PARINTI I BUNE PENTRU ce le sounem copiilor si adolescentilor despre sexCuprins Cuvéant inainte 9 Prefata la prima editie 12 Partea inti. Ce trebuie si stie copiii dvs. si cand * Sa stim de vorba 17 Grupa de varsté 2-4 ani: gindirea magica ..............--- 30 Grupa de varsti 5-8 ani: umorul de toaleté ... 50 Grupa de varst’4 9-12 ani: dezgustatii 65 Grupa de varsté 13-18 ani. Adolescenti cei care nu stiu cd nu sti . 94 Adultul matur sexual .. - lo Cum devii insarcinata fara si faci sex vee HS Partea a doua. Intrebirile copiilor Cum raspundem fara ocolisuri la intrebarile copiilor ........ 125 Partea a treia. Cum ne ajutém copiii si ramani sanatosi Adolescentul activ sexual .. . 147 Bolile cu transmitere sexuala (BTS) » 153 Ce se intimpla in cabinetul medicului .............-00.005 163 Partea a patra. Cum Ie comunicim copiilor yalorile noastre Valorile familiale . 171 Educatia sexuala, familia sireligia . Concluzie: celebrarea diversit&tiiPartea intai CE TREBUIE SA STIE COPIII DVS. S| CAND Sa stam de vorba «Ora asta a fost frumoasd si am aflat 0 multime de chestii despre care n-am stiut nimic inainte.» «Md bucur totdeauna cand am ord cu tine. Nu md plictisese. ti mulfumese.» «Cred cd ar trebui sd vorbesti mai mult despre sex ca sé tnfe- leagd oamenii mai bine subiectul.» Cu mai multi ani in umd, discutam despre sinatatea sexua- 14 cu o grupa de copii de 10-11 ani. Cand am inceput sa Je ex- plic ca penisul intra in vagin ca s{ duc& spermatozoizii la ovul, baietii au Inceput sa se agite si s4 discute, vizibil interesati: — Am vazut treaba asta intr-un film, e scArbos de tot! Intai trebuie si-ti dai jos toate hainele, dupa aia te urci pe fata si o stran- gi cat pofi de tare. — Iti dai seama cum e dac% nimeresti peste una mai grea de” cap?! in cele din urmi, si-au atintit privirile c&tre mine si unul din- tre ej a spus: — Ce bine-ar fi dacd biietii ar avea chestia elastic’, atunci n-ar mai fi nevoie si te atingi de fata, o stropesti numai, cum fac pompierii cu furtunul, si gata, ai facut copilu’! Din clipa aceea am inceput sa privesc educatia sexuala ca pe o «chestie elastici». Multi parinti nu beneficiasera de nici un fel de informatii oferite de parinti, de scoala sau de Biserica nici cand erau ei insisi elevi, nici cand ajunsesera la maturitate, asa cd aveau nevoie de o anumita «elasticitate» a cunostintelor si a experientei18 / Ce le spunem copiilor si adolescentilor despre sex acumulate, pentru a le pune la dispozitia copiilor lor. Informatia trebuie sa fie la randul ei elastica: simplé la inceput, nu prea stu- foasa, rezumandu-se la strictul necesar in anii de gradinita, dar capabila si se «intindi» pe masura ce copiii cresc, in clipa cand pun intrebari sau daca devin victimele unui abuz. intalnese foarte rar parinti care nu vor s& vorbeasci despre sex, dar intalnesc foarte des parinti care nu stiu cum si vorbeas- ca despre sex. Sper ca aceast carte si va ajute s4 incepeti, dar si sA continuati si discutati si sa invatati lucruri noi. NUMIREA PARTILOR CORPULUI — PRIMUL PAS IN COMUNICARE Toti parintii, chiar daca nu se exprima explicit, le transmit co- piilor mesaje legate de sex inca de cdnd acestia vin pe lume. Me- sajele nonverbale, atingerile, ingrijirea de zi cu zi, expresiile fetei si actiunile noastre, toate ofera sugarului sau copilului mic o can- titate urias de informatii despre sinatatea sexuala. Ar fi bine ca parintii si poatd numi organele genitale cu aceeasi naturalete cu care numesc, de exemplu, umerii. Ganditi-v cum if invatim pe copii sé vorbeascd: «Uite nasul, uite barbia, uite buricul. ..» Dupa care sarim tocmai la genunchi! Sau folosim cu- vinte din vocabularul bebelusilor, cum ar fi «pi-pi» ori «ca-ca», sau cuvintele nostime, transmise din generatie in generatie in fa- milia fiec&ruia si a cAror semmificatie numai noi o cunoastem. Trebuie s& invatam cu totii anumite cuvinte si s4 exerstim fo- losirea lor. Cand am inceput si tin ore copiilor de varste mici, obignuiam s& spun aga: «Si acum o sa va invat cum e politicos sa-ti numesti organele genitale: penis este cuvantul politicos...» Toti