4 2 Elena Gheorghian OP cri Taiban Metodica jocurilor si a programului distractiv in gradinita de copii Manual pentru liceele pedagogice de wom yh x ye Ba Xx G . 8 Editura didactica si pedagogica XBucure ‘i, 1977 aCuprins I. Introducere 1, Obivetul si insemnatatea studierii_ metodicii jocurilor si a progra- mulni distractiy . a 5 Confinutul jocurilor si al programului distractiv In copil, Saveini 6. ee ee 6 3 Locul jocurilor si al progeanmului distractiv In regimul grédinifei de copii, 2. ee eC) IL, Jocuri de creatie 1, ‘Trasaturile caracteristice ale jocului de creatie. 2... 2. 19 2. Necesitatea indrumarii jocului de creajie 2... eee 8 3. Cerinjele generale ale Indrumarii jocului de creatie. 2... 23 4, Prenatirea jocului de creajie. «5. e Een nn2G) 5. Generalitafi privind Indrumarea jocului de creatie. . . . . . 28 II, Jocuri de creajie cu subiecte din viata cotidiand 1, Pregatirea jocurilor de creajie cu subiecte din viala cotidiand. . . 30 2. Rolul edut subiecte din viata cotidiand. . . 2 1. ww ee ee OT 3. Rolul educatoarei in Indrumarea desfasuraril joculul. . + . . 44 a. Influenta educatoarei asupra realizdrij planului jocului. . . . 46 b. Influenta educatoarei asupra confinutului jocului, . . . . 49 ¢. Cultivarea relatiilor corecte intre copii In timpul joculur. . . 54 4. Rolul educatoarei in indrumarea sfirsitului jocului. . . . . 62 5. Felurile intervenfiilor educatoarej 2... wk kk 63 oarei in indrumarea inceputulul jocului de creatie cu 3LV. sucess + cu subiecte din povesti si basme . ti curilo: wen 1, Specificul Jo jocului cu subi — a cerinte privind materialele necesare J iecte din ij basme - . rae joeuritor cu subiecte din povest! si basme . . In 2, Dramatizarea - cas a, Pregatirea dramatizarii eT pb. Desfasurarea dramatizarii. + + po V. Jocuri de constructie 1, Notiuni introductive . . 9, Felurile jocurilor de constructie. . - 3 Pregatirea jocului de constructie . 4, Indrumarea jocului de constructie a. Indrumarea copiilor in momentul constructie - b. Indrumare: ¢. Incheierea jocului de constructie . de organizare a jocurilor de a copiilor in timpul desfasurarii jocurilor de constructie VI. Alte jocuri practicate in gradinifa de copii 1, Jocurile didactice . Coe ee ee a. Pregatirea jocurilor didactice practicate in afara activitatilor obligatorii . b. Indrumarea_jocurilor didactice destagurate { in afara_activitajilor obligatorii - . - ee ttt 2. Jocurile de miscare si cu caracter sportiv, practicate in afara acti- vitatilor obligatorii . 0 3. Jocurile hazlii. . . - + = . . 4, Particularitatile indrumarii simultane a jocuritor ertiate de catre copii... ee ee eee VII. Programul distractiv L F Rolul si importanfa programului distractiv in viata copiilor . 2. Activitaéti care pot fi cuprinse in programele distractive din a dinita de copii . a. Auditii a b. Vizionari . Pini © Sezatori . d. i Jocuri cu caracter distractiv oe X 5 7 8 a 1 I 114 ur 138 il iit uiIntroducere 1. Obiectul si insemnatatea studierii metodicii jocurilor si a programului distractiv Manualul de fata are ca obiect indrumarea metodica a jocurilor si programului distractiv, desfasurate in afara activitatilor obliga- torii, indrumare care se bazeaza pe specificul si dinamica dezvoltar personalitatii copilului de virst4 prescolara si pe scopurile instruc- tive si formative urmarite in gradinita. Metodica are in vedere jocul in toata diversitatea sa: jocul de creatie (cu variantele cunoscute), jocul cu reguli (jocul de miscare — inclusiv cel cu caracter sportiv si cel liber — jocul cu un caracter distractiv mai pronuntat, precum si jocul didactic). In metodica se urmareste sa se stabileasca sarcinile, continutul si principalele con- ditii, forme si de organizare si influenfare pozitiva a acestor jocuri, precum gi a programului distractiv desfasurat in institutia prescolara. Cunoastem din studiile intreprinse anterior ci activitatea dis- tractiva si, in mod special jocul, se numara printre mijloacele cu 0 mare eficien{4 instructiva si educativa si ocupa in regimul zilei din gradinita spatiul cel mai intins. Jocul este socotit a fi activitatea fundamentala a copiilor de 3—7 ani si a avea o contributie extrem de valoroasa la dezvoltarea lor pe plan intelectual, etic, estetic si 1 5 Oe ppereeenrrreyryep teU SLUUIEE ee prin urmare, ~sta, jective in sistemul re metodica clevele Jiceului pedagogic de ‘cole, sci problematica pe care o ducy, a programului distractiv in eradiniye esitatea acestei indrum: si fundament le ‘cd principiile metodice care 0 cj ae conducere a acestor jon th ul pe vy deriva, din insisi importanta ¢q jnvatamintului pre fivic, Inte mului distracts fi mijloacelor acon. Studiind aceastit au posibilitat jocului 1 sa CUNdE toaure indrumarea 1 infeleas sigh Insugeas je optime de org nec copii t of stiin (ill modalititil activitati. Din punct de i, anizare $i jocurile se impart in doug si anume jocurile de er aie care urmaresc some ea copiilor asa-numitele jocuri cu regulj mae dezvoltarea altor Jaturi ale personalitatii nay cu reguli se includ mai multe feluri de _ hh fiecare purtind denumirea dupa elementul mai evident pe : ae contine, de exemplu_ ,,jocuri de miscare® sint acelea in a . domini motricitatea, ,jocurile intelectuale“ sint acelea in cai om mentul principal il cons! ituie rezolvarea unei probleme d ve ele intelectuald cum sint ,,jocurile didactice“, iar ,,jocurile hi ari distractive) cele in care mai aparent este cee eer se vedere formativ, categorii aetivitadii creatoar urmaresc categoria jocurilor 2. Continutul jocurilor si al programului distractiv in gradinita de copii. Sarcini a. Continutul si sarcinile jocurilor de creatie Cunoaste! a joct ti ; : cenit Sitarel socal de creatie reflecta ludic realitatea si ! came a jei, atingind in perioada prescolaré o mare dex 0 secmnat, In gr pe dupa aceea fiind din ce in ce mai putin! pape aes para il intilnim frecvent in trei variante: a) 1° subiecte din ee viafa cotidiana ; b) jocul de creatie ‘ ° ‘ e ; c) jocul de c i Jocurile de . jocul de constructie. ; creqy i : prima forma de wait ou subiecte din viata cotidiand constil ifestare a activitatii independente @ copil 6embrionare, la inceputul perioadei prescolare, emnata. Pentru cteristica_ lui si apar, in form: een rere nade uccul cI OM Ce7LOLSIC Mog jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana este car‘ trecerea progresivi de la reproducerea unor actiuni exterioare — specifica pregcolarilor de 3—4 ani — la reflectarea relafiilor si sem- nificatiei sociale a unor activitéji umane. Aceeasi evolutie se constaté si la jocurile cu subiecte din povesti basme in care se insceneaza aspecte variate de viatd, cunoscute pe cale mijlocita. Jocurile de constructie au, la rindul lor, un mers ascendent in pe- rioada prescolara, incluzind treptat elemente de activitate organi- zata si surprinzind relafii sociale specifice acesteia. Datorita continutului lor de esenta sociald, amploarei si dezvol- tarii pe care o iau la virsta prescolara, tinzind eatre reflectarea tot ij mai analiticd a realitatii, jocurile de creatie fiind incadrate in ansam- vom considera jocul virs- mai cuprinzdtoare detin un loc foarte important in gradinita, plul de mijloace instructiv-educative. Asadar, umai ca 0 activitate de esenfa ludicd, proprie de creafie nun piilor, telor mici ci si ca un mijloc de instruire si educare a co. Tratindu-l ca atare, programa pentru jnvatamintul prescolar pre- cizeazd continutul si sarcinile care trebuie urmarite de catre educa- toare in jocurile de creatie ale prescolarilor de diferite virste. La intrarea in gradinita, prescolarii de 3 ani au in oarecare masura dezvoltaté posibilitatea de a se juca, rezultat al m nuirii si tatonarilor indelungate intreprinse cu obiectele si jucdriile. Expe- rienta ludicd dobindita in perioada anteprescolara, la care trebuie si adaugdm negresit progresul intelectual facut pind la virsta de trei ani, le permite trecerea catre un joc calitativ nou — jocul de creatie propriu-zis — conceput initial in linii foarte schematice, dar cu elemente vizibile de prelucrare originala a unor actiuni desprinse din activitatea adulfilor. _ Continutul primelor jocuri de creatie ale intrevada, cum este si firesc, un univers restrins, dar totoda' (inca insuficient cercetat), legat de capacitatea lor de a selectiona, de a-si alege din totalitatea activitatilor pe care le intilnese zilnice numai o anumita categorie de actiuni. Trebuie sa relevam, de pilda, prescolarilor lasa sa se ta intim 7atractia celor mici, in special a baiefilor, pentru orice fet g ma distinct in primele lor jocurj a Vehi, fie : de-a soferul, de-a caii, de-a tractorul, de-a avionul ot¢ Re au atractie pentru rolul de mama. In primele lor jocuri An tig le surprindem in aceasta postur’, rolurile umane reflectat jt! find dintre cele mai simple gi numai prin simple actiuni. De gt! plu, goferul conduce magina fara destinatie si Lard un tel py plimba pipusa cu inflicdrare, dar fard si se