Lei 12 {SBN 975 30.0748.2 EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, BUCURESTI — 1990 | | PETRE ELIZ DMINISTERUL INVATAMINTULU ANGHELINA ISTRATE OGICAMINISTERUL INVATAMINTULUI $1 STINTEI ETRE eteLTZ “ANGHELINA ISTRATE LOGICA Manual pentru clasa a X-aEy sim oom LISTA PRINCIPALELOR SIMBOLURT (1) = sa sdenttate: formal A = i Ase cites WA este\dentic co A” {2} 2: acceplare (asertare); forma FP ae eiteste pete aeceptat * (3) = ars alti inte defini gh dofiniton Norma A = apB a0 citese uA este prin defini Bu nd se defineste prin 3 (a) Sop! propor catsorit universal ajnaivd; se ltexte Tati Ssint P” {5} seb: froposttecategriet uniersl negated; ecitese Nie wn S mu esto” {e) Si. propose cxoeonied particular airmatioa; ee eteste Uni S sat 2 rg (3) Sop: Propacitie categorie particular negated; se elteyte Unit $ nu snt P Sentence 1 para carole peptone atl J Me 8 entre o prope Prof. gr. I KLISABETA GEORGESCU (9) — Sette: formats p se citgto wnon-p* (00) & counties ovanle pg e ites a 6 ot a" {1} ¥. diunctcnesslusied:Lormuta p¥a 30 itesesau p sug, posbll amele” {12} W: aiguncpie excasisd; frmala pWr se citeple sau p sau qi nicl wn az ambele (19) + smplcaie: formula poag sites lack p,atanel¢* sau tpi (U4) © scchivdenta: formate p= 4 se ctege ,p este exhivatent cu g” sat Ae Sal dock pr nbucl ge op ack normal duck ¢* Vviahils hiuct acest wean sou pent objects aateca,eBr0ra ie'fevin anomie propiietsfi stu Sntre core oxit® anomie relat (19) #6, llr prediet care, formile en F#m esto F* eau Fay = “tale Fido p"repreintl sur (nofiunt absolute saw relative) (12) ys Guaaioral wniveiaty formula. (VE 96 cltepte .pentre once (one at ‘yn cate F (08) 3: cuniorut esiintat; formla (2) $0 citeste sexist® ea potin ua = aoe init» este F* (49) yt on He i, thy ny qs Constante individuals: esernnenrk indiviak (slemente) ‘hve fae parte din ante clso (nlite) sa inte care exlet® anomie rela reprerintSo exenpliiare penta vasiaile obiect Retector: MIRBLA CONSTANTIN (20) A, B,C, mofinnt an clase (mind) formula A = fy ‘Fehnoredactor: OTTO PARASCHIV XECSOTC fegte clan (mlfinea) A este oeGtild ain elemento Comets: ALEXANDRU DRAGOMIR (21) © 1 apertinetas forme x. A se ciegto x apartine lat 4° (8) sy, in) 9€ chARGUMENT ‘Reveniren ta predarea togiell mn liceu reprezintS nn pas eseatial in directia reconstructic Intell nostra invitintnt pe baze wmaniste s ea trebuie st seitcure afft sub aspect didactic, cit si stiinlfic ~ de wn sprijin sincer'st Sompctent din partea tuturor celor implicafi rect sau indirect in realizares Gruloe de toyied, Principalul obiectiv ce trebule urmisit prin predarca seceste Gaeipline te nivelal irtamintului Koval ete valorficarea Is maximum a ro> {ulus formaciv, care consti in aceea oh asimalarea cunostinfslor delogies ede enthth vatorgase ale personalitaqt crm sint exactitate ai claritate im gla reenseregomtcave, iaepin’ si pevseverents I activitates intelectual feet tule natonala sl eapacitate sporith de selectare, alegere gi evaluare, rafionali- fatea sl etcienfa decizior i aceasta sub tsipku aspect, examinare, adoptare Sphcase en a alte eaitatt pe baza carora se obtine o tnfeleere ani profandA = Sihratvicisllzaie contemporane, « problemélor complexe car aparin ifcial ‘proves al euncagter # actions To dedeven resis acestui Gexiderat gl finind seama, pe de o'parte, de #42 ial soteal tn dezvoliares logici si de orientasile pe plan mondial eu psvice iu aetna re tadigpensais! pentru inele de logic de Ta nivelel Ticanini, pe Je Sis paste Hind seama de concifite de care disponem vet annme clea spe ork pe suptaniind tn clasa a X-ala toate tiparile de Ween, este nove fara acorda oatentic deosebits urmbtoarelor espocte: {dy Pornind de ta faptul oS, dupt mai bine de doui. mit de ant de neintre- rupth dervolaze, incorpo! Topic au decantat anmite rerultate fundamen: Toke, pronrama acestul manual include pe ingk eunogtinte de logic clasicd(pein- SEN loge, teria notinnl, proposiit categories ilogismal. inductia ote.) seu cr vate de fogied moderna din categoria color care formeazi partea clementark aaa tial se numeste,osicd smibolieg” int prezentals principal operator! srapontional, cuentori # aporturile dint eeu urmatoaree prectril: ein perapecti foptului ch problema fundamental a Topi este problaa corueadings operator yi procesor rajionale — adicd a acelei calito gindlt Neier aGereu sa falen! axeetinnilor noastre nu mal pot fit. de eft con frolote toate aceste coaogtinte sint si importante gi mecesnre; just elementele casice et # enle miodeme devin operante cind sint pre cnntate intro manlert actuaté — ineluely tn ce priveste terminologia — pont a suprinde nu done speci! continutal ogc dae entra a sera sensat ee atom Seis hl et ll Se Teac aot Pe tlie fee strate eee i limbajele de programare, (2) Dep ideal arf sfc epuzae tate feels expu te tancal, itn tenon & pst tions ible, cx ice eaten od ef ptr Sass wor nivean ciete de preitces eelor,eonrutl muatallel te Hil soa tag to ed Blea (3) Jo conti noo fated ll role amiiassal x wa ta ‘de cunostinfe de logic privind: Fi eas. = conceptele de basa ale togicié contemporane confinate th primele ‘capitole ale manualului; K i ee Safer ch fra Wik leita pill 9) fit wee Bese cde cl vid tak oct Pe ack palo ipec ‘nilor) . s Otani tamgek eet) Gis el al spa et . feos pra ol deat des tip fandamental Ge form loge, propa radio Ps fed ati vee oad ect etter cule te tonlertansseoptsonsa frente cxeporic elt 6) sale sat Copia 7, la somponeats che na cat, Sbleatorl peagraaeredatcu Ted edhe oatal do tutcaaic detention tie eerate {nulialcapisalalsmanualtes iycave cate lmportant mo A omis al pun hetinola cesta. fr te tlps prin nau, repr, ancl dda it de tute, oe ae coats indi. epee bons cla anu, in sets, dependent e prot kena de Reo ie et eciye min eiin e aC ar condi aor clan cu sve super Ge progr txiaevedata cxlincd nv snot tn pst Soa else or sete ere peter ten aberdeen au lnemlalelrs Hea cece O permite gl in functie side interesal elevilor; i as iin coudfilecni ive xl puto media de pect pellogh tome ae: cic ct) ta scam spr ane eh tue CESRED ar st: oe eo ay EE sore injerof Seducts ou propontt couse fexplichl ) cle ogate de pro fra complese (altel 1) ote cate cl ecntanr la limber pid re citer i chee econ tao portant nptnscleey sertrs oe ei el eee eee ett ate wenn age Hise nvociala mata na adr nce sp tyr fe Yraitir al asl mu tcl oie ci cunopinst spo Poser catia ip ES dou ‘paragrafe din ultimul capitol, ve : Gh cars Stl) (el us rata ir use sale UAE elie esti d/andrait uaa sade ld Geilo sacdtowre deere ce cononinfior de oped: serps 5Se ee a MR Tes ura modtitate us ete pot deprinde snseaamaleet lps, deidorat tanda- Senta al pred Tog i) Tatlerent esto vorb de predare,veiieae de cunostist estar docasliete, mn rebate cvttice dimpotcvscotrat, false ibearior 2eSiSimutetortowiae doph ful in eae se provedear sla manual acd u in Sesei usc oral parse in cela wot Tin) formal ssc cu concept sare mittacen Apeul wotematc § ectrat la imbajul embotc se impene Sh cuble aspect ‘ Mico ae avantafl economeitati in exprimare, rk apla la simbo- sort species ou poe relate apalzatesaistieator ni forme loge # propetii ors, et et peor ca tt oi csartnaame imo at my at ee ae aide gle ares oe Soeeeee 1 INTRODUCTIVE 1.1, PROPOZITHL VALOAREA L COGNITIVE $I DE ADEVAR Proces compler de interacjinne inte nod micah tnegausitn, smal exe princpan sur a Cmogtinjcbor nossve Ca "urmere @ aA {GH ttre gdnire gi limba), conogrnfle ce constitite subform, nor Despoath diet anor aitmaqi sam negstt a ceva espe altceva Pentr ledeoset de propose cave conn Intebar, ordine, de finfe te, cele care exprint cunostine se-mumese propose cognitive Pe baa cunogtn(elorredate de acste propa, oantenll tages Sip organicze mai bine anil, a8 povfetfionore meltele si dete prre not resurse, si fifeleagh mat profind realfaea, sh progress pe nie atera $i spicitats De exenpi, descoperind prepetaie mete Ieor onal a reas la fnceput gh coustruaoch unelte alas ple obo, pmisur tmbogafiri cumostinglor sale. ayia insta in eek Bhi eomplexe Proesesil arf fos ins mpostil fies fondamentareaacianilor omu- tui pe propodtit cognitive adevirte, fird ca el sf cantased alone needa propor, pentru cy ate, nar ft fost dec exc sh constem gregeli deosebit de grave. In fond, o propositie cognitiva poate fi saul ade- Sitil de fale uan probasie Acute trite Seprectind sated ‘Meni caraérisice dar propriiar cognitive. Cd proces Catan toment determinat une! proposii cognitive peate reve exclat? una aint val panna canna fe irl mat ad informa (eosin) pe caren exprinl.cvesunde lis de fap (obit) expr ere tor, et fe dae Sa eu thin. Conese acelel stii de fap gh vspeciy st proba decd ma pudom Sahil ic adantral ys nici abitoe & Aste fo tip ce propecia, (I) Metall sint bune condacitone de eletiiae este adevarata, propodtia (2) Exists al inaripal este als farpropoaiia. (3) Numiratstelor este probabil, Tati de ce, natal cunoscind valoarn de udev a. propo hii pe cae be tnouelacdacfiunile noe, aver Pos if galaxia noastrd este par a reali 1peaialinle y dea preveni crorile, inchisiv in evaluarea rezultatelor activititii noastre De aici teiese c& problema stabiliii (detectarii) valorii de adevr a pro: porilillor cognitive este esentiala pentru eficienfa actiunilor noastze, pentru. progresul material si spiritual Proporitile pentra a c&ror formare este suficienta, simpla_observare a obiectelor si care exprima doar constatari ale unor insusiri direct sesi- Zabile ale acrstora (forma, mirime, grentate etc,), ca de exempli propo- aitile (4) .Tebla are 0 form dreptunghiulara” (5) {AstiziTinsese cinch elevi" int numite ,propoziii de observatie, far stabilirea valorii Jor de adevir se rezolva printt-o simpli inspeetare (privim tabla, respectiv, .facem” prezenta). Alte propoziii, numite ,propociti teoretice’, exprim’ cauzele Giferitelor fenomene, legiturile dintre obiecte, legile’ care guverneaz’ aparitia si dezvoltarea lor, proprietati dc o aiit de mare generalitate fncit acoper’ o infinilate de obiecte sau de situa. Astfel de propoziii, ea de exempht (6) ,Cresterea temperaturii aecelereazi miscarea moleculard” (0) "In orice triunghi isoscel, mediana bazei este bisectoarea. unghilai fe fa viet rezultatul unui efort teoretic la nivelul gindiriiraffonale, numita si indive logiek" sau ,gindire abstracti", iar stabilirea adevarulai lor nu te lua forma observarii disecte, Pentru a ,vedea" prin observare recta dac& propocifiile (6) si (7) sint adevarate, ar trebui si inspectim tunul clte unul, o infinitate de cazuri de crestere a temperaturi, respectiv de triunghiuriisosccle, ceca ce este insh imposibil. Singura cale_pentra edi adevarl unel astiel de propozitl este de a descopeni alte pro- Pozifi teoretice al ciror adevar a fost deja stabilitsi a deriva apoi din ‘le propouifia al caret adevir dorim si-l dovedim. 