OBSERVATI ASUPRA VOCII DE COPIL lect. unlv. Maria Timariu Academia de Muzic “Gh, Dima’ Ciuj Facutatea teoretica Catedra de pedagogie muzicala: 1994 - 19952 Aceost@ lucrare sa néscut din dorinta de a clarifica unele Probleme legate de vocea de copil precum si de repertorlul adecvat acestei voci. Desi sta la baza educatiei muzicale generale. vocea de Copll este privit superficial pe temeiul coincidente! de ambitus cu vocile feminine. In majoritatea tratatelor de dirljot coral este Menftionata thtrun, simplu paragrat $1 de cele mai muite orf Ih confuzle cu vociie feminine.’ Duné opinia noastra vocea de copil este o voce apatte cu fziologia $i timbrui @! Inconfundabil si nu este posibil s& fle morginalizata th familia vocilor de femei. Coincidenta de ambitus pOn@ la o cnumita limit@ nu este un argument atéta timp cét. de exempiu flautul sl obolul cu o mare Zon@ de coincidentG. dar nimeni nu are curajul s@ le confunde (sau. de pila, un blockfiote tenor si un flaut traverso nu pot fl confundate desi intoneazG acelasi ambitus). De pe premiza ambitusuiul comun, vocile de copii sunt ImpGrtite In sopran si alt si obligate sG execute un repertoriu asemanétor. Aici credem c& se contureazd cea mal pagubitoare atitudine. S& nu utam ¢@ adevérata voce de copil este Intre vérsta de 4 si maximum 12 ani (varstG de Ia care voctle inira ih mutatie). Cri Intre acesti ani, preaispozitiz naturala a vocii de piept inspre "mai grav“ sau thspre "mai acut’ nu este. nea definitivatG. De aic! si remarca muitor practicien! c@ nu th mod obligatoriu bGietii sunt aitisti si fetitele soprane (adeseori cazurile inverse dau rezuitatele scontate de dirljor).? Pe de alta parte repertoriul coruiui de femei nu intotdeauna este adecvat pentru vérste de 4-10 oni tot asa dupa cum céntecele primel copilarl devin sténjenitoare pentru vérsta pubertatii, Intre 12-14 ani se noste corstiinta perspectivei “despartiri de copliGrie” si In strdnsd legGturG cu acecsta, apare si simtaméntu Qpartenentei ia unul dintre sexe. De pe aceasta premizG bGietii sunt tot mat greu utilizabill in coru! de copil (chiar dacd vocea nu le este nea Ih mutatie). iar fetitele participd cu tot mai putin entuziasm la interpretarea **In. cea ce priveste componenta corulul sunt mal réspandite tre! tipurl principale: 1) Cor de femei sau de copi (sau unui $1 aitul IMpreund): 2) cor barbatesc: 3) cor mbd. Pinu tip de co compus din soprane gi alisie sai Gola jip Ge co r compus din tenor 31 bag! se numesc corut! pe voc! gale” (P.G.Cesnokov. Con §i conducerea Wl Ed, de Stat Didacticd $1 Padagogicd, 1967, pag. 18) 7 Este cuncscut faptul c& th traditia conulul blsericasc s-cu admis vocile de femel abla ja Inceputul secolulul XIX. pana atuncl sopranul gl atu find reatzate de yoo! de bétet! (Sub nic! un motty $1 fettfe. Pastraind tradiia $1 astéz| mal exstG coru (de examplu h catedraks Stantu Tome din Lelozig) unde sopranu! s! altul sunt boie{l. lar tenorut gf basut bérbalt. Sicéntecelor primei copilari, latG-ne ajungi thtt-un punct de unde cu greu om putec clesius! o rezolvare a Ocestor aspecte dilematice, Vom Incerca 56 Propunem unele