ICS 93.080.20 SR EN 1340 STANDARD ROMAN Ince de casiicare H 31 Elemente de borduri de beton Conditii $i metode de incercari Concrete kerb units. Requirements and test methods Bordures de trottoir en béton. Prescriptions et méthodes d'essai APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 9 noiembrie 2004 Standardul european EN 1340:2003 are statutul unui standard roman Inlocuieste STAS 1139-87 CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN 1340:2003 This standard is identical with the European Standard EN 1340:2003 La presente norme est identique a la Norme europeénne EN 1340:2003 "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Adresa postala: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucuresti Directia generala: Tel. +40 21 211 32 96, Fax +40 21 210 08 33 Dirotia Standarcizare-Tel. +40 21 310 43 08, +40 21 310-43 OSsau +40-21 312 47 44/Fax 440.21 31558 70 Directia Publcati - Serv. VanzériADonamente: Tel. +40 21 21277 25, +40 21 212 79 20, +40 21 312 94 88, +40 21 312 94 89, Fax +40 21 210 25 14, +40 21 212 76 20 @ASRO —_Reprodiceres sau utizarea intgrlé sau parjalé @ pezentl standard In orice publica spn orce frocodes (lotic, mecari,locopere, mcrofimare ois) esi need ash ri xa acd aca al SRO Ref: SR EN 1340:2004 Edita 1Preambul national Acest standard reprezint& traducerea versiunil engleze a standardului european EN 1340:2003. Acest standard inlocuieste STAS 1139-87 Borduri de beton, Corespondenja dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este urmatoarea’ EN 10083-2:1991 IDT — SREN 10083-3:1998 Oteluri pentru calire si revenire. Partea 3: Condit tehnice de livrare pentru otelurile cu bor EN 13369:2001 IDT — SREN 13369:2002 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton EN ISO 4288:1997 IDT — EN ISO 4288:2002 Specificatii geometrice pentru produse (GPS). Starea suprafefel. Metoda profilulul. Regul si proceduri pentru evaluarea starii suprafefei EN ISO 6506-1:1999 IDT — SREN ISO 6506-1:2002 Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell, Partea 1: Metoda de incercare EN ISO 6506-2:1999 IDT — SREN ISO 6506-2:2002 Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell. Partea 2: Verificarea gi etalonarea aparatelor de Incercare EN ISO 6506-3:1999 IDT — SR EN ISO 6506-3:2002 Materiale metalice. incercarea de duritate Brinell. Partea 3: Etalonarea mostrelor etalon Iso 48:1944 IDT — SRISO 48:1996 Cauciue vuleanizat sau termoplastic. Determinarea duriti (duritate cuprinsa intre 10 IRHD si 100 IRHD) ISO 4662:1986 IDT — SR ISO 4862:2001 Cauciuc. Determinarea rezilientei de ricogare a vulcanizatelor ISO 7619:1977 IDT — SRISO7619:2001 Cauciuc. Determinarea duritatii de identare folosind dispozitive Portabile ISO 7873:1993 IDT — SR ISO 7873:2000 Fise de control pentru media aritmetic& cu limite de avertizare ISO 7966:1993 IDT — SRISO7966:1999 Fise de control pentru acceptare ISO 8486-1:1990 IDT — SRISO 8466-1:1999 Calitatea apei. Etalonarea si evaluarea metodelor de analiza si estimarea caracteristicilor de performanta. Partea 1: Evaluarea statistic @ functiel liniare de etalonare Pentru aplicarea acestui standard se utlizeaza standardele europene gi internajionale la care se face referin{d (respectiv standardele romane Identice cu acestea). Simbolurile gradelor de echivalenta (IDT — identic, MOD - modificat), conform SR 1000-8 Standardele europene {i internationale citate ca referint& si care nu au fost adoptate ca standarde roméne pot fi consultate sau comandate la Asociafia de Standardizare din Romania.STANDARD EUROPEAN EN 1340 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Aprilie 2004 ICS 93,080.20 Versiunea romana Elemente de borduri de beton. Conditii gi metode de incercare Concrete kerb units, Bordures de trottoir en béton. Bordsteine aus Beton. requirements and test methods Prescriptions et méthodes ‘Anforderungen und dessai Priifverfahren Acest standard reprezinté versiunea romana a standardulul european EN 1340:2003. