Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • C 182-1987-Terasamente Pentru Drumuri PDF

    Uploaded by

    crush_I2001
    5 views125 pages

    Original Title

    C 182-1987-Terasamente pentru drumuri.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views125 pages

    C 182-1987-Terasamente Pentru Drumuri PDF

    Uploaded by

    crush_I2001

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 125
    NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA MECANIZATA A TERASAMENTELOR DE DRUMURI INDICATIV C 182—87 Elaborai de: INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROLECTARI TEHNOLOGICE iN TRANSPORTURI ~ INCERTRANS — BUCURESTI — In colaborare cit: FACULTATEA DE CON TRUCTIL IASI DIRECTIA DE DRUMURI SI PODURI IASI INSTITUTUL DE CONSTRUCTIL BUCURESTI Director INCERTRANS: Sef sectie drumuri: Responsabil de lucrare: Responsabili colaboratori: Sef de lucrari Responsabil din partea ICCPDC: 146 Ing. Emil Spirea Dr. ing. Marius Turcu Dr. ing. Vasile Strunga Sef de lucrari dr. ing. Nicolae Vladimir Vlad (I.P. Iasi) Ing. Radu Andrei (D.D.P. Iasi) dr. ing. Petre Gh. Zafiu (I.C.B.) Geolog Constantin Angheluta (INCERTRANS) Dr. ing. Constantin Herghelegiu NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA MECANIZATA | _Indicativ © 182-87 A TERASAMENTELOR DE DRUMURI Snlocuieste € 182-77 1, PREVEDERI GENERALE 1.1, Prezentul normativ se refer Ja executarea mecanizat& a terasamentelor de drumuri si controlul calititii acestora. 1.2. Terasamentele, in fntelesul prezentului normativ, repre- zinta totalitatea lucririlor de pamint constind din saparea, tn- circarea in mijlocul de transport, transportul, descircarea, tm- pristierea, nivelarea, compactarea pimintului, finisarea $i depo- zitarea_executate in vederea realizirii infrastructurii drumului. Sprijinirea sipiturilor nu face obiectul acestui normativ. in raport cu situarea platformei drumului fa{& de linia terenului natural terasamentele se executi — in rambleu sau in umplutura; — in debleu sau in sipatura; — in profil mixt. 1.4. In scopul cresterii productivitatii muncii la executarea terasamentelor se va folosi o mecanizare intensiva a lucririlor. Tn cazul lucrarilor de drumuri ce comporta dislocarea unor volume importante de pimint, solutia de executic a terasamentelor se va stabili prin proiect, pe bazi de calcul luindu-se in consi- derare criterii tehnice, economice si energetice. 1.5. Lucrarile de terasamente se vor incepe dupi executarea operatiilor de pichetare, retrasare si pregatitoare. Elabovat dez MT ‘te, — TESTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI TEHNOLOGICE iN TRANS Aprobat de: PORTURT — INCERTRANS M.T.Te. en ordinul nr. 1613 IN COLABORARE CU: INSTITU din 28.09.1987 POLITEHNIC IASI; — INSTITU DE CONSTRUCT BUCURESTI 147 1.6. Proicctantul va prevedea in documentafia tehnici a lucrarilor de drumuri metodele, solutiile tehnologice si mijloa- cele de executie mecanizati a terasamentelor pe baza studiilor geotehnice intocmite la proiectare, de care va tine seama cons- tructorul in timpul executiei. Eventualele necoricordante intre situatia luati in consideratie in proiect, pe baza studiilor geotehnice si cea constatat& de cons- troctor pe teren la executarea terasamentelor vor’ fi semnalate beneficiarului si proiectantului pentru a se stabili masurile co- respunzatoare. 1.7, Prevederile prezentului normativ nu au caracter limi- tativ in ceea ce priveste metodele si procedeele de executare a terasamentclor, verificate in practic’ si care se pot folosi atunci cind prezint& eficienti tehnico-economici. Paminturi pentru terasamente 1.8. Determinarile de laborator asupra paminturilor, clasi- ficarea lor si a altor roci ce se folosesc la terasamente, calitatea ca material pentru terasamente, proprictitile constructive si modul de sipare sint reglementate prin STAS-urile inscrise in anexa 1 si Indicatorul de norme de deviz TS-1981. fn anexa 2 este prezentata o linie a simbolurilor folosite fn cuprinsul nor- mativului. 