UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT Rezumatut tezei de doctorat cu tithut INFRACTIUNE IN LEGATURA CU PROCEDURA INSOLVENTEL Coordonator stiintific: Prof, univ. dr. Valerian CIOCLEI Doctorand: Dragos PARGARU Bucuresti 2018Lucrarea si-a propus sti analizeze o tema care prezinta o importanga ridicatd in conditiile economiei de piafa, Insolvenfa reprezinti o institutie reglementatd in orice economie liber’, reprezentind un nedorit, dar potential moment in ,.viaja” oricdrei afaceri. Am constatat, ined din primele pagini ale lucrarii, 4 imediat dupa amul 1989 in Romvnia au aparut premisele dezvolii economiei de piat@. Libertatea comertului si incurajarea initiativelor private in economie au generat o dezvoltare bruscé a mediului de afaceri din Romania, Numarul persoanelor participante in diferite forme de desfasurare a activitaqii pe piafa libera din Romfnia a erescut de la an la an. De asemenea, proportional se poate constata, incepand cu anul 1990, un numdir din ce in ee mai mare de insolvente. in legaturé cu un att de important moment al activitatii unui profesionist intervine si egiuitorul penal. Este instituita in Codul penal roman réspunderea penal’ pentru fapte care au 0 legiturd direct cu procedura insolvenfei. Ne referim la inftactiunile de bancruta simpli, prevazuta Ia art, 240 C.pen., si bancrutd frauduloasi, prevazuta la art. 241 C.pen. Analiza acestor infractiuni reprezinta nucleul Iucrarii, insi, pentru a crea cadrul necesar infelegerii problematicii puse de cele dow infractiuni, nu ne-am rezumat fa trecerea in revista confinutului bancrutei simple si bancrutei frauduloase. Lucrarea confine o introducere, 4 titluri si, in final, concluzii si propuneri de lege ferenda, Introducerea expune, mai inti, motivele ce ne-au determinat s& abordam aceasti tema in cercetarea specified tezei de doctorat. Am constatat ci, desi numérul de insolvente este unul ridicat, tot mai mare in fiecare an, comparativ, numdrul cauzelor penale avénd ca object infractiuni in legatura cu procedura insolventei este unul foarte mic. In aceste condi i chiar fara existenta unor mijloace concrete de misurare a ciftei negre a criminalitijii in materia infractiunilor ce au legaturd eu procedura insolventei, se poate intui ci interventia organelor Judiciare penale este insuficient’, mule fapte de natura penala ramandnd necunoscute acestora. Am constatat, de asemenea, cd in spafiul literaturii de specialitate din Romania, analiza infractiunitor aflate in legatur’ cu procedura insolvenjei nu a beneficiat de 0 atentie deosebitd, Cu toate acestea, in mod paradoxal, desi analizele existente pana in prezent nu sunt deosebit de humeroase, acestea contuteazi 0 nebuloasa in legatura cu multiple aspecte ale problematicii juridice specifice banerutei simple si bancrutei frauduloase.Yot in introducere am incercat si raspundem unei intrebaiti ce se naste natural prin raportare la subiectul abordat: este nevesard rispunderea penal’ in materia insolventei? Dupii ce am expus diferitele abordari, precum si caructeristicile generale ale categoriei mai largi a criminalitatii economice, am coneluzionat in sensul necesitatii interventiei legiuitoralui penal i in acest domeniu. Lucrarea prezinti mai multe argumente, dintre acestea o importanfa deosebita avénd cel privind necesitatea asiguririi unei protectii adeevate creditorilor in fata unor debitori care parisese imperativul bunei-credinte in raporturile lor juridice si, mai degrabé, prefera si foloscasca mijloace frauduloase in leyaturd cu procedura insolventei sau foloseste chiar instituyia insolventei intr-o manier’ frauduloasa Introducerea mai cuprinde preciziri referitoare 1a metodologie, Ia sursele folosite in cercetare sila structura lucratii, Anterior analizei infractiuilor de bancruta simpla si bancruté frauduloasé, in Titlul I al lucrarii am considerat ci este necesar si realizim unele clarificdti terminologice si, de asemenea, sé prezentamn istoricul rispunderii penale in materia insolventei. Capitolul 4 al Tiflului I paraseste in destul de multe aspecte limitele dreptului penal, netura obiectului cercetiii impunand analize ce fin cont de institufii $i