CONCURSUL NATIONAL DE REZIDENTIAT DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B SESIUNEA 15 NOIEMBRIE 2020CONCURSUL Te ‘AL DE RE, REZIDENTIAT, SESIUNE 15 NOIEMBRIE 2020 Don MENIUL yiEDICINA DENTAR® CALET ‘TRE! 7 REBARITIP COMPLEMENT stv 1. Antibioticel ibioticele fotosite mai Aministrarea pe cae generals ene Parodontitelor sunt: mn samen A. Tetraciclnele. in int cline, in infec inca Pomphyromonas pigs ae Mesemna B. Metronidazotul, in infect in care pre Agaregatbacter Actinomycetemconmians © Astromicina in inestie cu Fsahytenam D. Tetraciclnete in ntti na Aggregator Acinomsoreascning E.Azitromicina, tn infesiie cu Eiknella corrodens 2. in gangrena simpla: . gelatinaza este eliberata de stalocoe necrotoxina est elibrata de stafilochinaza sulfatazele sunt eliberate de bacteroides . proteazele sunt eliberate de coci gram negativi condroitin sulfataza are rol de distructieceulara moOw> 3. in aparitia dintilor supranumerari este contraargument al teoriei celei de-a treia dentit ‘A. eruptia dintelui supranumerar in pozitie orala, — B. aparitia dintelui supranumerar cu mineralizare tardiva si defectuoasd fata de a dintilor permanent C. prezenta mugurilor accesorii pe preparate histologice D. varietate mare a dinjilor supranumerari E. aparita dintilor supranumerari eu grad de caleifiere similar celor din seria normala 44, Dupa Zamnea, in gangrena dintilor temporari. este Complicatie nespecifica simptomatics "A. parodontita apicala cronic& B. adenitele C. infectia de focar . extinderea proceselor inflamatori i supurative in foyele fetei sub forma de celulita sau abces . parodontita apicalé acuta 5, in tratamentul afectarii gingivo-osoase de gradul Il, Figurcatilor 31 trifurcailor dinilor lateral, cele mai pune rezultate se obtin prin "A. chiureta) subgingival B. gingivectomie CC. combinarea tehnicilor de regeneraretisulara ghidata side aditie p. debridare gingivala, detartraj E. bioterapia de reactivare DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B PB le lui Malassez: eat erupt ot o Resin garonta Fragmentari lent port aa a eR vceimea spatiului periodontal sub Forma pest in Beetle wolate 20 une in numar de 4 pind 12 tin numar mai mare 12 periapicale ientul alveolitei umede se . indivizii In varsta p, sunt FE, nu determina chistu 7. Anuiboterapa in ta indic@ atunet en oe chruretajul local nu este postbit rntul se prezintd la 2-3 zile du este suturat B. pacie pa extractie C. plaga postextractionala . apare o reactie febril3 D ainele extras prezinta o reactie apicald cronicd §, Teoria proterogenetica precizeaza ca etapa in disparitia filogenetica a unui dinte ‘unui dinte supranumerar ‘A, existenfa compensatorie @ jn alt sector al arcadei B. reincluzia treptata a dintelui temporar corespunzator C. microdontia dintilor veeini D. E. trecerea de la monoradiculatie la biradiculatie incorporarea partial a dintelui in cauza de catre un dinte vecin 9, Dupa McCracken, axa de insertie a unei proteze partiale mobilizabile scheletate se detineste ca flind ‘A. bisectoarea unghiului format de axele dintilor limitrofi edentayiei B. directia de miscare a unei proteze mobile de la contactul initial al partilor ei rigide cu dintii de sprijin spre pozitia de repaus terminal C. linia ecuatorului protetic D. acea axa de insertie care poate fi aleasa in functie de zonele de retentie ale modelului E. acea axa de inserjie care trebuie s8 fie intotdeauna verticala. in timp ce planul de ocluzie al modelului se orienteaza cu inclinare antero-posterioara de 30 grade fata de orizontala14 cu dubla extremitate Prosetul Y A 10, Crosetul pens mezio-distal emul libera, din cadrul celei de a doua categor Roach, prezinta: A. un conector secundar situat interdentar BB. un conector secundar situat pe fata lingval4 8 dintelui CC. doua prelungiti orizontale ce imbratisea78 orale ale celor dot dint pe care se aplicd D. un brat retentiv in forma de Y E, un brat retentiv eu o singura extremitate elas aspect de eroset in semi T ferele cd, cL 1. Caria de biberon: (A. afecteaza grupul frontal inferior B. nu influeneaza calitatea vietii copilului ic D. afecteaza initial caninii se localizeaza in general pe suprafetele dentare considerate cu rise seazut la carie E, exclude localizarea proximal 12. in timpulformarii dintelui. procesulfiziologie de crestere care nu se suprapure peste alte procese de crestere este A. initierea B. proliferarea C. histodiferentierea D. morfodiferenyierea E. apozitia 13. Dezavantajul tehnicii DEAN de modificare a extractei alveoloplastice intraseptale const in: "A. reducerea adincimil fundului de sac vestibular B. resorbtia accentuata a crestei dentate postextractional C. favorizarea apariiei exostozelor pe creasta edentats D, favorizarea apariiei unei creste edentate ascutite E. favorizarea apartici cresteibalante 14. Morfopatologic, in cazul necrozei pulpare se constata: 'A. cresterea valorii succinildehidrogenazei B. cresterea vascozitatii mucopolizaharidelor C. semne de hiperfunctie odontoblastica D. reactie eozinofila E. marginatie leucocitard intens 15. Primul molar temporar inferior prezinta ca $i caracteristica principala: ‘A. o proeminenta cervicala foarte dezvoltata in jumstatea mezialé a fetei vestibulare B. suprafata distala mult mai lata decét cea meziala C. suprafaja ocluzala mult mai ingusta in sens mezio- distal D. doua radacini turtite in sens vestibulo-oral, egale ca dimensiune E, suprafata de contact cu molarul secund temporar se afla fa distangd de creasta marginala DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B '™ pulpita cronica inchisa hiperplazica fh esutul conjunctivprezintao tendintd de atofire Prolifereaza odontoblast din focarul hiperplazie Pulpa suferd metaplazie granulomatoasa D, odontoblastii capsta funetis demineralizante 51 se transforma in pulpoctasti zona pulpard aad nafraprocesuliinfamator 17. Din mugurii nazali interni se formears: ‘A. partea interna a orbitei B. parjle laterale ale nasului C. buza superioara Dp, osul incisiv partile laterale ale buzei superioare 18, Interpozitia heterotropa cu succiune intensd determin’: ‘A. ocluzie invers4 uni sau bilateral BB. sctderea pronunfaté a presiunit intraorale C. cresterea tonusului buzei inferioare D. deformarea unghiei degetului interpus, care este rugoasd E. reducerea contractiei muschiului labial inferior $i muschiului motului barbie 19. in protezarea mobilizabila scheletat8, functia de retentie a crosetelor din sistemul Ney: ‘A. poate fi realizata pe praguri situate supracingular pe ding frontali naturali B. este functia ce asigura stabilitatea protezei in sens lateral C. poate fi realizata prin gherute incizale D. este asigurata, in general, de toate portiunile rigide ale unui croget E. este functia ce tinde sa se opuna fortelor verticale de desprindere 20. Despre forma dintilor temporari se poate afirma: ‘A. coroanele frontalilor prezinta céte 0 creasta cervical numai pe fata vestibular B. coroanele molarilor prezinta cate o creastd cervical numai pe fata vestibulara C. radacinile molarilor se desprind dintr-un trunchi radicular comun D. coamele pulpare sunt mai scurte i mai late decat ar sugera forma cuspizilor E, coamele disto-vestibulare ale molarilor sunt situate mai aproape de suprafaya 21, Este diastema falsa spatiul dintre incisivii superior: A. transmis ereditar B. care apare ca urmare a caninului inclus in pozitie orizontala C. diastema tranzitorie de eruptie D. consecutiv fibromucoasei abundente 1a nivel os0s profund E, ca urmare a unui fren lat cu inserfie inalta22. In prepararea cavitatilor, dupa Iliescu, Gafar, tunghiul diedru intern este unghiul: A. al carui varf nu se observa B. a carui bazé este suspendata C. al cau colt este obtuz D, al cari varf se observa E, Incare se intdlnesc dou suprafefe netede si un colt rotund 23. Referitor la granulomul simplu conjunctiv: ‘A. in zona perifericd apar celule de rezerva B. in zona exudativa apar cristale de colesterol . in zona exudativa apar corpusculii Russel D, in zona de iritatie apar celule epiteliale in gramezi E. in zona periferiea apar celule defensive 24. Caria grefata pe hipoplazia smalqului dintilor temporari prezint& urmatoarea caracteristic’: ‘A, la nivelul incisivilor este localizata la colet B. pe molari are dispozitie circulara CC. intereseaza in special primii molari