1.9. Calitatea piminturilor folosite la terasamente se deter- mini potrivit prevedcrilor STAS 2914-84, cap. 3 gi 4. Paminturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasa- ment, fara a se lua masuri speciale. Paminturile clasificate ca bune pot fi, de asemenca, utilizate in orice condifii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesiti 0 tehnologice adecvata. Paminturile prifoase si argiloase, mediocre si rele, in cazul cind conditiile hidrologice locale sint mediocre si nefgvorabile , vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-75, cap. 6. tn cazul piminturilor argiloase si prifoase, cind conditiile hidrologice locale sint ncfavorabile, se vor lua m&suri de tratare a acestora cu var, zgura granulati, cenusi de termocentrala, tuf 148 vulcanic macinat activat, substante chimice etc. la partea supe- rioari a terasamentului, potrivit Instructiunilor P.D. 177-76 si STAS 6400-84. Se recomanda ca partea superioari a rambleelor de drumuri, pe 0,50—0,70 m inaltime si pe toata latimea s& se execute din piminturi nisipoase si pietroase, solutia definitivindu-se pe baz’ de criterii economice. Nu se vor utiliza in ramblee piminturile organice, miluri, nimoluri, piminturile turboase si vegetale, pimfnturile cu con- sisten{a redusi (care au indicele de consistenta sub 0,75), precum si paminturile cu confinut mai mare de 5% de saruri solubile in a Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pimint inghetat sau cu continut de materii organice putrescibile (brazde, frun- zis, ridicini, crengi etc). Se va evita a se folosi la execufia terasamentelor calcare. Atunci cind din anumite cauze se hotireste a se utiliza calcar aceasta se va face in straturi alternative, prin metoda Sandvici, cu agregate naturale cu granulatie mare si calcar. 1.10. fn cazul lucr&rilor importante (autostrazi, drumuri nationale etc.), pentru identificarea piminturilor si realizarea terasamentelor, se recomanda sa se aplice metoda de executie control a calitatii terasamentelor bazata pe criteriul intensit%tii de compactare, prezentati in anexa 3. 2. CONDITIT TEHNICE DE PROIECTARE 2.1, Terasamentele trebuie si fie stabile, durabile, indefor- mabile sub actiunea circulatiei si a variatiilor sezoniere de umi- ditate si temperatura. 2.2. La proiectare, inclinarea taluzurilor, ina<imea terasa- mentelor, gropile sau camerele de imprumut si depozitele se sta- bilesc potrivit STAS 2914-84, cap. 3 si 4 si cu respectarea legii nx. 43/75, cap. I si 2. 2.3. Un clement principal, de care depinde comportarea sis- temului rutier, a zonei active a drumului si a terasamentului, atit in timpul execufiei cit si in timpul exploatirii este asigu- rarea scurgerii rapide a apei spre a se impiedica stagnarea ei in lungul drumului. Se recomanda ca pe cit posibil s4 se evite a pro- 149 iecta drumuri in palier, cind profilul transversal al drumului este situat Ja nivelul terenului sau in debleu. Santurile, rigolele, drenurile gi taluzurile se proiecteazi potrivit prevederilor STAS 10.1976/1-77, 10.796/2, 3-79 si 2916-73, 2.4, Pentru a se asigura o comportare buna in timp a dru- murilor se recomand’ a se proiecta drumuri in rambleu, cu inal- timea de cel putin 0,50 m fat’ de terenul inconjuritor, in functie de gradul de asigurarea impotriva inundatiilor, in conformitate cu datele precizate de beneficiarul lucrarii-si cu prevederile nor- mativului privind proiectarea lucrarilor de aparare a drumu- tilor, cAilor ferate si podurilor, conform STAS 2914-84, art. 3.3.2., iar ta lungul drumului cu o declivitate care si asigute scurgerea apelor. In cazul rambleelor mai inalte, executate pe terenuri sensibile la umezire, se va prevedea, la piciorul taluzului, pe indltime de 0,50—1,00 m, o reducere a inclin&rii acestuia la panta de 5/1 la 3/1. Totodata, se recomanda sa se rezolve problema dre- n&rii apelor ce pot intra in terasamentele drumurilor. 2.5. Proiectul trebuie si clarifice urmitoarele aspecte: — traseul ales; — alcituirea profilului transversal gi a lucririlor anexe (ucrari de sprijinire etc.) ; stabilirea profilului longitudinal al drumului; — migscarea terasamentelor: — scurgerea si drenarea apelor; — stabilirea Caracteristicilor geotehnice ale pamintului; — miasurile constructive adoptate (stabiliziri, prevenirea degradirilor de inghet-dezghct, inlocuirea pamintului pe portiu- nile ml4stinoase, cu turb’ etc., suprainiilfarea fafi de nivelul te- tenului inconjurator) ; — in zonele inundabile se fine seama de prevederilc Norma- tivului departamental privind proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor, ciilor ferate si podurilor, Indicativ P.D. 161-85; — se vor mentiona retelele de electricitate, api etc. In cazul constructiilor cu volume importante de terasamente sau a lucrarilor de executat in conditii dificile, de teren, proiectul va cuprinde documentatia cu tehnologia de executie mecanizata a terasamentelor, in conformitate cu punctul 1.6. 