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acest standard european a fost aprobat de CEN la 16 octombrie 2003. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza condiile ‘in care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard najional, féré nici o modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere catre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Prezentul standard european exist in trei versiuni oficiale (engleza, francez, germana). O versiune jn oricare altd limba, realizata prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nafionala i notificata Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Islanda, Luxemburg, Malta, Marea ‘Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Spania, Suedia si Ungarra CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung Secretariat Central: rue de Stassart 36, B-1050 Brussels ‘Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi memibrilor najionali CEN orice mod sunt rezervate Ref. EN 1340:2003 ROSR EN 1340:2004 Cuprins Preambul 1 Domeniu de aplicare 2 Referinje normative, 3 Termeni gi defini 4 Condit pentru materiale. 4A CeneTalilfnonnenne 42 Azbest. 5 Condi pentru produse 5.1 Generalititi.. 52 Forma si dimensiuni. 524 General 5.22 Dimensiuni de fabricatie 52.3 Geometria elementulu 53 Caracteristcifizice si mecanice . 5.3.1 Generali. 5.3.2 _ Rezistentai la actiunea factorior climatice .. 5.33 Rezistenté la incovoiere 5.34 Rezistenta la uzurd 5.3.5 Rezistenta la alunecare / derapare. 5.36 Performanté la foc... 5.3.7 Conductivitate termica 54 Aspect vizual.. 5.4.1 Infafigare 542 Texturd 543 Culoare, 6 —_Griterii de evaluare a conformitai 6.1 General . 6.1.1. Demonstrarea conformitai 6.1.2 Evaluarea conformitai 6.2 Incercare de tip a produsului 6.2.1 Incercare initial de tip. 6.2.2. Incercare de tip ullerioard 6.2.3 Esantionare, incercare si criterii de conformitate.... 63 Controlul productiei in fabrca 631 Generali. 632 Echipament vn 6.3.3 Materi prime si alte materiale inijiale. 6.3.4 Procese de fabricare. 6.3.5 _incercarea produsului on 6.3.6 Marcarea, depozitarea si livrarea produsulu... 6.3.7 Produse neconforme. 6.3.8. Criterii de conformitate a produsulti... 7 Marcare 2 8 —_ Raport de tncercare ... . 22 ‘Anexa A (informativa) Scheme de inspect... : seers sue 28 A1 _Inspectia echipamentului 23 A2 _Inspectia materialelor. 24 A3__Inspectia procesului de producte. 25 ‘A4 _ Inspectia produsult... 25SR EN 1340:2004 AS Reguli de intrerupere. 26 ‘Anexa B (normativa) Procedura pentru incercarea de acceptare a livréi la expedite. ar B41 Generalitat OT 8.2 — Procedura de esantionare, 27 B3 — Criterii de conformitate. 2B ‘Anexa C (normativa) Masurarea dimensiunilor unui singur element. 28 C1 Pregéttire 29 2 Dimensiuni de gabarit. 29 C3 Inclinare la ungh... C4 Sant, C5 Liniaritate si curbura 30 C6 — Grosimea stratului de finisare. 30 C7 Raport de incercare. 30 ‘Anexa D (normativa) Determinarea rezistenfei la Inghet /dezghet cu saruri de dezghet 31 Dl Principiu 34 D2 Epruveta 34 D3 Materiale. 34 D4 — Aparatura. 31 D.5 _Pregittea epruvetelor de incercat.. 32 D.6 Mod de lucru... a 33 D.7 —Calculul rezultatelor incercari. 35 D.8 —_Raport de incercare... ‘Anexa E (normativa) Determinarea absorbtiei totale de apa. E14 Principiu... E2 — Epruveta £3 Materiale E4 — Aparatura..... E.5 _Progaiirea epruvotelor de incercat 36 6 Mod de lucru . 36 E7 — Calculul rezuttatelor incercari. 37 E.8 — Raport de incercare. 37 ‘Anoxa F (normativa) Mésurarea rezistentei a incovoiere. 38 FA Aparaturd, 38 F2 Pregétire 39 F.3 Mod de lucry... nse - nnn 3D F.4 — Calculul rezultatelor incercari 39 F.5 — Raport de incercare. 39 ‘Anexa G (normativa) Mésurarea rezistonfol la uzuré 40 G1 Principiul inceredril la uzuré cu un disc lat 40 G2 Material abraZiV..mnnnnnnnnnnsinnnns nnn 40 G3 Aparatura. 40 G4 Etalonare 44 G5 Pregiitiea epruvetei . : 44 G6 — Mod de lucrs 45 G7 Masurarea amprentel 45 G8 Calculul rezultatelor incercari ssntnnnsinnnnnnsinnnnnnnnnn ~ 46 G9 Raport de incercare. 