii tii sunt cei mai buni prieteni pe care it aiC-Proiecte ale persoanelor si ale familiilor ~alegere si renun{are Obisctive ps Pentru petioade mai seure sau n specifice. Acesiea pot fi privitoare la venituri si proiecte privitoare la cheltuteli Proiectele privitoare Ia venituri vizeazi, de regulé, gisirea unor modalititi de crestere a ‘venituirilor( gasirea unui alt loc de mune, a doua shajba, etc). Proiecte privitoare la cheltuieli pot avea ca scop crestel ‘cheltuielilor. Datoriile sunt o forma de cheltuiald ce trebuie rambursati. Ele diminueaza bugetul si ‘economiile, ins un imprumut de bani consfituie si un venit (dac& apar cheltuieli neprevizule), nu doar o cheltuiald viitoare (marcald de rambursarea lor) |. micsorarea sau reorientare Motivele dea te indatora pot fi diverse - atingerea unui obiectiv sau solufionarea unei nevoi urgente. De exemplu, pot (masini, locuinti, laptop). Mai poti acumula datorii in scopul indeplini sezoniere (vacane, imbricdminte etc.) Datoriile pot fi c&tre institutii finaneiar bancare sau cAtre eunoscuti, familie, prieteni. Modul dereturnate poste fi etapizat - in rate fixe sau variabile, inclusiv in cazul cardului de credit ssau al altor credite, sau fixat in timp ca plat un Costul de oportunitate reprezinti valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renuntd atunci cénd se face o alegere oarecare, Cu alte cuvinte, ef misoari cea mai mare pierdere dine variantele sactificate, considerindu-se cd alegerea ficuti constituie ,cistigul”. Costul de oportunitate este un mod de a vedea costul, nu un tip de cost aAplicatit -2 painiad lei -2 1 ulei.a 9 Lei litrul; - 1 kg zabaira § lei kg: - 5 kg sare pentru muraturi a | eu kg; - 5 Ide ojet a | leu si 50 de bani litrul a) Ce rest va aduce tatal dup ce a fiicut cumpiriturile? by Ce rest va aduce, dac va uita si cumpere uleiul? 2. Jumitate din salariul mamei reprezint 1200 lei. Un sfert din. salariu il aloca pent . analizati pe larg conceptul de dobainda si mentionati tipurile de dobinda; ©. aratati modul in care detinerea in prezent a resurselor ne permite si ne realizam proiectele gi si ne marim gansele de reusiti fn viitor, referindu-vi la contractarea de credite de ‘cate persoanele fizice 2. Alcituiti un exemplu concret, cu valori numerice, prin care si ilustrati modul in care va proceda o familie care vrea sa depund la bancd o sumé de bani, urmarind att singuranta fizica, ‘cat si siguranta valorica a banilor. 3. Cunoseaind formula dobinzi tabelul urmator: imple calculaji, dupa caz, variabile economice cuprinse in Nr. | Suma depusi Dobinda | Rata anualidobinzi | Durata depozitului crt. (©) ) d) i 8000 ‘600 2 2000 16% Tani al 9000 270 Tani 4 6000 216 18% 3 12000 14% 28 ani 6 15000 4500 24% 4. Aleatuiti unexemplu coneret, cu valori numerice, prin eare si ilustrati modul in eare va proceda o familie eare vrea s& depund la banes 0 sum de bani, urmarind atat singuranta fizicd, cat si siguranta valoricd a banilor, 5. Un individ depune la bane $0 milioane Lei 1a inceputul primului an. Ce sum va primi ea dobind la depozitul sau peste trei ani daca rata dobinzii este de 10% anual %a) 240 milioane lei:b) 24 milioane lei:c) 26,48 milioane lei;d) 104,51 milioane tei:e) $ mitioane tei. 6, Ce forma specificd imbracdi marimea relatird a prefului platit de catre debitor, creditorului: a Suma de bani convenita intre baned ji creditori; b. suma de bani negociaté intre banca si debitori;. rata dobanali; d. rata profitului 7. Economisirea este descurajat atuncl cdnd:a) rata dobanzii se reduce;b) rata dobanali rimane ‘constantd;c) rata debéinzil creste;d) rata dobinzil este mai mare decdt rata inflaiel;e) rata dob anzli ‘este mai mare decdt deprecierea monedei nationale, 8, Construiti un evemplu numerie prin care si ardtati cd in-condiile reducerii venitulul unei farnili ‘care a contractat un credit gradul de indatorare al acesteia croste. 9, Textpentru interpretare: Le propunem clientilor nostri depozitele pe untermen mai lung ca solutie de economisire in conditille incare dobanzile pe termenscurt sunt in seadere, Depozitele pe ‘cel putin 9 luni le asiguré protectia venitulul asteptat datorita dabénali fixe care este nemdificabll pe toatd perioad’ depozitului si pentru care oferta noastra este avantajoas. Mai mult, rem sa rsplitim clientii vechi al bin si de aceea pentru el vor avea un bonus special, peste dobsnda 19acordat’ standard.” a declarat Sorin Mititelu, director exeeutlv Directia Dezvoltare Afaceri gi Retail.