TReI Cartea pe care v-ati fi dorit sa o citeasca parintii vostri (Capiii vostri se vor bucura ca ati citit-o) PHILIPPA PERRY Traducere din angleza de Veronica TomescuCuprins Cuvant-inainte Introducere Partea tntai Ce-am mostenit de la parintii nostri Trecutul ne ajunge din wma (pe noi si pe copiii nostri) Ruptura si reparatie Repararea trecutului Cum vorbim cu nei insine Parintele bun / parintele rau: dezavantajele etichetarii Partea a doua Mediul copilului Nu structura familiei conteaza, ci cum ne intelegem intre noi Cand pirintii sunt despartiti Cum sd facem ca durerea s4 fie mai usor de suportat Cand padrintii teiiesc impreund Cum sd va certati si cum sd nu va certati cu partenerul Promovati bunele intentii Partea a treia Sentimentele aEy 13 ig VV 27 BL 34 39 43 43 45 aa 50 52 59 65 65| PHILIPPA PERRY Sa invatam s4 ne controlim sentimentele Importanta acceptarii sentimentelor Pericolul de a interzice sentimentele: studiu de caz Rupturd si reparatie, din perspectiva sentimentelor Sentimentele trebuie sd gaseasca ecou, nu rezolvare Monstrii de sub pat Importanta de a accepta toate stirile sufletesti Pretentia de a fi fericit Distragerea atentiei de la sentimente Partea a patra Asigurarea unei bune fundatii Sarcina Magia simpatetica Din ce trib faceti parte? Bebelusul si dumneavoastra Planul nasterii Povestea nasterii Gisirea sinului Momentul intalnirii cu bebelusul Ajutorul celor dragi: ca sa avem grijd de copil, tebuie s4 aiba cineva grija gi de noi Teoria atasamentului Plinsetul coercitiv Schimbirile hormonale va schimba si pe dumneavoastr’a Singuratatea Depresia postnatala 68 72 78 83 84 88 89 92 96 101 101 103 106 2 6 7 Hs 9 Li 124 132 137 140 141 144Partea a cincea Conditii pentru o buna sanatate mintala Atasamentul Reciprocitatea comunic Cum incepe dialogul Cu randul Cind dialogul este dificil: ,diafobia* Importania observatiei angajate Ce se intimpla cind suntem dependenti de telefon Capacitatea de a dialoga este inmascuta Si bebelusii, si copiii sunt oameni Cum ne invitam chiar noi copiii sa fle eervanti— $i cum s4 spargem acest cerc vicios De ce solicit copilul atentie fara incetare Bucuria ingrijirii copilului Atitudinea de zi cu zi a copilului Somnul Cum indemndm bebelusul 54 adoarma? Copilul tebuie ajutat, nu salvat Jocul Partea a sasea Comportamentul: orice manifestare imseamna comunicare Modele de urmat Competitia dintre parinti si copii Alegeti o strategie ce are efect in prezent si witati de temerile si de fanteziile legate de viitor 153 153 155 156 159 19 lol 166 168 169 172 174 Ww 179 180 181 185, 188 192 199 199 202 203 206| PHILIPPA PERRY Calitatile de care avem nevoie pentru un comportament adecvat Dacd orice manifestare este o forma de comunicare, ce reprezinta manifestarile nepotrivite? Investiti timp mai devreme in activitati pli- cute, in loc s4 pierdeti timp mai tirziu cu altele neplicute Imbunatatirea comportamentului prin expri- marea sentimentelor Cand nu sunt utile explicatiile Cat de sever trebuie $4 fle un parinte? Crizele de nervi Smiorcaiala Minciunile pivintilor Minciunile copiilor Limitele: definiti-vd pe dumneavoastra, si nu pe copil Limitele impuse copiilor mai mari si adolescentilor Adolescentii si adultii tineri Si in sfarsit: cind suntem cu totii adulti Epilog Multumiri Bibliografie recomandata 207 212 217 218 220 224 228 233 237 241 249 257 261 269 273 276 283Cuvant-inainte Aceasta nu éste o simpla carte de parenting. N-am s4 intru in detalii despre cum s4 vi invatati copilul sa facd la olita sau cum sa il intarcati. in aceast4 carte voi vorbi despre welatia dintre parinti si copii, despre ceea ce impiedica, dar si despre ceea ce contribuie la fiu- virea unei relatii trainice cu copiii nostri. Voi vorbi despre copilaria noastra si despre efectul acesteia asupra felului in care ne crestem copiii, despre greselile pe