46 ‘Anexa H (normativa) Masurarea uzuri conform incercéiii BEAME ........snsnnn a7 Ht Principiul inceresri la uzura cu discul lat 47 H2 Material abraziv. 47 HS Aparatura. snes sosnnnnnnnnninnnsnnnnnnne AT H4 — Pregattrea epruvetelor 48 H.5 Mod de tucru 49 H.6 —Calculul rezultatelor incerca eens ssnnnnnnnnnnnnnes 49 7 Raport de tncercare 49SR EN 1340:2004 ‘Anexa | (normativa) Metoda pentru determinarea valorii rezistenfei la alunecare a materialului epolizat (USRV).. 14 Principiut 12 Aparatura. 13 Etalonare 14 Esantionare. 15 Mod de lucra son 16 Calculul rezuitatelor incercari 17 Raport de incercare. ‘Anexa J (normativa) Verificarea aspectului vizual.. JA Pregatire J.2 Mod de lucru: ‘Anexa K (informativa) Exemplu de aplicare a metodei pentru verificarea conformitati rezistentei la Indoire prin masurari (6.3.8.3.B). K1 Generalitati. : : K2 Formula de bazé. K3 — Factori de acceptare..... K4 — Abatere standard s. K5 — Aplicarea regulilor de intrerupere. Ke — Rezuttate, ‘Anexa ZA (informativa) Articole ale acestui standard european referitoare la prevederile Directivei U E Produse pentru Constructi (89/106/EEC) .. ZA1_ Domeniu de aplicare $i articole relevante ZA2 — Atestarea conformitati ZA3° Marcare CE si ambalareSR EN 1340:2004 Preambul ‘Acest document (EN 1340:2003) a fost pregaiit de catre Comitetul Tehnic CEN /TC 178 ,Elemente de avai si borduri’, al cérui secretariat este asigurat de BSI. ‘Acest standard european trebuie sé primeasca statutul de standard national. fie prin publicarea unui text identic fie prin confirmare, cel tarziu pana in octombrie 2003 si standardele nationale confictuale trebuie retrase pana cel tarziu in ianuarie 2004, ‘Acest document a fost pregaiit sub Mandatul M/119 si M/122 acordat CEN de Comisia Europeana si do catre Asociatia European a Comerfului Liber si susfine cerinjele esenfale ale Directivelor Europene. Pentru relalia cu Directiva Produse pentru Construcfiia se vedea anexa ZA, care face parte integrant din acest document. Nu exista standard european inlocuit, Anexele B, C, D, E, F, G, H, si J sunt normative, anexele A, K si ZA sunt informative, Tn conformitate cu Regulamentul Intern CEN / CENELEC, organismele nationale de standardizare din Urméitoarele fari sunt obligate sd aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvotia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Islanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Spania, Suedia si Ungaria,SR EN 1340:2004 1 Domeniu de aplicare ‘Acest standard european specific’ materialele, caracteristicile, conditile si metode de incercare pentru elementele de bordura de beton prefabricat nearmat, canale si alte accesorii complementare, care sunt destinate pentru zonele de circulatie exterioara pavate $i pentru invelitori de acoperis. Elementele sunt utilizate pentru Indeplinirea a una sau mai multe din urmatoarele: Separarea, delimitarea fizicd sau vizuald, drenarea la marginea zonelor pavate sau alte suprafete acoperite. In situatia une! utlizarifrecvente a pneurior cu cule sunt necesare uneor concii suplimentar. Acest standard prevede modul de marcare a produsulul si de evaluare a conformitstii produsului cu standardul european Cu exceptia tolerantelor, acest standard nu include cerinfe pentru sectiuni transversale, forme si dimensiuni ‘Acest standard nu trateazé aspectul vizual sau tactil al bordurilor. 