( .,Saptimana Financlar’) ‘Cerinte: a, formulati ideile principale ale textulul; b. ardtati care este scop ul econo millor; ‘c, ardtafi ce probleme pun sumele economisite; <4. precizati continutul economic al conceptelor de : depozit bancar; dobiindi simpla si doband & compusé; ©, arataji ce tipuride depozite cunoastey) si care este deosebirea dintre ele. TITLURI DE VALOARE(valori mobiliare) Investitiile presupun agteptarea din partea investitorului a unei multipliciria sumelor (prin dobanzi, dividende, diferente de preturi etc.), spre diferenti de economisirea lor, care reprezinti doar pastrarea banilor. O piati mai putin cunoscuta pentm persoanele fizice, care poate oferi posibilitaji de investitii aducatoare de castig, este piafa de capital. mar Piya de capital este piaja pe care se tranzactioneaza diverse tipuri de titluri de valoare ‘cum ar fi actiunile, obligafiuni, utluri de stat si altele. Pia{a primard — prima solicitare de finantare a unei companii/emtititi (IPO) ~ listare la bursa Pista secundar& ~ investitoril pot ‘schimba intre ei detinerile Altemativa depozitiii banilor la bancd este plasarea lor in titluri de valoare, precum actiuni sau obligatiuni.Cele mai sigure plasamemte sunt cele in titluri de stat (garantate in ‘otalitate). Ele sunt emise de Trezoreria Statului care se obliga si lerascumpere dupa o petioadi de timp specificata, cu sum mai mare. Prin emisiunile de titluri de valoare, statul se imprumuti de la populatie pentru a-si putea acoperi cheltuielile propri Actiunile atesta dreptul de proprietate asupra unet parti dintr-o societate comercial, mai exact din capitalul ei. Ele aduc detinatorilor dividende. Actiunile se vind si se cumpara la ‘bursa; variatiile de pret pot aduce cAstig detinatorului (daca le-a vandut cu un prej mai mare decat cel de cumparare) dar gi pierderi. De ce creste pretul unei actiuni? Din diferite motive, dar in special pentru ca crescut interesul investitorilor pentru acea firma, pentru 4 se asteapti ‘sf faci afaceri foarte bune. Obligatiuni ale companiilor. Obligatiunile sunt documente emise de compa ‘end au nevoie de un imprumut pe termen lung, documente care se oferd la vanzare. Detiniitorii de astfel de obligatiuni primese dob Anda pentru investitia financiar’ facuta, atunci 20Obligatiunite pot fi cotate Ia bursa, Ia un pret care poate si fluctueze. De asemenea, exist riscul ca emitentul obligatiunilor sa dea faliment gi astfel investitorul in obligatiuni (de fapt creditorul firmei) poate recupera foarte greu sau chiar deloc banii, Fonduri mutuale, Administratorul unui fond mutual stringe banii pe care mai multi investitori dorese sd fi investeascd. Investitorii primese in schimb titluri de fond, cu speranta cd aceste titluri isi vor creste valoarea in timp, Fondul are posibilitatea de ainvesti bani respectivi (6a plaseze bani in banci, si cumpere obligatiuni, actiuni) si astfel si-si diminueze riscurile. Este foarte important’, ins’, abilitates si corectitudinea administratomilui, Exist trei tipuri de fonduri, tn fimctie de gradul de rise asumat de fiecare investitor - Fondurile monetare. Acestea folosesc banii investitorilor si-i plaseazi in deposite bancare (cu dobinzi mai avantajoase decat dacd ai investi individual) sau cumpard titluri de stat (care sunt, in general, mai putin accesibile marelui public). Astfel, fondurile monetare platese, in general, o rat a profitului mai mare decét depozitele bancare sau obligatiunile. Au un grad relativ mic de rise dar investifiile in aceste fonduri nu sunt garantate, precum [a banci. Fonduri de investijii in acjiuni. Acestea sunt fonduri mutuale care plaseazi ban investitorilor in acjiunile firmelor din tari sau din alte state. Valoarea unui astéel de fond poate ccresle sau scdea rapid pe perioade scurte de timp, dar, in general, aceste fonduri dau eaistiguri importante, peste nivelul inflatiei, de-alungul timpului, Fondurile de mai sus se mai numese gi fonduri deschise, investitorii putdnd si cumpere titluri si si retraga liber Mai exist gi aga-numitele fonduri inchise, care, in general sunt mijloace de investiti derisc mare Majoritatea tranzactiilor pe piaia de capital constau in cumpirarea si vimzarea de actiuni(spot) ale societatilor cotate la BVB Bursa de Valori Bucuresti, obiectul tranzactiilor