2.6. Inainte de a se incepe lucririle de organizare a gantic- rului si lucrarile pregititoare, beneficiarul prédi iar construc- 150 torul preia traseul definitiv al viitorului drum, conform proiec- tului. Predarea se va face in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Se predau bornele, pichetii si firusii care materiali- zeaz4 axa drumului, lucrarile aferente (podete, ziduri de sprijin, amenajari) $i ampriza drumului. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR DE DRUMURI Materializarea traseului drumului si lucrarile pregatitoare 3.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se resta- bileste axa drumului gsi reperii care determind elementele tra- seului, conform prevederilor STAS 9824/3-74. intrucit lucrarile se executi mecanizat, reperii se vor am- plasa in afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a materializa axa si cotele drumului. Constructorul are obligatia si verifice pe teren profilurile transversale din proiect, si consemneze cu beneficiarul nepotri- virile, iar cind acestea nu sint suficiente, pentru a defini confi- guratia terenului, si ridice altele suplimentare. Podetele se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente. 3.2. Materializarea pe teren a lucr&rilor sc face prin sabloa- ne de inventar sau cu materiale recuperabile, conform fig. 1 a si 1 b. Pichetii si sabloanele trebuie si materializeze: — axa drumului si inaltimea umpluturii san adincimea sa- p&turii; — punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural {ampriza) ; — inclinarea taluzurilor. 3.3. Inainte de inceperea hucrarilor de terasamente se execut& urmitoarele lucriri pregititoare : — defrisari; — curatirea terenului de frunze, crengi, iarb& — decaparea si depozitarea pimintului vegetal; — asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de su- prafata si adincime. buruieni; 151 Profil rambleu Profil debleu 1b BU, ee \ i. \ \ \ N. \ Ve de Fig. 1 — Materfalizarea prin gabloane a elementeior profilulul transversal. 3.4, Pregitirea terenului se face in limita zonei expropiate (ampriza dromului). Defrisarea vegetatiei consta din tAierea arborilor, pomilor si arbustilor, scoaterca radacinilor si indepirtarea materialului jemnos. Doborirea arborilor si a pomilor, scoaterea buturugilor si a ridacinilor, precum si transportul materialului lemnos rezultat se face dupi indeplinirea formelor legale, cu respectarea normelor tehnice sia celor de protectia muncii in vigeare. Scoaterea buturugilor si ridacinilor se face obligatoriu la mblee cu inaltimea mai mici de 2 m precum gi la deblee. Ex- ‘agerea se executa cu excavatoare cu echipament de draglina, huldozere seu defrisoare. 3.5. Gropile ce ramin dupa scoaterea_buturugilor sau a rid’- cinilor in amplasamentul ramblcclor vor fi nivelate prin adaugire de pimint si compactate cu mijloace de compactare adecvate (placi compactoare, maiuri mecanice etc.). 3.6. In cazul rambleelor mai inalte de 2 m buturugile pot fi retezate de la cel mult 0,1 m deasupra suprafetei terenului. 152 3.7. Curitirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni gi alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. 3.8. Decaparea stratului vegetal se executa mecanizat. Solu] vegetal va fi utilizat pentru punerca in valoare si ameliorarca unor terenuri _neproductive sau slab productive, a terenurilor rimase disponibile in urma moderniz&rii drumurilor si Ja im- bricarea taluzurilor, conform Legii 43/1975, cap. 1 si 2 3.9. Lucrarile de tiiere a arborilor si tufisurilor vor fi de- vansate fata de cele de scoatere a ridacinilor cu cel putin 50 m iar acestea tot cu 50 m fata de lucririle de curitire a amprizei drumului. 3.10. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie aba- tute prin santuri de garda, care si colecteze si s& evacueze apa in afara_amprizei drumului, potrivit STAS 10,796/2-79. Aceste gentri se executi inainte de inceperea lucrarilor de terasamente. n zonele de tranzitie din debleu in rambleu se va acorda o atentie deosebit colectarii si evacuarii apelor. Prescripfii de executie 3.41. Procesul de executie a lucririlor de terasamente se compune din urmitoarcle operatii de baz: — siparea pimintului; — inc&rcarea pamintului in mijlocul de transport; — transportul pimintului; — descircarea din mijlocul de transport; — depozitarea ; — impristierea pimintului in umplutura si nivelarea; — compactarea pimintului; — finisarea terasamentelo: — drenarea. 