intrevada eleme jntentionalitate, PrevaleazA prin urmare acliunea in sine, rupig gt Ih contextul ei social. cule, atractie care se exp mici isi Lirgese treptat aria, se extind din py de vedere al confinutului, cistigind paralel si in adincime Net jocurilor copiilor poate fi insa diferita, in ditionari, dintre care cea mal importanta este indrumarea completg a Jocurile celor data de catre adult. Educatoarei care lucreaza cu pr sareinj multiple : de a asigura toate conditiile materiale necesare desi, rarii jocurilor de creatie, de a stimula inventivitatea copiilor, orien tindu-i totodaté pe nesimfite catre jocuri cu un confinut pozitiy, de exemplu : de-a mama, de-a tata, de-a gradinita, de-a doctorul, de-g tramvaiul, de-a magina etc. de a imbogati si a clarifica impresiile are ei le reflecté in joc, aratindu-le colari mici fi revin dex copiilor legate de actiunile pe in special care sint acfiunile car acteristice ale acestor activitati si ce scop au ele, de a-i ajuta sa se incadreze cit mai bine in rolul dtoare acestuia (de pilda, si o hraneasca ete,, si ales, avind o comportare corespun plimbe padpusa cu ca uciorul sau sa o legene, conduca masina ori trenul pe un anumit traseu §.a.) ; sa-i deprinda si se concentreze mai multa vreme asupra unei teme, sugerindu-le cind este nevoie cdi de complicare si dezvoltare a_acesteia; sile sa folo- cultive sociabilitatea, obigsnuindu-i sa se joace impreuna, seasca in comun jucariile. . In jocurile de constructie, copiii de 3—4 ani trebuie sA fie inva, sa minuiasca in decursul anului scolar doud-trei materiale § c de consttue ret pect (cum sint formele geometrice de lemn, materialul mi fie, nisipul) si sA cladeascA cu ajutorul lor obiecte simple: “ 8E : t mobilierul papusii ete, insuyinduesi citeva: tehnici \ pode acelasi fel pentru realizarea bazet ari fiind 3 realizarea un turn, 0 casi, a formelor dupa marin constructiei ; suprapunerc ate la baza constructiel pentru ai asigura stabilitate unghiurilor drepte (pentru cliditi) ; modelarea din nisip eu ajutorul formelor de metal sat material plastiey Date fiind experienta counitiva si cea ludica 3 ani intreprind jocuri cu subiecte mai va- at. Spre deosebire de prescol dobindite jntre timp, prescolarii de 4 riate si cu un continut mai inche; de 34 ani la care jocul de creatie consta mai ules in reproc rea si repetarea de nenuméarate ori a unor actiuni izolate, cei 4—5 ani unificd mai multe actiuni, centrindu-le in jurul unui su- biect stabil. De exemplu, erijata in rolul mamei, fetija pregateste da papusii sd manince, apoi o culea in patut, o leagind ca s-o adoarma. Tot la aceasta virsta incepe si se manifeste, in mod tendinta copiilor de a se grupa in jocuri, dezvoltind ua subiect comun. Luind in considerare acesti noi indici de dezvoltare a jocului de ie, educatoarea care lucreazd cu prescolari de 4—5 ani poate 2 decursul anului scolar extinderea tematica a jocurilor de ie ale copiilor, orientindu-i catre subiecte care depisesc me- diul din imediata apropiere, de exemplu : de-a gradinita, de-a ma- ul cu jucdrii, de-a calatoria cu trenul, cu avionul, cu vaporul, de-a serbarea etc.; dezvoltarea calitativa a jocurilor initiate, prin care vom intelege, la acest nivel, gruparea ordonarea, dupa o motivare logicaé, a mai multor actiuni in jurul unui subiect si introducerea unor jucarii si obiecte potrivite acestuia ; complicarea treptata a subiectului jocului prin adaugarea unor aspecte noi, spe= cifice activitatii oglindite, reflectarea atitudinii si sentimentelor care decurg din rolul ales (de pilda, sA se poarte atent si blind cu papusa, asa cum se comporta mama cu copilul ei; sa conduca atent masina, asa cum procedeaza conducatorul de autovehicule, avind grija sa nu calce pietonii §.a.). Copiii vor fi deprinsi si se decida asupra su- biectului jocului, inainte de inceperea acestuia si sa-l realizeze_ pin: la capat — cerintd extrem de importanta la aceasta virsta si a carei avolujia jocului spre wn plan superioy . dezvolte in grupuri de cite trei pind la gase cop! diferite teme’% exemplu, de-a calatoria, de-a serbarea, de-a §) ‘idinifa ete), Ta aceasta. grupi se organizeazi primele dramatizari dupa i h Tsoare, cum sint : Ridichea uriasd, Manusa, Cocosul Creasta qe trebuie sa se manifeste si in ceea ce Pri ae Copiii de 4—5 ani vor capata “deprin, indeplinire favorizeaz’ ev Exigente sporite reg, P a 2 jocurile de constructie. dere, de a minui materiale de constructie mai numeroase si mai Varia, de a aplica tehnici specifice acestor materiale, cladind dupg model, dupa o tema data sau din proprie inifiativa obiectce ca : Pod ie, locuinte, gari, magazine etc., pe care apoi si Jp i stopuri, gar loseasc’ in jocurile lor. Dupa virsta de 5 ani pregcolarii intr Creste sensibil durata si complexitatea jocurilor, ele capata o strug. a si decurg dupa reguli fixate dinainte de catre pa. sint indrumati de la inceput cu competenta, copii pot ajunge si-si aleagd tema, sa-si distribuie intre ei rolurile din proprie inifiati si-si selectioneze singuri materialele necesare, Ei tind sa reflecte in jocul intreprins nu numai actiunile savirsite de catre adulfi intr-o conjunctura data, ci si unele relatii sociale care se stabilesc intre ei. De altfel insusi jocul, structura‘pe roluri, im- plicd o astfel de interpretare. Sa analizim un exemplu clasic ; ,,pe- cientul* sta linistit pind cind fi ,,vine rindul la consultatie‘ ; intrat in ,,cabinet®, declara ,,medicului* suferinta fizicd pe care 0 are: acesta ,,il examineaza“ si-i ,,prescrie“ o reteta ; »farmacistul* i elibereazd medicamentele. Fireste, copiii nu ajung dintr-o dati o asemenea schema de joc, ci dupa multe tatonari si reluari ae acestuia si nici nu reusesc sd sesizeze si sd transpund totdeaum relafiile sociale corespunzatoare. Mai mult, datorita lipsei de expe rienfa, se intimpla adesea sa abandoneze pe parcurs jocul pent care initial vadisera interes deosebit. . Tinind seama de capacitatea sporitd a copiilor de a inteleé® unt aspecte ale vietii sociale, de-tendinta lor de a le adinci pe pla? jocului, precum si de experienta lor inca restrinsd, cate # ine dica totusi sd rezolve multe dintre laturile aspectelor soci@? intr-o noua etapa de jor turd mai stabil ticipanji. Da 10plicate, edueatoarei care Increazd cu grupa mijlocie fi revin ca sarcint principale urmatoarele : si Lirgeasca si sii adinceascd treptat repre- ntarile si cunostintele copiilor legate de aspectele si relatiile sociale pe care le reproduc in jocuri; si-i sprijine in interpretarea rolurilor si transpunerea adecyatd a acestor relafii ; si incurajeze si si ajute complicarea jocurilor, precum gi inifierea si dezvoltarea unor jocuri- cu subiccte noi cum sint : de-a tractoristii, de-a mecanicii, de-a os- tagii, de-a postagul, de-a telefoanele, de-a alimentara ete. Trebuie sa se creeze de asemenea toate condifiile se incurajeze inscenarile dupa povesti si basme cunoscute. Copiii de 5: de construc’ 6 ani vor trebui invafati e materiale noi, cum sint cele plastice, metalice curile de tip mai simplu, si angajeze teme mai complexe cum sint : locuinjele cu un etaj, unele edificii publice, locomotive, va- poare, avioane g.a.; sd elabor in comun unele constructii mai cuprinzitoare ; de pildd gara, cooperativa agricoli de productie, acroportul §.a., utilizindu-le apoi in jocurile lor. La grupa de gsase ani jocurile de creatie iau o si mai mare dez- voltare. Ele se definese ca structura, crese considerabil din punct de vedere al duratei — deseori continuindu-se zile de-a rindul — si au un continut cuprinzator care oglindeste domenii variate de acti- vitate, unele raporturi dintre aceste domenii gi semmificatia sociala a muncii. Pentru prescolarii mari, pe primul plan in joc,sta surprin- derea unor relatii mai complexe ale vietii sociale, sensul si. finalita- tea activitatii umane, actiunile exterioare ale acesteia ocupind un loc restrins si luind adesea un aspect conventional. De exemplu, prescolarii mici sint preocupati in jocul de-a doctorul sd consulte pacientul si sd-i facd injectii cu seringa. Prescolarii mari efectueaza aceste actiuni sumar, conventional, interesindu-se in schimb pe larg de starea s&natatii bolnavului, cdruia fi fac recomandarile necesare 4 minuiasc’ in jocurile i mo- (sa stea linistit in pat, si ia la timp medicamente prescrise) si pen- tru care pot lua legatura ,,telefonic“ cu ,,spitalul de urgenta“, in vederea internarii ,,pacientului* si salvarii sénatatii lui. Evident, nici la aceastd grupa solutiile adoptate de catre copii, atitudinile, sentimentele si parerile lor asupra mersului activitatilor lltotdeauna cele mai potrivite. In in al doilea vind, din pricin, Prim lecta, 1a rindul lor, in j¢_%% esc Ja aceasta grup Le De piilor in vederea legen lig: ster in joc nu sint experienta, se pot re! Je care se urmar angajate rind, din lipsa de clemente negative car aceea, sarcinile principa 1 ce trebuie dat co telor de viaté cuprinse 4 44 cuprinse jy in special Ia concursul