temporati D, este o forma de carie care nu se poate confunda cu caria de biberon, E. Ieziunile hipoplazice nu respects tiparul de formare al smalqului 25. Profunzimea maxima la care patrunde acul in cursul anesteziei plexului cervical profund este de: A. Lom B. 15cm C.2em D. 2,5em E. 35cm 26. Referitor la schema ocluzals gnatologica ‘A. se indica pentru reabilitarile protetice mobilizabile BB. relajia dintre arcadele dentare si ATM este fixata de morfologia dintilor . cuspizii inactivi sunt in usoara inocluzie D. apar contacte dentare punctiforme cuspid activ - fos antagonista E. miscarea de lateralitate prezinta functie de grup 27. Relaxarea musculard necesara reducerii unei luxafii temporomandibulare se poate realiza prin infiltrate de anestezic local fara vasoconstrictor la nivelul: A. muschiului pterigoidian lateral B. muschivlui maseter . tendonului muschiului temporal D. muschiului ptrigoidian medial E, ligamentulu pterigomandibular DOMENIUL MEDicty, PDICINA DENTARA CAIET TIP B entului ortodontic de expansiune 28. Influent® T207 y al respiratorulus orl: supra pasa pozitie oso0s a nivelu sun ’A. se bazem palatine isjunctia| ultrarapida B, impune 01 dupa finalizarea puseului maxim de C. are efect nul du cresere (12 30) 14 de reducere dentara je asocia eraP ara, pentru crearea de spatiu 1a dispozitivelor extraorale pentru palatine resupune i D. Pimerica super plicare une a E, impiicea diafragmei linUO \daptarea ae de determinare a dimensiunii ala, se bazeaza pe jizate in protezarea tot vertical, ua ye postural cu reatii mandibulo- inctionala fonetica: 29. Care dintre metodele Substituirea relatici 4° F craniene de dinamica fu ‘A, Robinson Boianov ". Swenson willis Landa fontale, trauma ocluzald: Smooe {n etiologia bolii parod : afecteaz mai grav osul alveolar decat ligamentul periodontal : B. accentueazd resorbjia osului alveolar mai mult in sens vertical decat lateral ‘este urmaté de largirea spatiului dento-alveolar _ c D. este directi, prin lovituri accidentale asupra rmandibulei E. este indirecta. prin interpunerea accidentala in cursul masticafiei a unor obiecte 31. in parodonita marginala eronicd profunda lent progresiva nu intalnim ‘A. tulburdri de tonatie B, mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 C. retractie gin D. pungi false multiple E, migrari dentare ivala ca urmare a resorbjiei suportului 32. Incisivul central superior temporar prezinta urmatoarele caracteristici ‘A. este singurul dinte din dentatia umana care are diametrul cervico-incizal mai mare decat diametrul mezio-distal B. coroana apare bombata in sen: 'S vestibulo-oral, in special spre colet Suprafata vestibulara prezinta depresiuni D. unghiul disto-incizal es incizal rotunjit fata de axul lung al cor sor spre mezial si pal te ascutit, iar cel mezio- ” ‘oanei, radacina este inclinatd latinal33, Intre ipotezele emise pentru explicarea reincluziel dentare este teoria: A, proterogenetic’ tulburdrilor metabolismului local B. . ataviea D. hiperactivitatii lamei dentare pi E. hipoactivitaqii lamei dentare secundare 34, Referitor la gangrena pulpara simpla: ‘daca succede unei necroze induse de antiformina, consistenta fesutului este moale B. Bacteroides fragilis se asociaza in acutizari . examenul histochimic pune in evidenta acid sulfuric D. daca succede unei necroze induse de diatermie, consistenta fesutului este mai ferma, uscata E. heparina este eliberata de tesutul pulpar proprit > 435. Stratul mijlociu al membranei ranulei are in ‘componenta: A. fesut conjunctiv bine vascularizat B. fibroblasti C. celule epiteliale cilindrice D, celule epiteliale poliedrice E. celule epiteliale ciliate 36, Reducerea muchiei vestibulo-mucozale a intermediarilor duce la: A. compromiterea esteticii B. feje vestibulare ale corpului de punte mai inalte C. aparitia unui surblomb retentiv D, imbunatatirea igienizarit E, realizarea raporturilor ocluzale favorabile 37. Forfele care actioneaza asupra dintilor determinand, mezializarea continua a acestora imprima deplasari: A. de extruzie si disto-meziale B. de intruzie si disto-meziale C. de extruzie gi vestibulo-orale D, de intruzie gi vestibulo-orale E, de extruzie si oro-vestibulare 38. In formarea palatului secundar: A. cavitatile nazale si cavitatea bucalA se separa complet la sfarsitul lunii a doua de viata intrauterin’ B. pot persista resturi epiteliale la locul de unire al lamelor palatine inre ele gi cu septul nazal (perlele Leboucq) C. pot persista resturi epiteliale la locul de unire a palatului secundar cu cel primar . pot persista perlele Serres E, septumul embrionar continua septarea vertical inapoi-inainte , POMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B 39. Acele sonda Kuralt: se utilizeaza la reperarea orificiilor canalelor radiculare B. se utilizeaza la aparatele de inalta frecvent& C. sunt realizate din doua metale diferite D. E > ‘se utilizeaza la permeabilizarea canalelor radiculare se utilizeaza la determinarea audiometric a lungimii canalului radicular 40. Cea mai freeventa forma de osteosarcom mandibular, din punct de vedere histopatologc, este pul A. fibroblastic B. osteoblastic C. condroblastic D. anaplastic E. teleangiectazic 41. Punctia pentru anestezia dupa tehnica Gaw-Gates se face: A. in vestibulul bucal superior B. in vestibulul bucal inferior C. Ia intalnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala cu cea care rece la jumatatea distantei dintre creasta temporala si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular D. Ia intalnirea liniei ce uneste lobul urechii cu ‘comisura bucala cu cea care trece la jumatatea, distantei dintre plica pterigomandibulara gi tendonul de insertie a muschiului temporal E. la intalnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala cu o linie care trece Ia jumatatea distantei dintre plica pterigomandibulara si tendonul de insergie a muschiului temporal 42, Hematomul postanestezic apare mai ales dupa anestezia: A. nervului infraorbitar B, boltii palatine C. PAS D. nervului mentonier E. intraligamentara 43, Urmatoru! enunt referitor la gangrena dinjilor temporari este fals: A. reprezinta imbolnavirea cea mai freeventa a dintelui temporar, netratata in timp util B. infectarea se realizeaza in urma invaziei microbiene a tesutului pulpar C. dupa Thaou si colaboratorii, predomind flora anaeroba in canalele radiculare D, dupa Bruno si colaboratorii, in canalele radiculare microflora este predominant anaeroba gi facultativa E, studiile au izolat la dintii temporari speci bacteriene similare cu cele intalnite in gangrena dinyilor permanenti4. Care dintre urmatoarele crosete, utilizate in protezarea parjiald mobilizabila scheletatd, prezinta doj conectori secundari: A. crogetul inelar din cadrul sistemului Ney tala cu dubla extremitate libera C. pensa mezio-distala simpla D. pensa mezio-distalé compust E, crosetul RPI al lui Kroll B, pensa mezio- 45, Osteomielita supurata cronica trebuie deosebitd de: ‘A, odontomul complex B. osteomul periferic C. flegmon hemifacial D. abcesul in semiluns E, osteomul osteoid 46, Incluzia de canin are urmatoarea particularitate ‘A. majoritatea incluziilor sunt in pozie vestibular ea incluziilor sunt in pozitie orala B. majori CC. este mai frecventa la sexul masculin D. este mai frecventa bilateral E. este mai frecventa la maxilarul inferior bilateral 47. Spatiul vestibular este delimitat posterior de: ‘A, muschiul buccinator B. mucoasa vestibulara C. spasiul laterofaringian D. spatiul pterigomandibular E. spafiul pterigomaxilar 48. In tratamentul parodontitei juvenile, tetraciclina este administrata pe cale generala astfe: . 1,500 -4 g/zi, timp de 7 zile 0,500 - 1 g/zi, timp de 2-3 luni 2 pizi, timp de 8 zile . 0,800 gi, timp de 8 zile . 