fiind deci parti din capitalul social al acelor firme. Principalul motiv pentru care investitorii aleg sa achizitioneze actiuni de pe piaga de capital nu este insa objinerea unui dividend ci cumpararea acjiunilor la un pret mai mic si vinzarea lor la un pret mai mare, objindnd asifel un profit imediat. Cand un emitent are 0 situatie financiar bund, mai multi oameni vor si cumpere titlurile emise iar pretul acestora ccrestebull market). iarednd un emitent are o situatie financiard proastd, mai multi eameni vor si vinda titlurile detinute iar pretul acestora scade(bear market). Cei care dorese sf devind actionari au doua variante: cumpirarea unor actiuni nou emise de catre o societate listata la bursa; -cumpirarea de acjiuni care se tranzacjioneazi deja la bursi. BU ers 2aA fi investitor presupune asumarea unui risc cu scopul de a realiza un profit ct mai ridicat. Fiecare persoand isi asumi riscul in functie de tolerania individualé fati de acesta, Nu cexistd o formuli universali de investitie si nu exist instrument financiar fii rise! Cei care doresc si investeascd se adreseaz unei Societati de Servicii de Invest Financiare( SSIF) Strategia pentru a sjunge la un broker : - buna informare in legituri cu activitatea brokerilor, cu serviciile si comisicanele pe care le percep: - dup alegerea Societitii de Servicii de Investitii Financiare se decide daca investitia va fi pe ‘termen scurt sau lung, Rentabilitatea unei actiuni 1) Randamentul anual pe actiune (Ray Ra (%) = 100 D/C re Pret DP Randamentul pe perioada de detinere: Po . Perioada de detinere (intervalul de Ia momentul 0 la momentul T) poate fi oricit, de aceea pentru a putea compara randamentul unor actiuni ce au fost detinute pe perioade diferite, ‘rebuie sd ajustim randamentele RPD. astfel incét intervalul de timp sa fie acelasi vA aa (iteyt—a— (ty —4 ‘Se impune determinarea unui randamentul anual: © Exempla! |: $i prortgunemel secumpino iritete defo ie fone sutucl Pes valoaron de SU an. Dood eeeastS unite fed sale © Hxemplial 2 88 provagnmem ed uci ABU w fast aciiforatd fe feral del2S nm. Dap d lant orcas aefare gonna am edd de 3 ‘ms S47 empl a gh cote TaN 24m, Dowd atc ADC 1 et de chen ceed la =025 p= (1+025)*?-1=0.118140—135+5 po 4 Gas = 0074074 R = (1 + 0.074074)*/*5 — 1 = 0.1536 Probleme rezolvate 1 Care dintre urmatoarele variante de plasament este mai bund, in cazul unei famil membri i cu un venit lunar de 3500 RON, Aceasta familie are urmatoarele pos plasament ale sumei de 2000 RON, proveniti din economii: a. depozit bancarla termen, cucapitalizare pe 2 ani, cua rati anual a dobanzii de 8%; >. obligatiune de stat. cu scadenta la 2 ani si rata cuponuluide 6.75%; <. —actiune, cu randamentul de 22% si al cArei curs, la sfargitul anului, se preconizeaza ci arcreste cu 10%. Calculati veniturile potentiale aduse de aceste plasamente si aritati care este alegerea cea mai potriviti. Argumentati raspunsul. Rezolvare a. Dobanda compusi = 332.8 um. >. Cupon obligafiune = 270 um. ¢. — Venitul actiun ind + diferent curs 440 + 200 = 640 um. cu trei ita de 2. O societate pe actiuni are un eapital social de 250000 RON, constituit in urma emisiunii a 10000 de setiuni, Randamentul curent al unei aefiuni pentru anul in curs este de 20%, iar dividendele reprezinta 50% din profitul net al firmei. Care a fost profitul net al firmet? Ce ‘sum a primit , sub formade dividende, o familie care deine 1.25% din acjiuni? 3. Cristina a setat un ordin s& cumpere 100 de actiuni BVB la un prej de 20 lei sau mai mic Teri, pretul de deschidere al actiunii BVB a fost 2 lei, pretul maxim a fost 23 lei, iar cel minim, a fost 21 lei. Ce s-a intimplat cu ordinul Cristinei? ... Ordinele care ramén neexecutate intr- ‘© anumiti zi nu sunt anulate de sistem. Aceste ordine sunt pastrate pand cnd sunt executate sau anulale de investitor/brokerul acestuia, jerioada T)-T1 rata dobinzii in economiea crescut de 20% la 25%. Stiind ed initial cursul ‘unei obligatiuni scadente in TI era de 10,000 u.m,,calculati ,scriind formulele de calcul si explicitéind simbolurile utilizate. a.cursul obligatiunii in TI............. ‘b.venitul anual(valoarea cuponul cece emodificarea procentuali a cursului obligatiunil...............Yeprecizind si sensul creste/scade. 