2. Referine normative ‘Acest standard european cuprinde, prin referinje datate sau nedatate, prevederi din alte publica ‘Aceste referinle normative sunt citate in locurile corespunzatoare, ‘in text, iar publicatile sunt enumerate mai jos. Pentru referintele datate, modificarile sau revizuirile aduse ulterior publicatilor respective, se aplica prezentului standard european numai daca acestea sunt introduse prin modificare sau revizuire. Pentru referintele nedatate se aplica ultima editje a publica! la care se face referire (inclusiv amendamentele) EN 10083-2, Quenched and tempered steels - Part 2: Technical delivery conditions for unalloyed quality steels EN 13369, Common rules for precast concrete products. EN ISO 4288, Geometric product specification (GPS) - Surface texture — Profile method: Rules and procedures for the assessment of surface texture (ISO 4288:1996). EN ISO 6506-1, Metallic materials —Brinell hardness test - Part 1: Test method. EN ISO 6506-2, Metallic materials —Brinell hardness test — Part 2: Verification and calibration of testing machines EN ISO 6506-3, Metallic materials —Brinell hardness test- Part 3: Calibration of reference blocks. ISO 48, Rubber, vulcanised or thermoplastic - Determination of hardness (hardness between 10 IRHD and 100 IRHD). 1S0 4662, Rubber — Determination of rebound resilience of vulcanizates. ISO 7619, Rubber — Determination of indentation hardness by means of pocket hardness meters. 1SO 7873, Control charts for arithmetic average with warning limits. ISO 7966, Acceptance control charts. ISO 8486-1:1996, Bond abrasives - Determination and designation of grainsize distribution — Macrogrits FA to F220.SR EN 1340:2004 3. Termeni si definitii Pentru necesitatile acestui standard european, se aplicd urmatoril termeni gi defini. 3.4 element de bordura de beton element prefabricat de beton, destinat separarii suprafetelor care au acelasi nivel sau niveluri diferite, pontru a asigura: ~ 0 delimitare fizicd sau vizualé sau o limitare; - canale de drenare, singure sau In combinatje cu alte borduri; = separare intre suprafefele supuse la tipuri diferite de circulate. 3.2 accesorii complementare element, uneori parte dintt-o borduré, canal etc. care este utilizat ca piesa de tranzitie pentru schimbarea direcfiei, formei sau inaifimii sau 0 mica piesa de completare a unui aliniament 33 lungime totala lungimea unui element de bordura, excluzand orice forma de Imbinare sau de distantare 34 inaltime distanta dintre fata inferioard si superioar a borduri 35 fata inferioara suprafala de jos aflata dupa montare in contact cu solul 3.6 fata expusd suprafata prevazuté de producator pentru a fi vizibiléi dupa montare si in timpul utilizéri 37 strat de finisare strat de beton aplicat pe fata sau pe o parte a fofei, alcatuit din materiale sisau cu caracteristici diferite fafd de cele ale corpului principal sau a substratului NOTA — A 56 distinge de barboting, care este un strat fin de pasta sau mortar de ciment aplicat pe suprafata borduri 3.8 inclinare la unghi Uunghiul realizat de fata lateral gi planul vertical pe toata indltimea borduri, aga cum este ardtat in figura 1 39 tesitura muchie Tnclinata, aga cum este aratat in figura 1 3.10 muchie parte a bordurii unde se intainesc dou’ fele. Poate fi inclinatd la unghi, rotunitd, tesité sau arcuitéSR EN 1340:2004 Legenda 4 Tesitura 2 Inaltime «@ Inclinare fa unghi Figura 1 - Exemplu de tesitura gi coama 3.1 dimensiune de fabricare dimensiunea bordurii specificats pentru fabricarea sa, fat& de care dimensiunea reala ar trebui s& fie conforma cu tolerantele admise specificate 3.12 prelucrare secundara tratament asupra intregului element, sau a oricdrei suprafele, realizat conform ciclului de fabricatie, ‘nainte sau dupa intérirea intregii borduri sau a oricdirei dintre suprafetele sale 3.13 dimensiune reala dimensiunea unei borduri determinata prin masurare 3.14 partea canelata a fet partea fetei unei borduri de beton care are un profil retras 3.45 rezistenta la derapare caractoristicd a unel fofe de circulate a bordurii de beton supusé circulalici de a mentine aderenta pneurlor unui vehicul 3.16 rezistenta la alunecare caracteristic’ a unei fete a bordurii de beton supusd circulaliei de a mentine aderenta piciorului unui pieton 3.17 aliniament de referinta aliniament de borduri sau canal fat& de care se dispune elementul de bordura 3.18 fata supusa traficulul fata bordurii stabilité de producator pentru a fi deasupra suprafefei drumului gi care