0,300 g/zi, timp de 10 zile Conul cementar: .apartine lungimii de lueru in cadrul prepara ‘analului radicular in cazul pulpectomiilor B, are o indlfime de 0,7-1 mm are baza la nivelul camerei pulpare >S mune are varful la nivelul constrictiei apicale apare In uma peparti canal pin teica step moa 50, Directia fortei plasate pe condili de catre maseteri si pterigoidieni mediali este: supero-distala verticala corizontala supero-anterioara disto-mediala POOR DOMENIUL MEDICINA DENTARA CALET TIP B sorbtia apei datorita confinutului de ermit ab D. Prdroxietil metacilat a primei jumaayia E. ia spatularea separat neces ae pulbere 31 aia apo auae 9 Saulaea clei de a dou jumatat 2. Peele lui Seres prezinta urmatoarele carateriss ve vrt insure de elute epiteiate,rezultate in urma eat entari lamei dentare, care degeneteaZ si sunt resorbite sunt resturiepiteliale, rezultate in urma fragmenta lame dentare, care persista diseminate in mezenchim C. in anumite conditii pot avea semnificatie patologica D, pot da nastere unor chisturi paradentare E. pot da nastere unr chisturi miei care aceelereazi eruptia 53. in cadrul factorilor de virulenté ai streptococilor ‘mutans cu valoare antigenica: | ‘A. proteina antigen I/II nu trebuie confundata cu antigenul B, PAc, PI, SpaP sau MSL-1 B. regiunea B contribuie la formarea zonei periferice a Ag lll | C. regiunea B-terminald contribuie la conformayia | regiunii centrale a Ag I/II | D. secventarea nucleotidelor genei pac a permis identificarea epitopurilor antigenice ale moleculei Aglil E. glucoziltransferazele sunt proteine homoloage care produc dextrani 54. Tratamentul gingivitis singivostomatte hepetce A. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1% . B. aplicatii locale de paste sau geluri adezive care contin corticoizi C. aplicare de unguente eu antibiotice:t ibiotce: tetracielng, ‘Negamicin B raciclina D. aplicati locale cu Orthochrome E. stergerea cu tampoane imbibat i ulceratiilor bucale Pa oxigenata a45. In hiperemia preinflamatorie 'A. vasele sanguine isi pierd caracterl sinuo$ B. mitocondriile din fibroblasti sunt micsorate iar Crestele lor sunt neteite C. sporadic, putem itn microbi in pulp eanaticulele dentine D. ereste concentraja de succinildehidrogenaZ , intdlnim in cantitate mai mare mediatori chimict precum histamina si acetilcolina yr nu gi in 56, Pentru determinarea dimensiuaii verticale 1a ‘edentatul total, folosind metoda Wright, se masoara. in perioada dentat8, urmatoarele dimensiuni ‘A. distanta nazion-subnazale B. distanja intercomisurald C. distanta dintre fanta labiala si unghiul extern al cochiului D. distanga interpupilara E, distanta ofrion-gnation 457, Anodontia totald si subtotala au semiologie caracteristicd extraorala gi intraoral: ‘A. profil convex prin hipodezvoltare osoas B. creste reduse vestibulo-oral C. profil concav eu gnathion anterior de planul Iui Simon D. buza inferioara risfrénta E. dezvoltare generala hipersoma datorita alimentati preponderent semilichide 58. Tipul DPS uts din clasificarea VEAU a despicaturilor presupune clinic: ‘A. interesarea totalé a valului palatin BB. interesarea partiala a valului palatin C. interesarea totalé a palatului dur D, respect procesul alveolar E. interesarea parjiala a arcadei dentare 59, Diagnosticul diferential al tumorilor de infrastructura de tip sarcom se face cu: A. sancrul primar B. tumora centrala cu celule gigante C. epulisul granulomatos D. papilomul crestei alveolare E, fibromul crestei alveolare 60. Testele de vitalitate in precizarea diagnosticului patologiei pulpare a dintilor temporari: A, folosirea testului termic cu clorura de etil permite variatia intensitajii excitantului B. pot oferi o serie de indicii valide . dupa Munford, folosirea lor la dintii temporari la copii sub 10 ani nu este relevanta D, persistenta durerii dupa testele termice indica o patologie pulpara reversibila E, testele electrice precizeaza doar absenta sau Prezenta sensibilitaii, fra a indica normalitatea pulpara DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B 61. Adenomul pleomorf al glandei submandibulare Urebuie diferentiat de: A. abeesul submandibular B. ranula submilohioidian’ C. adenopatia submandibular D. litiaza submandibulara E, chistul brahial 62. Antibioterapia tintita in supuratiile maxilo-faciale, confom antibiogramei, se indica la: A. paciente gravide copii supuratii perimandibulare pacienti in varsta supuraji in sparii fasciale profunde moog poo>rs Chistul paradentar: este un chist lateral radicular inflamator ste un chist gingival al adultului este un chist neodontogen este un chist folicular cu extensie vestibulara pare in cazul molarului de minte inferior semiinclus m Flegmonul difuz hemifacial intereseaza spatile: submandibular sublingual laterofaringian bucal mpoapps rmaseterin 65, Printre complicatiile tumorale ale incluziei ‘molarului de minte inferior se num&r& A. osteomul B. odontomul C. keratochistul dentiger . tumora cu mieloplaxe (tumora centralé cu celule gigante) E. chistul radicular lateral 66, Despre caria aproximala de la nivelul molarilor temporari se poate afirma c&: ‘A. forma sa de debut este favorizata de existenta liniei neonatale B. progresia sa se face in directie pulpard C. mu este consecinta unui anumit mod de viata D. nu reprezinta tiparul de carie care poate beneficia de masuri profilactice locale E, in momentul distructiei crestei marginale, procestt! carios este superficial si nu pericliteaza starea pulpet67, In parodontit A. B. ‘a apicala acuta hiperemica: S€ Constatd o flora minta in care e parcursul primei faze a manifeste gi clinice Predomina anaerop, obi par fenomenele vascular C “vimpul mut" este faza de alteraretisulara Primara - odata cu hiperemia pasiva incep gi fenomenele d Marginatie leucocitara * Pe parcursul primei faze apare staza Maturarea smatjului: Se face prin aport de proteine si apa se face prin diminuarea cresteriicristalelor C. induce in finalul procesului pierderea amelogeninelor D, induce in finalul procesului pierderea enamelinelor E, incepe aproape in acelasi timp in care smalful partial mineralizat a atins intreaga grosime intt-0 anumita regime, dupa Ten Cate 69. In parodontita apicala acuta seroasa difuza: A. apare infiltratul limto-poliblastic B. la nivelul ligamentelor alveolare se constata disociere fibrilara prin depolimerizare C. numarul histiocitelor si al limfocitelor seade datoritd factorilor chemotactici D. apar fenomene de osteoclazie E. apar celule Langerhans 70, in cazul dintilor cu retentivitati reduse, pentru crosetele sistemului Roach, retentia artiticiald se poate obtine: \ A. folosind convexititile naturale ale dintilor de sub linia ghid B. prin crearea unei fosete in smaltul dentar C. folosind convergenta sau divergenta dintilor naturali, datorate axului de implantare diferit D. prin aplicarea de inlay E. prin aplicarea de microproteze de acoperire 71. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal: ‘A. apar dureri spontane intense B. apare o tumefactie circumscrisa, de dimensiuni variabile C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente D. percutia verticala a dintlor limitrofi este mai dureroasé decat cea transversala E. apare jena dureroasa la masticatie, de intensitate medie 72, Diagnosticul diferential al granulomului periferic cu celule gigante se face cu: ‘A, papilomul mucoasei orale . botriomicomul cepulisul granulomatos epulisul fibros fibromul mucoasei orale B, ic D. E. UL MEDICIN ‘ADENTARA CAIET TIPB piperptazil infl@MatOn psy 1 bi en 73, Trae esuPne palin Be eines i pale re anesezi8 MENG as sau a Reliant stezid B. anes bylatersl 4 cw ansa rotunda croinei7i Ml ce circumcrie leziunea periostului subjacent palatini mari tan c. ele’ incizie D. E, extirpare® 74, Cartilajul Meck ‘A. participa 1a 0s! Jeziunii si jeckel ficarea mandibulei prin segment) * fmandibular B. parti mn omarea scarier seamen C. pa timpanic sein i osterioaré a segmentului mandibular D. pen pare ment lateral intern al ATM nu participa la osificarea mandibulei 75. Dingii neonatali propriu-zisi: ‘A. apar la nastere B. apar in primele luni ale vietii sunt fundamental diferiti de dinsii mobili a pestitr sireptilelor ; unt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv superior E. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior D. 76. Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se realizeaza pe baza urmatoarelor semne clinice: A, nevralgii localizate in dreptul sediului incluziei . prezenta unor fistule cronice fara réspuns terapeutic pericoronarite si gingivostomatite existenfa unei creste alveolare reduse vertical si transversal E, torsionari si mort vos ri ale dinjilor antagonisti 77. Nivelul ganglionar Ia: A. are drept limita posterioara nervul accesor B. are limita anterioara marginea laterala a muschiului sternohioidian C. include ganglionul Kuttner I D. include ganglionii spinali superiori E, include ganglionii jugulari superiori 78. Diagnosticul diferential al chistului dermoid cu localizar plangeul bucal se face cu: ‘A. supuratile lojei sublinguale supuratile lojei submandibulare limfangiomul chistic al planseului bucal dilatatiile chistice ale canalului Wharton litiaza canalului Wharton79. Mecanismele prin care mastialt sunt pozitiv dezvoltarea aparatului dente 'A. consistenta semilichids a aliment® autocuraqire B. aport sanguin crescut C. gradul inalt de procesare al D. prezenta unui relief cuspid: eficientet masticatorii E. autoreglare functionala 1 alimentelor lat pentru cresterea $0. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezint® } ale conectorilor secundari rigizi ai une! caracteristici letate’ proteze partiale mobilizabile sche! ‘A. pot fi situati proximal B. pot fi situatiinterdentar C. leaga saua de elementele de mentinere si stabilizare D, au forma de "S” . E. unese geile segmentate cu conectorul principal in sistemul Rigolet radicular lateral $1. Diagnosticul diferential al chistul se face cu: ‘A. keratochistul primordial BB. chistul vestibular de bifurcatie CC. chistul paradentar D. chistul rezidual E. chistul parodontal lateral £2. In patogenia pulpitei acute purulente partiale: ‘A. celulele cu capacitate de diferentiere exercita 0 actiune fibrolitica datorita confinutului lor de catalepsina B. aciditatea mediului este mentinutd, printre altele, de acumularea de tirozind, histdina si triptofan C. in odontoblasti, mitocondriile si aparatul Golei preiau activitatea de depunere a dentinei D. {esutul conjunctiv se edematiaza E. odontoblast se diferentiaza in celule fagocitare 83. In cazul cimentariiinlay-ului ceramic: A. protectia dentinara se realizeaza cu scotch-bond B. fotopolimerizarea scotch-bondului de fixare se recomanda sa fie realizata cu laser-argon C. dupa gravarea acida a preparatiei, spalarea se realizeaz cu apa si bicarbonat de sodiu D, brunisarea se realizeaza imediat dupa cimentare E, brunisarea se realizeaza la 0 zi dupi cimentare 84, in gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu: A. hiperplazia gingival este localizata palatinal B. culoarea gingiei variaz4 de la rosu congestiv pana Ja rosu inchis, violaceu C. hiperplazia are un aspect lobulat, de culoare roz deschis D. hiperplazia este de dimensiuni mici, de forma unor ‘margele ale papilelor interdentare E, la pacientii cu igiend bucala foarte buna hiperplazia Bingivald este de tip nodular, cu consistenta ferma DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B p, ‘pilomul oral al trebuie diferentiat de: Sranulomul piogen meee Branulomul eriferic cu celule €: fbroml osifant penteng Seat D. eputisul aranulomatos E. fibromul mucoasei orale 86. Lambou $6, Lamboul semitunar uitiat in x sen rezectia apicala se Convensitate spre fundul de sae B. converiate spre cole dn nt . are avantajul unei bune vizuatin D. cea mai mare parte a fixa E. distanta fata de sanqut ‘minimum | em izualizari a apexutui lui Se afla in gingivomucoasa aingival trebuie sa fie de 87. Rasinile de cimentare folosite ca baze int 7 os ae losite ca baze intermediare B. contin o matrice anorganica de sulfat de strona C. contin o suspensie de eugenolat de zine D. au modulul de elasticitate de 2,2 GPa E. congin ragina uretan dimetacrilica 88. in utilizarea hidroxidului de caleiu pentru apexificare in gangrena simpla: ‘A. se formeaza un tesut cicatricial eu insule de esut cconjunctiv lax B. osteodentina aleatuieste intotdeauna o bariert apicala continua CC. tratamentul este mai indelungat comparativ cu celal chilor false D, foramenul apical now consttuit se poate gis la 0 distant mai mare de apexul radiologic E, produscle de electie sunt preparatele magistrale 89. Corespunzator organogenezei dentare, dentinogeneza are urmatoarele etape: A. formarea dentinei functionale B. formarea dentinei de reparatie . formarea dentinei circumpulpare D, formarea dentine’ intratubulare E, formarea dentinei periferice 90. in organogeneza dentara, factori locali posibili cauzatori ai anodontiei sunt: A. traumatisme intrauterine B. iradieri locoregionale in primi ani de viata C. nasterea insofita de stari de anoxie sau hipoxie D. despicaturi labio-maxilo-palatine E. necroza intinsa a maxilarelor in cursul bolilot eruptivett 91. Linerii folositi tn tratamentul Plagii dentinare: A. initial erau reprezentatide suspensii de hidroxiapatita in neofalina B. trebuie s& se distribuie uni : uniform pe suprafata plagij ° dentinare si sa asigure protectia completa a cesta Pot fi utilizati in coafajul direct (cei hidroxid de calciu) (ie bara de D. pot contine clor (monoctorsilicat de sodiu) E. pot contine perle de acrilat ca substanta de contrast radiologic " vet 92. Keratochistul odontogen dentiger: A. se dezvolta in locul unui dinte B. se dezvolta in jurul unui dinte C. deriva din epiteliul adamantin redus D. deriva din celulele bazale ale epiteliului oral E. deriva din resturile Serres ‘93. Cand lipseste dintele temporar corespondent, diagnosticul diferential al anodontiei reduse se ealizeaza cu: A. extractia dintelui permanent B. reincluzia totala a dintelui permanent C. transpozitia totala a dintelui permanent D. incluzia dintelui permanent E. heterotopia dintelui permanent 94. in cadrul obturarii canalului radicular: spreaderele au partea activa spiralata B. tehnica Endotec realizeaza simultan condensare verticala i laterala la rece C. lungimea parpii active a pluggerelor este de 30. mm condensorul Maillefer are forma "S" pe sectiune injectarea gutapercii ramolite prin incalzire este indicata in resorbtia radiculara externa > mo 95, Pragul semilunar: ‘A. se poate realiza numai pentru coroanele din ceromeri B, este indicat pentru a asigura o retentie mai bund C. pragul vestibular se pierde treptat pe fetele proximale D, este mai lat pe fata meziala decat pe cea distala E. se realizeaza din motive fizionomice 96, Sub actiunea functilor aparatului dentomaxilar, se diferentiaza din prim arc branhial urmatoarele grupe musculare: ‘A. digastric B. superficiali ai mimicii . stilohioidian D, maseter E. plerigoidian extem DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B blastomului saa amelo in oe scat pistopatologic Cu: - 9 o ate com celular solids Prom DAOC in carcinoma cel B, carcino gogent scuamoass D. mul sarc" , condrosit” ura pulpei dentare a dintilortemporay, og. Despre STU Filor pemmanenil, S POA simna Zomparativ © ot a iterente in pivinta numarutu gi distribu A. exist (re pervoase 1a nivelul pulpei coro coo nervatit fa dint temporari este mai itatea i i nate B. dene ecit a dinfi permanent raat ista un plex nervos subodontoblastic CC. poate exist nedezvoltat p, exist un mut receptoare E, exist un mu mar mare de complexe mecano- mar mic de axoni mielinizati et este caracterizata de: jin dial 99. Gini din ala localizata la nivelul papielor ‘A. hiperplazie gingival interdentare B. consistenta redusd, moale a papilelor C. freevente uleeratii : D. mobilitate dentara usoara prin edem inflamator E, mobilitate dentara de gradul 2 si 3 100. Referitor la prepararea fetelor proximale pentru coroana mixta: : ‘A. clasic, jumatatea vestibulara se prepara mai mult B. convergenja ideala este de 10 grade C. gradul de convergenta este in functie de inaltimea coroanei D. modem, se utilizeaza tehnica slice-cut E, reducerea spre incizal se face in functie de indicele mezio-distal 101, Abcesul parodontal marginal: A. este localizat numai vestibular B. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor care populeaza pungile parodontale CC. apare ca o complicatie a gangrenei pulpare D. se poate complica cu pulpite acute retrograde E. se poate complica cu parodontite apicale acute 102. Producerea ectopiei dentare ca urmare a spatiului redus pe arcada poate fi consecinta: A. diastemei vera B. hipersecretiei de somatotrop hipofizar intre 6 si 16 ani C. retrodentiei superioare . hipotiroidismului unor factori genetici moca obturatie de 103, Cimentul fosfat de cup folosi Jab d ‘A. are efect antimicrobian mai s!