réspureuti th acest sere pomind cle la ideoe co numal c&ntecul pentru conll poate #1 fa bara cont pentru cool care dup opinia noastra este Singurul Increptatit s@ se Numecsca cor De vori Odecvat acestel voc! si ih stransd legatura cu acestea definitea conceptuui de i . Unu din putinele tratate de dinjat coral care mentioneazé voclie de copil ca si categorie aparte este cel al iui Augustin Bena* care la Pagina 11 remercé umétoarele: “veodile de copii au oproape aceeas! indere ca ¥ vocile de femei si se Mpart in sopran $i alto. Baletii conta mal mult cu voce de plept, din care cauza voclle de alto formate din BGieti suna ma aspru, mai voluminos. mai putemic. Fetele canta mai Ber Cu voce ce cap. Voclle copillor. mal ales cele de sopron, se pot Geprinde destul de usor s& cénte cu voce de cop. Ih felul acesta cons Ge copll va cdpata © sonorttate curcté § va dobtnd Pesiblltéti de Intindere th acut*. La acest nivel mentionam cu satisfactie Ir Pe de ait parte In Metodicile predéi muzicll, mm mod inevitabtl, se atinge $i problema vocii de Copil. h Metodica predérii muzicii redactata Ce lon Serfezi se remarcd umétocrele: “Prima toma de manifestare Imuzicola se realizeaza prin mijocirea vocil. Copilul incepe s& cénte cam 1h Gcelcs! timp cu prmele cuvinte tostite. Vocea li plépénda, ca Mtreagai finta.emite grupuri de 2-3 sunete. prin care Bi exprimé tainica! lui voeole theadrata in Svolutia generaia psihologics. Primele sunete cantate de copii eamGnG cu cele vorbite. Apoi, vocea lui se Giferentiaz@ treptat. in faport cu cerintele muzicaie IGuntrice de ogi — *Facem aceasté dstinctle decarece dupa unl autor (vez chiar nota 1) cor pe veel Eck este 31 conul de ferme! (Ces! Sopranul nu este egal cu Attu) sou chiar con de bérbat! (unde Tenoru!este considerat “egal” cu Basu “Augustin Bena, *Curs practic de difjat coral, El Muzicalé, Bucurest, 1958 AMexprima onumite traii’.® Se contureazé deci o prima observatie demné de a fi refinuta: vocea de copil se limiteaza la un nucleu de sunete care devine baza dezvoltarii sale uterloare. Inainte de a fi Sopran sau Alto vocea de copii se contureaz@ undeva fh zona re; - Ia; . Int-un alt tratat de metodica predérl! muzicii se observa Ih mod pertinent c&: “Vocea copillor din clasa: 11a Inceputul anulul are o thtindere de circa o sexta. Este adevérat ca Intinderea vocllor se mGreste prin exercifil, dar la Theeput este bine sd finem seama de posibilitatile reale #1 naturale ale copillor. predéndule céntece pe mésura Intinderll lor vocaie”.* Revenind la conventia scrituri muziccle retinem ace! nucleu al vocil de plept care este §1 cea mal natural ¢! bine timbrata dintre vociie de copii th raport cu care exista o zona de tensioncre s una de relaxcre.” NATURAL Ctienbarat psi oNAREy Notede tens aap Piet) pace J foe Fe PRP 3ion Sorfo, *Motodica prod&rl music”, Ed. Did. gl Pod, Bucuragt! 1967, pag 25 * Ana Motora-lonescu, Elena Tudosie, Anton Scomea: *Metodica precani muncit, E.D.P, Buc, 1968, pagl27-128 “Aspect dezvoltat pe forg de catre nol ih lecfile de metodica predan muzicl Gn prozent dactlograme) unde mentiondm ca fidologa voc de copll a detaminat simboilic un sokm! ih jurul cGrula se adaugé treptat o-do-re-fo @exto_primard) # abla ‘pel sido, ; decsebit de Importanté ni so pate relevarea acestul tpt care este ‘ogindit. 