2.Venitul anual adus de o obligatiune este de 1000 um, Care este modificarea procentuala gi absoluti.a cursului obligatiunii, daca rata dobanzii se reduce de la 25% la 20%:a) creste eu 20%, respectiv cu 4000 um-:b) creste cu 25%, respectiv cu 4000 ume) scade cu 20%, respectiv cu 8000 u.m.:d) crestecu 25%, respectiv cu 1000 u.m.;e) creste cu 20%, respectiv cu 1000 u.m. 233. incasirile unei firme sunt de 20 miliarde um, iar costurile totale de 12 miliarde wn. Impozitul pe profit este de 25%, iar 75% din profitul net se distribuie actionarilor sub forma de dividende. Capitalul social al firmei este divizat in 2000 actiuni. Dividendul pe o actiune este:a) 4.5 milioane u.m.:b) 2.5 milioane um.:c) 2,25 milioane u.m.:d) 2 milioane ume) 1.5 milioane uum. 4, Un agent economic di ordin de cumparare la termen pentru 10000 actiuni A la un curs de 100 um, pe actiune si un ordin de vanzare la acelasi termen pentru 20000 actiuni Bla un curs de 120 um, pe actiune. La scadenta, atdt cursul actiunit A cat si cursul acjiunii B sunt de 110 uum. pe actiune. Agentul economic:a) cistig& 200000 u.m.sb) pierde 100000 u.m.c) castiga 300000 u.m.:d) pierde 200000 um.se) cstiga 100000 1m. 5. ,Teoria portofoliului analizeazi modul in care trebuie sa isi distribuie avutia un investitor ‘care prezint§ aversiune fata de rise. O reguld important spune ¢4 portofoliul trebuie s&.coniind mai mule tipuri de active. Aceast reguli poate fi exprimata prin cuvintele ,.nu pune toate ‘ouile intr-un singur cos": (Paul Samuelson, William Nordhaus — Economie Politica”, Editura Teora, Bucuresti, 2000, ‘pag. 584) ‘Cerinye: 4. menjonafi ideea principal a toxtului; b. _analizaji concepiul de portofoliu investijional.referindu-va la investititle specifice menajelor pe piata de capital; <, — analizai pe larg regula mentionatd. 6, Bursa de valorica) este piata financiard primard:b) reprezintd locul in care detindtorii stabilese ‘eursul titlurilor;e) este Locul in care se realizeni operatiuni de pliti ale dividendelor:d) este o piayd finaneiard secundardse) ru admite gi desfigurarea de operagiuni cu earacter pur speculativ. TA. ese pentru actiuni, in numele clientilor lor. ..-activeari in pieele secundare, plasind ordinele de cumparare si vinzare . Actiunile sunt wanzactionate la Bursa de Valori Bucuresti:a.La fiecare 15 minute,b.ln mod. continue La fleeate ori,d.0 singuri datd pe 2i ¢. Indicatorul financiar care araté eat plateste © companie in dividende én raport cu prequl actiunitor este numit........... 8, “Fondurile deschise de investiti au reusit, in ultinli doi ani, shatrapd investitori mult peste media pietei de capital. Totalul activelor fondurilor mutuale a ureat pang la $48 miliarde lei (eirea 13 miliarde euro), in crestere cu 63,4% fay de 2009. Cea mai mare crestere a fost inregistratd al fondurile monetare (cu plasamente in instrumente purtiteare de doband’, precum depozitele ‘bancare), de 71%, valoare acestor fonduri ajungand pang la 3,05 miliarde lei, conform datelor Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Roménia....Numirul total de investitori ai fondurilor deschise a ajuns ta aproape 222.000 ,in comparatie cu cei de pe piaja de capital, unde totalul este de 70,000 — 80.000, iar numiirul celor activi de circa 10,000.)" Bussines Cover Cerinte: a, formularea ideil principale; b. precizarea continutuluiconceptului de fond mutwal de investiti c. ardtatl pe scurt ce alternative de plasament oferd piata capitalurilor; 4, explicati pe scurt de cese manifesta fenomenul deseris In text; ( 20 puncte) 9, Aledtuifi un exemplu numerie pentru a ilustra calculul randamentului unuititiy de valeare, 410.. O actiune, cu un randament de 12% este eumpiratd de piaya finaneiaed primar la valoarwa nominald de 1200 um. Peste un an ea este vinduld pe piala financiard secundard la un curs eu 20% mai mate deedt valoarea nominal’, Caleulayi edtipul absolut si relativ de pe urma de inerii titlului, 11, Uniinvestitor in titluri de valoare arewn portofoliu investitional in valoare de 5000S. El cuprinde numai actiuni la firmele Philips 5: LG, producdtoare de produse electrice si electronice. Ce pareve aVeti despre structura acestui portofoliu in raport cu obiectivele urmarite de un investitor in titluti de valoate ? Economisire vs Investitie Administrarea banilor nu este o sarcina usoara, dar exista 0 varietate de oportunitati pentru a pune banii sa munceasca pentru fine. In cazul in care crezi ca un depozit bancar este singura modalitate de a economisi, afia