* fosfat de zine este de culoare verde inchis are proprietati similare cimentult confinutul de cupru ti confers efect baci? tm realitate nu congine cupru ci doar fosfat ject cimentul ji fosfat de zine ricid moog 104, Teaca Hertwig: ‘A. este 0 formatiune de natura epiteliald B. este rezultatul activitayi celulelor de la nivelul buclei cervicale CC. reprezinta primul ansamblu rezultat prin multiplicarea ce! provenite din lama dentara epitelial odontogen ulelor epiteliale D. prezinta trei zone E. este un mangon epitelial care deschiderea larga a papilei dentare spre sacul folicular ingusteaza 105. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat: ‘A. in gingivostomatita ulcero-neeroticd, pentru a nu accentua durerile B. in hiperestezia dentinara accentuata C. la bolnavii hemofilici D. in formele de parodontite acute hiperplazice, uleerate, cu sngerari accentuate E. la bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac 106. Caracteristicile glosodiniei sunt: ‘A. durerea cedeaza la blocaj anestezic B. apare mai ales la femei C. se recomanda tratament psihiatric D. afecteaza preponderent grupa de varsta peste 50 de E, durerea dispare in repaus gi revine dimineata 107. in tratamentul medicamentos impotriva placii microbiene, clorhexidina este folosita astfel: solutie 0.2%, A pentru clatirea gurii B. solutie 0,02: c D. ,, pentru irigatii supragingivale ale santurilor gingivale solutie 0,05%, pentru irigat introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu solutie 20% E, incorporata in cimenturi chirurgicale 108. in gingivita de sarcina: ‘A. gingia este tumefiata, maritd de volum B. hiperplazia se dezvolta mai mult la nivelul marginit gingivale C. semnele se accentueaza in luna a IX-a in cursul unor D. durerile gingivale apar num¢ suprainfectari E. pot aparea pungi parodontale adevarate DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B 109. Diagn: es 'sticul diferential al chistului branhial se face A. chistal dermoid laterocervical chil ehacealtrcen . lipormul laterocervical = ©. liming reer ®. omangiomal tee at 10. In parodontita apicala cronica fibroast A. se indica badijon: Albirea muceeerte4 8 clorura de zine pina ta B, Se constata turges: scenta pemitelor vases ©. Peritelor vasculare ligamentele lui Scharpey su ee ey Sunt subjiate gi comprimate evolutia favorabila duce la aparita de m fibre conjunctive cane E, la nivelul zonei periferice apar feno hiperostoza ar Fenomene de 111. Forma sferoidala a intermediaritor este recomandata la: A. maxilar zona posterioara B. mandibulé zona frontal C. mandibula zona lateral D. maxilar zona frontala E, doar la cei cu ceringe estetice ridicate 112, Afectarea gingivo-osoasa a bifurcatilor si trifurcafiilor dinjilor laterali A. apare in parodontita marginala cronica profunds lent progresiva B, este de gradul I, cdnd sonda patrunde interradicular pe o distanja de 1-3 mm C. este de gradul II, cand sonda patrunde adane interradicular, dar au trece pe versantul opus D. este de gradul III, cand sonda traverseaza in jntregime spatiul interradicular E. este de gradul IV, cand radiologic se constata grade diferite de resorbtie osoasa 113. Care dintre crogetele sistemului Ney. utilizate in protezarea mobilizabila scheletata, nu prezinta dowd brafe elastice: A, crosetul cu actiune posterioara B. crosetul inelar C. crogetul Ney numarul 1 D, crosetul Ney numarul 2 E. crosetul Ney combinat 1-2 114, Referitor la corpul de punte: ‘A. muchia vestibulo-gingivala trebuie sa depaseasca jJonctiunea muco-gingivala B. contactul eu ereasta nu trebuie s& aiba loc doar de-a lungul muchiei vestibulo-mucozale . contactul cu creasta este mai larg M-D spre vestibular, ingustandu-se spre lingual nu trebuie sa aiba contact cu mucoasa cheratinizat® E. Reynolds sugereaza o distanjare mai mare a corpului de punte de creasta edentata 2 10Us a i Radiogratia exeentricd Clark %. se realizeaza in incident B. cu imaginea dintetui eplasata pe incident na excentrica in 8 in acelasi sen seu indica incluzia orala ‘epasarea conus, 18 ocluzala ontogonalg con Stabileste cu precizie sedi! D. stabileste cu precizie se. Supranumerar inclus + Presupune trei incid ocluzala ‘nei anodontii ‘diul unui dinte fente: ortogonala, excentrica gi 116. in cadrul prepararii suprafeyei vestibulare pentru A. modem, se incepe cu schit eel area pragului cu o piatra B. Lennon recomanda realizarea a tei santuri orizontale cu o freza flacara C. Armand incepe prepararea cu un sant de ghidaj cervical realizat cu o freza lenticulard D, Johnston recomanda realizarea unui sant vertical de Imm in doua planuri E. Rosenstiel realizeaza trei santuri de la colet pana la santurile ineizale 117. Referitor la deplasarea condilului orbitant: - traseul distribuit este foarte rar gasit in practic se exprima in milimetri . aplicativ este important evaluarea primilor 4 mm. influenjeaza in mod direct morfologia ocluzala dupa Malone si Koth traseul imediat este mai degraba un artefact moow> 118. fn tratamentul parodontitelor apicale acute exsudative seroase: ‘A. se imobilizeaza dintii cu inele de cauciue B. se imobilizeaza dintii cu o cheie de tifon incarcat cu pasta de eugenat de zinc C. efind se face anestezie, infiltrarea anestezicului se face la distanta de tesutul inflamat D. se evita folosirea turbinei la trepanare pentru anu produce leziuni pulpare E, spalaturile cu apa calda dau rezultate foarte bune 119, Cele doua curburi anatomice ale canalului Wharton care favorizeaza aparitia litiazei submandibular sunt la nivelul: ‘marginii posterioare a muschiului milohioidian {ntalnirii lui cu vasele sublinguale deschiderii in carunculele de evacuare a salivei prelungirii anterioare a glandei submandibulare Ja intalnirea cu nervul lingual A B. c D. E. UL MEDICIN, ‘ADENTARA CalET TIPB de biberon se caracteriseay atcarie J clinie 120. Tablou! aw i virii apar in jurul vérstey prin: ate sernne ale imbolndvirii ap ‘A. primele sem a “ ro alse mai alb-opac sau chiar maro sma p. initial in ariilor respect ordinea de de aparitie a ¢ c. ordinea a iaza in functie de va cru tealeziunitor nu variaza in fonctie de varsta p. seve Hula — core val. leziunile se dezvolta simptomatic, avand © nel ata si profunzime volute lentd in supra i paisa: i 4 inchisa propriu-zis 121. in pulpita eronic: 'A. odontoblast isi pastreaza aspectul normal celulele mezenchimale fe granulatie ronice difuze cu histiocite, B. lipese mse formes est puter aveainfiate >. Focte i imate ex evidentaz oatrofiere fibres. teoculart a polpe cleroasa $i 122. Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face ou: ‘A. epulisul cu celule gigante B. papilomul mucoasei orale . epulisul fibros D. fibromul mucoasei orale E. sancrul primar 123, Clasificarea gnatologic’ a relajilor ocluzale statice presupune: A. tip IIA - condilii trebuie s& se deplaseze de la postura centrica verificabila pentru a realiza IM B. tip IIL- RC sau cea de postura centrica adaptata nu poate fi verficata| C. tip IIA - reprezintd o stare tranzitorie tratabila pentru a realiza o RC sau o postura centric adaptata D. tip III - reclama corectarea disfunctiei ATM inaintea finalizarii tratamentului ocluzal E. tip If - necesita intotdeauna tratament medicamentos 124. In pulpita acuta seroasa totala: A. se constaté o mobilizare a celulelor matriceale apartinand jesutului dendrito-plasmotelial B. celulele mezenchimale specializate se inactiveaza $i devin nediferentiate C. peretii vasculari isi pierd permeabilitatea D. asupra fibrelor nervoase actioneaza substante chimice cu actiune litica ibrele conjunctive sunt putine si dispuse mai ales in zona periferica "ys Diasemelefziolopice: ip sunt diasteme false ” apar in dizarmonia dento-alveolara cu spatiere prin icrodonte relativa . se referd la diastemele tranzitorii de eruptie D. apar incepand cu varsta de 4-5 ani E, sunt urmarea unei dezvoltari armonioase in dentitia, temporara 126. Aparitia mentonului la om poate fi corelatd cu ‘A. migcarea de flambare a potcoavei mandibulare B. deplasarea evolutiva dorsald a foramen magnum C. schimbarea modului de locomotie gi trecerea la pozitia verticala, bipeda D, fenomenele compensatorii datorate verticalizari osului frontal E. schimbarile filogenetice privind angulatia bazei craniului 127. Referitor a intermediarii puntitor: ‘A. aspectul paraboloid-hiperbolic este caracteristic intermediarilor ovoidali B. intermediarii ovoidali nu necesita procedee chirurgicale C. Ia intermediarii mandibulari cu raport tangent linear, supratata linguala se modeleazA usor convex D. intermediarii in semiga pot necesita