1h fond. th primete lectii de corstientzare o notafiel muzicale. De aitfel chiar st somatic retatha o sktemulul Kodaly are un posbil argument fizoiogle dacd ne gondim cé Thire ambitusul vocli de plept al fecdrulsublect in parte si cel al voc! etalon (grupata th jurul ul stm) existé n+] relat transpozttort. .5 Din cele expuse pona ici retinem foptu c& este suficient de Tnrad&cinata Ideea unui sopran ai voeil de copi $i chiar al unui alto? Cu toate acestea, Impartirea in Sopran gi Alto la vocile de copii nu este exprimaté clar s{ fair echivoc 1Gs6nd de foarte muite or loc pentru o serie Intreaga de specuatil. Astfel th Dictionaru de temeni muzicali citat {a nota 8) nu se mentioneaza la termenui alto s! posibila voce de copii aito. pe cdnd Augustin Bena (vezi nota 9 subsol) lasa 8G se Ihirevada ‘deea ca vocea de plept ar fi posibil de a se omologe cu attoul de Sopil. iar vocea de cap cu sopranui (tevez! s nota 8). Din aceste simple sondoje fh utllzarea temeniior de sopran si alt ih stransa legétura cu vocea de copil. am retinut o prudenta th divizarea vocii de copil care Taméne totus! o voce prineipial unitard. Serlitura muzicalé pe mal mute voci numeroteaza vocile la copii si nu le departajeaza timbrai: vecea | (csemGnétorcu) vieara I yeced Il vieara Il veced Ill viegra Iii yecea iV vieara IV De aici reiese foarte clar c& arsamibiul carocteristic pentru vocile de copil ramane con pe voc! egale. Vocile |, I, Ill. iV raman th Principiu egale ca ambitis. scritura muzicalé find aceea care le DicseazG fh Slonunt diferite. Pentru a fi mai expiiciti precizam umétoarele: un cor de femei se scrie pe dou voci. trei voci sau patru voci ostfel: S-A S-MS-A $-MS-A-CA lar un cor de bérbotl:ietem T- BS Ceis 2. 3 sau 4 vod! se deesobose cit ca timbru, ott 9% CG aMbiius. Corul de copil are th schimb vocea |. It, Ill, IV. vocile find egale ca **_ Sopran - voce de copl cu dlapazonul inte do, 3 80h.” , Dicfionar de terment muzicall. Ed. stintlicd $1 Enclelopedicd, Bucurestl 1984. pag 453. “Voclle copior, mal ales Cale ce sopran, se pot deprinde destul de ugor s& cGnte cu voce de cap” Augustin Bena. op. ct. pag.11), **Béletl cnt mal mult cu voce de piept. din care cauzé voclle de alto formate de Daletl sund mal aspru, mal voluminos, mal putemic” (Augustin Bana, op. ct, pag 11) ‘ Arhambitus si apropiate ca timbru, Fata de ceea ce am sesizat la Ihceputul IucrGrll. revenim cu o precizare: singuru criteriu de departajare a vocilor de copii este cel ol verstel. In perioada 410 ani suntem fh fata vooil propriuxzise de copii unde nu gGsim sud nici un mofiv sopran si alt (mpartirea in grupe de voci se reciizeeza th perimetrul unor voc! egale). fntre 10-14 ani se Instaureaza pe nesimtite mutatia mai ales Ia fetite. iar thre 13-14 oni gpare spectacuicesa mutatie la baiett Acest aspect este 1h stransa legGtura cu pubertatea ¢i evident nu poate fi localizata exact fh timp, totul aiferentlinduse