nofiuni ale altor ramuri de drepl. Am aritat, astfel, c4 din punctul nostru de vedere premisa oricdror discutii referitoare la infracriunile in legaturi cu procedura insolventei este reprezentata de o bund si corecta infelegere a notiunilor i conceptelor principale utilizate in chiar domeniul insolventei. Desigur, prima nofiune analizatd este cea de ..insolven{a”, abordind-o din perspectiva dreptului privat, fird a lua in discutie manicra in care accasta se manifesta in continutul constitutiv al infractiunilor de bancruta simpla si bancruté frauduloasa. In acest context, am utilizat in extenso reperele puse la dispozitie de Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenjei, actu] normatiy principal al acestui domeniu al dreptului. O discutie importants, in acest context, este reprezentata de distincfia intre congeptul de insolvent si cel de insolvabilitate. Analiza nu s-a rezumat, insa, la definirea nofiu de insolventa, ci abordeazi, in continuare, termenii folositi de legiuitor in art. 5, pet. 29 in Legea nr. 85/2014, respectiv ,insolventa prezumata” si .insolvenjét iminenta”,Pentru cvitarea potentialelor confuzii iatre termenii specific domeniului insolveajei, am considerat c& este necesar si abordim si notiunile de reorganizare, faliment si lichidare, De asemenea, acelasi capitol realizeazii o trecere in revista a principiilor procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa in partea finalé a Capitolului I din Titlul 1, pentru a ne apropia de subiectul principal al cercetirii, am abordat direct nojiunea de bancrutd, constatdnd ci, din pacate, si aceasta a fost uneori confundati cu nofiunea de insolvent, desi, din perspectiva noastra, rezultd cu claritate ca termenul de ,bancruta” aparjine dreptului penal, reprezentind in mod strict infracfiunea prevaizuta de lege. atat in forma bancrutei simple, cat si in forma bancrutel frauduloase, Capitolul al I-lea al Titlului I prezint evolufia istorica a ineriminailor in legaturd cu procedura insolventei. Am gasit de cuviin{& s& impartim acest capitol in doua sectiuni. in prima seetiune prezentim evolutia rispunderii penale tn domeniu din antichitate pind la primele codifiedri. Desigur, din aceasta perspectiva, analiza nu se limiteaz la spatiul geogratie al Rominiei. Sectiunea a 2-a realizeaza, insd, o asemenea delimitare geografie’, abordand evolutia raspunderii penale in materie in dreptul romanese. Titlul al tiparul analitic utilizat in literatura de specialitate, abordand fiecare element constitutiv. Am 1a are ca obiect de studiu infractiunea de bancruté simpla, Studiul urmareste ineercat s4 trecem in revista opiniile docttinare exprimate, precum si, este adevarat, puting Jurisprudenga dezvoltati in legatura cu infractiunea de bancruti simpla. Am constatat si in acest context c& bancruta simpla reprezinta o infractiune al carei confinut ma poate fi analizat si inteles corect fiird 0 necesard corelare a dispozitiilor din Codul penal cu cele complinitoare din actele normative ce reglementeaza institutia insolvenfei Fara a trece in revista in acest rezumat toate capitolele Titlului IL, fiecare corespunzator cite unui clement al infractiunii, precizim cd in legaturd cu unele dintre acestea am identificat probleme complexe pe care le-am analizat din perspectiva argumentelor ce s-ar putea aduce in discutie. De exemplu, discutii importante sunt generate, in cazul bancrutei simple, de subiectul activ al infractiunii, Am observat 3, dup cum rezulta din textul inctiminator, subiecti activi calificati ai infracriunii de bancruta simpla pot fi doar debitorul persoana fizica ori reprezentantullegal al debitorului persoand juridicd, nu si persoana juridica debitoare insisi. Am argumentat cd, in opi ia doastrd, este de neinteles atitudinea legiuitorului, care, tocmai intr-o materie in care 0 asemenea raspundere se preteazi, a omis si omite in continuare extinderea sferei subiectului activ al infracjiunii de bancruta simpla si la persoana juridied debitoare instsi Probabil clementul constitutiv care genereaza cele mai multe discutii, in cazul bancrutei simple, astfel cum se observa si din economia lucratii, este situatia premis’. Am constatat