ca exista o sore de alte instrumente disponibile, cu scopul de a-t gestiona in mod activ banii, Achizitia de fonduri de investitii, cumparan de actiuni sau obligatiuni ‘emise de companii listate fa bursa, participarea la fondurie de pensii (atat obligatori, cat si voluntare) sau asigurarile de viata cu componenia investitionala sunt madalitati de a inve sti bani Economisirea consta in faptul ca banii sunt intr-un contde economii sauiintr-un depozit cu dobinda fixa la o banca. Banii sunt in siguranta, iti aduc o mica dobinda si auo lichiditate ridicata, ceea oe inseamna ca poti avea acces la ei ori de cite ori e nevoie. In acelasi timp, doar economisind nu ‘generezi prosperitate pe termen lung, mai ales daca se iau in considerare efectele inflate. Inflatia reprezinta cresterea preturlor pentru bunuri si servicil, intr-un anumit interval de timp. Economisirea rareori bate rata intlatiei, dar investitie poate face asta, Nevoile pe termen scurt se pot satisface cu banii economisiti, dar pentru indeplinirea obiectivelor pe fermen lung, trebuie sainvestesti. Economisire a ajuta, in primul rand, lapastrarea sume initiale, in timp oe investitile genereaza castig peste rata inflatici CO investitie te poate ajuta atat sa creezi, cat si sa pastrezi bunastarea. In timp ce unele investiti pot sa creasca sau sa scada in valoare de-alungul timpului, investitile prudente iti aduc un castig mui mai mare decat un contde economi la banca. Prin asumarea unui nivel adeavat de risc, vei putea avea posibilitatea de a castiga randamente potential mai mari pe termen lung, Exista, in principal, trei factori-cheie legate de obiectivele unei investtti: siguranta, castig si lichiditate. Intr-un scenariu ideal, acest lucru inseamna ca o investitie se doreste sa fie absolut ‘sigura, in timp ce genereaza venituri mari si, de asemenea, ofera lichiditate ridicata. Gu toate acestea, realtatea a demonstrat ca nu le poli avea pe cele tri obiective simultan este dificil de realizat. In mod obisnuit, un obiectiv tretuie sa primeze tata de celelate.De exemplu, daca cineva vrea randamente ma‘i, s-ar putea sa fie nevoit sa isi asume anumite riseur; sau daca sedoreste lichiditate mare, s-ar putea sa faca un compromis in ceea ce priveste castigul. Cheia pentru o buna gestionare a banilor este gasirea unui echilibny intre cheltuieli, economisire: ssiinvestiti. Aicivine in ajutor conceptul de “diversificare™. Acest concept poate fie xplicat intermeni mai simpli, prin apicarea unui sfat colebru al lui Warren Buffet care spune: .Nu iti pune toate ouale intr-un singur cos” Cum functioneaza diversificarea in practica? Pentru a fi diversificat, e necesar sa detiimai multe tipuri de investtii sau instrumente de economisire. De exemplu, investitii in actiuni, obligatiuni, detinerea de bani in numerar, intr-un cont de economii sau depo zit. Caracteristicile principale ale principalelor clase de active sunt: 25Bani in numerar aduc siguranta si stabilitate portololiului. Numerarul si echivalentul in numerar ‘eum ar fi depozitele sau conturile de economil - sunt cele mai sigure investiti, dar ofera cal mai mie castig dintre toate cele trei categorii majore de active. Exista riscul ca inflatia va depasi si ‘eroda randamentui investitilor in timp Actiunile pot contribui cel mai mult la muttiplicarea banilor. Dintre cele trei categorii majore de active, actiunile au adus, istoric, cel mai mare castig, comparativ cu riscul asumat. Actiunile pot ‘oferi si cel mai mare potential de crestere in cadrul unui portofoliu, Variatia zilnica a pretului unei actiuni face, de obicei, ca o investitie sa fie perceputa ca fiind mai riscanta pe termen scurt. Dar, investitoni care au rezistat in perioadele mai volatile sau cu variatii mari de pret, fie ele si prelungit au fost recompensati cu randamente pozitive mai mari Obligatiunite sunt instrumente cu venit fix, care adue venitu constante. Obligatiunile ofera ‘elemente caracteristice atat numerarului, cat si actiunilor, deoarece pretul obligatiunilor este mai pputin volatil decat actiunile. in acelasi timp, acestea ofera randamente mai bune decat un depozit, ‘desi sunt mai putin ichide (oe ea ce inseamna ca banii nu se pot retrage in orice moment) si exista au unele riscuri atasate. 