1,2, FORMA LOGICA, CORECTITUDINEA LOGICA SI VALIDITATEA Derivarea unei propozifii din alte propozifii este o activitate a gin- dirii rationale, uneoti de o mare complexitate, numitt inferen(d*. Mai ‘exact, inferenfa este procesul rational prin care din anumite propozi{it ‘euncscute (considerate) ca adevirate, numito premise, este derivata 0 now’ propozifie numita eoneluzie, Altfel spus, prin inferenfé se infelege = Desear, tn loc de fsfern( nttinim denomisi ca argument sav rofiomaments ‘iri inv ca aceste tel denumisi sf alba totdeauna exact acclag inteles, | 8 procesul de gindire prin care-o anumiti propozitie (concluzia) este tute hnctatd (justficatd) pe baza altor propoatil (premiscle). fn legaturd cu flosirea inferenfelor pentru a dove di adevérul anuni- tor propozitil, este important do refinué c& nu orice fel de infereng este tm instrument soficent de sigur penttu aceasta, Unele inferenfe, nuumite veliZe(losie-corecte), au’ proprictatea de a produce in mod sigur concluaii adevarate din premise adevivate Atle ins, mumite novalide (logit-incorecte), desi pleaci de la pre- mise adevirate, nu produc cu siguran io conchisie adevirat®. Calitatea procesuloi de intemeiere (rgumentare) depinde cu necesitate de aceastt {nsusite a inferenjelor: ninad dacd am plecal dela premise atestratesi am {folosit exclusio inferonte valde, conclicia objinutt este co adendratd. esi esenfiald pentru a stabili valoarea de adevar a unor ptopoziti pe aca valor de adevar a altor propozifi, vliditatea (respectiv, neval- Titatea) umel inferenfe nu depinde nici de confinutul si nie de valoarca dde adevir a acestor propozitii, In timp ce valoarea de adevar’califica coninutul ane proposifi cognitive, salidtate este o propriiale @ formes pice a inferenjes. ‘La nivel gencral,. prin forma logic se infelege structura, sehema de organizare a confinutulul gindirii, tar iafereata mu este desft cea mai ‘complex dintre formele logice inerente gindizii umane. De fapt, exist {rei fipari fundamentale de forme logice — nofiumea, propocifia si inte= fenfa fiecare de o mare diversitate in funcjie de elementele si operas file (celafile) logice care partiips la alcatuitea lor si nu in Kinche de utul gindit prin intermedi lot Eie, de pildi, propositile afismative de la (1) la (7) inclusiv. Prin contiaitul lor ele difera destul de mult, dar au o structura logied €o= muni. De fiecare data iniflnim accleast dows elemente. Prim, numit stbicct Logie” este 0 nofinne sl reprezinta obiectal gindivii, adicd cel espre care se spane ceva prin aceste propozti (edat, in ordine, de cu vintele: ymetafelo",-cei tnaripayi", ,nuearul stelelor din galaxia noas- tx", atabla", levi", ycregterea temperaturit” 9 ,triunght isoxce’). Al Aoile este toto nofitne, dar este numit ,predicat logic" pentra ed repre- Zint& coea ce se spune despre subiectal logic din asemenca. propesifit Simple, numite si ,eategorice” sau ,de predicate", Aceste dowd nofinn * Guvintul ,proposiie” provine dia substantivel latin propositio care, pe 4 0 parte, insemna iijisare, presenters sau ferspectivd,injlenati care Sint pro- ri continutulat nofianit de propsitie gramalien't, jar pe de alts parte a. Seana propunere, idee stn fed intr-un discucs, pyenisd intro argumentare (infe- ‘enfi ngelemr earean concnrat fn coustituzea coujinutului aoviuait de propos site Fopicd — wneorh omits st judecatconsiderate ca termoni ai propozifillot categorice, sint logate, In acest exe prin afirmarea, in altele prin negarea, predicatului despre subiect Formula »,$ este P*, unde Sa Iuat locul subiectului, iar P pe oel al predicatului fogic, red, in general, forma logicd a oricdrei propezifit afi ‘mative de acest fel Fie acum un exemplu de inferengé, tn care conclusla este separat’. de unica premisi printi-o linie continud. In dreapta ei avem schema de inforen|a care exprimi forma logics specified acestei inferenfe. Uni elevi sint sportivi Uni $ sint Pe nit sportivi sint elevi Unit P sine S Se observ ci alci concluaia rezulti din premisi printr-o inversare a fanetiet logice a termenilor si c& ambele sint proporitil adevirate, dat toate acestea an spun nimic despre vaiditateainferenjel, Datorita‘sim- ‘BRAG ei, validtatea acestel inferenfe depinde de respectarea unel sin ure leg logic, care impune cerinfa ca fe parcursul wer infeven, incl Sto af tinct discus, biecal gindiit si rdmind aclasin Pentru a verfica daci forma logiek a acestel inferenfe respeat legea menfionati, si considerim literele 5" si.” ca denumind clase (mul: {imi) distincte, pe care le vom reprezenta ‘prin cercuri, Sensul. pretisei va fi cel mai bine redat de diagrama unde intersectia celor dow cercuri (porfiunea hasurata) indicd cine este aici obiectul gindirii, Daci procedim Ia fel si cu concluzia, ajungem la xact acceasi diagrama: chiar daca se schimb& ordinea termentlor obize tub gindinst rimine intorsectia mulfimilor S si P, Se dovedeste astfel ca inferenta este valida, ceea ce inseamni ch oricare ar fi noliunile cate Yufnd locul lui 5 si P, ar transforma formula ,Unii S sint B® (premisa) Intro proporitie adevirati, ar transforma obiigatoriu si formula ,Unii ! sint S* (coneluzia) tot intr-o propozitie adevarati, Fie acum un alt exemplu de inferenf, aseminiitor primului. De ace ti dat vom lucra cu propozitii negative si vom nota cu (a) premisa 5 ex (b) concluzia. (@) Unit $ mu stot P (@)_ Unit elevi nu sint sportivi Sai goer au sar oe ‘au Sint elevi @ Uni Pow sat S 10 — Observim ci si de aeeasth data att premisi, et si conchaaia stat pro= poet adevirate. Trecind Ja veicaren, vallditiil avestel inferene 9 Eblosind acceasl metedi, se_constatd ch acum ave nevole de Sout slagrame, una pentru promish i alte pentru concluie: Din compararea celar dows diagram reiese etn timp ee premisn se refers ta let care ont sportion,concluin teers In sporien care ti st lat, eee’ ceinscamna ef in twecerea dela premish Ia conchae biel gtudirit a schinbat. Prin snare, cea de a doua inferen{a ets hevalida, deoarece forma ef logiet na respect legea lgica menftonat, Folosind o asemenca infetenfa riscam s1ajungem la concloatflse ple: sind de la premise adevirate: de pild, din premnica adoviratt Unita. sme nt sporti, war obfine conclu evident Tals Uni spor Din analiza acestor dou exemple de inferenft se desprinde ideea ek alidiatea este propridleten former lngice «ney infernfe de a Yespecta integra eile lopice. Dac forma logis a uneiinferenteinealek col pati tna din leit loge, ea este nevalida. La nivel genral, corectitasines inary ramine o ropretate a forme logic, In seni ©, rare ar B Speraile sau taporturile lice, eorectitudinea lor inseainna ck form lor logic respects toate lege logics, 13. PROBLEMATICA SI DEFINITIA LOGICIL Bes My ei eke. gag aes Dupi cum sa aritat, corectitudinea logic este insi o nofiune mult Gpligats sh aaicbes Bhicobee ae. ees See Sera npr n~ spurite de propostit si raportnile dint ee vGperatile logce speciale aplicaile valoii de adewar a propozi tHorsea negatia, concn, disjunct — erate logics care se aplich extensiunii nofinilor st anume cantons 5a Fier din acest rapt 9 operat neni el es spent RMtor veebectare leprde corectitudinea tor Logie. rin sprite Hoa corciudini logs a operator sb prove raion rl damonilt fost, av topien este tifa care studlard Fe ee ope i tgle de a ior respectare depinde coecttudines gin 14, INSEMNATATEA LOGICIL SU RAPORTUL BI CU CELELALTE STINTE Prin studinl formelor logice 5i al legilor care asigur corectitudinea gindith, logica i afl obiectul et specific, dar nu epuizeart gindirea sub satin tatunle elt Be de o parte, logica se deosebeste de psikalogis, cae weatfaat gindirea individuali. ca proces de constins, sub diferitele et ENestinl (nocinals, patologich, gindire infantila, gindirea adoltului pata legaturd cu beza lor fiziologied, eu condipile concrete de reac sy i ex alte procese de constiin{& ca; memorare, imaginafie, asociaie FASE Gecuivitnte, voinha, atentie ofc. Pe de alta parte, logica foloseste haaiy simbolurile(fecare forma logic’ este fixata printr-o formula logica), Mislead la metode specifice de calcul si chiara metode matematice tn ap evarea unpr probleme, dar ea mu trebuie infeleas® cao ramuri a ma- Temttill sau ca 6 aplicatie a acestela, Asemeni oricirei alte stiinte, mate- semita apslearh curnecesitate la inferente, definiii, clasificdi, la diferite te oper logice, dar studiut tuturor acestor procese rafionale, sub Sspectal corecitudinil lor, se realizeazi exelusv in cadralstin{c logic. "Pentru a in{elege cit mai exact rapartul dintre logic’ si celelalte stint, cea.gi insemndtatea deosebiti pe care o are fnsuitea cunostinfelor de Toeiea, este important de retinit ca stabilicea valorii de adevir a pro- Peifilor cognitive este doar una din chestiunile a ciror rezalvare im- Pon cu necesitate folositea inferentelor. La aceasta se adauga: (a) Otice damonsiratic, indiferent de domeniul in care se produce, nu dete decit o singurd inferenti sau un lant-de inferente. La fel este st viyibatarea, adicd respingerea tne idei (contra-argumentarea), €U singura Geosebire ef in timp ce demonstrafia tinde si dovedeasct adevarul Con- ‘Guziei, combalerea, urmiresle sici dovedeasc falsitatea. 