transpunerii corespunzaitoare & aspec’ i Copiii pot sa reflecte uP continut de viata real, re) tifice vietii noastre de azi gi sd manifeste atitug; He crederea gi respectul reciproc dintre cat jn special in acest sens, intreging i de imbogatire si de compli Ue O dezvoltare corespunziitoarg =! Vor jocului. de munca spe sentimente bazate pe in Educatoarea ii va sprijini intele, sugerindu-le cai incluse in joc. le cu dramatizari- Je constructie, copiii de 5—6_anj om jalele de constructie mai complicate. fi cele metalice de diverse tipuri afectate virstei si un, de metalice simple cum sint : cheia fixd, gurubelnita. Constructia i complica la rindul ei, jndu-se apel la subiecte mai cere toare, de exemplu : complexe de blocuri, edificii insemnate “4 localitate si din tai orasul copiilor, parcuri de culturj , odihna etc. [ cunost aspectelor de viata trebui sa ia si jocuri Referitor la jocurile ¢ invatati sé minuiascd mater exemplu, + ‘ac arcinile jocurilor de miscare b. Continutul cu sau faré caracter sportiv desfasurate in afora activitajilor obligatorii Copii din gradinita isi petrec o buna parte din timpul destin sederii in aer liber cu jocuri de miscare, dintre care unele pot avei un mai poonun ag caracter sportiv : mersul pe tricicleta, pe trotinetd, ole ae in sezonul cald _ gi sdniusul, alunecarea pe gheafds ae practic a eae si schiul in sezonul rece. Acestea da reece ae ai rar, locul dominant detinindu-1 in timpul alt : 2° mi Me Dalkare, deoarece prin continutul pe care fl a servesc direct scopurilor educatiei fizice. Jocurile de mi A nae ivitt file obligatod ean Preiau in majoritatea lor, din active ‘ormeazd miscarile de ba cs 12 .cute: mersul, alergarea, sdritura, aruncarea si prinderea, tirirea, cafararea, echilibrul ete. — migcari introduse in jocul copiilor in mod gradat si in functie de particularitatile fizice si psihice ale prescolarilor de diferite virste. Astfel, jocurile pentru cei mici cuprind numai miscari accesibile lor: mersul, alergarea, saritura, prinderea si aruncarea mingii. La grupele urmatoare se introduc progresiv si celelalte miscari. Prin intermediul jocurilor cu caracter sportiv copiii isi insugese citeva tehnici elementare ale unor sporturi foarte apreciate ca: ciclismul, patinajul, schiul ete. In organizarea si indrumarea tuturor jocurilor de miscare, inclu- siv a celor cu caracter sportiv, se va urmari, pe lingd indeplinirea sarcinilor gencrale (calirea organismului copiilor, cresterea capaci- tatii lor de rezisten}a psiho-fizica, dezvoltarea miscdrilor de baza), si executarea cit mai corecté a miscdrilor insusite in cadrul acti- vitditilor obligatorii prin exersarea lor variatd. ¢. Confinutul si sarcinile jocurilor didactice desfasurate in afara activitatilor obligatorii Data fiind contributia valoroasd a acestor jocuri la dezvoltarea intelectuala si morald a copilului de 3—6 ani, programa pentru jnva{amintul prescolar prevede practicarea lor larga si in afara acti- vitatilor obligatorii — fie prin introducerea unor jocuri noi, fie prin reluarea, in cele mai multe cazuri, a jocurilor didactice prac- ticate in aceste activitati. Reluarea jocurilor nu urmeazd insd in mod automat dupa activitafile de predare. Cu alte cuvinte, nu orice joc didactic pe care copiii l-au cunoscut in cadrul activitatilor obligatorii trebuie sd intre in practica jocurilor lor de fiecare zi. Selectionarea jocurilor didactice trebuie sa_se facd dupa. anumite criterii cum ar fi: interesul pe care-l trezesc ele in rindurile copi- ilor ; posibilitatea de a se desfasura in mod individual sau in gru- puri restrinse de copii, capacitatea copiilor de a rezolva in mod ‘independent sarcinile didactice pe care le include jocul. Se infelege usor ca prescolarii nu pot initia singuri sau in grupuri mici de copii jocuri care cer o participare larga a colectivului, si, de asemenea, cd 13 eeee regret eTT eeenu pot desfagura cu rezultate bune joe ag ens un Contin, Ge sarcini complexe, cum sint cele pentr UOSUGNCA Dron corecte, a structurii gramaticale a limbil, a ie “ He ilor Tat i tice. Pentru a avea eficienta scontata, aceste puleeory de ‘ gi conduse direct de catre ma ‘a didactice trebuie organizate b ista insa ar apreciabil de ¢ ea, toare. In afara lor exista insa un numer Pp alte ee didactice care pot fi preluate din activi ile Cee ii, de gy, plu: jocurile didactice al ciror confinut pe la unos, despre forme, culori, marimi, uncle Cs specifice ale a ectelor, clasificari ale acestora dupa diferite criterii ete. gi ah caror sarcini didactice cuprind : identificar 2 unor imagini ; Selee, tionarea unor materiale dupa marime, forma, culoare ; recompun,, rea unor obiecte sau imagini, compararea unor obiecte si Stabilire, deosebrilor, a asemanarilor sau a insusirilor lor caracteristig gruparea unor obiecte sau imagini dupa insusiri comune ; clasificgs: t de diferite genuri etc. Principalele sarcini instructiv-educative care trebuie urm: prin aceste jocuri sint urmatoarele : precizarea si adincirea cunos. tintelor copiilor despre mediul inconjurator ; dezvoltarea proceselor psihice si in special a operatiilor gindirii ; formarea deprinderii de a rezolva in mod independent sarcini instructive accesibile virstei d. Confinutul si sarcinile jocurilor hazlii si ale programului distractiv Jocurile distrative sint menite s& prilejuiascé din plin copiilor momente de voiosie si destindere. Confinutul lor il pot forma : diferite miscdri sau actiuni care cur prind in sine elemente distractive sau le antreneazd (avem in acest sens ca exemple jocul foarte cunoscut ,,Ne jucam“, care solicité copiilor miscari placute si vioaie ale degetelor miinii, trunchiului) diferite versuri sau cintece, asociate sau nu cu miscari si ca”? uF dic& actiuni sau rezolvari cu caracter distractiv (de pilda, joc Peace) jurechea! bine“, precedat de un cintec care indica sarc indentificarii celui care este strigat pe nume) ; probleme amuzanBice aR de diverse tipuri (sA se recunoasc4 un portret sau un obiect dupa citeva detalii date, sA se gaseasc& un obiect ascuns, si se aleag& un cuvint dintr-un sir de cuvinte date etc.), probleme care presupun fie perspicacitate, fie promptitudine, fie agilitate etc. La astfel de jocuri pot interveni si penalizari hazlii pentru cei care nu rezolva corect problema ceruta. Fireste, confinutul jocurilor distractive se selectioneaza in raport cu virsta prescolarilor, mai precis cu receptivitatea lor. Pentru copii mici, de pilda, sint recomandabile in special jocurile care se bazeaza pe miscdri imitative sau includ texte ori cintece care vi- zeaza rezolvarea unor sarcini accesibile si amuzante (ghicirea unui nume, a unui obiect, intuirea unei relafii stabile etc.). La celelalte grupe pot interveni progresiv jocuri care presupun si perspicacitate, agilitate, promptitudine, rezolvarea in mod independent a unor sar- cini, penalizarile. Dificultatile trebuie sa fie insé dozate cu multa grija pentru a se preintimpina efectele contrarii celor scontate, de exemplu s& nu duca la suprasolicitarea intelectuala ori la risipa de timp in dauna jocului. Copiii trebuie sa fie invafafi de timpuriu sd-si impartaseasca reciproc bucuriile, s& fie generosi, si se bucure de succesele cole- gilor lor si sa-si infringa nemulfumirea atunci cind au mici esecuri pentru care sint penalizati, distrindu-se laolalta cu ceilalti. Programul distractiv are rolul de a crea copiilor momente de destindere n acelasi timp de a contribui la educarea lor intelec- tuala, esteticd si morala. In centrul activitatii distractive stau : a) auditiile de emisiuni ra~ diofonice pentru cei mici sau de povesti, intimplari hazlii, basme, cintece, recitari imprimate pe discuri sau benzi de magnetofon intr-o interpretare de tinuta artisticd ; b) viziondrile de diafilme, filme, spectacole de teatru de papusi, create anume pentru prescolari ; ¢) sezatorile, compuse din cintece, jocuri, dansuri, recitari, ghicitori, proverbe, glume, la care participa intreaga grupa. Toate aceste activitati sint menite si contribuie la crearea in grupa de copii a unei ambianfe tonice, de intretinere a unor trairi sufletesti pozitive si a unui echilibru. emotional stabil ; largirea 15,Iclorul si arta noastrad nationald ajurg ribuie la cultivarea sentimentelor deg" porul nostru. Mae cunostintelor bazate pe fo copii sd le priceapa si cont goste, de mindrie, de admiratie fafa de po} 3, Locul jocurilor $i al programului distractiv in regimul gradinitei de copii ul distractiv se desfasoara jy In principiu, jocul si program obligatorii, orelor de masa si afara timpului afectat activitatilor de somn, in raport cu care deosebim citeva perioade bine marcate in regimul de viata al gradinitei : perioada de dimineata, cuprinsg intre ora de sosire a copiilor (sau micul dejun la institufiile cu ora, sdptaminal) $i ora inceperii activitatilor obligatorii (la gradinitele oy orar normal aceasta perioada este intrerupta de micul dejun) ; pe. rioada de dupa activitafile obligatorii