asigura limitarea traficuluSR EN 1340:2004 3.19 barbotina mortar fin de ciment sau pasta aplicat pe suprafata elementulul 4 Conditii pentru materiale 4.4 Generalitati La fabricarea elementelor de borduri din beton trebuie utlizate numai materialele a céror aptitudine de Uitiizare a fost stabilité in termeni de caracteristici si de performante. Conditile necesare pentru materiale utiizate trebule indicate in documentaia de control al productiel a producatorulul ‘Atunci c&nd conformitate caracteristicilor si performantelor materialelor cu specificatile relevante a fost demonstrat, nu mai sunt necesare alte incercéi schema de referint pentru inspectia calitafii materialelor este indicat in anexa A. 4.2 Azbest ‘Azbestul sau materialele care contin azbest nu trebuie utlizate. 5 Conditii pentru produse 5.1 Generalitati Conditile de performanta ale elementelor de bordura de beton sunt definite prin clase care sunt asociate cu notarile de marca Bordurile pot fi fabricate dintr-un singur tip de beton sau din betoane diferite pentru fafa si corpul borduri, ‘Atunci c&nd bordurile sunt fabricate cu un strat de finisare, acesta trebuie msurat conform cu anexa C $i S& prezinte 0 grosime minima de 4 mm peste suprafala ceruté de producator pentru a fi ‘indreptata, Particulele izolate de agregale care patrund in stratul de finisare trebuie ignorate. Stratul de finisare face parte integranta din bordura © muchie Inclinaté la unghi mai mare de 2 mm trebuie descrisé ca o tesiturd. Aceste dimensiuni trebuie declarate de catre producator. Bordurile pot fi fabricate cu profile functionale si/sau decorative, care nu se includ in dimensiunile de fabricalie ale borduri Suprafafa bordurilor poate fi texturata, prelucraté secundar sau trataté chimic; aceste finiséri sau tratamente trebuie descrise si declarate de producator. 5.2. Forma si dimensiuni 5.2.4 Generalitati Toate referinfele la dimensiuni din acest articol sunt dimensiuni de fabricatie. Criterile de conformitate corespunzéitoare fiecarei conditii luata separat sunt prezentate in 6.3.8.1. Dimensiunile gi abaterile trebuie masurate conform anexoi C. Ate standarde nationale pot specifica secfiunile transversale gi lungimile borduri NOTA - Marimea spatiuluialocat borduri trebuie sé cuprinda spatiul pentru imbinari gi abaterleSR EN 1340:2004 5.2.2 Dimensiuni de fabricafie Dimensiunile de fabricate trebule deciarate de producator. NOTA - Lungimea recomandata a borduri drepte care cuprinde imbinare este de 1 000 mm. 5.2.3 Geometria olementului 5.2.3.1 Tratamentul extremitatilor Bordurile pot fi fabricate cu extremitali plane sau cu forme ce faciliteaza Imbinarea sau stratificarea. Aceste caracteristic trebuie declarate de producator. Figure 2, 3 si 4 araté astfel de exemple. ix zy Legenda Y¥sX—3mm siZ,sZ,-3mm X minim .2 4/5 b $l = 20 mm X maxim -< 1/3 b sis 70. mm Z,maxim : Y/2 Toleranja lui X gia lui Z_—1, + 2mm Toleranta lui Y gia lui Z)—2, + 4mm L Lungimea B Latimea Figura 2 — Exemplu de infatisare de imbinare; condifii pentru dimensiuni si abaterile admise 10SR EN 1340:2004 Legenda L Lungimea Figura 3 — Exemplu de dimensionare a santului gi a inclinarii la unghi "SR EN 1340:2004 Legenda Hi Tnaltimea elementului de bordura de trotuar /h Tnaltimea inclinari sau decupai W Latime L_Lungime Figura 2 - Exemplu de intrerupere sau decupare in afard a extremitat 5.2.3.2 Borduri curbate Descriorea trebule s& indice daca bordurile curbate sunt convexe sau concave. Descrierea trebuie sa se refere la linia de referinj3. Raza bordurii si lungimea totald trebuie masurate de-a lungul liniei sale de referinta. Razele preferate ale bordurii sunt: 0,5; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10 si 15 m. Lungimea recomandata este 780 mm. Standardele nationale pot specifica alte raze si lungimi. 