12 (®) Tolerentle_particpt obligatori la obfinerea de no eunoxti warn dontecly ds cunstnjeanterione anomate ca promis) aceasta tn dowd mondalith dere dnd ome ot opal deca x ei roposit tcoteice, far concuaia este © proPorific {eoreUck mal gene talk dectt oricare din premise; PE eit atta aati, cadet puja una din premise este 0 propazifi teo- rei areola ae eo prope eh, en Peas one RIL alco! taal pofs einerlle fe una ce ted 0 apeatic exemple ficare) pe un caz particular, . oor (©) Din premise care exprima cunostinfe, prin inferente, Sint derivate Seta ee ceca recat rabease area eA aH peas infin lee comparare na se ee > re ralatit ert at sigonts Mloviraie uel coli pinarenineangtate practi © den Sere ater ron deviate, tos sou dour prove La acest so Seaere mane cE a ost ra posts prope ir a cia ou pol Se a oiten pore alstaels aad wal yt Sse real ete lgice ste un fad, tn astrumentindlspensabl St Fra cmos le ptr Ne cate hoisi oe permite ole orgasim mol bine Sa ee eA a Wan actu ia x tfeigent cur Gar Ooi GGG cra bum cule ajoett dubai eeemadeaes problenelor, cum et goncalzin can sine contac ee aoieus da oe Rak eet ae caer costes oe saa les iin rvlvater de eer Aula probleme de louie no fornasy epi o gine clara, pres, st PObeliie ogee capil sno permit a pltrande gai ang Peelers acl dar gt et comet mal bipe cua cin fu. eadeed Seatac ye sya ck infelegem nl ine spinal ce Cae eee et penis cannes ces gt sreeion ea Be com tancasert pacha, Pose ly, conoelere lege SEdintal covet este dese doimportants deouneen ona 0 Ue refi iceasi Goer tactrarce mooie, ey penn ind formarea Srpeciaiide « eal loge bxenerg 91 PmOnLEME IRC ous eee Pears eae esti ag2 a Spo fn. ch Geen aBoSbieo tate pope ae busta jropont tere, Ofer exemple Hy G) Artin ta cee rebate procdst pont 8 abl bdo i] ‘lial rmtonrlor propos i US FILAL te pote sipiind opta 2) Te Jodepal Argep ext o ual de abbots {2 Ein p arcs abe, (8) Fieral se cla stuns cad ene toca (5) Din feptl el 6 cate mat mare dest 8 result ck 2523 ste mm me dec 2 x 8. @ Prana roi stot cote Femiee te ays ek (@) Po parte invita Lunt exist unt CG) Taterin tein wvem 100 do centinwt. (U0) Bais un conta at Pamtattul {ii} Bee sn toate maait Coote, 09547 = 12 (09) fa Romoiafavitimiatal do sat de toute gradele te pet (04) exits dot coment cu acian amprnie aia (48) Unde radio sit de naturd electromagnetic @ Indias prinipaiste probleme studale do logic. Hiatal care ern probleme fundamental gl Com pute eactroa ont ‘enim £7. Distneett tive fond loi gi ormalé led. THN Dati elias fda on Soren tl Hie validtate 9 adevae, © Aritati ce importants are deosebirea tatre inferalfle onlay oe srvclic, AD iret elie dc ane eum te ileeieates Fire precespeti login to protien adev nil Pow ai Speitestprobiemele ce nu pot ft relate fick wake tect? = Sane Gaertn foe 4 balologl, mateinetck, gramatie respi, aes, Ae ald pate. Ce conclnall Geet da act puvin spec il gf leeeattaten loge 2 PRINCIPIILE LOGICE Riecare proces rafional consti din ahmite opetaiilogiee, fdr comme. fitudines lei depinde de respectarea anumitor leg logice case expriing proptieatile acestor operat. Ceca ce este comun tuturor acestor Teg {ace din elecondifiinecesare le corertitudinii gindisi este reda, fn forint general de pati ep Tate fedora ite prin apie i Sensi ci, reflectind latan esenfiale st fondamentale ale realitafi, ele de- limiteazi’ chiar condifia prima a gindirii logice. 2, PRINCIPIUL IDENTITATII Otice obiect se caracterizeazi prin nenwmirate insusir, dintee care amele il aseamand eu alte obiecte si fac ca impreuna ew acestea si for ‘meze 0 clasi de obiecte, in timp ce altele sint importante. peniru acl deosebi chiar de obiecte din acceasi clash. Considerate in totalitatea lor. teeste dou felusi de insusir individualizeazd figcare obiect, Il fac si fie feta ce eh esle realmente: un anumeit obiect inconfundabil eu osice alt hist, De xomply, pe baad unor isu eum sin ex pactatn dea gid abstract $i dea vorbi, de a produce uneli $1 de a Te folosi inten aime Soper ange seu rea al xh taferen ete umegte Anistotel, Newton, Darwin, Binstein sau altiel, face parte din clasa fituror ‘oamenilor: in acelasi timp, ficeSrui om fi apartin $i alte Insusitica 0 aire mitt tndltine, cudoare a ochilor, octipafit, dati $1 loc al naslerti ete, Be bara cirora el tinde sh se diferentiexe de orieaye alt om. lmprean, aceste dow feluri de insusiri fac ca fieeare individ uman si ow fie om fn general, ci un amumit om, adica tocmai cvea ce «teste de fap ‘Aceasth, partieularitate objectivi elementard este reectatt la nivelul stat rationale de pried dott enter cru os fora xi tae, les, apg niidalate apes Prin wr on t anumita Jorma Logica (votiune, propoditie ele,). Simbelic, princi fitfatlatt dete redat de formule Amid Fi 5unde 4 ete sen petra 0 fora ogc oarear, sem y= st citeste ,este identic cw” uf {entitatea esto um tip apaste de reli (logatur8) care se deosebeste net de epatitete,echivalenta sau cougruen{deare, desi aseminatoare identii, se dsting ‘de ea Mlad ident partials, Dont mulfint distincte, X st Y sit eyale dach an acelasi numr de olemente, dowk proposifl, ps ,pot & echivslente ca infeles san o8 avind aceeag valoare de adevar, douk unghiuri, Uy § Us sint comgruente ‘daca suprapnse colncld, dar fn nil unl din aceste vazuel nw existh identitate Aeoarere, de fecaro dati, este vorba de obiccte ciferit, Mai exact, notind ew @ 31 coud oblecte distinct, oriare ar i acestea (obiecte concrete, mulimi, pro- ‘po2iti,figuri geometrice ete), ele pot i ezale, echivaleate, asemenca sa Con ‘gruente, dar in nicl un eaz idemtce, coca ee inseamma c& formula isto ‘au poate fi niciodata adeviratl, La nivel general, orice obiect este identio deat ew ine insu, cee ce nwearand eX formulele Sea sb = ub ot totdeuna adevirate. Existen{a identifi nu Snseamnd imobiitate absolut, altfel spus, ru Insearnna eX 0 idee (un object) oarceare A rimine pentra fotdeatna eea ce este la un moment dat, Dack d se aila (s-a atlat) intr-un_ proces de schimbare, identitatea lui cu sine const In faptul ck A este tocmai cel cate sulerd ( auferit) acca schimbace: pe parc vets sale un snumit om trece prin dilente stadt de virs feopil, adolescent, tindr, ‘matur, batrin) fark aincota doa fi unanumit om stanume, toemai acela care treve (a trecut) tn modul Ini specific prin aceste stad. Principala cerinfs a principiului identtatii este ca pe parcursul ori ru proces de gindire(discaie,inferen}a etc) object eindiit s raming acelag, adie’ termenii pe care fi folosim, propoaiille, sis pastreze ace- lagi infeles, aceeagi valoare de adevar. Nerespectarea principiatl identic 1G} duce ia confusi, la nesiguranfi, inclusiv in eees ce priveste ade ‘viral conelnaiilor noastre (a se revedea exemplul de inierent4 nevalida dela pag. 10-11). Gind sintem nevofi sd recurgem la terment sau proposfi efrora. na te cuncastem sufieient tnfolosl san valoarea de adevar, principin iden {ithfiimpune cerinta ca tnainte de a opera eu termenii 3 proporifile in cauta, fie si ne completim cunostinfele, fie sa preeizam in ee sens, cu ce valoare folosim termenii si propozifite sespective, In acest fel res- ‘pectarea principio identitapit signed clartaloa si preoista gindici, 16 22, PRINCIPIUL NONCONTRADICTIEL LLumca se prezinth ca o rejea de variate legitur, att ttze obiecte, cit intro propactatic Astil, uncle Snsusit coewisld, de pda greats Gbiinovedintimp co altel sit incompaie, se exchudreeiproe, a SotUaparting deodats aceluast obiect: niel wn copae nu poate fi fag ‘icles nici un numar natural poate fis pag mbar. Ghndicenre- fleet afartenenga sa neapartenenfa me nse un abet sub forma nor proposii Back notin cn P 0 propeifie care sustine chim ohect posedi o atume instgze, sf spune proposifia ,Acest copac este fag” Ffanel Worn, nota cu’ P" propoaitia. care safing ef aceluiasi obit i Sparfine tocol o insure aflatd in relafie de incompatibilitate cu pr Trai pilda proporifia -Acest copae este stejar"y In ‘unele caguri poste fi chiar’, aes nega lgiol a propaaifielP, respectiv Acest Eapac nn este fa Tmposbiitatea obectiva a coexsteneitnsupeloc incompatiile se sefleets la nivel opie prin prineiial noncontradifis, fm conformitate cu Geeaoud prop in fare tm te de fra Pay cau de fr sn Pe nude federated ot feb false eetays fa 98 sab Itetas!sapor, Simbolic, acest prncipia este fedat de formula PEP Sn care semnul ,€" represints conjuncfia logiod (se citeste si... $a") sicare se citeste mu este adevdvat si P ss P'. ‘Im formularea principiulni noncontradictiei apar dou restrict, Prima din ele, ,in acelast timp", marcheaza faptul cf anumite insusiti incompatibile pot, totus), reveni aceluiasi obiect, dar in momente dife- rite. De pilda, until si acelasi om este fond la o anumiti, virsta si batrin Jaoalta, Cea dea doua, ,sub acelasi raport" este 0 cerinfa a principiului identitatii referitoare la cuvintele care exprimé insusiril, ele trebuieSnfo- lesen acelasé sens, altfel incompatibilitatea lor poate fi doar aparent&: Gn acclagi timp, acelasi om poate fi ndr ca virstd $4 bitrin ca infafisare, acélagi elev poate fi line pregatit la o disciplind i slab pregatt la alta etc In cazul nerespectirit acestui principiu ia nastere o contradic logicd si, drept urmare, se pietde orice posibilitate de a mai deosebi adevaral €s fals, Sd admitem, prin ipotezi, 0 astlel de contradictie, de exemplu, St considerim cio figuri geometrica poate fi, in acelasi timp si sub facclasi raport, si cere si palrat, Dack am admis existenta cercurilor- fitrate, nu mai putem respinge nici un fel de afirmafie despre cercuril pitrate, oticit de absurdé ne-ar prea ca, pentra ck nu vom afl nick Gn cere-patrat ca si dovedim ci nu este aga cum se spune ef este atTata de ce respectarea acestui principiu are o important ii Dac nino or [aso de ropa et tad st expe tl Sl Bias densely fu ges Georg ie ge ak taitiads te ‘peed tnois gua donorstate Wi etear RRR BS eeerieeceaa ca ¢ aamiameh i op ad erate een SE a lin in nor crevices Rates i Sprinpilal neacontadei cont ivdint arene Nee ae iogesareoimortanl dees ws cnalics auatael weed ae 0 snferenfa produce 0 coutradictse logicd, ea este sigur nevalidd. 