care dureazd pind la masq de prinz, la gradinitele cu orar normal sau pina la plecarea in familie a copiilor, la gradinitele cu orar yedus ; perioada de dupa masé este cuprinsa intre orele destinate gustarii si cinei, la gradinitele cu orar saéptaminal sau plecarii copiilor in familie, la gradinifele cu orar normal ; perioada de seara, care urmeaza cinei si dureaza pina la ora 20 — momentul pregatirii copiilor pentru somnul de noapte (la gradinitele cu orar sAptaminal sau la casele de copii). In perioadele aratate se distribuie diferite tipuri si categorii de joc, activitatile alese de copii, plimbarile si activitatile distractive. Programa pen- tru invafdmintul prescolar prevede locul fiecarui fel de activitate in decursul perioadelor respective, stabilit prin imbinarea judicioasa a a acestor mijloace in functie de specificitatea fiecdruia i de importanta si eficienta lor in anumite momente ale regimului zilnic. Perioada de dimineataé se rezerva — la toate grupele — pentr jocurile si activitatile alese de catre copii, fiind dominante, inte jocuri, cele de creatie si, intr-o masuré mai mica, cele didactic Aceasté delimitare se intemeiazd pe principiul alternarii jocului * activitatii independente a copiilor cu formele organizate de invé 16activitatile respective s re, pe d trecerea op- ita din partea copiilor un itétile obligatorii se organizeaza plim cu caracter sportiv, jocuri cu text si special cele de constructie — Stele cu orar redus — acti smare de un program mai dinamic de- lineasca nevoia de miscare resimsita de e copii in general, tare fizica elor pe care le impune buna dezvol- aa pr “lor. In cadrul acestei perioade, pre- nbare sau anumite tipuri de jocuri si imbinarea ata mai mare de timp — depind de mai multi ctori. Citam in primul rind caracterul dinamic sau static al acti- atorii in special al celei precedente. In cazul in care aceasta a fost de educatie fizicd, este firesc ca educatoarea sa orien teze copiii, in primul rind, catre jocuri mai linistitoare, cum sint cele de constructie si cele cu subiecte din viata cotidiana sau din povesti, basme, dupa care pot urma jocuri cu caracter mai dina- mic. Si” invers : atunci cind activitatile obligatorii sint statice, copiii trebuie sa fie indrumati mai intii catre jocuri care presu- pun, in compensare mai mult dinamism: jocurile de miscare si cu caracter sportiv sau jocuri libere, cum sint : aruncarea si prin- derea mingii, bataia mingii, aruncarea la {inta, alergarea in cursa si multe altele, dupa care pot urma jocurile de constructie sau cu subiecte din viata cotidiana ori din povesti si basme, precum si jocuri de miscare linistitoare. Anotimpul constituie Ja rindul lui un factor care conditioneaza alegerea si imbinarea jocurilor in aceasta perioada. Iarna se orga- nizeazd jocurile specifice sezonului, care trebuie sa fie alternate cu multa grija in vederea pastrarii sénatatii copiilor Gocuri cu bul- gari de zapada, constructii in zApada si cu gheata coloratd, sanius, cola r, data fi 17 9 — Metodica jocurilor si a programurut distractivdatul pe gheata, patinaj, jocuri de miscare). In anotimpul ca, je in nisip, cele gg, “X loc mai mare il ocupa jocurile de constructie in nisip, e ‘ care si cu caracter sportiv (mersul pe trotineta, tricicleta, big cleta), alternate fireste cu celelalte tipuri de jocuri. Cind timpy este neprielnic, jocurile se organizeaza in sala de grupa, finindy. - seama de acelasi criteriu de alternare a jocurilor dinamice cy cele care sint mai linistitoare. Perioada de dupi amiaza este rezervata jocurilor si activitag, lor alese de copii, dramatizdrilor si activitatilor distractive — aces. tea din urma putindu-se desfasura de doua ori pe saptamina. Cing vremea este favorabila, se recomanda s& se opteze pentru jocuy; si activitati in aer liber, exceptind unele programe distractiye care necesita conditii speciale si deci trebuie sd aiba loc in inte riorul cladirii. Pentru perioada de seara sint prevazute jocurile distractive care avind un caracter tonic prin excelenta, creeaz& dispozitia favorabii: somnului linistit si odihnitor.» HT Jocuri de creatie 1. Traésaturile caracteristice ale jocului de creatie Indrumarea corecta a jocului de creatie de cdtre educatoare in scopul formarii personalitatii armonioase a copilului si a inchegarit relatiilor de grup este condifionata de cunoasterea si intelegerea cit mai deplina a naturii, esenjei si trasaturilor caracteristice ale acestuia. In teoria psihologicd si pedagogica s-a conturat 0 conceptie clara si inchegata despre jocurile copiilor, care explicd aparifia si evolutia acestora, le definesc. Dup& cum este cunoscut, esenta jo- cului de creatie consté in prelucrarea si transpunerea pe plan imaginar a impresiilor pe care je au copiii despre realitatea in- conjuratoare. Mobilul care determina aparitia jocului de creatie este modificarea raporturilor dintre copii si mediul social, respec- tiv adulti. La sfirsitul virstei anteprescolare $i jnceputul virstei prescolare incepe sa se manifeste la copil, dup cum arata psiho- logul Elkonin, tendinta catre independenta, cditre activitate proprie desprinsé de sub tutela adultilor. In acelasi timp, activitatea aces— tora devine pentru el un model, copilul manifestindu-si clar do- rinfa de a participa Ja viata si activitatea celor din jur. Rezolva~ rea acestor tendinte contrarii ale copilului, pe de o parte catre inde- 19Vititte ise unui ode alta parte catre 0 ae grin aparitle 1k. prin apiritia un natoare cua acestorit, reali zeuZzar activitate, jocul in care copilul iyi nsurna rolul unui adult: fi raporturite ucestula cu aiff oament, tee ci. Jocnl este in acest fey pendenta fafa de adulti, p producind activitatea in acest fel 0 tiafa comund cu prin natura lui, deourece ia naytere pe baza Unor Paporturi ale pilului cu adul(ii gi este in acelayl Giep social yi in eonginutyt 4.” deoarece reproduce viata si ac tivitatea adul filer au, Jocul de creatie este forma de joc cea mat Alit inainte cit si dupa virsta pregcolara, e} gurilor asociat gi uncori combinat cu al pindita 4 sta pregcolara. (ca de pilda cu joc nediferenfiat de cle cu jocuri didactice, cu dramatizéri re in majoritat de jocuri si chiar manipulare, de misc mai la virsta prescolar avind o structura si o evolutie bine conturata. La jocul de creatie distingem urmiatoarele elernente: scop, tia in care se orienteazd acfiunea, denumi 5. confinutul jocului, rolurile interpretate in joc s La aceasta trebuie s. re § cl se desfagoara relativ de sine jocului sau direc cului, subiectul, regulile care reglementeazd acfiunea copiilor. adaugém gi materialul folosit, deoarece si el isi aduce o cop, tributie importanta la inchegarea si desfagurarea jocului. Subiect. roluri si reguli se gasesc si in alte jocuri. De pilda, jocurile ¢ miscare ,,Lupul si oile“, »Vrabiutele si automobilul*, ,,Stopul*, re dau in desfasurarea lor o acfiune reala din viata de toate ile: re. Ceea ce este specific per. pe care copiii 0 interpreteaza ca ata este faptul cd subiectul lor nu este rezultat tru aceste jocuri prelucrarii personale a realitatii in care copilul traieste, ci repr: ducerea unei actiuni descrise, sau demonstrate de adulti sau c altii copii de obicei mai mari. O alta deosebire se refera la locul raportul dintre regula si rol. Toate jocurile au reguli, mai mult si mai putin evidente. In timp ce in jocurile de constructie si in sp: cial, in cele cu-subiecte (din viata cotidiand sau din povestiri) si ‘ roluri, regulile decurg din rolurile existente si le sint subordonat sin celelalte jocuri (didactice, de miscare si cele hazlii) regula es - ~aceea care determina actiunea jocului, iar rolul i se adapteazé, |: eircumscrie. $4 ne oprim si la un exemplu : jocul didactic ,de- m 20gazinul*, privit_ prin comparatie cu jocul de creatie ,,de-a maga- zinul*, Jocul didactic se organizeazi din initiativa adultului, res- pectiv a educatoarei, si intreaga lui actiune este dinainte stabilitd, odata cu regulile si momentele lui principale, in timp ce jocul de creatie cu aceeasi tema reflecta experienta personal de viata a co- piilor in legdtura cu activitatea desfasgurata in magazine. In primul fel de joc, accentul cade pe exersarea numaratului sau a vorbirii, actiunea de joc este doar un cadru pentru dezvoltarea mai atractiva a unor sarcini programatice. In jocul de creatie ,,de-a magazinul*, esenta o constituie insusi procesul de creare, de construire a subiec- tului, ca urmare a reflectarii realitatii in care tréieste copilul. De aici una din trésaturile care diferentiazd jocul de crea{ie de celelalte jocuri : originalitatea copilului in redarea impresiilor proprii despre realitatea inconjuratoare, spontancitatea si intensitatea in trairea celor exprimate in joc. Procesul de reflecté re a realitajii observate (si mai ales a celei traite, in strinsd legdtura cu elaborarea subiectului) permite copi- lului sa-si adinceasc&é cunostinfele despre realitatea inconjuratoare. Acest fapt