12SR EN 1340:2004 a) ») Legenda 1 Bordura 4 Raza 2 Linie de caroiaj 5 Canal 3 Lungime Figura 5 — Exemple de borduri curbate, a) concave gi b) convexe 5.2.3.3 Abateri admi: Tolerantele privind dimensiunile de fabricafie dectarate de producdtor sunt indicate mal jos: Lungime: + 1 % pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minimum de 4 mm gi nu mai mare de 40mm. ‘Ate dimensiuni, cu exceptia razei pentru fete vazute: + 3 % pnd la cel mai apropiat milimetru cu un minimum de 3 mm si nu mai mare de 5 mm. pentru alte parti £5 % pnd la cel mai apropiat milimetru cu un minimum de 3 mm gi nu mai mare de 10 mm. Diferenfa dintre oricare dou masurari ale aceleiagi dimensiuni a unei singure borduri trebuie s fie s5mm, Pentru felele vazute ca fiind plate si muchii descrise ca rectilinii, abaterile admisibile ale planitati si liniaritati muchiilor sunt indicate in tabelul 1 Tabelul 1 —Abateri admisibile ale planitafii gi ale liniaritatii muchiilor = Tungimea etalonului ‘Abaterile ie 300) 400 500 800 13SR EN 1340:2004 mecanice Bordurile trebuie s& Indeplineasca urmatoarele conditil la momentul in care producAtorul le-a declarat apte de a fiutiizate. ‘Atunci cénd, datorité geometriei lor, accesoriile complementare ale bordurilor nu pot fi incercate conform cu acest standard, acestea se considera conforme cu acest standard, cu conditia ca betonul 84 ab cel putin aceeasi calitate cu a bordurilor conforme cu acest standard. 5.3.2. Rezistenfé la acfiunea factorilor climatici 5.3.2.1 Metode de incercare Rezistenta la actiunea factorior climatici este determinata prin incercari conforme cu anexa D pentru rezistenta la Inghet - dezghet sau cu anexa E pentru absorblia de apa si crterile de conformitate de 6.3.8.2 5.3.2.2 Performanfe si clase Bordurile trebuie sa fie conforme cu condifile din tabelul 2.1 sau 2.2, Recomandarile in raport cu clasa (clasele) de rezistenta la actiunea factorilor climatic! necesare pentru a asigura durabilitatea produsulul pentru o {ar8, pentru ultlzarile pentru care este pus pe pial’, pot fi stabilite la nivel national Tabelul 2.1 - Absorbtie de apa ‘Absorbfie de apa % din masa Nici performanta masuraté ‘in medic <6 Cand existé condifii specifice, cum este contactul frecvent al suprafelei cu sarurile de dezghetare in conditii de inghet, condifile definite Tn tabelul 2.2 pot fi salisfacatoare, Tabelul 2.2 — Rezistenta la inghet — dezghet cu saruri de dezghetare Clash Marcare Plerderoa de masa dupa Incercarea de ‘inghet - dezghet kim? a D <1.0 Nici o valoare individual > 1,5 5.3.3 Rezistenfa la incovoiere Rezistenta la incovoiere caracteristica trebule delerminata prin tncercare conform cu anexa F si cu criterile de conformitate indicate la 6.3.8.3. 5.3.3.2 Performanfa gi clase Rezistenta la incovoiere caracteristica nu trebuie sa fie mai micd decat valoarea corespunzatoare clase’ indicate in tabelul 3 Nici unul din rezultatele individuale nu trebuie sa fie mai mic decat rezistenfa la incovoiere minima corespunzatoare indicaté in tabelul 3. Cand bordurile, datorits geometriel lor, nu pot fi incercate conform cu acest standard, ele trebuie sa fie considerate a fi in aceeasi clas cu bordurile incercate, cu conditia ca ele s& aibsi cel putin aceeasi rezistenta cu a betonulul 14SR EN 1340:2004 Tabelul 3 - Clasele de rezistenta la incovoiere Clasi_] Marcare | Rezistenfala Incovolere caracteristica | _Rezistenfi la Incovolere minima MPa MPa i s 35 28 2 T 5,0, 4.0 3 u 6.0 48 Recomandari pentru aplicare se pot prevede la nivel national. 5.3.3.3 Durabi tea rezistent ‘in conditi de expunere normala in utiizare, bordurile din beton prefabricat vor continua sa furnizeze rezistente satisfécatoare pe durata lor de viafd, cu condita ca ele s& fie conforme cu 5.3.3.2 si sd fie supuse Unei intretineri normale. 