uneori procedee chirurgicale E. in cazul intermediarilor ovoidali se poate apela sila greta de tesut conjunctiv 128, Coafajul indirect in tratamentul patologiei pulpare ‘a dintitor temporari ‘A. este indicat in cazul pulpei inflamate reversibil B. este indicat in cazul simptomatologiei subiective zgomotoase in antecedente C. este indicat la dintele temporar affat in stadiul 3 de ‘evolutie, care prezinta proces carios profund fara deschiderea camerei pulpare D. cu preparate biostimulatoare, poate remineraliza dentina afectata E, prin aplicarea preparatelor biostimulatoare, formeaza dentina de reparayie 129. Care sunt utilizarile accesoriilor de tip rizuge ale paralelografului folosit pentru realizarea design-ului protezei partiale scheletate: fepartarea retentivititilor nedorite de pe modelul de studiu B. masurarea retentivitatilor dentare C. prepararea suprafetelor de ghidaj, prin indepartarea ‘erii de la nivelul machetelor dintilor stalpi D. determinarea retentivitatilor dentare E. indepartarea excesului de cear§ adaugata in zonele retentive nedorite Dome; NIUL MEDICINA DENTARA. CAIET TIP B 130. in pulpita cronica deschis granulomatoasa, de la Suprafata spre profunzime: A. primul strat confine numeroase celule conjunctive tinere gi capilare B. stratul al doilea este lipsit de fibre nervoase $i conjunctive C. stratul al doilea poate prezenta focare de degenerescenta grasoasa si calcard D. stratul al treilea este foarte bogat in celule conjunctive dar lipsesc fibrele conjunctive E, stratul al cincilea prezinta zone intinse de necroza si este lipsit de fibre nervoase si vase sanguine 131. Dens in dente: ‘A. se localizeaza de regula la nivelul incisivului lateral superior permanent B. poate apare la nivelul ori CC. ramane cu zona apicala de cele mai multe ori larg, deschisd D. la nivelul formatiunii invaginate prezinta inversarea structurilor dentare (smalt, dentin) E. prezinta formatiunea invaginata complet separata de dintele care 0 circumserie icarui dinte permanent 132. La nivelul extremitatii cefalice, sunt oase de origine desmala: A. mezetmoidul B. vomerul . osul frontal D. corpul sfenoidului E. apofizele pterigoide 133. Localizarile cele mai frecvente ale formelor de debut a cancerului de limba sunt: ‘A, marginea lateral B. plica glosoepiglotica C. faya ventrala D. varful E. fata dorsala 134. Derivate encondrale ale extremitatii cefalice sunt: A. aripile mici ale sfenoidului B. malarut C. procesele exooccipitale D. oasele parietale E, cometul nazal inferior 135. in pulpita cronica deschisd ulceroasa, morfopatologic, pe sectiune axiala: A, stratul superficial prezinta pe alocuri degenerescenta coloida sau grisoasa B. stratul al doilea contine fibre nervoase, dar vascularizatia este sdracd C. stratul al treilea este lipsit de fibre nervoase stratul al patrulea este sdrac in celule E, stratul al cincilea poate prezenta pulpolii : 12136, Procesul de morfodiferentiere coronara - incepe in stadiul incipient de clopot 'B. consta in dispunerea spatiala a celulelor dentar intern in vederea conturarii viito Jonctiuni smaly-dentina, C. incepe in zone dictate aleator D. are loc in urma unei interactiuni intre ‘ectomezenchimy cst ul papilei dentare si epiteliul dentar E. se realizeaza gradat epiteliuha are 137. La respiratorul oral, tipul constitutional leptosomatic este caracterizat prin: astm . tendinga alergica ". compresie de maxilar ). absenta vegetatiilor adenoide diametrul bizigomatic mai mare decat diametrul bigoniac mono 138. Pentru efectuarea unei pulpotomii la un dinte temporer, inflamatia pulpara coronara se apreciaza dupa urmatoarele criter A. dinte simptomatic in antecedente B. in prezent simptomatologie subiectiva stearsa cu durere numai provocata C. examenul clinic obiectiv evidentiaza semne ale extinderii procesului inflamator D. examenul radiologic nu indica semne ale unei suferinge pulpare in antecedente E, examenul pulpar direct evidentiaza singerarea excesiva a filetelor radiculare dupa indepartarea pulpei coronare 139. fn pulpita acuta purulent& partiala: ‘A. apare exsudat seros sau sero-sangvinolent B. pe alocuri apar insule de hipercalcifiere C. leucocitele sunt distruse partial de catre mediul acid sau prin actiunea microbilor D, focarul inflamator prezinta granulocite, limfocite, ‘monocite, histiocite si plasmocite E, trombocitele extravazate ajunse in focar incep si {inglobeze microbi 140. Organul smalfului intervine in: determinarea tiparului radicular initierea dentinogenezei coronare si radiculare formarea smaltului formarea jonctiunii dento-gingivale PUOR> incluzia dentara DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B ian: a inet care initiazA osificarea la} A. este un Car vertical mandibular e ( in sus $i inapoj i ‘olul opus alungirea a determin ete mandibular : aul inferior formeaza spina SPIX Ei itr doi inferior ug. Terminailenervoase ortosimpatce dela nivel mucoasei nazale au rol: ‘A, vasodilatator B. stimulator al secretiilor CC. vasoconstrictor D. inhibitor al secretiilor E. de purificare mecanica prin salve recurentiale 143. Gingivectomia este contraindicata in: ‘A. gingivite alergice B. abcese parodontale recidivante C. hipertrofi gingivale reversibile prin tratament antimicrobian D. gingivite hiperplazice din leucoze E. pungi parodontale de adancime medie, cu peretele extern subsite 144, Metoda memoriei ocluzale Lejoyeaux, utlizata terapia edentatiei totale pentru determinarea relatiei centrice, are urmatoarele particularitati: ‘A. considera ca orice obstacol asezat pe traiectoria de inchidere mandibulara determina glisarea mandibulei spre o pozitie excentrica BB. foloseste metoda inscrierii grafice intraorale C. verificd in aceeasi sedinta relatia centrica obtinuta prin stimularea reflexelor vestigiale parodonto- musculare D, machetele de ocluzie vor fi astfel pregatite ca in trei puncte sa fie plasate trei platouri acoperite cu ceara inlay si trei ace inscriitoare, fixate pe sablonul maxilar E, dispozitivul de inregistrare este format dintr-o placuta mandibulara fixata pe baza machetei de ‘ocluzie (fara bordura de ocluzie) si 0 placuya ‘maxilard, unite printr-un dispozitiv vertical 145, Factorii generali care determina incluzia dentar& acondrodisplazia Parrot sindromul Turner . tulburari neuropsihice raze X mpeeee hipervitaminoza D B= ovontita agresiva, rapid progresiva: we are mere 11 $i 19 ani A Me de cauza microbiana ¢. determind leziun la nivelul primilor molari gi incisivilor p. este determinata de altera limfocitelor T E, este o afectiune ereditara le Functiilor 147. Chiuretajul gingival este indicat in: A. gingivite alergice B. gingivite cronice care nu cedeaza la tratament antimicrobian C. gingivite cronice cu microulceratii pe peretele moale al santului gingival D. gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos E. parodontite marginale eronice care nu cedeaza la ‘ratament antimicrobian 148. in cadrul osificarii in suprafata a maxilarului, centrul premaxilar formeaza: ‘A. apofiza malard B. plangeul orbitei . spina nazala anterioara D. lama alveolara externa a caninului E. oparte din ramura (apofiza) ascendenta 149. in stadiul de clopot, despre stratul de celule din centrul organului dentar se poate afirma ca: ‘A, formeaza epiteliul dentar extern B. au forma sferica C. sintetizeaza si secreta glicozaminoglicani , este numit de uni autori pulpa smalqului E. celulele stratului sunt legate intre ele prin intermediul desmozomilor rtificiale sunt 150, Inconveniente ale alimentatiei ‘A, reducerea secretiei salivare BB. cresterea sansei de instalare a rahitismului C. alimentare excesiva D. evitarea migcarilor de propulsie E, inducerea retrodeniei superioare sau bimaxilare 151. in hiperemia preinflamatorie: A. spasmul vascular initial este datorat unor substante vasoactive precum histamina si leucotaxina B. odontoblast isi reduc activitatea metabolica C. teptat, viteza de circulatie a sngelui incepe s creasca si apare fenomenul de ablatie leucocitara D. se produce depolimerizarea mucopolizaharidelor din substanta fundamentala E. in fibroblasti apar mai multi ribozomi si lizozomi Down, HUL VEMEDICINA DENTARA CAIET TIP B 152. Referitor la intermediarii cu raport tangent linear: ‘A. designul celor mandibulari nu seamana cu cel maxilar B. alegerea lor nu este influentata de