care le vom face — mai ales despre cele pe care ne-am jurat ci nu le vom face — si voi incerca s4 vd ajut 34 le evitim impreuna. Nu veti gisi in aceasta carte sugestii, ucuri sau retete magice. Se poate ca pe alocuri sd vd supere, sa vi infurie sau chiar s4 va ajute sd deveniti un pirinte mai bun. Am scris cartea pe care mi-as fi dorit s4 o citesc cind am deve- nit mama si pe cave tare imi dorese s-o fi citit la vwremea respectiva parintii mei.Introducere De curind, Lam urmarit pe comicul Michael MeIntyre care a enu- merat patru lucruri pe care trebuie sa le facem ca parinti: s4 ne imbricam copiii, s4 le dim de mancare, sd le facem baie si s4 ii timitem la culcare. A spus ca inainte s4 aibd copii isi imagina cum o sd fi scoata pe cei mici la picnic si o s4 zburde cu ei pe Pajiste, dar realitatea este cA zi de zi nu facem alteceva decat sa ne zbatem din risputeri s4 ii convingem $4 faca macar cele patru lucruri enumerate mai sus. Se auzeau rdsete din public in timp ce el descria cum se chinuieste din rasputeri sd ii spele pe cap, sa. le dea jacheta, 4 ii scoaté pe usd sau sd ii convingd s4 manance legume. Radeau pdrintii, parintii ca noi, cave trecusera si ei prin acelasi lucru. Este foarte dificil s4 fii parinte!. Poate fi plictisi- tor, deprimant, frustrant sau stresant, insd in acelasi timp este experienta cea mai amuzanta, fericitd, minuwnata si plind de dra- Boste pe care o veti trai. Cand va simtiti ingropat sub un munte de scutece sau nu stiti cum s4.0 mai scoateti la capat cu bolile copilaviei sau cu crizele de nervi (din prima copilirie sau din adolescenta), sau cand veniti acasa de la serviciu la adevavata dummeavoastra ocupatie, care 1 Cand folosese cuvantul .parinte", ma refer la persoana care are copilul in grij&. indiferent dacd este vorba de pirintele biologic, de tutorele legal sau de o rada sau de un prieten; cu alte cuvinte, -parinte” inseamni cel care ingrijeste copilul". Cand ma refer la _persoana care ingrijeste copilul Poate fi vorba de parinte. parinte adoptiv, tata vitreg sau mama vitrega. bona, o persoand care s-a oferit s4 ajute sau oricine raspunde de copilul respectiv.| PHILIPPA PEERY Presupune inclusiv sd scobiti piure de banana uscata din crapd- turile scaunului de bebe, sau cand sunteti chemat a nu-stiu-cdta oard la scoala din pricina unor probleme de disciplina, este dificil sd priviti obiectiv meseria de parinte. Aceasta carte va va ajuta sd faceti UN pas in spate si si vedeti intreaga imagine, s4 wa dati s€aMma ce conteazi cu adevarat si ce nu gi ce puteti face ca sa va ajutati copilul s4 isi realizeze potentialul. Cresterea copilului porneste de la relatia dintre parinte si copil. Dacd am fi plante, aceasta relatie ar fi solul. Relatia sustine, hraneste si permite — sau impiedica — dezvoltarea. Fara o relatie pe care s4 se bazeze, copilul nu are senzatia de siguramta. Aceasta relatie ii di putere copilului — si, intr-o buna zi, le va da putere si copiilor lui. Ca psihoterapeut, am avut ocazia sa ascult si sd stau de vorba cu persoane care intampina dificultdti legate de diferite aspecte ale cresterii copiilor. Am avut ocazia s4 urmaresc cum devin disfunctionale relatiile dintre parinti si copii, dar si cum se pot remedia. Obiectivul acestei carti este ¢4 va impartisesc aspectele relevante ale parentingului. Inclusiv cum sa faceti fata emotiilor — ale dumneavoastrd si ale copiilor —, cum s4 va adaptati si s4 intelegeti mai bine copiii si cum sd infiripati o legatura adevarata cu acestia in loc sa rdmaneti blocati intr-un conflict istovitor sau sd va instrdinati unii de ceilalti. Aceasta este o abordare pe termen lung si nu o colectie de sugestii si ucuri. Ma intereseaz4 cum ne putem intelege copiii si nu cum ii putem manipula. {n aceasta carte vA voi incuraja sd vd amintiti de experientele dumneavoastra din copilirie, ca $4 