5.34 Rezistenfa la uzurd 5.3.4.1 Metoda de incercare Rezistenta la uzurd este determinatd prin incercarea de uzura cu discul lat (a se vedea anexa G) sau ca alternativa prin incercarea cu magina Béhme (a se vedea anexa H). Incercarea de uzurd cu discul lat este Incercarea de referints 5.3.4.2 Performanta Conditile pentru rezistenta la abraziune sunt indicate in tabelul 4 Nici un rezultat individual nu trebule sé fie mai mare decat valoarea indicat. Tabelul 4 Clasele rezistenfei la uzurd Clash Marcare Condi Masurate conform cu metoda de | Masurale alleraliv conform cu melada Tncercare descrisa in de Incercare descrisa in anexa H anexa G 7 F Nilo performants masurats Nici o performanja masurata 3 H 23mm '$ 20 000 mm'#5 000 mm? 4 1 20mm '$ 18.000 mm’¥5 000 mm? 5.3.5 Rezistenf la alunecare / derapare 5.3.5.1 Conditii Bordurile din beton trebuie s& alba rezistenta satisfacatoare la alunecare / derapare cu condiia ca ‘Intreaga suprafa{d superioara s8 nu fi fost mrunfité sau polizat pentru a produce o suprafata foarte neteda. 5.3.5.2 Metoda de Incercare Daca in caz exceptional este ceruta valoarea rezistentei la alunecare / derapare, metoda de incercare desorisa in anexa | trebuie utlizata gi declarat rezistenta minima la alunecare / derapare. Daca suprafala bordurii de beton contine ridicaturi, santuri sau alte caracteristici ale suprafetei care ‘Impiedicd incercarea cu aparatul cu. pendul de frictiune, produsul este considerat c& satisface cerintele acestui standard, fara a fi incercat. Cand bordura este prea micé pentru a furniza 0 suprafata de incercare, producatorul trebuie sa incerce o bordura mai mare care are o suprafataifinisata identic cua borduri aflata in discutie. NOTA - Valoarea rezisten(ei la alunecare / derapare se refer la borduri ca si cAnd acestea sunt realizate g contribuie la asigurarea unei rezistente adecvate la alunecare / derapare la montare. 15SR EN 1340:2004 5.3.5.3. Durabilitatea rezistentel la alunecare / derapare in conditi normale de utiizare, bordurile de beton prefabricat furnizeaza o rezistenta satisfécatoare la alunecare / derapare pe durata de vial a produsului, cu conditia ca acestea sa fie supuse unei ‘ntretineri normale si in afar de cazul in care o proportie majora de agregate care sunt finisate excesiv au fost expuse pe fata superioara de uzura. NOTA - Elaborarea unei metode de Iincercare bazata pe performanta pentru durabilitatea rezistentel la alunecare/derapare este in lucru la grupa WG4 a TC 178. 5.3.6 Performanta la foc 5.3.6.1 Reactie la foc Elementele de borduri de beton sunt clasa A1 de reactie la foc fra a fi supuse incercairi" 5.3.6.2 Performanfa la foc exterior Bordurile de beton utilizate ca tnvelitori pentru acoperis se considera ca satisfac condifile pentru performanja la foc exterior fara a fi necesaré incercarea lor ”. 5.3.7 Conductivitate termica Daca bordurile din beton sunt destinate s8 contribuie la performanta termicd a unui element, atunci producatorul trebuie sd declare conductivitatea termica utilizand datele de proiectare din EN 13369. 5.4 Aspect vizual 5.4.1 Infatisare Fala bordurii nu trebuie s& prezinte defecte cum sunt crapaturile sau solzi, cnd sunt examinate conform cu anexa J. In cazul bordurilor cu doua straturi examinate conform cu anexa J, nu trebule s& exist delaminare (de exemplu separatie) intre cele doua straturi. NOTA - Cand apare eflorescenta, aceasta nu deleroreaza performanjele bordurlor in ullizare gi nu se considera semnificatva 5.4.2 Texturd Th cazul in care bordurile sunt realizate cu suprafala texturaté special, aceasta texturé trebuie descrisa de producator. Daca se examineaza conform cu anexa J, trebuie stabilité conformitatea daca nu este nici-o diferenta semnificativa a texturil comparativ cu orice esantion furnizat de producaitor si aprobat de cumparator. NOTA - Variatile in consistenta texturil bordurilor pot fi datorate variailor inevitable ale caracteristcilor materilor prime gi variatilor inti gi nu se considera semnificaive. 5.4.3 Culoare Culoarea poate fi prevazuld, la alegerea producdtorului, pentru fala expusa sau pentru corpul elementutui Dacd se examineazé conform cu anexa J, trebuie stabilit un acord dacé nu sunt diferente somnificative ale culori oricarui esantion furnizat de produciitor si aprobat de cumparator. NOTA - Variatile in uniformitatea culori bordutior pot fi cauzate de varatji inevitable in nuantele si caracteistile materilor prime gi elifate Tn varia ale nti i nu se considera sermificative. 