wn functie de evolutia biclogica diferit a flecarul subject ih parte. Odata cu primele semne ale pubertatil la fetite apar caracteristiclle timbrale de alt #1 de sopran prin “mutarea’ vocii de piept "mai sus” sau “mai jos". Souneam CG la baleti mutatia este de-a dreptul spectacuiocsd. vocea de piept plostindu-se fhire octava si duodecima. sub frecventa obisnuité a vocii de copil _ SoPRAN Kr vocra FEMININA — COMUNA | VOCEA dé, PiEPT comuNA, si caleopii VOCEA BARBATER: conuNny BAS — Din schema de mai sus sepoate sesiza ce Inseamna o mutatie de la vocile de fetite la cele de femei si ce Inseamna o mutatie de ia vocile de baleti Ia cele de baba. lata de ce considerGm ca upd vérsto de 12 oni vocea de copil trebuie tratata cu mare gi. pentru c& Incepiind cu clasa a Vi-a Ih scoala nu mal este posibilé reaiizarea unui cor de copii ci a unui cor de fete cu Sopran. Mezzosopran ¢i Alt. BGietii a cGror Jey7 voce intra mai greu th procesul de mutatie si core sunt folositi th continuare datort muzicalitGtli lor Itr-un cor de fete & vor vocea poate pentru totdeauna (find obligati s& cénte th continuare th fesGturi de sopran si ait, el vor putea prim! niste sechele pentru Itreaga viata). Revenind Ia vocea Propriu-zisa de copii citam dn experienta Profesor’ Jean Lupu, una din conciuziile sale cele mai semnificative: SSS Grupa mere 5-6 ani TT sz clesa 8 fia 748 ant = Aceste date sunt de ordin general. th reaiitate aflanduse unii copil cu voci care nu reaiizeaza acest ombitus $i aitii care 11 Gencgesc Vocile de iste. mal oles, se Ncadreaza sau chiar depasesc limitele mentloncte mel to sus’ Din ceec ce am citat mal sus felese cu clartate c& voced de Copii este unica si cG aceasta se dezvoltG proportional th fiecare an de evolutle blologicé: es "Jean Lupur *Educatea cum muskcal diel, Ed, Muzica, Bucuresti 1988, pag 43.44 jndEZveLT ares WMBTUSLLE! Phin EXERC PID Ih Incheierea acestor observatii csupra vocii de copil retinem céteva elemente Importante. Adevarata voce de copil utilzabli pentru muzica raméne cea a copillor dintre viet de 4 gi 12 ani. In aceasta Derload& puter vorbi de o singura categorie timbrala care va sta Ia baza adevGratulul cor pe voci egale, OdatG cu irstalorea procesului de Mutatie, vocile cde copil se ciferentiazG treptat th sopran $1 ait, iar io b@ieti GupG 13 ani csistam Ia spectaculoasa mutatie trspre tenor si bes. Incepand cu pubertatea vocea de copil dispare. Bineinfeles cG o categorisire rigid a vocilor dupa repere legate de varsta este destul de Feu a fl fGcutG. Lo Ihceputul stuciului am props limita maxima a vocil de copil Ih jun varstel de 13-14 ani (deci undeva la incheierea @imneziuiu). Mal apol am limitat vocea de copil propriu-zisa undeva la terminarea ciclul primar (10 ani). iar dup@ cum se observa mai sus ih final am acordat pesioilitatea extinder! acestei voci png Ia maximum 12 ani (Clasa a Vi-a gimneziu). Am facut aceste propuneri din dorinta de G surprincie COt mal Judicios fenomenul core. repetam. este denarta de afi elucicat, Dupé opinia noastré vocea de copil propriu-zisd Ineepe cu etapa PrescolarG §i se incheie cu primele