transmiteti mai departe pdrtile bune ale educatici primite si sd evitati aspectele mai putin utile. Voi analiza cum putem imbundtati relatiile dintre parinti si copii si cum sa crestem copiii intr-un mediu propice. Voi vorbi despre cum poate influenta comportamentul din timpul sarcinii, legatura dintre mama gieopil si cum s4 va raportati la bebelus, la copil, la adolescent sau chiar la copilul adult, astfel incat relatia dintre dumneavoastra. sd ii dea acestuia putere, iar dumneavoastrd satisfactie. Si, ca rezultat, veti reusi s4 evitati razboaiele de la sculare, ora mesei, baie si culcare. Aceasti carte este pentru pinintii care nu Mumai cd isi iubese eopiii, dar vor s4 ii si placa. ®Partea intai Ce-am mostenit de la parintii nostriEste foarte adevarat: copiii mu fac ce zicem noi, ci fac ce facem noi. Inainte macar si ne gandim la comportamentul copiilor nostri, este util — ba chiar esential — s4 ne vitim la modelele pe care le urmeazd. Printve care si dumneavoastra. Acest capitol este despre dumneavoastra, fiindca va veti influenta enorm copilul. Aici vd voi da exemple despre cum poate trecutul sd afecteze prezentul in relatia pe care o aveti cu copilul dumneavoastra. Voi vorbi despre cum poate copilul sd starneasca im noi amintiri care ne vor influenta apoi in mod eronat deciziile de parenting. De asemenea, voi analiza cat este de important s4 ne examinam vocea critica interioara, ca s4 Nu transmitem prea mult din efectele sale nocive generatiei urmatoare. TRECUTUL NE AJUNGE DIN URMA (PE NOI S| PE COPII NOSTRI) Copilul are nevoie de caldura si acceptare, de contact fizic, de prezenia pirintilor, de dragoste, dar si de impunerea de limite, de intelegere, de tovarasi de joaca de toate varstele, de experiente linistitoare, precum si de multa atentie si de o mare parte din timpul dumneavoastra. A, deci ¢ simplu: se poate incheia cartea| PHILIPPA PERET chiar aici. Numai ca nu e tocmai asa, fiinded mai intervine cate ceva. De exemplu viata dumneavoastra: conditiile de trai, gdsirea unei crese, banii, scoala, serviciul, lipsa de timp, treburile... este o lista infinité, dupa cum bine stiti. Dar ceea ce intervine in primul rand insa este ceea ce ni s-a oferit la randul nostu cand eram bebelusi si copii. Daca nu ne facem timp s4 analizim felul in care am fost creseuti, aceasta Mostenire ne poate afecta pe nesimtite. Probabil cd v-ati trezit uneori spundnd ceva de genul: Vorbeam si parca o auzeam pe maicd-mea™. Fireste, daca era vorba de cuvintele care in copilai- rie v-au ficut sa va simtiti dorit, iubit si in siguranta, nu e nicio problema. Dar de multe ori se intampld ¢4 fie vorba tocmai de euvintele cu efect opus. Intervine lipsa noastri de incredere, pesimismul, imstinctul de autoaparare care ne indbusa sentimentele si teama de a ne lasa in prada acestora. Sau, cind vine vorba de copii, intervin lucru- rile cave ne enerveazd, asteptirile pe care le avem din partea lor, temerile pe care le simtim ca pdrinti. Nu suntem decat o veriga dint-un lant care se intinde mii de ani in urmd si se va continua in viitor pana cine stie cand. Vestea bund este cd puteti invita s4 va modelati veriga, ceea ce va imbunatati viata copiilor dumneavoastra si a copiilor lor, si puteti incepe chiar acum. Nu trebuie sa repetati tot trecutul; aruncati peste bord lucrurile care nu v-au fost de folos. Daca sunteti parinte sau sunteti pe cale 4 deveniti parinte, faceti o cdlitorie in trecut gi amintiti-va de copilarie, analizati felul in care ati fost educati, cum v-ati simtit atunci, ce parere aveti acum despre educatia care vi s-a dat si, dup ce ati insirat in minte toate aceste lucruri si le-ati examinat cu atentie, pdstrati numai cele care vi se par de folos. Dacd, in copilarie, ati fost in mare parte respectat ca indi- vid unic si valoros, daca vi s-a acordat dragoste neconditionata,