3.12, Lucrarile de terasamente pot fi: — concentrate {ramblee si deblee mari, rampe de acces la poduri, gropi sau camere mari de imprumut); — lineare, continute in Jungul drumului, in spatii largi, unde utilajele pot intra direct, sau in spatii inguste. 3.13. Inainte de executarea rambleelor se face compactarea pamintului natural, sub viitorul rambleu, pe o adincime de 30 cm. 153 Tot pina la aceasté adincime se compacteazd patul drutmului situat in debleu sau la nivelul terenului inconjurator, la gradul de compactare prevazut de STAS 2914-84, cap. 3 si 6400-84, cap.3. 3.14. Asternerea si compactarea pimintului se face potrivit prevederilor STAS 2914-84, cap. 2 si 3 si cap. 3 si 4 din acest normativ. Pentru lucrari importante (autostrazi, drumuri natio- nale) se recomandi ca la executia terasamentelor si se aibi in vedere recomandirile stabilite in anexa 3. 3.15. Cind fnclinarea transversali a terenului natural este cuprinsi intre 1/5—1/3, dup operatia de curatire a ierbii gi de decapare a stratului vegetal se vor executa, sub rambleu, trepte de infratire potrivit STAS 2916-73. 3.16. Suprafata fiecirui strat compactat si suprafata patu- lui drumului vor avea, spre taluzuri, inclinari de 3—5% conform STAS 2914-84, cap. 3. : 3.17. Umiditatea pamintului pus in opera va fi cit mai apropiata de umiditatea optima de compactare. In cazul cind umiditatea pimintului pus in oper difera de cea optima, se vor lua m4suri corespunz4toare pentru asigurarea gradului de com- pactare prescris. In functie de alura curbei de compactare se admit abateri de + 1—2 procente de umiditate fata de umiditatea optima, in cazul paminturilor neccezive si de + 3—4 procen- te, in cazul piminturilor coezive. 3.18. Dack umiditatea pimintului depiseste_umiditatea optim de compactare, in scopul obfinerii unei umidititi cores- punzdtoare, la executie, se aplicd anumite tehnici de lucru care favorizeazi reducerea umiditatii si diminuarea efectului ploilor. Controlind si indrumind in mod judicios lucrarile de terasamente si de compactare se reduc la minimum efectele negative ale plo- ilor si creste evaporarea. 3.1 Se recomanda ca pentru regiunile cu regim de umi- ditate ridicat sa se aleaga pentru executie perioadele cele mai uscate din timpul anului. Cind se conteazi pe un timp uscat pimintul se disloc’ si se transport’ in amplasamentul ramble- ului, cu citeva zile inainte de compactare, accelerind procesul de uscare prin folosirea grapelor cu discuri. 3.18.2. Cind se prevede timp ploios se lucreazi pe tronsoane limitate, astfel tncit executia sa se termine in cursul aceleiasi zile. Inainte de venirea ploilor suprafata rambleului va trebui nivelat& si compactati, pentru a nu rimine adincituri, evitind 154 astfel efectul infiltratiilor. Volumele de umpluturi extrase gi asternute nu vor depisi de dou ori capacitatea de compactare a utilajelor existente pe santier. Dupi ploi insemnate poate fi mai economica indepirtarea stratului de pamint foarte umed decit uscarea si compactarea lui. 3.18.3. Se indeparteazd stratul mocirlos. 3.18.4, Dozajele reduse (2—3%) de var, asternut direct, pot micsora semnificativ umiditatea gi plasticitatea straturilor argiloase. Dozajele mai mari pot fi folosite prin introducerea varului in santuri sau gauri practicate in terasamentul potrivit prevederilor proiectului. In scopuri similare mai pot fi intrebu- intate zgura, cenusa industriali, substante chimice etc, potrivit prevederilor proiectelor de consolidare. 3.18.5. La puncrea in oper’ a pAminturilor argiloase si prafoase cu umiditate ridicat&’ se recomanda si se intercaleze la fiecare 0,80—1,00 m inaltime de rambleu cite un orizont filtrant de pietris cu grosimea de 0,20—0,30 m, prevazut intre doud straturi de geotextil subtire care s{ aiba, spre taluzuri, incli- narea de 3—5 %, astfel incit transferul de apa dinspre straturile saturate spre ccle drenate s& asigure un nivel acceptabil de umi- ditate. Cind debitul de apa ce trebuie colectat si evacuat este mic, in scopul asigurarii transferului de apa numit mai sus se pot folosi straturi de geotextile groase, potrivit prevederilor proiec- tului. 