close de gimnaziu. Incepand cu clesa ¢ Vila vocea de copii cispare s1 ofce persstenta th acea directie devine stanjenitoare pentru elevi si PGgubitoare pentru vitoarea fizicloge @ glesuiu. Incepand cu clesa a Vi-o putem avea la gimneziu cor de fete cu sopran. mezzosopran §i alt si nicidecum cor pe voci egale: \ iN9 (Sopran, Ms, A) ge copil > PER meme Prescolara | clase primare | gimnaziu 1 cor ce fete ee i eee co vResra 4 Gr.mic&,miji,mareI il Il Wily -- rocetl Gezvoltare uluD cantatul pe mei cezvoltarea intecul si ul muzicel) multe veci In schema de mai sus am dorit s delimitam pe ciclui de Invatamént core este zona specificd a observatiilor care uimeaza sie facem. Pomind de la faptul ca vocea copillor este foarte pl@panda delicaté mal dies a celor din primele clase. este necesar ca selectionarea céntecelor s& se lucreze cu mare prudent&. din acest Punct de vedere (vez! citatul de Ia nota 6). *Asadar Ia Theeputul clase! | se vor Ihnvaja céntece core au un ambitus de o cvinta sau o sexta, evoluéndtrse treptat - pe mésura dezvoltaril voclior - c&tre cantece cu ombitusul de o octava. In clasa a Ila vocile copillor depésese intinderea de o octava. cu unul sau doua sunefe. daca bineinteles fh clasa | elevi au céntat suficient $1 th mod sistematic. In clasele IlI-IV, ambitusu! vocllor de copii se extinde si moi mult. th special la fete. dar ih acelagi timp theep sa se diferentieze vocile Ih soprano gi alto. Vocile fetelor de obicel ramén inca argintii. suple si mai subtiri, in timp ce ale béieflior céstiga th forta. se Ingroes@ putin si capatG un timbru mal tntunecat. Jin&nd seama de acecsté diferentiere c vocilor. care Incepe thea din clasele a Illea gi a Ve @. Ih clase mixte nu trebuie sG se Invete céntece lo unison ccre depGsesc ombitusul de.nona sau cel mult decima. ci numai céntece th mite sunetelor mi- Ia din octava mic&. Th closele V-VII. ombitusul vocilor de fete se mai mareste cu 1-2 sunete. dor a! béietilor mane acelas! pnd fa mutatle, c&nd sufera o Profund schimbare din toate punctele de vedere - ca registry trece mai jos cu © octava, ca emisle pierce elasticitatea, iar ca Intindere se reduce mult, pGnG Ia consolidarea deplin a vocii schimbate. cOind Incepe din nou sa creased, In perioada mutatie! core se petrece de obicei in clasele VILMIIl, ARV10 este recomandabil ca elevii afectati eG cOnte cat mai putin si fh anumite cazu chiar de loc, lar dupa mutatie, desigur bdietil nu vor mal putea #1 Pugi 8G conte. cu vocea schimbata. h corurile de copii. Agsadar, este bine ca repertoriul de céntece th aceste clase sa corespundd vocilor elevilor. potrivit consiceratilor de mai sus. fara sa se focd efortut vocale, care ar putea acuice onumite prejudcil’.”” sXe "Ana Motora-lonescu, Elena Tudoste. Anton Scomea, *Metodica predari muzici”. Ed, Odd. sl Ped. 1985 pag. 127-129.