a indreptafit nenumarati pedagogi si psihologi sa consi- dere jocul ca un mijloe pretios de cunoastere. ~ O alta trasatura care face ca jocul cu subiect si rol s& ocupe un loc atit de important in viata copilului este valoarea lui for- mativd. Intruchipind diverse roluri, copilul reproduce diferite mo- dele de conduitd, le exerseazd si apoi le asimileazd in propria lui comportare. Orientarea copilului spre asimilarea modelelor pozitive de comportament constituie unul din principalele obiective ale activitatii de indrumare pe care 0 desfasoara educatoarea. Ca- racterul formativ al jocului este cu atit mai evident, cu cit prin aceasta copilul. asimileazi nu numai caracteristicile modelelor, ci si felul relatiilor acestora cu mediul social in care traiesc. Jocul il obignuieste pe copil s4 trdiascd si sé acfioneze intr-un grup mai mic sau mai mare. El isi imbogafeste viata personald prin rela- tiile pe care le stabileste cu ceilalti copii, prin prieteniile pe care le leaga, deoarece are posibilitatea si facd schimb nu numai de sen- timente, cunostinte, ci si de experienta sociala. Jocul de creatie da posibilitatea de a forma relatii corecte in cadrul societatii infantile 21istice soctetatii adultitoy 5, si de a pune bazele relatiilor caracter: care tinde intreaga activitate de educatie. re Trasaturile care caracterizeazdi jocul de creatie ne dau Posi, tatea sd stabilim directiile principale in care trebuie Orientay, activitatea de indrumare a acestuia si anume adincirea Braduyy, vitafii de joc, stimularea spiritului de cee de constientizare a ai tivitate, inifiativa si originalitate a copiilor, valorificarea }y atit pentru insusirea unor relatii corecte intre ei, cit si pentru intele. modelelor de conduita ale adultilor in Vedereg gerea relatiilor copiilor pentru viata sociala. 2. Necesitatea indrumGrii jocului de creatie Explicatia naturii jocului facuté in introducerea capitolului de fata ne-a relevat faptul cd acesta se naste din initiativa copilului, ruirea si realizarea subiectului, cu participarea lui directa la cons Atitudinea unor pedagogi fata de indrumarea acestui gen de jocuri a fost indelungat timp rezervaté sau chiar negativa, apreciindu-se ca jocul reprezinta o achizitie strict personala a copilului, achizitie a carei evolutie este determinatd de legi si reguli proprii care ies de sub raza de actiune a adultului. De aici formula jocului liber, detasat complet de influenta adultului, de aici combaterea imixtiunii educatorului in activitatea de joc a copilului. Conceptiei de negare totald a rolului activ al educatorului — al adultului — in evolutia jocului copiilor i se opune o alta, la fel de gresitd, care polarizeazi toate detaliile activitatii copilului in jurul personajului central al grupei, in jurul educatoarei. Prac- tic, aceasta pozitie are drept consecintaé o tutelare excesiva a spi- ritului inventiv al copilului, o ingradire a grupei de copii. Ei ajung sd se joace dupa mentalitatea adultului si nu dupa propriile lor intentii si interese. . In sfirsit, o alté conceptie extremista axeazd jocul copiilor pe folosirea jucdriei, accentul punindu-se in indrurnare pe asigurarea unui numér cit mai mare si variat de jucarii. 22Aeente direchil in tndrinurea jocutul copitulat au fost enuntate deo \ So Makarenko in Carlen pentra parliys veferindusse in hn eal la gveyelite Ciplee facute de paringi, ‘umes Problema fndrumadrit joculul de ereafie este nieins legati de revelyarea raportulul fatre Tibertatea Iisa eopilulut in joe si ine terventia adultulud, Dozaren justia interventiel adultulud in jocul copilalai, ca de altfel fn fotreaga ut dezvoltare, 1 prezinta pune= tal de plecare al conceptiel noastre despre indrumarea _joculul. Copilul inva’ sa se joace, chiar fur ca acest, proces de invajare sa tie organizat de adult, Considerdm ea atit copilul cit pot sd evolucze in mod spontan, datori gi jocul sau ) 4 diferitelor circumstante favorabile, si pol si atingd un nivel satisfaieator sau chiar bun. Acest nivel este atins numai intimpkitor gi de un numdr relutiv mie de copii, In schimb pot fi objinute constant 1 atunci cind exist o indrumare sist ultate bune matic’ gi continua, Putem ad- care au mai pufind nevoie de ajutorul adulfilor; precum si uncle situafii in care interventia feestora poate stinjeni, dar mujoritatea covirgitoare a copiilor evo- Tucaz’ armonios numai in condifiile unci muneci educative tice. Ai SA meargd (desi mersul are la baz un numar de reflexe necon- ditionate), sa vorbe cric, sii citeascd, tot astfel ii este ne- cesari 0 orientare in activitatea de joc. Tn acelasi timp insa tre- buie si mentionim ci acest proces de invifare are un specific de care nu se fine seama intotdeauna in suficienta. misura. Despre specificul fndrumarii jocului, respectiv despre diferitele modali- tati de perfectionare a activitatii copilului yealizata prin joc, ne propunem sa discutdm in continuare. mite chiar idea e& exista unii cop! stema- 1 dupa cum copilul are nevoie de indrumare ca si invete A, sa 3. Cerinjele generale ale indrumarii jocului de creatie Pentru a scoate mai clar in evidenté concepfia cu privire la {ndrumarea, jocului, vom analiza in primul rind cerintele care stau la baza acestei activitati ‘educative. Educatoarea fine seama in rea~ 23lizarea diferitelor actiuni educative de principiile generale ale cafiel si mai ales de principiul rolului conducdtor al educa dezvoltarea copilului. In privinta jocului, formele de indrumt eficienta cea mai mare sint cele indirecte. “ © cerinja in indrumarea jocului de creatie 0 reprezinta res, tarea principiului educafiei in colectiv, prin colectiv si Pentne lectiv. Jocul d& posibilitatea stabilirii in cele mai bune Condit , relatiilor de grup, prin urmarirea transformarii jocului individ in joc de parteneri si apoi in joc de grup si prin stimularea sac! rilor intre copii in functie de interesele de joc. In alegerea procedeelor si metodelor pentru indrumarea Joculy; educatoarea fine seama de eficienfa acestora in formarea si edy. carea copiilor, in stimularea creativitatii si initiativei lor. Asigurarea unui continut profund educativ este legata de formarea capacitatii copiilor de a selectiona din realitate acele aspecte care pot sa-i in- fluenteze in mod pozitiv. Acest discernamint moral este rezultatul unui proces indelungat de educatie, care atinge apogeul la virsta maturitatii. La copilul prescolar se poate vorbi doar despre un germene de discerndémint moral, sau de o judecata morala incipienta, lucru care se reflecta cel mai evident in faptul cd nu intotdeauna reuseste sd aleagd jocuri cu teme valoroase din punct de vedere educativ (ca de exemplu: de-a betivii, de-a bataia, de-a hotii). Este adevadrat cd aceste aspecte de viatd impresioneaza adinc pe copii. Reproduse in joc au o actiune nociva asupra lor, in sensul ca fixeazd prin repetare anumite obiceiuri nesanatoase din viaja sociala. In aceastd directie munca educatoarei este destul de com- plexa si delicata. De aici decurge necesitatea influentei educatoarei asupra alegerii temei jocului in asa fel incit sd-1 directioneze spre aspecte cu valoare formativa pozitiva. In afara de aceste cerinte pedagogice generale cu aplicabilitate si in indrumarea jocului de creatie, mai exista si cerinfe specifice acestuia.’Problema cheie a indruméarii jocului de creatie 0 constitule armonizarea cerintei de libertate de actiune a copilului ou oe sitatea interventiei adultului. Respectarea intereselor si cree copiilor, concomitent cu valorificarea intensd a acelora- eae a tribuie mai direct la conturarea laturii pozitive a personalitafilor 24reprezinta cerinta de b ia e car am i i pine) cone ny iS e axdm intreaga activitate educa- j i. De altfel, indicatiile metodice pe care je vom da se vor axa perm anent pe res) een von eee a ectarea acestei cer! in- cercind rezolvar iver: P Sehoerate te rezolvarea ei in diverse conditii concrete pe care le ridicd fiecare din categoriile de joc. pee nace In strinsé legatura cu m i y i intuative coptiiat ql tojerventia aguleaud mr jocol Mi eo Pane problema de principiu: care este forma cea mat potrivita a drumare ? Se admite in general c& intervenjia directé sub forma indicatiilor, a explicatiilor, a demonstrarii frineazé intr-o anumita m A creativitatea copiilor. In schimb, sugestiile prin intermediul intrebarii, al anumitor conditii create, dau copilului posibilitatea de a selectiona si de a participa activ la joc. ul ; In oe nt cerinta aceasta ar putea fi formulata in felul ur- mator on area armonioasa a interventiei directe cu interventia indirecta. fn decursul evolutiei jocului, raportul dintre cele doua forme de interventie se modifica in sensul cresterii yolului uneia fafa de cealalt’. Astfel, dacd la prescolarii mici interventia directa are 0 pondere mai mare, pe masura ce copiii isi insusesc capacitatea de a reflecta mai profund realitatea, rolul acestui mod de influenfare scade, in timp ce creste importanta formelor de interventie in- directa. O alta cerin{a impusa modului de indrumare 0 constituie inte- grarea educatoarei in jocul copiilor, mai ales in cel al prescolarilor mici, astfel incit interventia s& aiba un caracter preponderent intern. Este cunoscut faptul ca sugestiile venite din partea educatoarei, ea avind un rol nedefinit in joc, au o influenté mai puternica asupra creativitatii lor decit influentele sau sugestiile date de pe pozitia de educatoare. Educatoarea integrata in situatia de joc, chiar daca indeplineste un rol episodic creat jntr-un anumit moment in mod special pentru a-i permite jnterventia in joc, reuseste mult mai bine s4 introducd elemente noi, s4 complice sau s4 invioreze jocul. Acest lucru este explicabil, deoarece atunci cind apare in aceasta postura, copiii 9 a oe aesconsidera ca parte integranté a jocului si o asimileaz4 In atmo, Jui, fara nici o ezitare, Propunerile pe care le face, chiar daca erg catoarea nu are un rol precizat, sint apreciate de copii ca parting > jocului si nu unui observator care priveste a a unui membru al distanta. 