28, PRINCIPIUL TERTULUI EXCLUS. Ca rerultat al legitorobiective, realitaten esto un andamblu. ordi fio fot de bitte ttqnoméne” OninesIucuedor ak st fares in ordinea gindurilor. Intoomai dupa cum obiectele i fenomensle feale sit ordonate, dupa spectficul lor fn anuinite clase, fct ages prope: aifile se grupeazi tn sisteme de propoziti, pe domenii de cunoastere. Cea mai elementara (fondamentals) din trisitunile ordi cbicetiver neeea ci fiecare obiect saul fenomen aren anni loc in. antsamblul real St se reflect la nivelul gindiit rationale prin principiul terfuli exelus, in onformitate eu care, i acest timp si sub atdays report, ore propose Sis eat sea aan tn de ecg Intssun sates arp eqn da deerare's ol fa sintered date Pee ack folosim seminal ,j—" in loc de yacceptat” sf semiul .V* fteyte usa, sa ou") Pentru dsjuncta fogied formal . PVE P cares cite sau este accepiat P san nv este acceptat > (unde P Xe o propisifie ontecare) rela simbotc principal taluk enchee De Fefinutles formulcle j=” sl -P" nu sind cchivalente, adked nesses taten unl preposifi intran’ Sistem de propor ai insesmnd geet farea in ace sistem @ negafiel seeel proporifil, Dacd propoaitia 3 este ume prin” a Tace part in sistem de propoafi speci spuncis, Botani, accasta nu insenmnd acceptara'in est stems prose 1 ns eate nomir prin, In plus, date find alernativele vafecpiot! a Shenceeptat pringipiel terfuhiexcus. nu cinind. postbifates aS Broposfie 24 le simultan ateeptata tn mal mult de hae aban ch pe cee a, relatv in un singur astm, unl proporij aft eetel ant sist revi, in scala timp fl sub acclag raport aaabae’ here ab sere yea. eet te rane eerie ea Neporl {iin couitive deat pe vale cave mu pot aver 0 Alek valoaze Tansee doe nn efn cele mestionate.Cu relesinid Ia valonTen de sear a ereseaeltor eSgnitive, tel exelus 4 formuloaad: orieare-ar Sk propasifis, Sane al nu © Sunt waloare do adovar Respectirea principivlii terfilui exclus confer @tndiri conse capmeltie de deine figuroasi, Orie teorie care indeplinete cond Sani “acestat priscipia dispune de calitatea de a putea decide sree peatra orice propefc,integrares su neitepraca eh, Imprein, tanthe noncontradite o evfuli exelas fandamentead domonsta- Poors vaduzorela dour, procedura larg utlitd, mat ales fn mate raid. 24, PRINCIPIUL RATIUNII SUFICIENTE Din mares diversitate a legiturilor objective, rlajia dec 7 este piineipala forma de conexiune intre objectele s1 fenomencle lumii Ginterale, Principal rafiamis sufciente, conform chruia, orice proposipis api ain tomes, represinta teflectarea in plan logic a relafici de_cauzalitate roprle reali obiestive. Dupa cum fn tealitate nm exisi& nici un obi- erpeas fenomen {rl 0 eauzi, tot aga, la nivel rafional, admiterea sau espingerea tinel propozifii aze la bazi un temel. dati o proporitie oarecare P, spanem ci ea dispune de un temei”satis- {eator'o (0 represintd una Sati mai multe propoztii) mai dack dat fited adevaral li @ devine tmposjbil ea P si nu fie gel adevirat. Tote aaa ef rau sficene ptr? ade aitilor (propositie)) dia care este formal Q, exist o Tegatur. Pepe sided atte sfilets, aunt propo eave formeazt pe Q aint adevarate, dar dack propozitile care formeaz pe @ sint Rjevirate, nu este exelus ca.Q ai hi fie un temei suficient pentra P. Atte) pets 4 avea siguranfa adevanvl coucluziel unl inerente este ate cae me 2 sion st pleet de la promise adevarate, La fl, et et aa isnt, Uy SL Uy oh ab Hecare 8 (drop Pantry Sie tormeasi st fe perpendicilare) ete nectar, dar ng sufcint Egeisce oie ahead eta a ete ke 38,adiugarea noilor condiii obfinem tn ambele cazuri un femet necesar Ssuficion. Atunci cind Q este un temei necesar si suficient pentru P, Tegitura dintre Q3i P este redatd corect printi-un enunf de forma ,Daci si numai dact Q, atunci P*. * "xista 91 sitvaffi clnd putem apela Ia cel putin dowi_ temeiuri rela- tiv independente, fiecare in parte suficient pentru infemeierea lui P. De exemphi, dact | P= ,Unil sportivi sint elevi", pentru justificarca sa pputem apela fie la propezifia ,Unii elevi sint sportivi", pe care si 0 no- fain Q, (a se revedea exemplol de inferent valida de’ la pag. 10), fie lalte dou’ proposifit,respectiv ,To{i copii tntze 7 i 16 ani sint elevi* si ,Unii sportivi sint copii Intre 7 si 16 ani", pe care si le notim im- round Q,, Considerate separat, att Q, cit si Q, sint exemple de temot Suicint, dar nu si necesar (in sensul ch nu esto” singurultemel posiil) pentru intemeierea propositici ,UUnii sportivi sint eleyi, Pentru an ast~ fel de temei, lezitura dela Qa “P este redat’ corect sub forma: ,Daci , atunci P¥, Un asemenea tip de temei satisface deplin exigenfele im- pase de principiul ratiunii suficiente, care admite, desigur, si temeiurile * cme a Gee pve ak et i fom dpi sei, spear es at tree reeset oo EXERCITIL $1 PROBLEME 1, Flo urmatoral argument a care conclazia este evident {lsh, Ges mele premise sint adevarate: ,Ziipads este adjecs tiv, lutrucit pada exte alba, iar alba este adjectiv". Sk se rate care este prinelpitlTogie a eBeul incflcare produce nevs- Tiditatea acestut arguimont gi is explice In c@ consti neres. ppectarea acestul principin, 2, Explcafi ce deosoblee exists intro: () identitate, pe de o parte, eyalitate, echivalentt {4 congruent, pe de aled part (2) peincipiul terfului exclus st peinetpil bivaleatel {G) Principia rafiuull susiciento # cauzalitate 8) ge dau usmitourele perechi de formule algcbrice: Wy eayae (1) Oe 4 8y = 16 ® * co) Ceo (@) Sx ay = 16 ga se explicn-cu auto! principe tie Bo ce report seals i) sd) in cnr pst espe de coma lice anti ce ure or even aamitees lr Se Deka tm care dl indivi, A 9 a0 at dezconds A suatine: sBacwceyiol are. petta. dows salloane deettints 'D sukine cures are cel mult wo mion Spt sto demi do Tesi” “iat ce aaastt disput «© chestinnl sit rexalvate dotogid in el fe pe ce basa? ee ip citertveloiiesefetae ied paar togie, Itt cera exemple clasice: i ng a iat juenaba .~) Shak odin a teas toath compari Damn sie foi care, TONRLFetvegt at carte, rlcane? (n] Carte jumall? Gan fn stat sinaen amiara mare dete o cents de conttavandigt atoapte pela orele 12 ea anutint do wats a onmlfime de treetor wis plo-acuma ay pune. rican (.)c6 datos al fa 2 en mil omar ti don capitan, dam aunt don sengent are mele on eet ig wa permite face comteabindl fix8 at viel pe comnndantul punta, af ipepent 8 apo dat joeeth 6) -Pienetele cate vor observa of contraband tree prin gunte po unde na pot fh vizu ax Sra! si impeste on (A. Bacalhaga, Moy Teact) 2) Dupi Lupte seculare care au durat sproape 30 40 | ie) Batem o depeyi la Bucuresti. {.J- Trebuie si al-curaj cca miacl Trebuie s-0 sedlest!: 0 dm anoniza. (9) ri sive revirulase®, primesc, dav sina se sohimbe rime, or au se revizuiased, primese, dar atonct sige sblen~ be pe ici pe colo, #!anume, in pele esentiale, {10) .. Inte-o chestivne publics... dela care atid vile torul, prozentel gi trecutul ti (Ite Caragiale, O scrisome pierauti) Sk so arate unde apsr in aceste fragmente tedloRsi ale prineplilr logice, ia ce fel gl despre ce priueipiu exto vorba., a suaueaaael1. Pentra aff sigurt do ndevarsl proporitiel .Orice'copit ‘ste educabil” este sufcient s& guinea proporitia Toft seo st educabili" este adevirata? Daci elepunsul cate negstiv, (A = 0) este logic corect’, In acest fel, relatin de definite se dovedeyte un nou ‘esempli de idetllate parfata set 43. REGULILE DERINITIEL Corectitudinea definite i, prin urmare,adevaral si eficenta oi. prac- Vick dopind de resportanea a cincl tegul, care eects cerntele plone piilrloice pentru aceasta operate de sistema tire a niu 35ee er ee wi Go antl Hlegtait incte sa corespundd Satregudut defini sf wma la, Finn aettcota, din tolalitatea notelor éxistente In confinutu)definituls, Ho eh selecteze pe cele cure, Impreent, formexza un eine uieut poner a precizn eae este cla reflect de defiit, Ase- ask, a apart saenie wbicls penn weniificarea clases respective 3. 40, acest sens, se Thumsmaticit, sats . cos rate ae espe Seat pica spune si despre o alta discipling (con i Telatile in care se afl ai eRiscipline: mijloace #i mefode la care apelonzi etc), dfinitorul wee ctor acelea care formneazd impreund un femci sufi pentra a definiterel_ tre | (1) Definite fe earactersi, tel pus, detnitonaltrebuie fmenea note sint convene duturor ebicclelor din aceast Momese snote caracteristice”. Definifia de mai sus, } face intra total aceasta regula, Din tot cs i numismatica, fart | ‘itile tn care a aplirut, otapele deavoltari sal reciza ce este numismatica, tun raport de ondonaye fr local wnasia de idontitat Nbataile dela aceasta reguli pot fm doug sensuri. Definitia ils tor Fitregulte definit gi, Aeept © ‘fat de definit, To’ schimb a initia Iheterosrota trafic carotrof altal $1 ,troplie” = brand) oral. nu treba dlinitic: Psihologie — sti hnereaasait determina) cu necesitate un alt proces, dennumit efect prods in mod necesar de cesta 36 Th cazul nerespectarsi acestei Teguli, tntre definit si definitor ar exista i definigia ar 6 falsa Matematica — ,, stlinja care studiaza operafiite ew numiere s1 props in este prea ingustd, deoarece notele Care formeaz definitoral nw «fartin rltat, definitorut este 0 nofivoe subordonatt ‘Animal — yj forma de viafi de pe Pamint earacterizat@ prin autritie cate prea lorgd, deourece notele care formeada delinitorul apurf si allor cg fran Lr er a te ie te tint eg rel ce nile 0 nope supragrdanall fal de dink Ensigce ee ea brat a substantelor onganice 9 caracteizeaza, deopotnvés ort Peale pataale sf suprofife, cag najoitatea microorganism (2) Definyin nu trebuie fie erewlar, cera ce fnscant. «defini 2 confing tnvalcatuiren sa pe defini, cum este eazal ik care se ocupa cu studil procesclor si partict- Hantoe pair sini sf utilize definitul pentru propria sa definite, asa cum este cal Uefinitiilor Catz = yy obiget sau proces care pret si produce (provoaca, ge~ Etect — gy oblect sau proves care urteazt altwia numit cauza si este In ambele situafii, abate de 1 gol pili ls asset me ar aceea ci nofiunile caved si efectsint corelative si, dup cum ea ardtat scien cf Saath is ats zeze ce este definitul si nu si arate ce nu este. Prin insusirile sale, “a ice oie ie de obiecte) are o amume individualitate yi s ee ay Smueie a ee cee aaa deschisi posibilitatea ca el sk fie orice alteeva si, ca atare, ar fo sursi hee oath opal tsoee tla tani ge ieee a nhac all Un si" ax ce ell ae negutiv, de exeiplu definitia ee ea ates eee eeete re a ee it Eee rege rey eee ene ere Paraiele , drepte distinete care onieN ar i prelungite mu sei Di li SN a pci 2s oe ee eng eee ev cou ate at Taian Giant tae seat, obiectul definitiei: dreptele paralele sint, geometric, at ‘ oe ae eee cunoscufi, sau nofiuni vide, cum se intimpli cu definitia : Wesel on peatespien arate, siiuieahictecs a areIn aldol tnd, denitora.u trebule of Includa terinen goa, mtbr, srs sige dlc ete caval dla iala = yun eo al gota ‘ ee a errs G1 tinge cel mat sine (rangi o inpreste sublets despe obectul elses hasmoagn Rts ant at aba el onsopoe’ rte case pet folate ca mioace de eonngerepecalca sendmentior sw po Sooo ml ited ele hy it miionce ce’ canons. ad tea anet tictice! ey ore’ ct malas de easintn si precll,duiitrol tebe le hn tne sce la cele elemento eae Totneseh un ome suftet pentca en feara Jetta Glos tule si'secomplce tout intnd st se transorme mea decree a Coes {ill deft da ‘el sf eat de sear foe au Semel fates ieagkee Lea AG) Dopiia tats fs coisa. Aceasa vii ropa cae ca pu tts inesia port