(oer mp 1498s y “DIOL Te fone youn Hou ~tBrwar 2X) sos—H05 “Ss ‘6e6t “Htssnomg “0 9p pormouPWO! DOZRW 8 Sapeu fansez SaoTToTeA Innes w afeornuT Jorfeonpe |e Tgetreeny Tndpurd ypuURUE [nIPNMS Up BreTUTTQns jZPIE ‘s8i09p ‘Tusureo 9p dha® Jmu » ‘pdoo nmjuad amojeans Tims -nge Yb soyBoBepod Taypuys w auntioe weosoe uy pefeSue oun ~wesuos™'mmyideo e afeornu “am 212 aojajunsouns # anjeBoqt ‘qusTeATg [Ndoos yreaTTJord — ,ayjon.qsuy 16 ayeonpy" — mmIp ons Te rénsuy nny “(Cu's) ,,pozznu upd oyfoonpa eye 1b FED nw Bye ap Jopoyes WreTHUTsE 1S Dee a "Tnindaley wxef, Uip [yosep Iopoul Butler en. y sp [nuepoiad! “(mowR2os 1 Baneymiqeten Eawansed th] e100 ‘esndo: nd sojwjenai 9ys0 ‘pTooot , wyeoranta eifwonp. Shoan Up fupwos joBepac. nes Tayo} ANVOSYAT TaunV YVavoos NI 2IVIZAW IELLVoAGE Vv ‘ava 30 BOIOVA — ‘INDLNID ~ 2k apd) : + aan we? a Chen mg yea mer ne wad wepoergy TG wae16 "14 “961 “Aiamong ‘1 as1ado" “nto Foyer") PURUEEY Fp Jf Inbpor] sO “294808 ‘60 -d “e96r ‘nbamang “Tertenw so1}of op tiny -eZATW AL-HIUaTS T-R—ITN Et; 891 Jorsaoe Fuprouss ‘psp azew uj ‘aytozoyep 96 Tydoo nsyuad EE ran Uy witnaraNT “eajse0e no aRgnuapy ey yuld ofdosde op IS BS Tess09u 9489 2oITIdoo aye aopstmoeIvD soqpofsM opaTHWIO] Sadnse “ganonns 2p zojsyuewafe eidnse jfeorsTpa payrod of ys amgan tidoo nuad npos aso jruojizoduno tb TZoBepad, “sogdaouy mmnsejoot 1 MEjookaad moaU w yoru Freq op EMO} 2489 — BqUTTS O syp> army; puyundeudns ‘z—T 20 Hodes wy emp — ,oIgETS-oysn\" MUSH TMU BA TES Te mppms ye un-nuy 20 229 “amos agers ydo nes pundo ado ezvaqorauy yopstsoyoereo Fem v0 amo anUIp ‘11398 Uy ‘meu 318 UAE : ,ezsuatfar fTuaysour jaun Te nySpsea" — suj"doo & suiliqersead orunts exdnse gundap yurumy aonpe gyto[ftdoo Taw OPI} ate EmyonHS ep eyozuauiaya “sop;idoo ye peor Tru} “1k 23970 THU asepen ap yound ysaoe uyp soypid nydusexe up. FRreresaua8 vs exyeypinou uf" azou 228 WeypNoU! e tidoo axy~ ap earepnyouy ammyAsuCD o oqnp wo 8 sjearnun jaridsosed enews, yp gzepeade ‘nesodure7t00 eure ZoBepad ‘iasnen aupstnis ‘ool ap ‘amotiar ap urn =o ap aHosuy ais mnnqidoo moaytff “,,o1un affeam ap sacosd ‘un-xuy aanybeu yen] We FTEoHMU ¥90 16 goRI0d wauISeuN" uO Sty “ates ofrunioe 18 atten yioayar mmrides moeupo ‘suep e| ‘aumonq 9p [ragdi} et eiqioa wareyuD e] aq “Tintidoo jnjnd “UP 8 pONSHaEI o ase Ye UT JeIUTGNS ‘TnUsRaDUIG . Ceorupozot ‘sxeoymunye youn: 2.81 Tides sndns ne ‘caus uF gurm ad eIqe aywoTsLIOTEA ‘auICE ‘aiauns ef 9p yyuiod ne ‘garnodunp ‘aro woSepad yo {psnop ¥ wonDeid “SUE nes ofporeur yuauaqa un :ystyasar yrOys no ner‘ 10} sap apootsn vopsoundead Dy “SWOTTEM IERPa y ware ands 8 auyjou Reesow eT ap gusuewiod as WS J8SI0 Sates ota eee Stes go aue |g “eamsioe © poIpojeUr-comuNE: BazeznZeHs0 und ymIASUOD Tn2aqU; p ‘aywjozy seams apae nu Tmo “TUjAno nD ayeo “FUL So[auns varBUIGaK, UND eye a4e9 seITUN 10} uM ays ThoaqUfy):wpzyamuco eg “epcyeur uy Ieomda; no seyTeDD oO 3189 mide ydoared Favour [ara ad Teqoys MUIsUEDI, ~ “gxl0oyZNU IIAaqquy ape susuoduI0d ajasian 2 “ayepjueze) spaad |s ayeznuansuco updap ad St SEU oat aamasy th ae ey yy woUTEU goISojousd aymMtear 0 3499 [Ido nsyuad eorZTy’ “jfdao veyed yoyzaus ap muoqwaw ad pIMegU BileUL uj gzwefeBue j-nu azey2su0o eeeoe 1s ZoFepad un a aes Tisaoosd emi99;9 18 “uae 9p ‘puis ealfoP Te enw av apequaurepun; 3}; Pups qnurpsd uy yyaUOH};puCD eu FETACU eTe 2f99 1S 1 ‘Bquy WwayspLa Ty2oder ap foo e preorenut Biieonpg — Sp abroad