c, intr-o exprimare simptista, aceasta ar fi reprezentata de aparitia stirii de insolvent’. insa. se naste intrebarea justificatd: ce inseamna ,aparitia starii de insolvent”? Dupa prezentarea argumentelor incidente, privind notiunile de insolventa prezumati si insolveny’ iminentii, am aratat c& in opinia noastri, situatia premisd a infracjiunii de bancruta simpla este reprezentata de aparifia stirii de insolventa actuala, definita ca reprezentéad starea patrimoniala caracterizati prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibife. Un al subject important abordat este reprezentat de controversa in legituri cu obligativitatea cxistentei unei hotérri anterioare a judecdtorului-sindie care sii declare starca de insolvent pentru a se putca demara proceduile penale. Am precizat c& distinctia intre opinii s-a Ricut dupa modul cum este priviti starea de insolvent: ca o stare de drept (ens juris), ori ca 0 stare de fapt (ens facti). Dupa prezentarea diferitelor argumente, am opinat in sensul ci solutia este oferita de prevederile art. 52 C.p.p. in masura in care, anterior solutionarii actiunii penale pentru infractiunea de bancruta simpli, judecatorul-sindie pronunti o hotirére definitiva gi irevocabili privind starea de insolvemta, aceasta se va impune cu autoritate de lucru judecat supra actiunii penale. De asemenea, dacii judecatorul-sindic a constatat cd starea de insolvent& nu exist, atunci actiunea penal nu va putea fi pornitd, ori, dacti a fost deja pomita, se va stinge deoarece, cu autoritate de Iucru judccat, s-a constatat neindeplinirea situafiei premisa, element sential in confinutul juridie al infractiunii de bancrutd, fn masura in care actiunea penalé este in stare de a fi solutionata. fara ca anterior s& se fi pronunjat judecdtorul-sindic asupra existentei stirii de insotventa, in temeiul art. 52, alin. 1 C.p.p., instanta penala va judeca ea insasi in aceasti privinta in continuare, in cuprinsul Titlului al T-lea am procedat la analiza laturii obieetive. in contextul prezentulué rezumat amintim faptul c& am arétat, printre altele, cA, in opinia noastrd,yarianta clementului material constand in ..introducerea tardivé a cererii de deschidere a procedurii insolvenfei” este inutilé, avand in vedere cd jotdeauna fapta se va fi consumat anterior prin realizarea celeilalte variante a elementului material, respectiv neintroducerea acesteia in termenul prevazut de lege. Am argumentat in sensul cA infractiunea de haneruta simpli are ca urmare imediata punerea in pericol a patrimoniului oricdrei persoane, fizice sau juridice, ale carei drepturi ar putea fi afectate in situatia neintroducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenfei. Titlul al I-lea se incheie cu analiza laturii subiective, a formelor infractiunii, a chestiunilor privind sanctiunile aplicabile si a aspectelor procesuale. ‘Titlul_al Wl-lea al lucrarii analizeaz8, dupa acelasi tipar. infractiunea de bancruts frauduloasa. In legaturd cu aceasta, intr-o maniera corespunzatoare fiecdrui element al infractiunii, recurent s-a nascut problema eventualei caracteriziri a bancrutei frauduloase ca infractiune complex’. Am ardlat 3, in opinia noasted, infractiunea este partial complexd, respectiv numai in ceea ce priveste variantele elementului material constand in .falsificare™ si wdistrugere”. prevazute Ja art. 241, alin. 1, lit, a) C.pen., cu consecintele ce decurg in privinta obiectului juridic, urmarii imediate si raportului cu alte infractiuni Am constatat, de asemenea, continutul amplu al ineriminarii, respectiv numarul ridicat de variante alternative ale elementului material. in aceste conditii, de exemplu, Capitolul al II-lea al Titlului al [l-lea, referitor la obiectul material, a fost structurat tot prin raportare la diferitele variante ale elementului material. Similar infractiunii de bancruta simpla, discutii mai detaliate au fost generate de situatia premisé a infractiunii. Acesta este elementul constitutiv care pune problema rolului insolventei in structura inftacfiunii. in analiza situatiei premisi a diferitelor variante normative ale bancrutei frauduloase, am plecat de ta constatarea c& legiuitorul