You are on page 1of 1
i [ ans b Fig. 1.5. Disteibutia fortdor 12 Fig, 7.6. Tustrares placiplului Ii Saint Ve- epturetele de compresiune, inzo- ‘nant aplieat Ia. plasticfisie: a1 — epruvetl ssa de contact dintre bacuri gi solleitat la sarcind acuaiforn “pravetl solioitati Ja eareiat ualformd; ¢ — compuae ea calor doul solicit Pornind de la aceste considerente s-au realizat epruvete de compresiune cu diverse raporturi diametru-intlfime (fig. 1.7) si sau calculat prin extrapolare solicitirile pentra condifia ideal’ [50]. Nici aceasté imetoda nu furnizeaz& rezultate riguroase, deoarece trecerea de la condifia experimentala la conditia ideala se face brusc (in rea~ litate epruveta trece de la o fndltime egali cu dow’ diame- tre la 0 inaltime infinit’) Pentru obfinerea tensianii efective, la incerearea de tracti- ane se poate folosi si urmatoa- rea relafie [88]: 1— a/R’ os a4) este efortul corespun- 2Btor sectiunii instan- tance maxime a — raza sectiunii maxi- me a epravetei defor- mate = —= Bite R —rsaza de curburi a generatoarei epruvetei p17. Taft raportual Daly ora atari race dupa deformare(fig 1.8). ‘pea valor id cy 12 Accast corecfie mu este valabil pen- tru valori maria raportului a/R, iar in ar pentru a/R = 4, se obfine cy =o, Reztilti ci aceasti corectie se poate aplica numai Ja epruvete ce au o indlfix mici in comparatie eu diametrul. Valorile reale s2 obfin pentrn inilfimi ale epruve- telor egele sau mai mari de 1,5 diametru si pentru deformri de maximum 30%. Fenomenul de butoiere poate fi micso- rat printr-o lubrifiere corespunzitoare a fefelor_ epruvetei ce vin in contact cu seula. In acest mod se reduce sensibil for- fa de frecare, realizindu-se 0 deformare radialé a materialului din vec aproape constant ps toat& inilti fatea sculei obfini Pentru o lubrifiere bani [15] s-au confectionat epru; prevazute 1a baze cu cavitafi circulare (fig. 1.9, a) sau narea altnectrii Jaterale s-au realizat epruvete cu cavitifi inelere [31] (fig. 1.9, b). In acest mod se pot obfine deformari plastice aproape omogene cu un grad de deformare de pin Ia 45%, Un alt mod de lubrifiere consti in introducerea unei fotii subtiri de teflon intre epraveti si sculd, in acest fel deformarea epruve va fi foarte apropiat de deformarea ideal: Incercarea de compresiune este indicat’ pentru studierea defor- mirilor plastice mari, care se realizeazi intotdeauna in procesele de extrudare, Pentra trasarea deformirilor reale, redate fa figura 13, pe fiecare epravet trebuie trasate semne de referinfai pe suprafata Fig. 1.9, Tipuni de epravete Sou acerca la compete Ege avind eavitigl de labs. Sho en cavtay! deala: wei b= ou cavllal Inca

You might also like