u juoo as ajauiarqoud “ayeayznus forfeonpa fe aoyBoroyt soqeng Te agate panos) "eso BP PM FONE VL86 “wy aH do (e961 sedepng ‘wueyszesppur spcenlo-opsy Joust V :uf Z LeeBperawew He (vey “esr “wouoUNRE ‘.eHOID-FOUTH-REG" U) “SIpeUSS| pati oo juruses Home fun ne ampan op SEMEL 5 "O'S "yo6r same ‘opooqemus soungsey toigquaig “pzpAeL Vv ragapea ap spund eyo peur upp sarquy wuazand v med os yu sfaqduiaxg seed suoqyn un waTtop Te uy ey ‘oremiEe adam Fan) SS rpuoony Bn ze [aw Ul guspjAs ul ayes wyeuy ypayp asndsip ‘meus FN up simpTe ys sof eur asnpoadas soqdoo Rt TORTS UTP e[e0%wID “anysoadxa ‘aoxquys ‘ajduns Npoysur yeeaz “Hwa 98 sopuoyeyusdesd FRO soUN Te JouCS INTELIU ND enIMl Muriqure up nes mynqidoo ore epeopW appEZtIoLIeyxe Wy DEP eaopurgre 18 dry yenuy eyeige Wy yod nu EreorNM PoPporeur ap squsMS spourg" sanuTE Taps uy emis Mzvedg 28205) winago exinse Injndpupd & axezpaou0s 0 389 y¢e] Uy “ereons -27u 18 amwoyedns aus no AjsaSood ~ouTdue as ase “soy qiisdeo & einteo-pmnanio; ‘pe-Tos TuoyTy wl 2p axgousod ‘z0Tdoo atHnoof (8 sjeorup uy suum ne ‘yeydan apezTesMD ‘soreyre ‘a{eoRenta ops Yo TuTGES PUTIN ‘soseoupWON eHFOTOPOIOH “+ a Ore jt aremegm) =yfOD|ERy ereoe pyyzas are Up ‘Tepuoatg MONS Enop TerHrU auNderxnt wzAeH “VE 26 “wlepeid) r96t YedepuG “IDF eequa MY “Z AIPPOMY soysSotteped atruco “zoxpojeur afer ued areznmfio yoipHes vo smu un wunzar Ha) 301 “ou hao nuoy no se-npueBoqus (V) Teh Manus “01 ~sagou toxoumdepen{ uy aqeypqURAIO O FuTESUOD 1s aeod iiari-ap sow-ew 8 fp a 9~ 09 fae at trortorertrortt rt [ne as g v rafjaqnons Zar Joa," SIA NIRANOSOUND [HuNps uxe suNderdns [NUS jie 2 pas vased y-eg imp inu-0 ‘ep ip Pettersen an ~wad yyno eye Up dau Four jwusyjer 18 soTdoo Te -upme aos apeUIO} a-nUy suNgENg ap Tnssooad WBNSNTT FS bay36 ¥6 ls “ay °d ‘coor “mbseroner ‘ifeupwos yoyenu ouoIst Up aHMgURO “NEEODITYD 09 MOH y wk ue up swg- ed ay I ~ ea op uA oe i Wo - 0- WE we po~ im 7 | alec yoy ap be 0p sapiquareuras ayeyarsoudo 16 ayerjauejuods 0 2p UIs a[qporau ‘supRSes JOUOS TINTE_EU epyod Uy (0 ‘fyBojoorznw ‘ss2umur 0 uma ‘dui my] eseos ‘TypaAgNS Jods Joun ape sTeUO} aWaSS PrBARSNIT JO] wigoNAS ‘HaUNs [aR UIP syeunoy (Q !gzwaqndod 0 azeo eyshgieia no ‘emgeu no —Y~ ‘ejeya no mmnyideo apmqrodes gaqper Basa" “snuy{uoD Uy (e18 erin wR wa onc — Z \Pumpun gzwanjona Popip aifounf ase [noe Qe Weasquy woyypdiexs Je vse yO puyumdnsaig {Vigra :erapo ap gjuancas uj Mausuretuedwooe ap Repar OIPHON + 88 Suu) InqrUE] wozeuRsA y FlUEMEN no yrBezises AST “Ol bu 8 9 Ejay ow - 09 “mdoad jamyuamaBexy are a; rau0d ~tuco speyuamETD nO quaptuo ‘pep Yesedo vs BZToUE |S aT ‘ze ednp jeauy (q. 3 ap givarm ‘azepeyor (e ad eyiinsuy i aybod espIg yoanz wp jno12 pbs syoa1upp ‘wounds ps ‘ejeauy ag “(erpojetn) squjo jnun ae aquaucdur0> i} Serama oS Pumas Redes op qdames on SP 8S ee feJ (WO —— tb ~ 48 pay 7-2 XY eupy SSS See fee “D PeHemepxs © poye eHeoyrmes mteouns vA ‘amo gdnc. MG~8D- YY Mees Bas 8s- TU -24 30- fmy =s Hee £56 oWjean 9p minioe fe ‘jompuys Tos nua “dey uy ‘as2 suepueAoUjaaq asad faim tnsuydno Wp Apoadser otpoyoar MARU TS 16 yARFVEONT ap yazex" LMA, © aBspojuy made ‘Freopsdns