se refer evpressiy verbis Ia insolventa numai in cazul art. 241, alin. 1, lit. c) C.pen. A rezultat, astfel, cA analiza trebuia Ricuta diferengiat intre, pe de-o parte, art. 241, alin, 1, lit. a) si b) C.pen. si, pe de alta parte, art. 241, alin, 1, lit. c) C.pen. Am arguments in sensul 4 in cazul art, 241, alin. 1, lit, a) si b) C.pen. starea de insolvenfa nu reprezinta situatia premisa, ci aceasta este conturatd de preexistenfa unorraporturi debitor-creditor. Mai coneret, ne-am referit la raportul dintre debitorul ce poate fi supus procedurii insolventei, pe de-o parte, si creditorii acestuia, pe de altd parte, in schimb, in ceca ce priveste varianta normativa prevazuta de art, 241, alin. 1, lit. c) C.pen., am constatat ci situafia premisé este, intr-adevat, reprezentatd de starea de insolvent, priviti ca stare de fapt. nefiind necesar’ constatarea anterioara intr-o procedur& desfasurata in fafa judecéitorutui-sindic. in cadrul Titlutui al U-lea, Capitolul al V-lea privind Jatura obiectiva este cel mai amplu, avand in vedere necesitatea anelizei distinete a fiectrei variante a elementului material. Lund in considerare diferitele verbum regens, am analizat in fiecare situatie si raporturile posibile cu alte infractiuni (printre altele, falsul in inscrisuri oficiale, falsul in inserisuri sub semnditura privat, uzul de fals, falsul informatie, falsul in declaratii, distrugerea, furtul, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri 3.a.). Am aritat, apoi, ca, in opinia noastra, urmarea imediati principal a infractiunii de bancruta frauduloasit consti in starea de pericol pentru realizarea corectii a interesclor patrimoniale ale creditorilor. in cazurile in care infracjiunea este una complex’, desigur, urmarea imediatd va fi tot una complexd, Titlol al Til-tea se incheie cu analiza laturii subiective, a formelor infractiuni, a sancfiunilor gia aspectelor procesuale. Tithul al 1V-iea al lucririi este dedicat unei analize comparative, fiind impartit in doua capitole. in primut capitol, am analizat raportul dintre procedura insolvenjei si infractiunile de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor prevzute de art. 239 C.pen. si de art. 88 din Legea nr. 1531/2015 privind procedura insolvenfei persoanei fizice. in al doilea capitel, am procedat lao analiza de drept comparat, Capitolul [ al Tithalui al 1V-lea este impartit, la randul siu, in dous seotiuni. In prima secjiume, am realizat o necesara comparatie intre infractiunea de bancruti frauduloas’, prevazutd de art. 241 C.pen., si infractiunea de abuz de ineredere prin fraudarea creditorilor, previzuta de art. 239, alin. 1 C.pen, Discutia se impunea cel putin datorita asemanatilor in formularea textelor de lege, variantcie elementelor materiale fiind similare, Dupi ce am trecut in revista diferitele opinii formulate in fiteratura de specialitate in legiturd cu problema in discutie, am arétat 4, in opinia noastrd, diferenta de esenta dintre cele doua infractiuni este dat’ de mésura fn care stareade insolvenfa, astfel cum este ea definité de legislatia speciaki, respectiv, in prezent, Legea nr. 85/2014, reprezinti element constitutiv al infractiunii. Astfel, in cazul bancrutei ftauduloase, starea de insolvent fapticd reprezinti fie o condijie atagata laturii obiective, in variantele normative prevazute la lit, a) si b), fie situatie premis’, in varianta normativa prevazuti la lit. c). in cazul intractiunii de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor, starea de insolvent nu prezinta nicio importanta pentru realizarea continutului constitutiv al infracjiunii, ci element constitutiv va fi numai scopul crearii unei stari de insolvabilitate, fie aparenta, fie real. A doua sectiune a primului capitol din Titlul al [V-lea abordeaza infraetiunea prevazwta de art. 88 din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanei fizice. Am constatat, in acest context, c& art. 88 din Legea nr, 151/2015 reprezinta o norma de trimitere la dispozitiite art. 239 C.pen. in aceasta secfiune, fri a urmari sd facem o analiza in extenso a dispozitiilor Legii nr. 15}/2015, am prezentat numai clementele esentiale pentru infelegerea