de-epeais Gantramete ia) ea Tope ein protest ects io gel owen ea Ml uln-care fae a ex pane Este nddensbh'l addon Ut seca ting! dood setnish, cata exemple ior" element chime gazos Ge clone galbenverzul, ew un miros Anta, socant txts eu propel decelfante Gaz ~yrtine gneriedatcorprtor Made eu dense edt, ne hore, yordetormabie st expansbit, cared aura ones ‘un oleate sabe, do formd sab tind 3 Supe intregut vom pe cure aa loon Bate Gea Ss Inle ch din mnspent ct stl un gus de exioase gatterversle (cor, principle nonsoutedicil si total exes te Pies siiget ona gees eves 44. TIPURT DE DEFENIP IE 1, Ma ati, dup oft onic rea de defini, dstngems umd coarse enn ee ree car eL te lectnyia HA ab GA Luk Seni lnm, dando nota, ddim invet tlsatelletathde t. D tna Lund — 4» satelitul natural at Pamintulii aflat la o distanfa medic de'304 000 hm deol pal de atmoster, area famed de 5476 kno denstale meds de 34 gear sta Intent a ravitatiei 1a supraiafa de 16,5°, div intensitatea grayitafiel reine ¢ste un excpl de deine teas. (2) Definifii nominate, respectiv acele definitii al edror obiect_ este numele care materializeara o notiune, cum ar fi, de pila, definitia ‘Mirifie’ — yy adjectiv prin care se infetege calitaica a ceva de a fi mi- hinat, mare, admiral care explica infelesul cuyintulul .toitific La rindul lor, definitiile nominale sint de dow feluti 2.1) Defingpit desienle, atunet cind preciaeas’ toate intelesurile cu ‘care poate fi folusit un anumit nume (cusint) intro enumita limba cea de exemphi-definitia, Luna — , substantiy feminin prin care se infelege: (1) satelitul natu ‘al al Pamintului: (2) satetit al unet alte planete: (3) Tlecare din cate 12 perioade de timp eu o durati do 28 pina fa 31 de ile in care este divizat anul ealendaristi. (22) Definifié stipulative, respectiv definijisle nominale care cores: und urmtoarelor situati (a) 0 destoperie sao constructie now, 0 inventie ete. impuin in Sroducorea witt mune non in wocabtara ane lintbe Aces numne, pout fle insti o vonstrtie lingvstied absolut nowd sau ponte fi tmpeumatad dintro alt limba. The pit, ta 4 octombrie. 1999. foun Spulnils— salt artifical al Pamiqtuui, construit. st tasat in Unlunea Sovietea este un, prim: exemph de definite stipula (b) In alte cazuri mu este vorha de no cuvint nou, ci doar de un ineles nou pent un eine deja existent. In aeest sen, det Sputnik ~ » denumirea nel revstesovietice pentru srdindate care abate in limi de cieuae (engl, tranceza, spanila ele), Jondata in 1967. nee A Lag ? este un al doilea exempli de definifie stipulats (c) Fiind dat un cuyint ex mai multe infelesuri, pentru evitazea ori- unl ems spi cave este utiet eachusty tated omen Rete dina Palere = o(in satematcd) produsul rerulat prin multpicarea trout inde eu el tnsusi este un al treilea exemple definifie stipalativs (q) Fiind dat un sume complex a ektwi folosire ca atare este relativ dificla, se intioduer # preseurtare, Definitia UNESCO 4, instilutie a Organizafici Nafiunitor Unite creati in nofebrie 194, specializaté in probleme de educate, stnfa i cultur munzitor aceste situaii, wn al patrulea exemplu de definite stupolativa: De nptatc3 in slant ip special fn matematied iy legis ste, core: 30A/a lol) negata ns ropon (exe prapoleoarecare, Pe eats acura repeat negatia logic) se etic 00-9 UAP = Ualugea Artior Pls UAP =a Uaina de Avaurone Plt existenta unei'accleiasi prescurtiri pentru doua san mai multe nume com- See ae megs cote atanic () Ge at, U. bral doilea rind, dupa procedura de definire evidentiata prin defi- si defen lor tn evel de doit dein ete spe tar deine aint’ totodata insuyiri esentiale ale aeestuia, motiv pentru care defini: Pat a gpg fone tare elt Rees peace pvncamest ve eetaval ji ls ot nilor gensraie ce pot fi gindite ca specii. In primul rind, ea nu se poate dlfinitia i au mai corespundl integral tegulit 3). In al dela rind, Serasti.proceduri ums poute aplica nich acelor notiani care a wn grad de geueralitate uit deare (de exemple, noiuns ca Jorma, realitet ete, inci nu wai pot ft gindite ca specii fags de alte notiuw ature, in cazul lor, insisi ideea cle gen prosim este ‘lipsita de sens, (2) Dofinifi operationale, respectiv acele defini al cizor definitor indica o sorie de operatii, experimente sau probe care, luate Imprcuns, shit suficiente pentru a delimita obiectul definitici oarcéum indirect, 40 fa sensu c& orice obiect care trove ou succes, tone aceste probe este un exempln de element din lasa relectata de definit. Definitia ‘Acid — y compus chimic care satistace condifile: (a) disociat in Solu este eapabit sk cedeze lonl pozitivt de hidcogen (b) fneoseste hitia albastrl de turnesbl si (e) are wnt gust aceu este un exemplu de definitie operafionali. Dupi cum se poate observa fin acost exemplo, definitorul unet definitt operationale.sncepe prin {ndicarea unl noni enrol da pus de refer pentru definit (in exem- plul desma sus, notionea eonpus esis), nofiane care, in unele Caz, ponte fi chiar genul proxim al definitulu Proceduta operational este foarte rispindit& in fizic, chimie san Biologic, in Togica sau matematict si se davedste densebit de util tn paihologie saw pedagogic, in sHiinele sociale in general, in Teeatur’ cu hotiuni saw name specifice acestor discipline scare nn pot fi precizate saflefentaltfel decth prin sei de eriteri (conditi). Definitile operatio- nale se aplict cu succes sin ace eaausi care scapk procedurit prin gen proxim si diferenta sperifien, jar insemnstatea lor consti In aceea ch tleavdlue proprietaite luerul definit reiesite din eontactul acestuia ca alte obiecte, aspocte legate direct do apliratile practice ale eunostin {elor teoretce (3) Definiis geneticocole al edror definitor indick sursa naturals din care provine obiectul (clasa)reflectat de defiit si procesul natural prin care acesta ajunge si fie veea ce este, de pildi definitia Slalncitd = jp formafle calearonsK conlek Hixalé ta bard de tavanut {olurilor subterane (pesteri, galeri), consttuita prin de- puneri suecesive ale earhonatuii de caleiu dizolvat in apa fare se serge treplat ea revaltat a infltrsil ef constante prin siraturle superioare, bogate in carborat de calein, Din acest exemplu se poate abserva ch sii constmetia definitoralsi unei defini genetite apareonofiune ew sol de punct de referinfs pen tru delinit (formaticexlearcasi (4) Definitié constructive, ere sint asemvinitoate color ginetice, ex ioosebiren ct in definitile genetice definitul este wn obiect [fenomen) natural, iar definitoral prerints procesul natural, de regula nic, prin care a Tvat nastere acest abject, far ea pentra aceasta si fle neaparat hevoie de interven{ia omului, in imp eein definifile constructive defi hitul esto tn obieet pentrst a ceul constructic este neapirat nevoie de interventia omului, Jar definitorul prezint& elementele san materialele (aatenile prime) dia care se abtine si anumiti metod (tehnologie), de s ai din nai multe postbile, de construct (prepatare) « ablectiih fee flectat de delinit, in heest sens, dletiiti ete — gloe geometric reaultst prin secfionarea unl eitindru drepi fe un plan paralel ew baza Cote ~ wy Figura geometried plana rezultata prin rotirea eu 360° a. wnat ane in jurul unui alt punct fix (Humit centra), la o distant’, ‘egal de acesta sint exemple dé definitii constructive, (3) Defiufii emnmerative, respectiy acele definiii in care. precizarea detinitatit so fave prin envinerarea complet de cite definiter a ele- fnentelor din clasa Fefletath de dufinkt, aga eum este sh definitia. Valse de adevar — yp adevaul, falgul st respectiv caractert —pro= abil al une propozifit cognitive. Este evident ci procedara yprin enumerare” me poate fl-aplicata ddeeit atunet vine casa reflectata de defini eonfine un mumie mic: de ele- snente, Desi inti-ant pafat et apa exlst& un nnimar limitat de atomi de Hatogen, este absied sh tneereken o definitie prin simpli emuumerare (0) Definipitastensive, respectiv definitly al chvor desinitor, in loc 1 Oe eee ial Tote eeseaee cin scree ede nit, citenzh doar clleva exemple considerate reprezentative, In acest Sens, detnitia Romancler = yy uti setiitor ca H. de Balzac, L. N.Tolstol L. Rebreanu, E. Hemingway ele, ‘este un exemipht de defini ostensiva, Inconcluze, este cemn de notat et psimele patru proceduri de del hire se yeferd ditect (procedura prin gon proxim si diferent speci Sau indirect (Celelalte trei) la eoutinutel definitelni, fiecare puntad in Tutnina tin alt aspect fordansental al obiectululdefinigici, fa schimb ulti- ‘mete dout proceduri (prin ennmerare si ostensiva) vizeaZt explicit exte sae dein dpeptcrmare, au vnloae decuvoastere mah Fedus, tie find, totusi, ule cel putin inti-o faz inigiala « eanoastert obiecta ‘Gainitie, La nivel general, otieare procedurh de definire loati separat fre valoare limitata 31 deaceca este preferabilca orice notiune sau nuitie SF fie definit prin combinayta a dow sa mai multe proceduri, Acest Iueru este postbil pentra c& diferitele proceeur de definine nase exclu ‘uaa pe alta, i, dimpottivi, se presupiin reciptor. Pentru ca avensti posi Lilitate <3 dovind realltate este fash obligatoria ei dispumem: de oe. oagtere temelnicd a ablectulni definifiel sl a partleuastatilor logice ale fcestel operat: ex notinnt sam sunt 2 EXEROITI $1 PROTLEME 1, APA e cate dein 91 bate date portal ate dlagramfarmall: din dou cereal nteaetal, prin epreciatind pa Sal lien po Co Fevalat al teste ers odatenad tel able: (6) SP evorade elementele care sint S, dak nu sint P; (b) SP cu pines Gonieade sae tht a SH ae Pipnde mente eave nu sit S, dar sin totus P, Evident, in. afara intersectici avem clasa SP (EAT HGR ae SA ya eee baleen ene were tenn Wea erent es teats daprane rad rcpt poral sell tau cere eh ech canes ee pare ind fapil ra peta geeatalk Wace alone cack ciao: prijs Ghagramatl, tn diogrmete Venn iaguraren. nd port wrath Gi acea portiune este vidi (nu contine nici un element). In acest sens, aehiyt tiee alcatfaug gt aera ne tea eo inserand ch To 9 tw Pa de alt parted pore neayoa di cal an eo ee oot cea tagaes sey creases penal eles ea chat eeneteereigs Sint Iie pee ote amen ale 3 bs ecpoct Pee eral et vanes ergs aes ees trey ane creer oar ea me 38) Din tabs dela pug. 36 se poute observa ch. Gaga ee Tier cesrund egies er mule) atdard x Cpuee Pdaontale 3c propoi,etegice Reledioe ly propoaiile universlafitative atauel cd inte S 9 Pat exioth un fapert de