4, Pregatirea jocului de creatie Necesitatea pregitirii jocului de creafie. Cu cit activitatea este mai bogaté in continut, mai fireasca si spontana in Manifestare cu atit ea reprezinta rodul unei elaborari anterioare mai Profunde “* Dupa cum araté A. S. Makarenko : ,Fiecare joc bun confine inainte de toate un efort de muncg st un efort de gindire... Jocul lipsit de efort, de o activitate energica, este intotdeauna un joc prost*. Reusita si satisfactia pe care o traieste copilul dupa un joc bun si rolul formativ pozitiv pe care jl are in acest caz sint in mare miisura conditionate de o pregatire temeinica a jocului sub toate aspectele. itate prealabila a jocului, a carei Pregatirea constituie o acti eficient&i depinde in mare mdsura de felul in care au fost antrenati copiii la ea. Cointeresarea lor in pregatirea materialului de joc, a condifiilor de joc, reprezintaé un important procedeu in indrumarea jocului. Antrenarea copiilor la aceasta acfiune fi ajuta sa se orga- nizeze mai bine in cursul jocului, sd gindeascd din timp asupra mersului lui si a planului de desfasurare. Activitatea de pregatire a jocului se realizeazi pe doua planuri: pe de o parte e necesara asigurarea conditiilor materiale corespur zatoare desfasurarii jocului, pe de alta parte este tot atit de nece sara pregatirea prealabila a copiilor in sensul dobindirii unor in Ppresii si cunostinte bogate care sA poata fi transpuse in joc. 26Abele aspecte 2 ww locul lor important in. obfir a en rea unor jocuri Aiba posibilitatea si gi dezvaluie persona- reusite, in cave cof Btatea. o. Asigurarea condifiilor necesare pentru joc Principalele conditii de care depinde reusita jocului de creatie se ref A la locul destagurarii, la timpul ce-i este afectat gi la mate- Lal corespunzator, Orice educatoare trebuie s probl si puna din timp a locului jocului in regimul zilei pentru grupa la care lucreazi, a cadrului in care se va desfagura jocul gi in fine 4 sil se joace copii. erialului cu care urmea: din carentele frecvente in organizarea viefii copiilor in © gradinije o constituie lipsa de timp pentru joc sau insufici entul timp atectat jocului de creatie. Orice intirziere, orice prelun- gire a diferitelor momente ale programului zilei are yepercusiuni asupra timpului de joc in sensul scurtarii lui. Scurtarea timpului de joc este daunatoare, deoarece copii au nevoie de cel putin o ord pentru a realiza un joc reusit, incluzind timpul de pregatire pentru joc, alegerea materialului, organizarea grupului de copii ete. Cu cit copiii sint mai mici, este nevoie ca timpul afectat jocului s mare, deoarece organi: mul fie mai rea si incheierea jocului este mai indelun= gata la cei mici decit la celelalte grupe. In ceea ce priveste locul desfasurarii jocului de creatie, se pre- fera sala de grupa sau sala de joc, in special in anotimpul rece. Aceasta preferinfa este de cele mai multe ori determinata side jucarii pentru interior. De altfel, in curte copiii opteaz mai mult pentru jocurile de miscare. Jn conditiile jocului de creatie in curte este necesaré o amena- jare corespunzatoare pentru a-l putea stimula, de pilda casute din lemn, tonete pentru jocul de-a alimentara sau aprozarul, mijloace de locomotie (fixe), nisipare, raportate la marimea copiilor. Jucariile necesare pentru jocurile in curte impun 0 mai mare rezisten{a, pe linga faptul ca trebuie sa aiba alte dimensiuni. 27In gradinitele unde exista umbrare sau verande, terase ( are pot si fie folosite 0 mare parte din jucayat’S e de creatie se pot desfasura gi aici. “le de njarea terenului de joe se face de obice; ; tutat cu og. deschise) si in a interiol Amenajarea § inte de inceperea jocului, dupa ce in prealabil s-a d asupra preferintelor manifestate de ei. La aceast Pili Cipa direct copii de la 4 ani in sus, constituind un moment dent de valoros pentru educarea spiritului de ordine si a harnicie, cum si pentru pregatirea atmosferei de joc. » Pre. Pentru a asigura reusita jocului este nevoie si de o Judicioass alegere a juciriei. Desi jucaria nu este unicul material al Secul ea are adesea un rol hotaritor in declansarea si dezvoltarea joculy, de creatie. b. Pregatirea copiilor pentru joc Reusita unui joc de creatie insotita de acea satisfactie si acet sentiment de bucurie despre care vorbea Makarenko depinde nu numai de conditiile de timp, de loc si de material, ci este strins Ie. gata de orizontul de cunostinte pe care-] au copiii in legatura cu realitatea transpusd in joc. Continutul jocului de creatie se imbogi {este simfitor atunci cind copili au patruns mai bine semnificatia j a diferitelor relatii. Acestea apar in genere si actiunilor umane in mod spontan, insd cu mai mare greutate. Activitatile obligatorii care ofera copiilor cele mai variate cunos- tinte pentru a fi prelucrate si transpuse intr-un joc de creatie sint activitatile de cunoasterea mediului inconjurator si dezvoltarea vorbirii. 5. Generalitati privind indrumarea jocului de creatie Jocurile de creatie necesita 0 indrumare diferentiata atit fata “ alte jocuri, cit si fafa de activitatile obligatorii. In indrumarea a se fine seama de asemenea de particularitatile fiecarei categor! 28jocuri de creatie si de cerinfele stim j ; fa ener enende 3 si dezvoltarii initiativei, independentei in actiune si ale manifestarilor creatoare ale pre scolarilor. pre= Pentru indrumarea jocurilor de creatie se foloseste un ansamblu variat de mijloace, metode si procedee, care pot. actiona asupra acestor jocuri fie in mod indirect, avind in acest caz un —— pregititor (cum sint vizitele, plimbarile, observarile organizate si spontane, povestirile, filmele, teatrul de papusi, lecturile dupa ima~ gink ete), fie in mod direct atunci cind se urmareste orientarea. copiilor in vederea organiz " ii si dezvoltarii optime a jocurilor. ndrumarea directa poate avea loc prin intermediul a doua cai : — indrumarea din interior, prin care infelegem incadrarea si participarea educatoarei la jocul initiat de copii — indrumarea din exterior, prin care injelegem toate influen- tele exereitate de cdtre educatoare asupra jocului, din afara aces- tuia. Atit indrumarea din interior cit si cea din exterior se pbaze: pe citeva metode cunoscute : demonstrafie, conversatie, explicatie, observatie. O aplicabilitate mai larga is gaseste si sugestia care prin comparatie cu metodele ardtate confera copiilor mai multa liber- tate de actiune si inifiativa. Despre utilizarea mijloacelor si metode- lor respective, despre oportunitatea lor in anumite momente ale des- fasurarii jocului de creatie si imbinarea felurita a acestora se trateazi in continuare. Ele sint privite si dintr-un punct de vedere mai special, pe care ql confera fiecare varianta a jocului de creatie. Vom gasi in toate aceste variante mijloace gi procedee comune de lucru, dar si unele modalitati de aplicare a Jor specifice fiecdrei categorii de jocuri de creatie in parte. Dupa cum am mai spus, in grupa jocurilor de creatie sint incluse jocurile cu subiecte si roluri $i jocurile de constructie. Cele din prima ategorie se grupeaza din punct de vedere al confinutului lor in jocuri cu subiecte alese din viata cotidianad si jocuri cu subiecte alese din povestiri. Pe linga elementele comune tuturor jocurilor de creatie (despre care S-a vorbit ‘pind acum), mai existé si elemente specifice fiecdreia dintre aceste categorii de jocuri. 