lajimea crestei edentate C. inclinarea fefei orale depinde de distanta dintre creasta si planul de ocluzie D. sunt indicafi in edentati limitate de dinyi cu coroane scurte E. inclinarea fefei orale este de 30-35 grade 153. Linia jonetiunii muco-gingivale: ‘A. reprezinta limita dintre gingia fixa si mucoasa alveolara este vizibila in zona palatinala nu este vizibila pe fata linguala este vizibila pe fafa vestibulara a ambelor maxilare reprezinta zona cea mai vulnerabild a parodonsiului ‘marginal, find slab keratinizats B. c. D. E. 154, Bolile hematologice se Insojesc la nivelul parodontiului marginal de: A. resorbjii ale cementului radicular B. hiperplazii gingivale C. retractii gingivale D, ulceratii ale mucoasei bucale E. demineralizarea osului alveolar 155, Pentru determinarea relatiei centrice la pacientul dentat: A. Brill utilizeaza pozitia culeat a pacientului B. Dawson utilizeaza pozitia culcat a pacientului . Jankelson utilizeaza pozitia culeat a pacientului D. Barrelle recomanda presiunea mandibulara catre supero-posterior E, metoda Ranfjord pozitioneaza spatarul scaunului la 70-80 grade 156, Caria rampanta: ‘A. este specifica dintelui temporar B, nu afecteaa din CC. este un tip de carie cu debut bruse D. are o interesare pulpara tardiva. E. este localizata la dinti care de obicei sunt imuni la caria obisnuita ‘ontali inferiori 157. Diagnosticul diferential radiologic al sarcomului periostal mandibular se face cu: A. carcinomul spinocelular gingival B. osteomul periferic €. odontomul complex D. osteocondromul E. miozita osifianta “158, Semnet cronicd stperfi A. prurit gingival B. tulburari fizionomice datorité migrarilor dentare C. jena dureroasd gingivala, accentuatd de periaj si masticatie D. tulburari de fonatie E. usturimi gingivale 159, Al doilea molar temporar superior are urmatoarele ccaracteristicis ‘A. cuspidul disto-palatinal este cel mai proeminent B. doar 13% dintre copii prezinta tuberculul Carabelli ‘pe suprafata palatinala C. camera pulpard este prevazuti cu 4-5 coarme pulpare D. comul pulpar mezio-vestibutar este cel mai mare si cel mai apropiat de suprafata ocluzala E. suprafata vestibulara prezinta o proeminents mai ‘pronunjata in portiunea cervicala 160. Subiectiv, in gingivita si gingivostomatita uleero~ necrotic’ apar: ‘A. dureri ugoare provocate de periaj si masticatie B. dureri intense la atingerea gingiei CC. dureri spontane iradiante in oasele maxilare D. prurit gingival E. halend fetida intens& 161. Limitarea misc&rilor mandibulare in azul fracturilor posterioare cu deplasare a complexului zigomatic se datoreaza: 'A. interferarii in miscdrile apofizei coronoide B, afectiri mugchiului maseter C. interferenfei cu condilul mandibular D. afectirii tendonului muschiului pterigoidian lateral E. afectirii tendonului muschiului temporal 162, Tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante const in: ‘A, spataturi cu solutii slab antiseptice 'B. infiltraii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon_ C. aplicatii de colutorii cu antibiotice D. corticoterapie: Prednison E. atingeri locale cu permanganat de potasiu 163. Rfertor Ia Bioealex St iocalexul4 produce oexpansune volumetrick 250-280% wade tote indict in parodontte apical acute ocesit uscareaincomplet a canal tugenaul decals locheszsexpansiunea ta nchiderea temporarda caiti se fo ccoara roz ti se foloseste roOs DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIETTIPB val: 164, Tata s0DBET ologic determinant ct el ae imbolnaviriO" Nye culoare alba-galbend it este un deP07" ca 0 bordurd ctculara sau Pa B. CC. se poate ja adulti p port catiu-osfor mal eres decd tartrul E 165, Chiuretele Gracey "PESt® 5" sau "dupa 5": sunt in numar de $25€ a su portiunen activa mat TINEA Co 5 mm decat 0 chiureta standard CC. au portiunea pasiva mal chiureta standard p, sunt fotosite in pune E. sunt folosite in special supragingival de severitate a incluziei de jomograma dup: rioard a apexului caninului j junga cu 3 mm decat o Je mai adanci de $ mm pentru indepartarea tartrului 166. Gradul canin poate fi apreciata pe ortopant 'A, pozitia antero-poste pozitia mezio-distala a apextlat caninului ul cu linia mediand B. CC. unghiul pe care il face canin D. unghiul pe care il face eanin premolar f. gradul de suprapunere a caninului peste radacina incisivului lateral ul cu axul incisiv gi sul diferential al gingivitei si micotice se face eu: 167. Diagnos! gingivostomatt "A. gingivita si gingivostomatita herpeticd B. leucoplazia . lichenul plan D. gingivita si gingivostomatita aftoasd recidivanta E. leziuni ulcerative ale mucoasei, produse prin iritatie mecanica data de proteze 168. Dupa Tliescu, Gafar, in prepararea cavitaqilor intainim urmatoarele unghiuri: A. triedna B. triedra intern . axial D. diedra E. diedra extern 169. Instabilitatea marcata a mandibulei, care face dificila determinarea relatiei centrice la edentatul total, se datoreazA urmatorilor factori: . A. hiperlaxitatii igamentare B. uzurii osoase articulare C. stergerii reflexelor de pozitionare centriea D, adaptarii si individualizarii machetelor de ocluzie E. nivelarii perfecte a bordurilor de ocluzie a machetelor de ocluzie 5170. tn transpozitia dentar ‘A. completa canin - premol prin tehnici de aditie cust in scopul stabilizarii stopu ej B. incompleta, se asigura dep! teh in directa cert de inte ral, e pr ‘completa canin - incisiv lateral. hui © crolasta modelant succesiv a cuspid caninului incomplet, inversarea poate interesa numal coroanele sau doar radacinile E. la mandibula, caninul isi schimba locul cu premolarul prim ak se reconformet al pe cai Pitilor ocluzale de gradu! asarea dentara cea mal 171 Influenta negativa a anomaliilor dentomaxilare supra respirafei se poate realiza prin: ‘A. pozitiaanterioara a mandibulei BB. fenomene de staz& limfaticd favorizat8 de diametrul redus al pasajului nazal C. glosoptoza D. lordoza cervical E. meziopozitia generalizatd superioard 172. Referitor la tehnica termomecanic’ de condensare ‘a gutapercii: ‘A. compactorul Zipperer se aseamin cu un ac tire- nerfs B. compactorul McSpadden are conurile dispuse cu baza spre varf . compactorul Maillefer este apropiat de un ac Unfile inversat D, necesiti o preparare a canalului prin telescopare progresiva E. conferd obturafiei densitate si omogenitate crescuta 173, Efectele secundare ale administrarii Augmentinulti in tratamentul afectiunilor parodontale sunt: ‘A. tulburiri gastrointestinale B. coloratiiale dinjilor . uneori fenomene de fotosensibilizare D. alergii E, tulburiri hepatorenale 174, Despre resorbtia dintilor temporari se poate afirma ek: A. in fazele de remisiune, pe suprafefele resorbite in prealabil, se depune cement de neoformatie B. a incisivi si canini incepe pe suprafata oral a radacini C. ta molari incepe de cele mai multe ori pe versantele exterioare ale ridacinilor D. in decurs de 24 ore, odontoctastul poate liza 0 ‘cantitate de dentind radicular mai mare de 4-5 ori decat volumul sau in decurs de 24 ore, adontoclastul poate liza 0 cantitate de dentind radiculara mai mare de 2-3 ori decat volumul su MENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B V7 it S: Compozitele flue folosite ca obturaie de bazd: au un ji hs a de elasticitate cuprins intre 10,3 gi B. au contracti tie de prizé redusa, impiedicind microinfiltratiabacteriana C. Fata de com it de compozitele hibride convention Contot sees bide conenonle aun D. sunt in dicate ca obtur: ji acces cate ¢@ obturatie de baza in cavitayile grew ile de clasa a tla E. contin partic icrornaticule de microumpitura de 0,02-0,04 176. in patologi: lia care rampate,dstuncta sai fst generat. deo serie de suai aa A. displazia ectodermala B. alimentatia in pozitie orizontala C. deficienta acidului nicotinic D. oreion in faza acuta E. administrarea excesiva de fluor 17 enerali postectacinnte suns Seeminn emorg A. stiri alergice B. hipotensiune arteriala C. tratamente citostatice D. sareina E, insuficienta renala 178. Anchiloza temporomandibulard extraarticulara poate apare dupa A. fracturi cu deplasare de complex anterior orbitozigomatic BB, racturi cu deplasare de arcada temporozigomatic& CC. supuratii odontogene D. tratamentul multimodal al tumorilor maligne E fracturi de mandibula temporariprezint® A. sunt frecvente lading frontal