ldblitate cu. promecitia, Toate umaras ere tin Gove on 2, a. considera ch portonen din. P teacopaa de cin diagram olay coreopnaonr# el Vc. arT Kepeaitare eati 7 Sree |oait focna aa Oe Pagams | Formate Go» Saver eae pene Nu exist nic | oe pene Nw exist nics ; | | |amstea] 7 fr Pee ae al | | | Parsicalas] @ | sop | Can Spe () ey, fase | sista ce | pins | Suns ae aaa EXEREITH $f PROBLEME 1. Co dobocbini exist Snte prope ‘hiss gi cele particular inchs ? Precleati cum pot fi elintinate in discutie propoaitile partiewtare inchise, Adttali cate pro- ‘posit particuare din exereitile de mat joselnt Inchise $f eave ‘int deschise, 2, Deteriinati structura logied a urmistarelor propostti 8 reformulaf-ie pentru a Te aduce la forma de expeihats- standord a tipusilor fundamentale de propozitit catacorice. Indigat apol formlele carole corespun preciind penta fice ‘cate th atte seminifeatin Jul Sol. (1) Nu numai metalele sint bune conduoiteate de clectrieltate, (2) Uneost toate eforturite saastre stnt sadartice (8) Pentru cei care se progitess temeinie, toate pro- Bemete sint rezolvebate (4) Diferits numere naturale ny sint divicttite ot 2 (5) Singur omal are capacitaten de n seinfeld sine (6) Numai uail dio clovi presenti au Taat cuvintl (@) Nu tot co strifucesto este facut din aur. (6) Multi din coi de fafa my Jae parte din coral geet, (9) Doar esi canctionsti n-au font admis informatie artistice ale sal (10) Cind un telanghi are numai dowd unghinst con- sgruente, eb este isoscel, (11) Doar uncle excresps woa fost resobvat, (12) Calitatea de protesor de mivticd mu aperfie Sx ins violonist, (13) Au existat s exerci pe care fesam sezalvat mai mew (14) Numat prostd sint indiros. (15) Gy eseeptia celor buns ta tavagiturd, niment alts cincya on este admis in echipele sportive, (18) Tinecejea este toedeounaplind de «perante (1D) Multi etevt st indeplincse obligatile Integr! (18) Citiva sportivi de perforant sint matematicien, (19) Doar uni spartivi stat campions mendias 0) Pane matemtiis 2 al put sporti de portorman (2) tere tpt ant mal tune decit multe one, (22) Doar unit campion mondiali nu sint eampion’ tipi. ao(23) Diploma de becalaureat este o conditle obliga- ‘orie pent @ devent stident (24), Nimeni, in stars decei care ince regulamental, ny este sancfionat Exclusiv cel nediseiplinapi aw fost sanctionati, 8, Exprimats uemitoarsle proposit# es ajutoral formule lor Sa, SeP, SiP 9 SoP si apes reprecentaticle grate folosind rietoda Venn, speclicind totodata i formulele Venn care Le coxespund. (1) Numa cet bravd sint echitabi {2} Unit olor sine neinderninatic. (3) Toate dreptele in ature celor paraele, int concur sente (f) Printre levi esistd 91 uni cave au stat poet (5) Nici wn niwar uu este mal more deeit orice alt rune, : 4, Expriniati urimBtodrele situatit eu ajstoral diagra smelox_Enier al apok prin formulele propozifillor 4, £1 90. (1) Onicare ar fi obicctul, el este sau 3° stu’ ¥, fii a fers y, (2 XY siutin soport do ondonare, ¥ tind nopanea supraonionsta i (a) Nemas este ¥ [ij Class 2 cuprinde elasa ¥ gi tack eova in plus 5A. RAPORTURILE, DINTRE PROPOZITULE CATEGORICE Conparind euafile si inecuatile Yea din diagramele Venu se ouserytcd, pe deo parte, propoaiile d 310, far pe de alta, propos. tile E si .fin. pot it advarate il false tn aeelai timp, ceea ce Tneeamnl ch Intte ateste propos fxista un fuport de contradic, guver~ hat de’ principle noncontradictel 3 terjlti Carlos De fape, Hotes propo: ‘lle. Ey 1 90 ests par GPU tiferite de raportut lopie, care. fac din arste propodii mn grup un far Avesteraportunl pot A edate Privo sehowai nuit patti fxie ft propsifior caloric, datorat lu Bocthitis (480324), Principala particularitate a rapocturilor consemmiate “de acvast schema este ca ele se stabilese in baza valorii de adevar » propocipillor Categorice, sub forma unor inferente: Tuind ea promis weed sau falsitatea mela dintre eele patra. propozitl, reculta, sub form de con- ‘Gluaii, valoarea de adevir a colorlaite: tref, De exempla, conform eeior prezentate plat acum, dir adeairitl propositich SuP vaxultt fulsitatea proposifier SoP, ceca Ce poate fi redat lapidar prin formula: (SaP = 0) = (SoP =f) fn care ,SaP =" fnseamnd ,proporitia universal-afitmativa este ade, oP = f Inseamnn .propozitia particular far igeala ,»” se citeste ,rezalti", Cu ajutorul Cele patra raportari dintre proposifile eategorice dobindese 0 destriere exact (a) Raporlul de coutradiclio existent intre propozitile SaP si SoP. este redat de formulele (1) ~ (4), din care reault ch dou propocifié Trlegorice aflate in raport de contradiofic ive pot fi nick adecdrate si sicé false, tn acstasi timp si sub acclasé report, asa cum sa precizat deja. ‘Raportul de contradiche dintre propovitille E si! va fi redat de paty formule analoage color ce urmeazi cu singura diferent’ ch vor confine formula SeP in locul formulei SeP si respectiv. formula SiP in locul formule: SoP. (1) (uP = 0) = (Soh = (eras ome d (} Gora jo Gers} (b) Raportul de contraricate existent intre propozitille SaP si SeP este redat'de formulele (5) — (8) ditv care-reiese ci acest raport este guvernat de prineipiul noncontradictici, intructt propacifite SaP si SeP tu pot, fi aewirate, dar pol Ji false, iv acolasi Ginsp $i sub acclast raport Din Yormulele (7) si (8) rezult& c& din. falsitatea unei universale ni reault sigor nici adevirul si nici falsitatea celeilalte, deci cele dou universale pot fi false tnj acelayi timp. De exempla, propozitiile Toate trisnghiuvile sine dreplunghics 5 Nioi wie triughé nue este dreplon ‘ghie sint anbele false. (3) (Sue ) (0) (Ser a ©) (SaP ay (6) (Se? ey 61(c) Ruportul de subcontrarietate dintre propoeitille pasticulare de ealt- tate diferita este redat de formulele (9) ~ (12), din care reiese ca propo sifille SUP si SoP nu fot fi false, dar pot (\uloudrat, i acelass timp $i sub atceass rapori, De exemphn, propozitille Uncle triunghiur shit dreptunghive sf Cine lvivanghvuri mu sind droptghicce sink adevarate in acelast timp. Dyed in caracterizares raportului de subvontrarietate sebimbaim teciprec aadevdr cu fais, reaultd ci $i acest raport funcfioneaza tot in basa prin ipiului noncontradictiel. (0) (SiP = a) + (SoP = (2) (10) (SoP = 9) —(SiP = (2) (11) (SIP fi ~ (SoP =o) (12), GoP =f) + (SiP =e} (a) Raportul de subaltornare dela SaP la SP este redat de formulele (13) ~ (16). Raportului de subalterare de la SeP la SoP fi corespund tru formule analoage acestora, cu singura diferent ch formula SeP. {a local formule: Sa'iar formula SoP ia locul formulei SiP. Numind universala ,supraaltern’" 9i particulara de acoeasi calitate cu ea ysub- alterns, din formulele (13) si (14) teiese ch din adeudrul supraatiernes resulta atevdrud suballornei sé invors, di falstatoa subalternet resulta false fniea supraaiicrnci: fn schim, din’ formaula (13) reiese ea din falsttaton sipraaileret nu yeculld nici adewirad si nick falstatea subalternet, i dit Tormula (16) reiose c4 din adeodrul subaitorncs nw resuliewics udewdrub $4 nici falsitatea supraalterte. (13) (SaP = 0) (So? = 0) 1) (SIP = four op 13) Sap) Rib =) (16) (SEP = 0) + (SaP = (?) ceptia raportului de subalternare, toate celelalte raporturi dintre ile categorice sint raporturi de epozifie. Tmportanta eunoasteri acestor pattu raporturi consti in aceea cl respectarea lor stricta este 0 condifie necesara pentru validitatea inlerentelor eu propozitiicategorice, a oricarut proces logic in eure apar aceste propes EXEREITI 51 PRODLEME 1. Si-se avate care este deosebieen dintre {2} raportal deeontrarjtate ict de subconteanatate (b) rapertal de contrarietate 9 eel de combradiche 2, Si searate in ce raport se alll © propontia univers ‘cy pubalterna propriet sale contrare 63 3, Cam op conditionsacd sootpros propositiis: Tot yt Bs Uni A snk, sub aspertal valon lor de adevae? 4. Se di. prio sipotezi: (a) SaP =e. (b) SeP = 6. (0 iP — 0, (0) SeP = &, (0) SoP =f. SeP a, (g) SaP wb (hy SoP =a, Stabilif, in Gevare caz in parte, co rezult& pentra valoarea de adevir a celorlalte tset ipusi de propo yl eategorice 5. Consldeeind c& propozitin Némond me se nape twodtat este adevdrata, formolattcontrara si contradictoria #1 apo, ppornind dela valourea de acovar care o sezaltat. pentru con trara i contindictora propoctfel nial, diseutaffaptal daca ropodtia initial ar putea fi fal. 6, Pentra fecaro din propoztile (1) Unit 4 yw sint B, (@) Toi D sink 4, @) Nie un on este B, (4) Unik B ww int d 6) Tol! A sint 2 9 (6) Chil A aint B, 3 se stabi {easel (a) subslteraa san supraalterna (dup coz) (b) contrara ‘au subcontrara (dupa ea) $(c) contradictonia sf apot si se Setermine valoarea de adevir a aeilor propoziil, pentru fe ‘eve din conditile: () A subordomats fat de B. (i) 4 In aport de inerocigare ou B si (il) Agi aint in raport de oporiie 7, Sedan proporitiie pug. rats, astiel ncit lotre p st a sinter gis, existé un raport de contradicfe, iar intee 98 nist un raport de contrarsetate. Sé searate Ce raport. Exist fntre: (1) pss, 2} g sis, (8) 2 alr ‘8. Flind date proposifille de mai jos, stability pant fo: care in parte coutiadietoria gi, dup caz, contrara an sub- ontrara, respecliv eubelterna sou suprealterna, arin, tot ‘dat, ce eaport exist intre contrara si contradictoriaaceeiast propozifi (i) Numai elevii au acces in acest teatns {2} Cind incepe serilel de deseneanimate, toata kamen ‘este in fafa televizorst {@) Multor oamens Je place fotbalut (4) Niei wn numsir prim nu este pas. (6) Nv existépisici dresate (6) Unele patrolatere sint paratelograme, @) Patine pists cintatoare trlicse In padurile ue rad. (@) Printre mans sculptor as existat esfiva pletor remuni 63(@) Vuelo patrulatere mu sint dreptunghiusl (10) Pentre daci existau mali mostasugars vast (11) Cine fage dupa doi sepust mi prinds niet mul (12) Griimile nw so dizolva tn aps, (13) sist un singur metal eare este lehid, (11) Primele racheto ay fost prostate ined iu sevolul ‘a1 XViclea de witre Kontod. Haus din Sibiu, (15) In Romina se produc diferite tipwnt de instru. mente clectraie 9. Ataf in ge eportun se afla urmateausle te propo ‘fh, fioware fata de eetelaite (1), Nien, n alard do cole sit, wa votat impotrive propunesi (©) Pantset carey Yotat impoteiva propane say allt snl dintre cole si, (i) Este wn adevdr cf aceia care au votut impoteiva ‘peopuneril an fost, tofi, cole sa 6. INFERENTE DEDUCTIVE IMEDIATE. CU PROPOZITIL CATEGORICE 6.1. CARACTERIZARD