29Jocuri de creafie cu subiecte lin viata cotidiana 1. Pregatirea jocurilor de creatie cu subiecte din viata cotidiana Ca oricare din jocurile de creatie, cele ale cdror subiecte sint alese ‘din viata cotidiand trebuie pregatite cu grijaé. Pregatirea lor v a alegerea si amenajarea locului de joc, alegerea jucariilor si pregitirea copiilor. a) In ceea ce priveste alegerea locului pentru joc, fata de cele spuse cind am vorbit despre jocurile de creatie in general, mai addu- gam ca este bine sa se asigure spatiu pentru toate jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana care s-ar desfasura simultan : acelasi lucru este necesar si cind acestea se desfasoara impreuna cu alte feluri de jocuri si activitati astfel incit copiii sA nu se stinghereascd unii pe altii. b) In ceea ce priveste materialele necesare, ele trebuie sa fie in , cantitate suficienta, ins4 nu prea multe. Dupd cum am mai aratat, cantitatea de jucarii nu reprezinta 0 conditie hotaritoare pentru creativitatea copiilor — dimpotriva, €4 Poate fi o frinad. In schimb, felul jucariilor, prezentarea lor intr-un anumit cadru poate canaliza jocul copiilor, actionind in special A 30pra conjinutului acestuia, Cu privire la felul jucariilor recomandate: pentru diferite virste, distingem mai multe categorii — jucarii reprezentind obiecte si fiinje din viata cotidiana si din basme ; papusa cu intreg echipamentul ei (mobilier, vesela, imbri minte) ; — jucdrii animale ; -— jucdrii mecanizate — mijloace de locomotie ; — truse cu diferite costume caracteristice unor anumite ocupatii — pogstas, milifian, marinar, aviator, medic, sora ete. — materiale ajutatoare : panglici, buciiti de stofa, befisoare, sfoa cipdcele de sticla, cutii de medicamente, boabe de fasole, ghinda, nisip ete. — materiale de constructie : galetuse, forme, lopa{ele — pentru jocurile de creatie care au nevoie de diferite constructii. In gencre, fiecare grupd trebuie si fie dotaté cu cantitatea ne- cesar de jucdrii in raport cu numarul de copii, tinind seama cé din intreg sortimentul amintit trebuie sa existe un numér suficient de exemplare. Din uceste jucirii, o parte intra in fondul de mate- riale permanente al oricarei grupe de copii si pot fi expuse la coltul papusii sau etajera cu jucirii pusd la indemina copiilor (respectiv animale, mijloace de locomoyie). Trusele si materialele ajutatoare se pun la dispozitie la cerere sau la initiativa educatoarelor, atunci cind isi propun sa introducd un joc nou. Cit priveste pistrarea ‘s prezentarea jucariilor, exista in practica gradinijelor mai multe pro- cedee a caror valoare depinde de condifiile in care sint aplicate. In cele mai multe gradinije exista o etajeré sau un colf special amenajat cu juciriile care i gdsese intrebuintarea zilnicd in joc. lor la indemina ccpiilor are multe avantaje. Copii se joace si tree Expunerea jucarii mici mai ales, aleg din ochi jucdria cu care dorese s mai repede la actiune dupa semnalul de incepere a jocului. De ase- menea, pentru situatiile In care copiii vin pe rind dimineata, este mai practic sd aiba jucaviile la indemina i sd inceapa s4 se joace individual sau in grupuri mici. Altminteri, s-ar crea situatia dea cere individual jucariile. Asezarea iatr-un loc special a jucariilor 31mai prezinta si avantajul ca da copiilor posibilitatea sa se obign,. cu punerea lor la loc, deci cu spiritul de ordine. Un lucry pa rificat in practicd este faptul cd, dupa un timp, copiii se a a Ve. de jucdriile permanent expuse. Nevoia de varietate poate fj ry “se facuta prin schimbarea din timp in timp a jucariilor si introgy unor noi jucdrii. Cele inlocuite se pstreazd un timp in dulap tcereg nerea lor urmind sa fie facuté dup& un anumit interval ag 4°" Cu acest corectiv (de asigurare a varietatii jucariilor), procedeyy indicat la orice grupa si in toate tipurile de unita{i prescolare In alte gradinite, exista obiceiul de a se tine jucariile inchise ; tr-un dulap la care are acces doar copilul de serviciu sau educator! rea. Inainte de a incepe jocul, copiii trebuie sA se gindeascs de... ce“ vor sd se joace si de care fel de juca au nevoie jn ae scop. Li se pun apoi la dispozitie jucdriile cerute. Procedeul amintit are marele avantaj cé pune pe copil in situatia de a subordona alegerea materialului temei de joc propuse. El este potrivit maj ales la copiii de 5—6 ani. Copiii sint obisnuifi in acest mod si se gindeasca la joc inainte de inceperea lui. Intrucit alegerea jucariiloy si a temei de joc de catre fiecare copil in parte ia mult timp si pre- gatirea propriu-zisd a acestuia dureaza foarte mult, citeodata pina Ja 1/2 ord, scurtindu-se astfel timpul afectat jocului, acest procedeu este eficient numai in conditiile aplicarii lui la intervale mai mari de timp (0 séptamina pina la 10 zile) ; citeodata, in lipsa unor ma- teriale, copiii sint pusi in situatia sA si le confectioneze singuri, ina- inte de a incepe jocul. Procedeul este valoros in special pentru copiii mai mari si poate fi aplicat paralel cu alte procedee. Consideram ca este procedeul care marcheaza cel mai bine momentul de pregatire a unui joc, de orga- nizare a inceputului lui. In unele gradinite se obisnuieste ca jucariile unicate, ‘si materialele mai deosebite sa fie puse la dispozitia copiilor ines anumita ordine, in functie de interesele manifestate de acesti trusele* ine * Ne referim la cele 10 truse ale Ministerului Educatiei si Invatim't jui pentru jocurile de creatie din gradinitele de copii. no!Acest procedeu prezinta o serie de avantaje pe care'lé vom scoate in evidenté. Atractia pentru costumatie, manifestatd de copil prin alegerea cu preferin{a a rolurilor care dispun de un altfel de inven- tar, ar putea fi in dauna jocului, daca toate trusele existente in gré- dinite ar fila indemina lor. Numarul mare de jocuri, de roluri diferite ar impiedica inchegarea unor grupe de joacd. De pilda, daca intr-o grupa de 20 de copii s-ar pune la dispozitie 4—5 truse, toti copiii ar fi medici, mecanici de tren, taxatori, marinari, aviaturi $i n-ar mai exista pasageri pentru tren si vapor si pacienji pentru spital. Din aceasta cauza, procedeul amintit de a pune la dispozitie trusele in- tr-un numar limitat, maximum 2—3, este cel mai potrivit in cazul folo: acestui gen de material. Dupa ce tofi copiii au avut posi- bilitatea si minuiascd jucariile respective, se introduce un nou ma- terial si se exclude un anumit timp o trusa sau alta de costume $i jucarii. Problema selectionarii si punerii la dispozitie a materialului pen- tru jocurile de creatie cere educatoarelor mult discernamint. Ele trebuie si se gindeascd nu numai la felul jucdriei si la respectarea particularitatilor de virsta, la aspectul ei artistic si igienic, ei si la concordanta dintre jucdriile si impresiile sau cunostintele dobindite de copii intr-un anumit domeniu. De asemenea educatoarea va trebui sd reflecteze la modalitatea de folosire a jucariei in cadrul jocului, la felul in care cireulé jucd~ ria in grupd, la regulile de care e nevoie sd se find seama in actiu- nite intreprinse cu ea. Pe prim plan, educatoarea trebuie s4-si lamu- reascd in ce masurd o anumita jucirie reuseste sd stimuleze creativi- tatea copiilor. In acest sens, exista nenumiarate jucdrii de care copiii, mai ales cei mici, sint atrasi, dar care ii stimuleazd la o simpla manipulare. Este cazul jucariilor mecanice — mijloace de transport, fluture, ursuleful cu arménica ete. De multe ori, prezentarea ju o actiune interesanta pe care s-o incadreze in- driilor intr-un anumit cadru ajuta pe copii sd gdseasca tr-un joc. De pilda, jucdriile care reprezinté animale sau chiar pa- pusile sint luate de copiii mai mici si plimbate in brafe un anumit timp, apoi parasite fara prea mare interes. Dar dacd educatoarea 33 3 — Metodica jocurilor #1 a programulul distractiyaranjeaza dinainte * lac, cu loc pentru ~ Pan a sau j tr-un colf. Educatoarea trebuie si aiba in vedere si acest vw m ct, Jucaria in sine nu este intotdeauna Seneratoarea unui joc q, fie reusit, ci in multe cazuri cadrul, contextul in care es\ zentata are o influenté mai puternica asupra creativit; Precum si asupra unirii copiilor in grupe mai mari de j c) Pregitirea copiilor pentru joc. De obicei, ternice si cunostinjele trainice au sansa de a fi puse in joc. unor tr € Crea. te pre Copiilor, joc. numai impresiile pu. i prelucrate si trans. Din aceasta cauza pregitirea unui joc implica realizareg intense in legatura cu viata si activitatea umand, De pilda, observarea unui magazin facuta in mod sistematic dar arid, sec, in. sofita de simpla enumerare a obiectelor aflate acolo cu greu va putea da nastere la jocul cu aceeasi tema; in schimb, introducerea in ca- drul observarii a unor momente de viafé autentica, cum ar fi in acest caz, antrenarea copiilor la cumpdrarea unor jucarii, obiecte sau alimente are un efect pozitiv, deoarece copiii infeleg specificul rela- fiilor sociale implicate in activitatea observata si le pot transpune in foc. Aceste elemente de viata pregatite cu grija de educatoare pentru a nu-si pierde caracterul de spontaneitate constituie un material ne- cesar pentru a putea fi incheiat jocul fn care ele se oglindesc. De aici, reise clar cd in organizarea si repetarea observarilor facute pen- tru imbogatirea continutului jocurilor de creatie cu subiecte din viata cotidiand, educatoarea trebuie sd se preocupe in special de cunoaste- rea de catre copii a actiunilor oamenilor cu obiecte si a relafiilor care apar intre