B. sunt mai frecvente inainte de vrsta de 6 ani C. debuteaza print deschidere limita in smalt D. au evotutie lent E. pot ajunge la camera pulpari dupa o perioadl de evolugie de 1-2 ani 180. in octuzia functionala, referitor la determinantl functional neuromuscular: A. stimularea mezencefalici determin8 efectuare ‘igcarilor automatizate B. stimularea bulbo-protuberentiala determind misc voluntare C. fasciculul mijlociu al muschiului temporal 148? ™andibula in sus si posterior D. muschiul milohioidian are rol doar in deglutitie E. muschiul geniohioidian are rol si in masticafi¢ 16181. tn terapia edentatiei ie tot {81 Interapia edema tote, craters metas is tice Lejoyeux, folosita pentru stabilirea nivelului si a orientarii planului de ocluzie, sunt AL se a realizeazA pe baza unei teleradiografii de profil |. se realizeaz& prin masurarea distanei dintre un reper fix maxilar gi un reper mobil mandibular C. se realizeaz& prin indepartare sau adaugare de ceara pe bordura de ocluzie mandibular D. portiunea anterioara a planului de ocluzie va trece dintr-un punct plasat la 2 mm sub marginea inferioara a buzei superioare E. portiunea posterioara a planului de ocluzie trece printr-un punct X situat la intersectia punctelor mediene ale laturior formate de marginile ramului ascendent mandibular 182. Mugurii facial: ‘A. apar dupa disparijia membranei buco-faringiene B, se formeaza prin mezodermizare din mugurele frontal C. deriva din membrana buconazala Hochstetter D. se dezvolta incepand cu ziua 21 de viata intrauterina E. nazal intern si nazali extern se formeaza din mugurele nazofrontal 183, Reincluzia dentard poate avea urmatoarele consecinte: ‘A. aparitia semnului Quintero B. parodontopatie marginalé cronicd prin denudarea dingilor vecini C. cari de colet si radiculare ale dingilor vecint D, ectopia dintelui succesional E. conserva odontal suecesionalul, prin intarzierea cerupiiei sale 184, In embriologia umana, formarea tubulu neural recunoaste ca etape distincte: ‘A. diviziunea mezodermului in somatopleur’ $1 splanhnopleura ingrosarea longitudinala mes formarea nodulului Hensen proliferarea mezoblastului in somite jnvaginarea plicii neurale iifal sub forma de sang diana a ectoblastului moo 185, Sanful marginii gingivale libere: 'A. este egal cu pierderea de atasament ‘B. in conditii de sAnatate parodontald are o adéincime de 1-3 mm C. uncori poate fi sters sau lipseste . este delimitat apical de epiteliuljonctional E. reprezint® limita dintre marginea gingivala liberd si gingia fixa DOMENIUL MEDICINA DENTARA CalET TIP B stomatologie Pediatrica le ican den precoce a copilarieh 186, Asociatia Amerie seve deibuie termentl Se ice: iearetor situatit C1 » mare urmstoate lo ge care pe suprafele rice se a A nee Fee to pill inv ulte suprafete netede ale B, una sau me rior maxilar caate 0 obturate rari a ; c ind vndicele "émes” are valoare mal mare de 4 la c varsta de 3 ani ini Turner ; E feziuni grefate pe hipoplazia smaltului i te: £7, Tehnica fortelor compensate iA reduce pericotul acutizarifor In tratamentul ‘gangrenei pulpare foloseste ace cu varf netaietor foloseste ace flexibile foloseste 0 miscare combina hhnicd modificat& de telescopare progresiva poop este 0 tel 188, Tratamentul de urgenta al abeesulul parodontal ‘marginal const in: "a. incizie 1a nivelul bombarii maxime sa de aceasta BB. spilarea abundenta cu solutii antise indepartarea exudatului purulent . chiuretaj subgingival in abcesul simplu Ia ‘monoradiculari peratie cu lambou in abeesul serpiginos la monoradiculari E. gingivectomie la pluriradiculari wu usor decliv .ptice pentru D. 189. fn protezarea totals, solidarizarea machetelor de ‘ocluzie in relatie centricd nu se poate realiza prin uurmatoarele procedee: ‘A. utilizarea unor anse din srma in forma de U B, practicarea unor licase saut ancose in cele dowd valuri de ocluzie la nivelul primilor premolari . aplicarea unor stimuli electrici preauriculari D, folosirea unor stifturi de interpozitionare intre cele dou machete de ocluzie E. stimularea reflexelor de pozifionare centric 190. Gingia fixa: ‘A. are indlfime mai mare la mandibuld decét la maxilar B. este mai inalta pe fata linguala a primului molar mandibular , C. este foarte ingusta la molarii II si IIT mandibulari D, la copii este mai inalta la dintii cu tendinja de vestibularizare E. la maxilar are o indltime mai mare la canini ime mai mare I la canini si "191, In protezarea partiala mobilizabila scheletata, In azul renunfarii a bragul opozant al unui croset, pentr Indeplinirea reciprocitati,rolul de contracroget revine: ‘A. porjiuni terminate flexibile a bratelor retentive ale erosetelor circulare orientate catre edentatie B. pintenilor exteni C. unui pinten intern D. jumatatii distale subecuatoriale, orientata catre edentatie, a portiunii orizontale a crosetului divizat nT E, unui conector secundar, plasat interdentar 192, Exoftalmia si diplopia in cazul fracturii orizontale de maxilar Le Fort III apar datorita: ‘A. chemozisului conjunctivo-bulbar B. deplasarii podelei orbitare in jos CC. hematomului retrobulbar D. hematomului subbulbar E. deplasarii podelei orbitei inapoi 193. Dupa Iliescu, Gafer, in necroza pulpara: |A, arsenicul actioneaza prin precipitarea proteica B. hipocloritul de natriu actioneaza prin paralizia peretilor vascular si blocarea respiratiei celulare C. diatermia poate produce la temperaturi mari precipitarea proteinelor plasmatice D. arsenicul are efect coagulant asupra proteinelor E. aminele biogene apar ca rezultat al vicierii metabolismului local 194. Lamboul "cu trei laturi" utilizat in odontectomia ‘molarului trei inferior are drept caracteristici ‘A. este 0 varianta a lamboului "In baioneta” BB. este o variant’ a lamboului plic C. este utilizat pentru molarul trei inclus in regiunea ramului ascendent mandibular D. este utilizat pentru molarul trei inclus profund E, nu asigurd o vizibilitate optima 195, Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la determinarea nivelului planului de ocluzie in protezarca totald sunt false: A. se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare B. in zona frontal, nivelul planului de ocluzie se realizeazA raportandu-se la linia bipupitara C. nivelul planului de ocluzie, in zona frontala, va fi situat la 1,5-2 mm sub marginea inferioaré a buzei superioare D. in zonele laterale. nivelul planului de ocluzie se realizeaza raportindu-se la planul Camper E, pentru zonele laterale, nivelul planului de ocluzie se va fixa la mijlocul distantei dintre cele doua creste edentate DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B ee Care dintre urmatorii conectori principali, utilizati Fealizarea protezelor partiale mobilizabile scheletate, ‘se sprijina pe marginea cingulara sau pe un prag supracingular A. placuta dento-mucozala maxilara B. placuta dento-mucozala mandibulara . bara finguala D. conectorul inelar E. bara palatina posterioara transversala 197. Rasina compozitafolosita ca obturatie de baza A. prezinta o rezistenta la compresiune de 20-30 MPa. BB. prezinta o tensiune la incovoiere de 130 MPa C. are modulul de elasticitate foarte apropiat de cel al cimentului fostat de zine (55 GPa) D. contine un diluant hidrofil E. foloseste un sistem adeziv implicit 198. Caracteristicile odontoclastelor care intervin in rocesul de resorbtie fiziologica a dintilor temporari sunt urmatoarele: A. sunt celule mari, multinucleate B. au putine organite celulare prezente . sunt capabile sa resoarba toate fesuturile dure dentare cu exceptia smaltului D. intimpul resorbtiei radiculare. ele se gasesc cel mai freevent pe suprafetele radiculare orientate spre dingii permanent in eruptie E. in timpal resorbtiei radiculare, ele nu se gasesc niciodata in camera pulpara, in contact cu suprafetele de predentina 199, Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se face cu: ‘A. fibromul gingival B. exostoze €. osteomul periferic D. epulisul granulomatos E. parodontopatia marginala cronica profunda citoplasma 200. Cauzele favorizante instalsrii interpozitie’ tului cu exercitarea unor forte de presiune pot fi: A. ocluzia deschisa dismetabolic& B. retrognatismul mandibular C. boald infectocontagioasa D. prognatismul mandibular E. mimetismul 18S38 8 OOOO OCBCOE s Sececesoecetesccesss Oe * @OCOCOAODOO 3 ‘ 28 if o o Q