yepeut grepoot wdeay o og \ “moat meynfesam » ‘mmmjoquiys easopursino :payoonpe eijoung —— | sxesenyt jmyXeqUCO TP wou Yo wiqum no wassundesdns wd ywp~TE? ofuraynd ‘sormteuayTe re aqsodxe mmnsuas waseztsas -poHaysa eTlouny — fareBesed eraye soun eareuojut :gonzepyp vs vfouny — ABI MMBNUP sTe aoadee oper FEM aGEIOW IS syeoqd ape apeorenur <7ese| sojajuauoddaos sss ap parwaxdxe qeyAUEPT o BrEzUCO ‘apied Be ap ad ‘“soyyuLm jpuL, Uy 4D99q 4 MT BI Ede ep gsNp oad areuruny eosmiq ‘a.red 0 wp ad ‘sof yeur smposdar moa; nsupdino uy — yousq “ee awen2 8H) ya/-8 oy Baf~ UM ~-m9 BSS S Sees O80 1-2 OY Ba Ung - mes 19 SSS aes Gajoero yefsoe ase naysou [nz9 Uy azo) jnMyXe wasyradose BUR ARID wayfooap ayeod as} eysamdxe HujAR ‘oBroUe Resa} “ponayse exfoun{ :2onoeprp Tures mypENs Emoumdns ayouny 1, | UP es enw Uy Manu ruPdET FUEpusoRE gor! guIndes O ¥ © Mmoaqu grasuoo (jeereo]y -npuTsKORT ‘eamog") mIMyxa, “f afe eopeod arugemy Ghurue Aysosns MyUsurEpEduIode “Zobn cytor Te-19 “39 doy 2 “00d ‘toet ‘rtamong, ‘youHiune: SMIPE THozMs sonpou op gues ‘sym “weTEE 28202, Htaejook naued opopyed oop sow cB UN gar w warp UPTTH jareoyeoduC0 & “sup ap joa anour uum TnIsoeI~ am ano muayar aids — i319) WIP JO[aysaD FeUDOU; — 204 rans Hiaed Mmyeuys Uy yrUpAT 28 ‘yuTTEO andeous wp ‘goIpojeU eTUT am WH Sup un weonpordsy “ajusyea jou aygeou sail uy sqtowpd ates ap nfusmop yaw Uy atIpEN BNsvOU ByEOg “arouoUs LojequouRpUse BITS Ul OF-NPUTEDS Rt ‘one sHFPUCD woINs abetgdep osu ‘Bre ap j1508 “EP TMIWauTAUES ¥ aeaudxs vO “oxTe] HyAyTeAL sOyseoR Te AN, “(uePIQ »Ins0qz ] Ib-¥s UMysIOR PZe}UR; reo ad ap" ezeq Tnynoyproduoo 21930 }-¥s amex ‘sop, aepan ap jound up pEPa" ‘erduys ‘eyed “worn ‘pap ‘aze o eayeyTerpsowMp ‘yorznur-qujano Yunis wysardxo Uy “ggffoqenu © dai ~oomoeoT funz}a apungosd yeu s20 axquTp wun" “EpTR ap “FueIT -28oy woRoWse Ul amdnooasd guage ap amo a1s9 wURIQAIG ‘smup mun wpofew x Tmxe1 ax opoTeA mymmiodes vAMeZp aud preseoou 9399 ‘aiqisod Frenyuoo ‘uMoIA waseYAD NAAUIG “wonuaine paRwonpe atioung Hazuos He ‘auds “PRmasdxe Te opeod Toy ‘eeyeqi sous ‘OeUS MUN Taxa, aus 0 amo-ad wlumpiodu waninqns Yqedaz ou v Bp os nD ‘p2ImUP 1 ayeyTNOse so,eoRUP wojasnur [234 UHd fp ‘gaponpe-TeMes 1 EaRuBoO 1 eFlouns ep aqeBay soneu02 aqyfeondze yd nu jou uy yeoonsed 38 sojzMUI PEO" SnmwoI|e Te B epP 1S WWE\EAU) ap NgsoU TyDeIQ By — younu sBeanuy yroejuonyUy myreeTup e YOReNSe PaxoTE,* ‘anata supopead aunye jé-gs 8 apoTeA azacqysesoy ys ‘pRuplsaL ED 1h aidooow ys ayuuied Taito ‘axjoajas ff anquepio ap quaumAsUS un pumuenep ‘yapepaade eydean v7 yujd Tawaqns wrap vA © lsivaIwo Meve0y “arDWU>s TAO ND aHoNAgSUP TOOL Pupupmasiy ‘mintidoo E ‘Breod By ei “Tigo %89 ‘apoajas ani -odo ‘mm3oBeped © 69 wot lytemattztrl, refleze tn predarea serierit mu EpeS4 tas Sgaesge seed ang ql 2 Ha eA 2 | Fay 1 ag h Satais atbeid 2 . a ae Hell eT | sida | eb eeiias qu aq i ath aca i peice al BE cs aileetaldelesy Bung 1. Bired, Anatolie, Sist aicale, Buctrest, 1970. . ageree aces Vv. Ating 103 % tema de metitotle filarofic8, Béttura 2.Balan, George. Mustea, stlingifica, Bucuresti, 1969, * Inregistrere Mlectrocord, 102