oameni. ; Pregatirea jocului poate nu numai sd premearga (ome ae poate realiza si dupa ce tema a aparut. In acest din urma caz re necesara reinnoirea observarii unor anumite obiective, ye a a largi aria actiunilor si relatiilor surprinse in joc. De Ee oe toarea constata ca in jocul de-a posta copiii redau numal ci se 34pecte (cum ar fi pusul scrisorii la i it) . pee innoind observarea poste, educutonres eres Unel SerisO). Re terea ghiseului de C.E.C, a ghisoului de trimitere de cata preeun sia locului de transmitere a telegramelor, ‘Toute aceste ar mai putin apropiate de experienta copiilor, dur accesibile intelegerit lor, vor putea sa apara in jocul lor numai in masura in care educatoar ca va reusi sa le trezeased interesul pentru activitajile respective. rma de orgar privinga calitatii re sau plimbarea si izare a observarilor cu o eficienja mai mare in lectarii_cunostintelor in joc o constituie vizita r excursiile. In cadrul plimbarilor, educatoarea atrage tia copiilor asupra aspectelor care ar putea fi transpuse in joc. piu, in orice plimbare si excursie organizate cu scopul de a a copii in procesul de reflectare a realitatii in joc, perceptia lor ebuie indreptata spre activitatea depusé de om si raporturile ac- e intelegerii lor, ca de pildd raporturi care se stabilese intre acestia in cadrul activitatii de ajutoare, de colaborare intre ei, de tarea la timp a sarcinilor si de indrumare. exe 1 genere nu trebuie sa raminem cu impresia ca se organizeazd activitati speciale pentru pregatirea unui joc de creatie. Ar fi destul mplist s4 punem problema in acest mod. Intreg ansamblul de { instructiv-educative din gradinita de copii, procesul instruc- tiv in totalitatea lui reprezintaé fondul de acumulare de reprezentari pe care copilul le valorifica in joc. Intr-o anumita masura fiecare acti- vitate obligatorie organizata in gradinita aduce o contributie insem- nata in: jocurile copiilor, atit prin continutul ei, cit si prin efectul pe care-] are asupra dezvoltarii diferitelor capacitéti mai ales asupra imaginatiei. In afar de observarile in cadrul clasei si in mediu natural, o sursi de reprezentari valoroase pentru inchegarea jocului o consti- tuie activitatile cu ilustratii (convorbiri sau lecturi dupa imagini). De multe ori, simpla afisare a ilustrafiei in cadrul clasei evocd re- prezentarile necesare aparifici jocului. De pildd, prezentarea ilus- tratiei ce reda ,,gara“ poate stimula cu ugurinté alegerea temei de joc. O discutie asupra ilustratiilor privind munca mamelor in gospo- darie si in afara ei contribuie de asemenea la imbogitirea actiunilor de 35jecului cu tema viata de familie’, In mod freevent, tn aces copiii reproduce numai activitati curatenie, tite ose si evel “ adi Loon e, rey mesel at evcntuall pilatul si cdlcatul rufelor, lustratiite i tivitatea mamei in gospodirie* reamintese si alte Je cunose, dar cirora nu le-au acordat suf cumpirarea alimentelor, punerea cons pisdvilor, ingrijirea copilului bolnav, Ja scoala ete. O influen{4 mai puternicd decit afigarea unei ilustratii o exe, analizarea unui grup de ilustrafii selectionate in functie de 0 , mita tema. De pilda, ilustrafiile redind viata pescarilor sau vise, marinarilor reugese sa preci: acele cunostinte pe care majorit; tea copiilor nu au posibilitatea sd si le insuseascad pe o cale directa (amenajarea barcii, actiunile depuse de oameni pentru prinderea — tilor prin diferite tehnici : undi{a, ndvod etc.). Citim in acest seng ilustrafiile cu tema ,,La pescuit*. O alta sursdé de material faptic pe care copiii il transpun in joc este literatura, respectiv povestile. Ascultarea lor in cadrul unor activita{i organizate are o influenfé puternica in conturarea subiec- tului jocurilor de creatie. In afard de jocurile cu subiecte din po- veste, aspecte din povesti apar chiar in jocuri cu teme din viata reala. De pildd, pentru imbogatirea jocului de creatie axat pe tema de-a calatoria“ li se poate citi si apoi comenta cartea ,,Trei cdsute, trei drumuri“ de Titel Constantinescu. Povestirile, povestile, bas- mele cunoscute de copii in activitatile obligatorii le stimuleazé ima- ginatia creatoare, le fixeaza cunostintele, organizind capacitatea lor de a inlanfui diversele actiuni, ajutindu-i astfel sd realizeze un joc cit unitar, inchegat. Din cele prezentate pind acum, putem conchide ca pregath jocului de creatie se poate face in multiple forme, in alegerea carora Paes . ° in alegerea cro educatoarea trebuie si dea dovada de orientare $i spirit organ! A directie trebuie s-° oon meinice, cu cit nivel rea toric. Preocuparea principala in aceast stituie asigurarea unei pregatiri cu atit mai te’ copiilor este mai ridicat. 36Ga orioe activitate, jocul de ereutie are un moment de inceput, unul de desfasurare propriu-zisd si o incheiere. In activitatea prac- tied, majoritatea educatoarelor a t acordi mai multa atentie incepu= tului jocului, restul find Jasat pe scama copiilor. Nici prima, nici cea de-a doua atitudine nu este justifi : * ae ‘ deourece fiecare moment are un rol important in evolufia jocului si neglijarea unei etape sau a alteia nu face decit si pr lui. Tata de ce este nece fiecirei etape a jocului. eve dezyoltarea optima a jocu- ur Si subliniem importanta si continutul 2. Rolul educatoarei in indrumarea inceputului jocului de creatie cu subiecte din viata cotidiana Indrumarea jocului de c&tre educatoare la inceputul lui se con- tureaz’i in functie de principalele acfiuni care au loc in acest mo- ment de organizare si anume: alegerea temei jocului, constituirea grupelor de joc, stabilirea rolurilor si repartizarea lor, elaborarea lor, elaborarea mersului jocului, selectionarea materialului necesar si distribuirea lui. Procedeele folosite in practica educativa pentru aceasta etapa de inceput difera de la joc la joc si de la grupa la grupa. Se poate realiza chiar o anumita gradare in ceea ce priveste complexitatea Jor in raport cu nivelul grupei, precum si o esalonare in functie de felul interventiilor educatoarei. . Pe prim plan se pune problema. organizarii grupei de copii pentru joc. In majoritatea gradinifelor cu orar normal, trecerea la joc se face in mod organizat, in sensul'ca imediat dupa terminarea micului dejun, dimineafa, sau dupa gustarea dé dupd masé, copiii merg la spalat, se reintore in rind in sala de grupa si la semnalul educatoarei trec pe rind sd-si alea; le si incep sd se joace. ‘Acest mod de organizare da posibilitatea marecarii. inceputului eta- pei de joc pentru. intreaga grupa: si folosirii unor procedee. variate de indrumare a copiilor la alegerea temei si materialului. In gradi- 37ca copiilor in gradiniteye q nifele cu orar redus si dimineata la sos orar normal, situajia impune ca educatoarea s ocupe de Pring, rea copiilor, de deprinderile lor legate de imbracat gi dey fear precum si de discufii cu pirintii. In aceasta etapa copiii isi orga,’ zeaza in mod independent jocul lor, avind in cele mai multe cazuys 4 a acestor dou modaj. materialul pus la indemina. Imbinarea ju are a grupei in vederea jocului satisface cele doug i subordona actiy, tati de organi cerinfe importante ale educafiei copiilor de a-s nile unei idei, unui plan, pe de o parte, de a le dezvolta indepen. denfa, initiativa si creativitatea, pe de alta parte. Pentru a stimula pe copii in alegerea jocului, educatoarea Poate si recurgd la mai.multe cai de sugerare a temei. Caile de sugerare a temei pot sa fie directe sau‘indirecte. Cerinfa principala in apli- carea acestor cai o constituie asigurarea atmosferei de non-obligati- vitate. Copiii trebuie sa simtd libertatea in alegerea subiectului, s4 aiba satisfactia cai se joacd cu ceea ce doresc ei si nu cu ceea ce jj se impune. In caz contrar, insusi caracterul de joc de creafie ar fj subiminat. Intre procedeele cele mai eficiente se numara prezentarea si analiza aspectului si modului de utilizare a unor jucarii noi. In acest mod interesul copiilor poate fi canalizat spre anumite jocuri. Copiii mai mari trebuie insa orientati in primul rind sa se gindeasca la tema jocului, sa le fie clar de-a ce se vor juca si cu cine. Acest lucru poate fi rezultatul unei activitati educative sistematice. Situ- afia nu apare in mod spontan la copiii mici.’Ea poate fi intilnita mai frecvent la copii intre 5 si 6 ani. Tema poate fi de asemenea sugerata, afisind in sala de grupad inainte de sosirea copiilor un tablou cu tema doritd'sau o costu- matie corespunzatoare care ajutd pe copil sd-si indrepte atentia spre un anumit aspect de viata. In functie de nivelul grupei se pot alege diverse modalitati de prezentare a acestora. Jucdria noua este ase zat la vedere pe o masd sau pe un raft al noutatilor. Odaté cU intrarea in sala de grupd, privirea copiilor este atrasa in mod spon- tan de obiectul nou, astfel incit discutia si fie organizata la solici- tarea copiilor (Ce este ? Cum ne jucdm cu ea ?). Alteori jucdria este expusa intre jucdriile obisnuite, descoperirea ei de cdtre un singut 38