26Rise vs. Caistig, Explicatii Comparatia Rise vs. Castig Exemple ‘Bani investt in sccasidcateporie Articole de cole, precum monede, iroplic un grad vdiat de rise sa tine, amtchit i caricaar petder}purfale sau totale Cu tate Tmobiliare ta sure inepient. Pace de scesiea, dacs investtie sunt majore acjiuni cu o rat foarte mare de Tr) we ‘8 05000 -A08 7<¢= 1CC. Cardul bancar si utilizarea lui - tipuri de carduri Un ecard de credit (sau o carte de credit) este un card de plata, a carei denumire prowine dela obiectul fizic utilizat, o carteld dreptunghiulard de plastic. Este unul dintre cele mai la ‘moda si mai utilizate produse bancare.!!! Un card de credit este diferit de un card de debit prin faptul c& nu se transfera sume de bani din contul utilizatorului la fiecare tranzactie efectuala. Prin folosirea cardului de credit, emitentul cardului il imprumuta pe titular cu o suma de bani, Folosind cardul de credit, titularul nu este obligat s& achite datoria acumulata imediat, el poate amina plata acestei datorii pentru mai tirziu, cu costul platii unei dobanzi pent banii datorati. Majoritatea cardurilor de credit au aceeasi forma si dimensiune, conforme cu specificatiile standardului ISO 7810, adicd 85,60 * $3.98 mm (3°fs x 2's toli) Cardul de debit cu averdraft (sau descoperit de cont) ofera in plus si un imprumut ‘echivalent cuun anumit numar de salarii sau pensii, dupa ce banii din cont au fost epuizati ‘Sunt percepute in plus comisioane si dobanzi pentru sumele imprumutate, Indiferent de card, exista cateva informatii care apar pe partea din fata - numele bancii care I-a emis si care este extrem de important, fiindea daca apar probleme = de pilda, va lipsesc in mod inexpticabil bani de pe card - la banca trebuie sa sunati, numarul cardului —acel cod lung de 16 eifre - data expirarié ~ mai exact, luna si amul - si, evident, numele posesorului In partea din dreapta jos veti vedea logoul organizatiei financiare la care este inrolat cardul, deexemplu VIS A.MASTERCARD ETC. Daca intoarceti cardul, pe partea din spate veti ‘gasi: « Banda magnetica pentru criptarea elementelor de securitate Un spatiu pentru semnatura posesorului. E bine sa va iscaliti chiar daca in Romania nimeni ‘nu prease uita la semnatura. In afsra tari, insa, lucrurile sunt diferite si vanzatorii chiar mai compara semnatura de pe card cu cea de pe bonuri - Un numar de telefon de urgenta + Codul de securitate CVV2 sau CVC2 din 3 cifre, afisat cu litere inclinate. ‘Cardul de credit sau cardul de cumparituri, cum mai este cunoscul, este alimental de -cdlre bane, punand la dispozitia posesorului de card o limita de credit. Pentru valoarea ‘utilizatd din limita de credit, titularul cardului are obligatia de a rambursa la scadent osuma minima, reprezentind un procent din suma folositi cat i dobinda aferenti, conform carter aleatoriu - partile contractante nu cunosc la incheierea contractul vv ce efecte vor rezulta din desfisurarea lui: beneficii sau pierderi. Caracterul alestor este esential la contractul de asi gurare: > curueter oneros - fieeare parte urmareste obfinerea unui avantaj (folos) prin prestatia pe care sea angajat so facd in favoarea celeilalte piri. La fel ca gi alte contracte cu tithu oneros, contractul de asigurare este opus contractului cu titly gratuit camer succesiv - esalonarea in timp a prestajiilor precizate in contract. Faptul valabilitatea contractului de asigurare se intinde pe o anumiti perioadi de timp, face posibild esalonarea pliii primel de asigurare de citre asigurat ® caracter de adeziune - forma i clauzele contractului sunt stabilite de catre societatea de asigurdiri, potentialul asigurat avind posibilitatea si accepte sau si respingi in bloc acest contract: > caracterde bund-credin(§ - presupune ca executarea acestuia si se faci cu bund credin{a de catre ambele part. Asiguritorul este persoana juridica care in schimbul unci prime de asigurare (sumi de ‘bani) isi asumi rispunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate, Asiguratul este persoana fizicd care in schimbul unei prime de asigurare plitite asigurdtorului, isi asigura bunurile impotriva anumitor calamitati ori aceidente Beneficiarul asigurdrii este persona care are dreptul de a incasa suma asigurata sau despagubirea, fiir sa fie neaparat parte la contractul deasigurare Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul o plateste asiguratonului, pentru ca.acesia din umd si-si poatd constiui fondul de asigurare necesar achitdrii despagubirii sau sumel