copiii ma priveau oarecum intrigati simi spuneau: «Cred c& ai mei sunt cam nepoliticosi, pentru cd-i spun put% sau «Bunici-mea e sigur nesimtita fiindc’ fi spune cocogel» Mi-am schimbat intre timp modul de predare. Acum le nu- mesc cuvinte stiinfifice: penis este, prin urmare, denumirea sti-Sa stam de vorba / 19 intificd... in felul acesta o sctip’im basma curat’ pe bunica, pen- tru ca pe vremea ei astfel de denumiri nu se invatau la scoala si nici in alta parte. Daca in casa in care ati crescut n-afi auzit aces- te denumiri, aveti nevoie de un pic de exercitiu. Repetati cu voce tare de cincizeci de ori cuvantul penis in timp ce dati cu aspira- torul si rugati-va Domnului ca nu cumva vecina sd se pregateas- c& sa sune la us tocmai atunci! Incepeti si denumiti aga organele genitale inc din zina in care se naste copilul dys.: «Hai sa spalam penisul» sau «Hai s& spa- Jim vulva». Cand copilul va fi suficient de mare ca sa intrebe «De ce biietii au penis si fetele vulva?», nu va veti mai simti stanjeniti. Pe masura ce copilul dvs. devine capabil sa intelea- ga mai multe lucruri, fi puteti oferi informatii mai complexe, cum ar fi: «Penisul e facut ca sa duca spermatozoizii la ovul pentru a face un copil. Prin el poate si treaca si urina, care ajun- ge in toaleta, dar nu e neapirat nevoie sa ai penis ca si urinezi.» PovesTl ADEVARATE Odata am primit un telefon de la un domn care mi-a cerut niste sfa- turi legate de educatia copiilor lui — un baietel de noua ani si o fe- tit& de zece. Intre altele, mi-a spus: «Ei, Meg, sigur ca i-am invatat lul c4-l are pe Domnul Pistol.» Mi se pare mie, sau nu sunt tocmai astea denumirile stiintifice?! Dupé incheierea unei sedinte cu familia, o mamica a venit la mine si mi-a povestit, razand, o intamplare cu sotul ei, care e un om foar- te pudic. Cand a descoperit c4 ea folosea in discutiile cu fetita lor de patru ani denumirile stiintifice pentru organele genitale, a che- mat-o deoparte si i-a soptit: «Nu-ti dai seama ca daca o inveti cu- vintele astea... o sd le foloseascd?» INTREBARI SI RASPUNSURI Exista doua tipuri de sfaturi invechite si periculoase, gi eu fi sfatuiesc pe parinti si nu le mai ia in seama acum, la cumpana20 / Ce le spunem copiilor si adolescentilor despre sex dintre secole. Primul este s& nu spui nimic unui copil pan’ cind nu intreaba singur. «Daca nu intreaba, inseamna c4 nu e pregii- tit si afle» spun cei mai in varst&. Din pacate, exist copii care nu vor intreba niciodata anumite lucruri. Pun intrebari am&nun- fite despre rachete spatiale, dinozauri sau lupt&tori Ninja, dar nu si despre propriul corp gi sanatatea sexualii. Pentru alti copii, ta- cerea parintilor devine un mesaj profimd din care trag concluzia ca subiectul neexprimat e tabu. «Ai mei nu vor s& vorbeasc4 de- spre asta, inseamni ca e ceva rau si o s-o incurc daci aduc vor- ba despre asta sau pun intrebiari.» Alta posibilitate este ca cineva sa-i fi dat vreo explicatic, iar copilul s& fi acceptat acea versiu- ne, fie ea adevarata sau falsd. fntalnesc deseori parinti care imi spun: «Vreau sa fiu cel (cea) dintdi care-i vorbeste copilului meu despre adevarurile vietii» Ei bine, daca vreti sa fifi primii, nu asteptati intrebirile, ci tre- ziti-le, exprimati-le si nu uitati sd le insofiti de valorile morale pe care le impartasiti si de invatiturile religiei in care credeti. Co- piii au nevoie de repere si apreciaza limitele rezonabile. POVESTI ADEVARATE O mamicé mi-a povestit cd asteptase in zadar, cand fiul ei era la gra- dinita, ca el s-o intrebe cum se fac copii. A asteptat st in anii de scoala primard, dar tot nui s-a pus intrebarea. In cele din urma, cand baiatul implinise deja 13 ani si era pe cale sa intre la liceu, s-a ho- tarat sa aiba o discutie cu el. intr-o seara i-a spus: «Vreau sa stii ci © sa-ti raspund fa orice intrebare pe care simti nevoia s& mi-o pui, oricat de dificila ar fit» Dupé o lunga tacere, baiatul ii zise: «E adevarat ca lipiciul se face din oase de cal?» Al doilea tip de sfat invechit si periculos este: «Spune-i co- pilului numai ceea ce crezi tu cd e necesar s& stie