3.19. in cazul cind umiditatea pimintului este mai mict decit umiditatea optim’ de compactare se recomandi si se pro- cedeze astfel: — se preumezesie locul de unde se extrage pimintul cu 2—3 zile inainte de spare; — se agterne pimintul fn strat si se umezeste pind la umidi- tatea optima de compactare. Compactarea se face dupd uniformizarea umiditatii in strat. 3.20. Paminturile necoezive cu granulatie continua’, avind © umiditate de 0,5—1,5%, pot fi puse in opera si compactate la aceste umidititi reduse obtinindu-se densitatea in stare uscati mai mare de 95 % din valoarea Proctor. Cind uniformitatea lor este mai mare vor fi lasate pina la aducerea umiditatii intre valorile mentionate mai sus. Aceste paminturi se compacteaza 155 prin vibrare, determinindu-se numarul de treceri pe o pisti de incercare, in conditii de santier. 3.24. Pentru a se asigura scurgerea rapida a apelor, la intre- ruperea Incririlor de pe o zi pe alta, se vor lua urmatoarele m&suri: — se previd in punctele joase locuri de evacuare a apeit — se mentin in stare bun’ pantele gi se evith fXgascle for- mate de mijloacele de transport, eroziunile, gropile; — se finiseaz’ suprafata compactata, cu compactori cu tam- bure netede. 3.22, Suprafctele straturilor intermediare ale umpluturii se yor compacta astiel incit si nu rimini deniveliri, gropi in care apa sii se adune in balti sau pungi care umezesc excesiv pi- mintul. 3.23. Umpluturile alcituite excesiv din materiale granu- lare pictroase (blocuri mici de piatré grohotis, deseuri de carfera ete) se vor execnta cu materialele de dimenstini descreseinde de jos in sus, pind la-dimensiuni care si impiedice antrenarea in adincime a materialelor din sistemul rutier. 3.24. Paminturile necoezive se pun fn operi de preferint& la partea superioar’ a rambleelor si se astern in mod obligatoriu jn straturi cu grosimea uniforma pe toata litimea rambleului. Se va evita, in toate cazurile, formarea unor pungi de paminturi necoezive'in corpul drumului, in care s-ar putea aduna apele de infiltratic san metcorice. 3.25. Cind prin executarea sip%turilor pentru fundatii se ajunge Ja retele de instalatii subterane existente (apa, canal, abur, gaze, electricitate), care ramin in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorarii. Daci existenta instalafiilor subterane nu este prevazuta in proiect dar apar intimplitor in timpul execufiei sipiturilor, se va proceda astfel: se vor opri lucririle de terasamente; — se ya convoca imediat proiectantul si beneficiarul in vederea lukrii miasurilor necesare. 3.26, Atunci cind apar elemente care indic& pierderea sta- bilititii sApaturilor (umezirii locale accentuate, fisuri, curgeri de taluz), pentru evitarea accidentelor, se vor opri lucrarile si 156 e vor Ina de citre conducerea ganticrului si proiectant masurile ebnice considerate ca necesare. 3.27. La executarea sipiturilor in spatii inguste, pentru irenuri, podete, poduri etc, se vor respecta prevederile Norma- tivului privind cxecutarea si receptionarca lucrarilor de terasa- mente pentru fundarea constructiilor civile si industriale, C. 169—74. 3.28. Se recomanda ca la proiectarea si executarea terasa- mentelor drumurilor si se prevada folosirea geotextilelor con- form ,Normelor tehnice provizorii privind utilizarea geotextile- lor in lucriri de constructii". Aceste materiale pot fi intrebuin- tate pentru realizarea drenarii orizontale a rambleclor ce se éxecuti din paminturi saturate cu apa, ca filtre la drenurile longitudinale, transversale verticale si forate, la executarea sec~ toarelor de drumuri cu paminturi gelive pentru prevenirea feno- menului de inghet-dezghet, la realizarea straturilor de separatic in cazul ¢xecutdrii rambleelor si corpului drumului cu straturi de pimint avind granulatie diferita, precum si pentru executarea Juctirilor de inierbare si protectie a taluzurilor expuse la eroziune. Sectorizarea suprafetelor de lucru 3.29. Corespunzittor dimensiunilor platformei de lucru, in raport cu dimensiunile utilajelor, se pot diferentia trei cazuri tipice de desfigurare tehnologicé a lucrarilor de terasamente (fig. 2): Ut > 20m Ltr< 20 T Pele tlw ne i 2t0Lu a L ly > Lu N O2

    You might also like