asigurate in momentul in care se produce tiscul asigurat Riscul asigurat se refera la un eveniment care, o data produs, din cauza efectelor sale, ‘obligd pe asigurdtor sf pliteased asigiguratului despigubirea sau suma asi gurata ‘Tipuri de asigurari: a) asiguriri obligatorii ~ sunt acelea care se bazeaza pe principiul obligativitajii prin lege(exemple: RCA, asigurari de locuinje- din iulie 2010.Asigurare de rispundere civil pentru cainii periculosi.Asigurarea pentru agentiile de turism dar de care bencficiazd cei care cumpara servicii de turism,Asigm obligatorii de raspundere profesionali); 1b) asiguriri facultative. se incheie numai in baza acordului de voinga al panjilor( exemple asiguriri de viata, asiguriri auto facultative: CASCO, Asigurarea medical pentru 46cAlitoriiin straindtate,Asigurarea de rispundere civild si profesionald,A sigurarea de sinatate,Asigurarea de accidente,Asigurarea facultativa a locuin (ei.A sigurarea agricola asigur: Aplieatii ee care genereazi. riscurile sunt: : Blenrceme 2.Asigurarea este. suranenrasas 3.Toate persoanele firice pot beneficia de asigurare, indiferent de. 4.Expresia de mai jos estecorecta? Da sau Nu? Riscul asigurat se referd la proportia rispunderit asumate de asiguraitor prin incheierea unei polite de asigurare SJincereuiti varianta coreett - Prima de asigurare este: a) fond de asigurare;b) suma de bani prestabilitdsc) bunuri Contractul de asigurare este: a) act nejuridie:b) act juridic ;c) act involuntar 6.Definifi nofiunea de asigurater. Asiguritonut ste... a7Asigurari obligatorii si facultative:de viata, de sinatate, de pensie, de educatie a copiilor, de calatorii, de bunuri aflate in proprietate.Pensiile. i» ra somrnrans Se ~ en Asigurarea de raspundere civil Aceasta asigurare te ajutii si acoperi paguba pe care ai produs-o altei persoane. Cea mai ‘cunoscutd este asigurarea de rdspundere civil auto (RCA), singura asigurareobli gatorie in acest moment. Prin RCA se asiguri autovehiculul lovit si pasagerii din acesta. Deci, chiar daca ai incheiat o asigurare Casco (care protejeaza doar automobilul propriu) tot ‘rebuie s5 inchei o asigurare RCA. Asigurarea RCA protejeaza, pe de o parte, persoana pigubita, garantind plata sumei necesare acoperitii pagubelor suferite, dar protejeaza si persoana care a produs paguba, aceasta flind scutiti de la plata pierderilor sufcrite de celalal. 4BDocumentul semnat intre o firma de asigurare $i tine, prin care aeeasta arati ed 1 fncheiat un contract de asigurare se numeste polit de asigurare. Suma platiti anual de asigurat se numeste prima de asigurare. Polita de asigurare intra in vigoare in momentul semnarii. in cazul in care cumperi o masina nou, asigurarea poate fi incheiatd la vinztor. Atunci cind cumperi o asin la mana. doua, polita incheiata de fostul proprietar isi pierde valabilitatea odata cu semnarea actului de vinzare-cumpirare “Asigurarea RCA poate fi incheiati cu oricare dintre societitile de asigurare special autorizate in acest scop (pentru mai multe informa -ul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor www. -ise.ro). Pretul difera de la o societate la alta. Durata poate fi de 6 luni sau | an. Asigurari de mijloace de transport (CASCO, in cazul autovehicul lor) Prin acestea se asigura automobilul propriu incacul distrugerii partiale sau totale, distmgere ‘cauzata de un eveniment neprevaaut. De asemenea, se poate acoperi $i riseul in cazul furtului automobilului. ‘Chiar daca sumele pot prea mari pentru bugetul tu, cheltuielile eu o polifa sunt incomparabil mai mici decit cheltuielile tn cazul unui accident -Autoturismul este supus multor riseuri atunei cfnd il conduei, dar si in timpul stayionarit (avarii, furt, incendii, etc.). Mai ales dacd ai investit intr-o masind now, meritd si mai investesti $i intr-o asigurare auto, Asigurarea de avarii gi furt Avarierea maginii poate fi parfiali sau total. in eazul avariei partiale, se repard sau se ‘inlocuiese piesele distruse. in cazul avariei totale se inlocuieste automobilul, Suma as este diferenta dintre valoarea masinii nous (valoarea care apare pe facturd) gi uzura in timp a ‘masini, Prima de asigurare (suma platitl anual de asigurat) este influentati de: © sumaasigurata; indriea:; © capacitatea (anul fabricajiei); © imbundtatiri, dotiri suplimentare; + puterea motorului, + vechimeama; “Asiguririle de avarii pentru maginile de