in momentul respectiv.» Parintii subestimeazi intotdeauna ceea ce e necesar sa stie copilul lor. Eu ii sfatuiesc mai in glumi, mai in serios s4 discute pana cand copiii incep sa caste de plictiseala!Sa stém de vorba / 21 Este imposibil sé-i spui prea mult unui copil; el absoarbe doar informatiile de care simte c& are nevoie in accel moment. Asta € suparator pentru unii parinti. Ei dau raspunsuri complete Ja in- trebarile copiilor si risufld apoi usurati: «Slava Domnului, am terminat definitiv!» Peste dou’ zile descoper’ ci baictelul sau fetita lor n-a refinut totul sau a inteles gregit ce i-au spus gi totul trebuie reluat de la capat... Lasati discutiile deschise, fiti oricand pregatiti si vorbiti cu copilul si chiar incurajati-1 s4 revind asu- pra subjectului ori de cate ori doreste. intr-o lume ideal’, matura din punct de vedere sexual, orice adult ar trebui s poat rispunde la intrebirile copiilor cu infor- matii stiintifice si de stinatate. De multe ori ins&, p&rintii se scu- 24 astfel: «Parerea mea este ci tatii trebuie sa discute cu biietii, iar mamele cu fetitele.» Nici vorba! Cel mai bine ar fi ca aman- doi parintii s& poata vorbi copiilor de ambele sexe cu aceeasi ugu- rinfa. Nu exist& nici un motiv ca tatii sa nu poat’ explica ce este menstruatia, iar mamele ce sunt ejacularile noctume. Parintii unici, mai ales, trebuie s4 poata oferi raspunsuri referitoare la ambele sexe. Nu e in ordine sa spui «Nu stiu, pentru ci nu sunt de ace- lagi sex cu tine», Cautati carti si videocasete, vorbiti cu medi- cul scolii sau cu oricine va poate ajuta si impartasiti copilului dvs. informatiile dobandite astfel, Pe de alti parte, ¢ perfect accepta- bil s&-i spuneti copilului: «Nu stiu, dar hai si c&ut%m rispunsul impreuna.» $| BUNICII POT DA EXPLICATI] DESPRE SEX intalnese deseori bunici care-mi sptm c& le-ar placea foarte mult si discute cu nepotul lor (din dorinta de a-] educa mai bine decat pe parintii copilului) gi care vor sa participe la intdlnirile mele cu pirintii din scolile elementare. Multi dintre ei fi supra- vegheaza pe copii dupa scoala, cand ambii parinti sunt inc’ la serviciu, sau chiar {gi cresc nepotii la domiciliul lor.22 / Ce le spunem copiilor si adolescentilor despre sex Cine s& raspunda la intrebarile copilului venit de la gcoal&? Bunicul si bunica se simt deseori onorati sA le asculte, dar, ase- menea pirintilor, nu prea stiu ce anume si spun’ sau cat. Unii dintre ei mi s-au plans ci e dificil sé abordeze subiectul cu pa- rintii copilului; pe de alta parte, bunicii stiu ci daca recurg la obig- nuita si vechea strategie «intreab-o pe mama ta», copilul nu va primi neap&rat un raspuns. Sunt intotdeauna incAntat si descopar bunici atat de preocu- pati de sin&tatea gi siguranta nepotilor. Dupi ce imi asculta pre- zentarea, obignuiesc simi spun’: «Am invalat o multime de lucruri in seara asta... De ce nu existai si cand eram eu copil?» fn ceea ce ma priveste, ii incurajez si rispunda la intrebari, si se instruiascd si s&-i mai instruiasca si pe parinti, copiii lor, si-si manifeste in vazul intregii familii entuziasmul si incantarea fa- {8 de atitudinile sin&toase. B minunat sa-i auzi pe copii spunand tn clas: «Da, bunica mi-a vorbit despre stiinta corpului» sau «Bu- nicul mi-a citit o carte despre corpul omenesc». in astfel de mo- mente, simt nevoia sa strig: «Toat& lumea in cor, de trei ori bravo pentru bunici! PRIMITI INTREBARILE CU BUNAVOINTA Fie cA sunteti parinte sau bunic, incercati sd retineti ci nu tre- buie si -va infuriati cand copii pun intrebari, indiferent cat de greu va este si raspundeti sau ct de mare e gocul. Lucrul de care se tem copiii cel mai mult este furia parintilor. Dacd pe moment nu stiti ce raspuns sa dati, spuneti cam asa: «Trebuie intai sé ma gan- dese, iti promit cA o s& discut&m dupa ce termin’&m masa (sau altcandva)». Si va rog, nu tineti pumnii strangi in speranta c& vauita de intrebare. Dac& nu mai intreaba, amintiti-i dvs. de pro- misiune si incercati s4-i explicati de ce v-a cuprins stanjeneala: «P&rintii mei n-au discutat niciodat% cu mine astfel de lucruri,