GENERALA Infefenel sint formele lgice cde mai coniplexe s. dupa cum a aritat, tn functie de nivell de genealtate al conclu fn raport ea Preaiela; lego part in adactioeg mndction Celene sleet {elective nen meats prophet, cara in ace cd duro sigur propeife catered aval ca prenisd, Exrciin, ta rndad i, tol propone atgore, xs dartoa eh, ard fon bes ilemedar, Peat simplicar, acento ingerenf vor fie Ihite de act Instat sinfrenfe immediate 62, DISTRIBUIREA TERMENILOR 0 carci fauna intent, dee nena dei nove ck AAEL a AUG glee Qugssces in: stun don proto datelride, We Hrhdlas, In ed asl, tonlae sbotinats, Coca 25 Toreemh Ci in astel de infefenfe adovaralpromiseloreateo condife sufcent Seuthl adeviel ecudleci Dac find inp fs, iitatn nr tor mediate depnde de reapectarea unt singure let logce, legats deo propictate special ‘Sroitnilor cu fo do subiect 9 de prediet loge into propaciie cate Gorih, ropectiv proprctaten uni usfel do fermen (cum 60 tel tar ties qi Uidpe ieaicerah aaa sedsbsbu: wp ermay cle Brit od da el apr, talitatn fore sal 8st mera a stare doar tnt. partesn sores sales pentraevitaren oneire confer, sttnel ena ain fomiares uel projoaial elie Eonea au ¥6 dapiriads nel un (aaida fefetiae fTiaptal ed wee dla tere af eet a on Faal iu totaltatd sort le bal Goa a 1 echanett chaser ie eal anes Y Swestas catia eget since audetcbae crath cate tus fel 8 6-2 fu cee patra tour ce ropa tages boo asneeill acl Gectatbusa} Jot Din acest tabel se despite conciazia ca 3 = ogi aaafirmatios, Aceasti situajie a lui P se explich prin aceea e& in propo- eae eee en CP Shae aoe B it es iach en Oe een ne eee cus cluzie dacd si numai daci el a apiirut cx termen distvibuit itn premisd. Tn- 6.3, TIPURI DE INFERENTE MEDIATE. Flecirel inferenf imediate fi ate apciied o anumitloperafl, core, plleaitasupen propane asunata ec premtass ace eapeeiites de a produce direct conan. In caail propduiilor category exis out feenene cpa tt, Svan dn Gp de afc ditealcrer de eu ot oparfid rin eure in hastens (U) Conesiones ele eperajia ioged prin care trmentt propose eneutcnpromta ii schiea spre fit, tel spe eaee ee Sale dstfornulS8, coneslas Mena ore oe tome ee Te ‘toner rome cela it propa ctr de aes Avind in vedere restrictia introdusi de legea ou Insom (@) Noma ‘camenii soasbill ay reeeatimente fat. de critied 91 deoarece numal oameni) sensbili sint maseal, xe. zalti ch tofi eamenit muricall au resentimente fafi de ant tea. 4) BHanmey coratt pontra rolupla acestel problema tres Dio ai satisiicd aeeasti eovatie particulars. Intrucit| mir ‘mea x satisface aceasta ecuatie, a este micimea ceratiy (5) Dace dumneavoastea mopatt ch apttndinile rection sf intaligenfa sint incompatibil, iar ev neg cf ele sint ines parabile, putem, cx toate acestea, 1 dem de ecord ci anit ‘ament cM aptitndini practice sfnt intelizent, (6) A fi disiplnaé nu toseamnd a ft bun ta smviptundy 2 mu fi bun la tnvapiturd inseammnd @ avea note proastas prin, ‘urmaze, a th dsciplinat inseamnd a aves note proaste, eR ne Re rn eae 8, PROPOZITIL COMPUSE “&1, PROPOZITIL COMPUSE $1 FUNCTII DE ADEVAR Propozifille compuse sint forme logice care iau najtere prin aplicarea snumitor operafii logice la valoarea de adevit a unor proporifit ma: simple, astfel incit valoarea de adevir a -proposifivi compuse apate ca dependent de valoarea de adevir a proposifiior din componenta sa — motiv pentru care propozifille compuse sint tratate ca faicht de adevdr, Propozipia: Na este adevirat of 2.4 2—5 : este un exemplu de proportie compust (fanete de adevir) adevarsts, apiruta ca urmnare a aplicin! neyufto ~ operaie logics alata at pat édvintele nu este adeviral cl la yalgarea de adevar a propor simple 2-2-5, valoare cate este folna! ~ notat cu 7. in sckim, poo pots Nu este adovarat ck 22 —4 ‘te un exemplu de propositiecompust (uncjiede adevar) fsa, aparuta Brin aplicaren aslo opraficloga, de aceaets dat fae ere a adevar adenrat-~nbtatd cum se gto cu especies propoaiich Dapa cum reise si din aceste prime exemple de fanctit do adevar, spscitieul operailor loge prin care ele iau nagtere este dat de aces ‘tastel deoperafi se aplieslavaloarea de adevar 4 propoatilor com: Ponente pecateo transforma in valoarea de adevin 4 proposifil cor pase, Caatare,tntruct acste operat nt vizeasd continu st str ura propouifilor simple, acestea sist roprezentate plat. prin Lterele mic pq 7, care acest contest sint numite variable properonute in timp Ce operate lice cate aecteaal Vuloared lor de aera ant Fedate prin inne speciale niinite operator propositional ‘nalia cperafilorlogice prin eave lau nagtere propotibile compute sue rani oi date ence de aes se die Tntre ele, in principal, dupa operailie logic prin care sau constitu Cele mai importante operat logice din sceasth categorie, respec cele ‘al semnifcative {wie de adevar elementare sit négefia, onjuncfoe, aisjuacfia, tmplicajia sh echealejac8.2, NEGATIA , Conform celor deja precizate, definitia negatiei este rodath de matricea din stinga’ din caro se poate esprinde principal proprieiate a acestui operator logic: dubla cee ete echivledd cu 0 afirmapi, sau simbolic psp Formula (1) este an prim exemplu de lego logical fn. cadrul logicit biva~ lente a propozitillor compuse. Asemenea formule sint universal adzod- vate, adici sint adeylrate pentru orice interpretare a variabilelor din componenta lor. Avind in vedere definitia nogatici, daca A este 0 for~ mul oarecare, A si A se alld in raport de contradicfic. .83, CONTUNCTIA | FR Im limbajul cotidian, conjuncfii ti corespund cuvinte ca: si, iar, dar, alteori o simpli virguld agerata intre dow’ propozifii sau cuvinte, Defi. nifia operatorului conjunctie este redati de matricea din stinga, din care reiese €4 o conjumefis este adovdratd acd $i numa dacd toate componente sale. stnt adcut- tates cbnd eet futin ama dim componente cls fad, cov- fe . junchia este falsit, Formulele: . “ie 2) pe n=p 0) @&)= 08) (Hb 9) 87] = Ep & (VN) (5) (8&9) psan(p&q) +4 care stat nol exemple de legilogice, redau propritiile conjunctiei, dupa ‘cum urmeani: conform formulei (2), conjiuncfia este tdempolontd, ceea ce ‘nseamn’ ci daci 0 variabili proporfionala se repeti im cadrul unci conjunetii, ea poate fi redusi Ia.o singuri aparitie; din (3), conjuncfia se bucur de comutativitate, adici intr-o conjuncie ordinea termenilor este indiferenta; din (4), coijuncfia se bucurd de asociativitate, adic’, intr-0 onjnefie gruparea termenilor este indiferenti, formula (5) exprimi 90 coniragerea conjuctil, proprictate duph care 0 conjunctic smplicl pe Sricare din termeni sti, Bormalele (8) (1), nuraite a leg de posi lat epresath do inputs consetie ce tenn din mate onjunctic: (0) = termes adeairapi al wonet conjunc se cimind, iar (Gh m= tach o eByjuncieeofine cl in son tren als treag conjunc: ie ete fied © @&eo=P ) @&)=% * Avind in vedere definitia tiei si formula (7), reaulti c& o con- {andy ea fog eh ope Tapes a asprmts secm uted (canta els GaekS Geamece’s Taraalk wetooelfobh eae ab fetta ones Mer eet oe Mbie a omeacunee ARE nota Tet Se reeraiae eres cr yeaucg © pee cheat en sees ae (Ge pee pp eee pe et eT 8.4. DISJUNCTIA Expresi ca sath sae", oF. oFi limba natural tneoro disjunefie neexchusiad, de ste bum iq fisieh sau Ton este bun la maiematica, alteori 0 ‘xelusind, de pilds in propoztia Lon ovea flu saw nimicr limba. natural zu dispune de expresi specializate pentru fiecare tip de disjunetie tn ‘parte, Aceste dows operafi logice, desi partial aseminitoare, sint totust ‘iferte. Ta cele ce urmeaed vow analiza doar disjunecfia neexclusivi. pe care 0 vom numi simplu digjuncfic si cdreia ii cores- ‘punde matricea din dreapta (cind Se va recurge la disjunctia exclusiva, se va specifica despre ce fel de pa_| Pa disuncfie este vorba). Din aceasta matrice reiese ci 9® | o dishuncjc. este falsi dact si mumai daci toae com af | 8 Sponentete sale sin false; cind col putin wa din compor fs | rents este adcotrat, dsjuncpa ete adevirata. “ie Pini Ja un punct, disjuncfia se bucur’ de aceleasi proprietati ca $i conjuncfia. Formulele (8) (YP) () (6V) = (VP) (10) [(d V 9) Vr] LP Vig Vr) (11) p> (6 Vag) sug> (pV 9) 2redau, fn ordine, dempotena, comultiitetea, aoctabetaten si extinderaa disjunefet,proptietate dupa Care o disjusctie este implicald de oricare dis termensi si, proprietate inverst fats de contragerea conjunctie ‘giles posbilitate ale disjunctil int vedate de formule (12) yi (13), care au urmitorul sens: (12) = formon falsi ai unct disjunefis se liming, iar (13) = dacid 0 disjuncfre confine cel putin on termen adsoarat, frireaga disjuncfie exte adevirati, (2) OV =? (13) (Ve) t 9 din os (nl og dune de forma pp reptesnté orice expreve waledd (lege logic), orl de omplcat tr'Aeh,deontece sito dsjuntte cat are foldenipa as tem. seve (Gach 7 =f, ates Bo ery da B=, 8.5, RAPORTUL DINTRE CONJUNCTIE $I DISJUNCTIB Inire conjunetie gi disjunctic exist un astiel de raport fnett, lind deo parte matrices, descrierea ein cuvinte i legile de posibilitate ale uunuia din acesti operator, daca tn alcttuirea lor sehimbam reciproe a especti aden cas, bfinem automat matricea, descierea ¢ {in cuvinte gi legile de posibilitate ale celulalt operator. De aici reese e& disjunctia $i conjuncfia sint operator! dual, Baxistenfa unui raport de Gualttate shire conjuncyle gt disjuncpie explica de ce acesti operator ‘au anumite proprietafi comune si de Ce extinderea disjuncfici este toc- ‘mai inversa contragerii conjuncfie. Raportul de dualitate dintre acesti operatori permite totodatf trans« formarea unuia din eifn celilalt. Am vizub e& pentru a obfine din ma- ‘ricea tinuia matricea celulalt este suficient ca in primamatrice = schim= bam reciptoc pea cu. Negatia arefnsi chiar acest rol si, devi, famulele (14) — (17) care mateheaad tocmai aplicarea negafiei pentru a inversa valoarea de adevir a ficcdrei variable propozitionale i tolodat cea a {ntregit formule, ingie& modul eoncret ih eare unul din acesth operator poate fi transformat in celilalt: se schimd smo intreei formule i sem ful fiecives oariabile fropositionale, Cunosewte ined din eval media de atre William Ockham (c. 1285— 1349), aceste formule poarti numele lui ‘Augustus De Morgan (1806—1878), care le-a redescopenit gi.care, alturi de George Boole (1815~1863), este. unul din fondatori logill snoderne. Legile lui De Morgan au o insemnatate deosebit nu numai in logic’, dar $i in teoria mulfimilor.c