dispozitiei incriminatorii din art. 88. in legatura cu infractiunea prevazutd de art. 88, am ardtat c&, in opinia noastri, intre aceasta i abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor nu existé nicio diferent de esenfa. Am argumentat in sensul cA rafiunea includerii normei de trimitere in Legea nx, 151/2015 ar fi reprezentati de contextul special reglementat, Practic, legiuitorul a urmarit sii se asigure cd nu s-ar putea ajunge vreodata fa concluzia ed, in misura in care un debitor persoand fizicd ar opta pentru procedura insolvenfei, avesta nu ar mai putea rispunde penal pentru fapte de natura celor incriminate in art. 88 din Legea nr, 151/2015 gi in art. 239 C.pen. Capitolul al TT-lea al Titlului al 1V-tea cuprinde o analizi de drept comparat, prezentand maniera in care infractiunile in legéturd cu procedura insolvengei sunt reglementate in dreptul francez, italian, olandez, rus si englez. Premisele necesitijii unei analize de drept comparat credem c& sunt reprezentate de lipsa unei traditii de lung duratd a jurisprudentet si literaturii de specialitate romane in raport de inftactiunile de bancruti, $i de imprejurarea c& incriminarea unor asemenea fapte nu are un caracter original in legistatia romana, ci reprezinti o preluare a incrimindrilor din alte state. in cuprinsul acestui capitol am observat atat similitudini cét si diferenfe importante intre optiunile de incriminare ale legiuitorului penal roman gi legislatiile strdine. O asemanare important’ este reprezentatai de imprejurarea ci variantele clementului ‘material al infractiunii de bancrutd frauduloas’ sunt intalnite in forme aproape identice in fiecare dintre legislatiile analizate. Totusi, in raport de bancruta frauduloasa, se cuvine subliniat si faptul 8cA mai multe legislatii cuprind variante suplimentare ale elementului material. De asemenea, am observat c& dezbaterile principale ce s-au purtat in literatura de specialitate aferenta legislatiilor sirdine analizate, precum si in jurisprudenta diferitelor state, sunt similare celor care au fost generate de incriminarile cuprinse in art, 240 si 241 din Codul penal roman in finalul lucrarii, am prezentat concluziile cercetarii si uncle propuneri de lege ferenda corespunziitoare principalelor probleme discutate in corpul tezei. Esengializind, am formulat urmatoarele propuneri de lege feresnda: ‘© necesitatea ca textul incriminator al bancrutei simple si includa in sfera subiectului activ si persoana juridica debitoare; + climinarea variantei normative a clementului material al banerutei_ simple constind in ,introducerea tardiva” a cererii de deschidere a procedurii insolventei; + folosirea, in textul de lege corespunzator bancrutei frauduloase, a expresiei stare de insolvenfa”, in locul expresiei actuale, ,caz de insolvent”; © in incriminarea bancrutei frauduloase. necesitatea inlocuitii expresiei ..in frauda creditorilor” cu expresia .,in scopul fraudirii creditorilor” © realizarea unei delimitati mai certe intre infractiunea de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor si inftactiunea de bancrutd frauduloasa, delimitare ce s-ar putea realiza, in opinia noastrd, prin transformarea” sifirii de insolvenfi in situatie premisi pentru toate variantele normative ale bancrutei frauduloase; © restructurarea variantelor alternative ale clementului material al inftactiunii' de bancruta frauduloasa. am aratat cd o abordare a infractiunilor aflate in legatura cu procedura insolventei trebuie sa tina cont atét de confiqutul dreptului privat in materie, eat si de prineipiile fumdamentale ale dreptului penal. Credem ca rigoarea tehnicl este cea care trebuie si ghideze atit doctrinarul, cét si orgamul judieiar in legaturi cu interpretarea si aplicarea infractiunilor analizate, De asemenea, ne-am afirmat convingerea in legituri cu necesitatea existenfei unui legiviter care si asculte criticile formulate in literatura de specialitate si, in misura in care le va considera intemeiate, si actioneze prompt, astfel incat si inlatureeventualele obstacole puse in calea unei coerente intervenfii a raspunderii penale intr-un domeniu esential pentru o vial economic’ stindtoasd. 10