productie interna sunt mai ieftine decait pentru cele de productie externd, Autoturismul nu poate fi asigurat doar peniru furt. Se pot proteja si dotirile suplimentare din autoturism. Se pot asigura si pasagerii autoturismului. In ¢azul accidentar sau decesului, se acorda despiigubiri in limita sumei asigurate Asigurarea locuinfei (PAD)-cbligatorie Locuinja dar si bunurile din ea sunt ameninjate de foarte multe evenimenie neprevazute: agincendii, cutremure, expiozii, inundafil, furturi. Atenye, Insa - asigurarie sunt valabile doar in ‘cazul calamitafilor (cutremur, alunecare de teren sau inundatje) gi acoper maxim 10,000 de ‘euro, respectiv 20.000 de euro, In func{ie de tipul locuinjel. Pentru a acoperi valoarea integrala a ‘uni locuinfe, trebuie Incheiata o asigurare facuttativa, Asigurarea locuintel este o cerinta obligatorie a bancilor, in cazul In care apelezi la un credit ‘garantat cu locuinfa (credit ipotecar) Tipuriie de asiguran pentru care poti opta sunt: ‘+ simpla: se asigura locuinfa si/sau bunurile; + completa, cu urmatoarele optuni: asigurarea bunutilor si’'sau locuinjei $i asigurarea membrilor familiei pentru accidente; asiguraraa bunutilor gi'sau locuinjoi $i asigurarea de raspundere civila fafa de ter. Asigurarea de snatate Poate fi incheiataide eatre persoanele fizice cu domiciliul sau rezidenja in Romina, respectiv decatre companii pentru angojatiilor. Limita varstei variaz de la o socictate de asiguriri la alta, Asiguratul poate primi despagubiri pentru: + cazare si masi pe perioada spitalizari ‘materiale medicale folosite in spital; + terapie intensiva, tratamente chirurgicale; + consultafi + servieii de ingrijire: © tansfer intr-o alta unitate; + proteze; + perioada de convalescenja si recuperare © medicamente Daca spitalizarea are loc in afara Romaniei, asiguratorul este obligat la plata spitalizarii, a tratamentului si a transportului. in funcjée de planul de asigurare, diferi riscurile acoperite, beneficiile acordate gi costul asiguririi, Printre factorii care influenteaza costul asigurarii se numird varsta si ocupatia asiguralului Furnizorul de servieii medicale primeste despigubirea de la asigurator in eazul in eare a acordat asiguratul + servieii de ingrijire: * spitalizare; + tratamente; + consultaji. Asiguratul sau familia acestuia primese despagubirea de la asigurator in situaie de:+ invaliditate total sau partial cauzati de accident; * deces cauzat de imbolnivire; + deces cawzat de accident Asigurarea medicala de calatorie ‘Acest tip de asigurare poate fi incheiat de persoanele care au domiciliu| stabil In Romania gi cAldtoresc In strain tate. Acea sti asigurare oferd asistenta medicala In cazul accidentelor $i bbolllor survenite in tim pul c&latoril Riscurile acoperite sunt unmstoa rele: + tratamentele medicale oferite asiguratului in urma imbolnaviri acestuia sau fh urma unui accident; + tralament ambulatory (adic in afara spitalului): © costul repatrierii in cazul imbolnviri sau a decesului; ‘+ tratamont dontar de urgent; + costurile transportului efectuat de servicille de salvare; © costuri pentru fnsotttordaca situatia medicala a asiguratului o cere. Pachetele de asigurari diferd de la 0 societate la alta, de aceea Inaintea cumnpararii asigurari medical — ca de altfel in cazu! oriedimi-asigurdiri — este bine si compari ofertele mai multor ‘companil Prima de asigurare este stabil In functie de durata cAlateriei, de suma asiguratA sclicitata $i de dostinaye. La producerea evenimentului pentru care egtiasigural trebule 62 anun{i societatea de asigura ‘In caz contrar, asiguratorul nu rdspunde pentru cheituielile efectuate fara anunfarea prealabil Asiguratile de viata Acastea sunt asigurarile clasice, prin care se plateste suma asigurata In cazul decesulul asiguratulu Asiguraile clasice pat fi suplimentate prin contracte de tipul: + asigurari pentru incapacitatea de munca a asiguratului, In cazul unui accident, + asigurdride deces rezuitate dintr-un accident; ‘+ asiguraride viata legate de investiti (unit inked), care combina protectia asigurarior de viaja ‘cu baneficille unor investiti Facute In scopul exclusiv al asigurarii (spre exemplu, investiti in ‘actiuni la burs ori titluri de stat). Te poti informa despre evolutia acestor produse umndrind ‘si paginile ziarelor financiare. De notat ca expunerea la riscul de investfii este transferata casiguratulu 51