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5820)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• KT 300 Controller Installation Guide - LT - en PDF

  

  Document29 pages

  KT 300 Controller Installation Guide - LT - en PDF

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• Advanced Optimization by Nature-Inspired Algorithms 1st Ed. 2018 Edition

  

  Document166 pages

  Advanced Optimization by Nature-Inspired Algorithms 1st Ed. 2018 Edition

  Miticuta Surub

  100% (1)
• Comedia Romana PDF

  

  Document375 pages

  Comedia Romana PDF

  Miticuta Surub

  100% (2)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Rs 485 Protocol Converters Ds LT en

  

  Document1 page

  Rs 485 Protocol Converters Ds LT en

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• Barem Olimpiada Judeteana de Romana

  

  Document2 pages

  Barem Olimpiada Judeteana de Romana

  Miticuta Surub

  0% (1)
• Nobel

  

  Document372 pages

  Nobel

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• L-":FR":FL: SEKA VC 485 - Interfafi de Comunicare Pentru Centralele Kantech. Convertor RS232 - RS485. Il @

  

  Document1 page

  L-":FR":FL: SEKA VC 485 - Interfafi de Comunicare Pentru Centralele Kantech. Convertor RS232 - RS485. Il @

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• Body Workout

  

  Document481 pages

  Body Workout

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• Moxa Manual

  

  Document179 pages

  Moxa Manual

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• Cum Să Obții Ceea Ce Vrei Și Să Vrei Ceea Ce Ai PDF

  

  Document158 pages

  Cum Să Obții Ceea Ce Vrei Și Să Vrei Ceea Ce Ai PDF

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• Ecuatii Diferentiale

  

  Document281 pages

  Ecuatii Diferentiale

  matei5home

  No ratings yet
• DR Raza Kapoor Ayurveda, Tratat de Terapie (II) 60-124 PDF

  

  Document34 pages

  DR Raza Kapoor Ayurveda, Tratat de Terapie (II) 60-124 PDF

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• Carti. - Invata - Engleza-Ed - Aquila-TEKKEN PDF

  

  Document66 pages

  Carti. - Invata - Engleza-Ed - Aquila-TEKKEN PDF

  Miticuta Surub

  No ratings yet
• Cartea Celor o Mie Și Una de Nopți (-1000)

  

  Document4,672 pages

  Cartea Celor o Mie Și Una de Nopți (-1000)

  Miticuta Surub

  100% (1)
• X - Biologia (In Limba Romana)

  

  Document176 pages

  X - Biologia (In Limba Romana)

  Miticuta Surub

  100% (2)