1 Referinta 60 face la Decizia Comisiei nr. 96/603/CE, amendata, 2) A se vedea Decizia Comisiei 2000/553/CE. 16SR EN 1340:2004 6 Criterii de evaluare a conformitati 6.1. Generalitati Pentru necesitatle Incercaril, producéitorul poate grupa produsele tn familii in cazul tn care valoarea nei caracteristici selectate este aceeasi pentru intreaga familie. Astfel de familii sunt: 1) familie de rezistente: borduri fabricate utiizand acelagi tip de materiale gi metode de fabricatie, fard a fine seama de dimensiuni gi culori; 2) familie de suprafete: borduri cu fele mixte care au tn principal acelagl tip de agregate utilizate in amestec (de exemplu pietris natural de rau, granit concasat, porfir, bazalt ‘sau calcar) si acelasi tratament al suprafefel produsululfinit,férd a se {ine seama de dimensiuni si culor 6.1.1. Demonstrarea conformitatil Conformitatea produsului cu cerintele acestui standard si cu valorile deciarate ( pentru caracteristicile produsului trebuie demonstraté prin efectuarea urmatoarelor: uri sau clase) = incercare de tip a produsului (a se vedea 6.2); = controlul productiel in fabric& (a se vedea . 6.3), inclusiv Incercarea produsulul 6.1.2 Evaluarea conformitatii 1h plus, conformitatea produsului cu acest standard poate fi evaluaté: = fie prin inspectie de ter parte a incercarii de tip a producdtorului si procedurilor de control a productiei in fabrica; - fie prin incercarea de acceptare a receptii la livrare (de exemplu in caz de litigiu, a se vedea anoxa B). 6.2 incercare de tip a produsului 6.2.1. incercare inifiala de tip Incercarea initiald de tip trebuie efectuat& pentru demonstrarea conformitatii cu acest standard la ‘nceputul fabricarii unui nou tip de produs sau a unei famili de tipuri de produse sau la pornirea unei noi linii de productie, pentru a confirma ca proprietatile realizate ale produsulul indeplinesc cerinfole acestui standard si valorile deciarate pentru acestea de care producdtor. Cand produsul a fost incercat anterior conform cu acest standard (acelasi produs, aceleasi caracteristici, aceleagi sau mai multe metode de Incercare cerute si proceduri de esantionare), rezultatul poate fi utilzat pentru a salistace incercaril initiale de tip, 6.2.2 incercare de tip ulterioara Ori de cate oF intervin modificari ale materilor prime, ale proportiei utiizate sau ale echipamentului de fabricatie sau a procesului, care pot schimba semnificativ unele sau toate caracteristicile produsulul finit, Incercéiile de tip trebuie repetate pentru caracteristica sau caracteristicile selectate, NOTA - Exemple de schimbari majore: 1) schimbarea de la pietrig natural de rau la agregate din piatr& sparta sau schimbarea tipului sau clasei de ciment;, 2) Inlocuirea parfialé a cimentului prin adaosuri Pentru rezistenta la uzurd si la actiunea factorilor climatici, incercarea de tip trebuie repetata periodic cu frecventa indicata in tabelul 5, chiar daca nu intervin schimbair 7SR EN 1340:2004 Tabelul 5 - Incercare de tip repetata periodic Caracteristica Frecventa Uzura (doar dasele 3 54 ‘O dati pe an pentru familia de supratala Rezistenja la aciiunea factorior cimatici (doar clasa 3) (dala pe an peniru familia de suprafata 7 Daca pentru o familie de suprataté rezultatul Incercari do tp (pierderea de masé) este mai mic de 50% din valoarea ceruta,frecventa incerciri poate firedusa la 0 data la doi ani Daca pentru 0 familie de suprafala incercarea obignuila de absorblle de apa Ia 0 frecventa corespunzatoare peniru clasa 2 de produse (a se vedea 6.3.8.2) se realizeaza pentru a demonstra coerenta cu bordurle supuse la incercarea de inghet - dezghet,frecventa incercari cerule poate fi redus lao data la doi ani Daca sunt indeplinite ambele condi, frecventa de incercare poate fi redusa la o data la patru ani 6.2.3. Egantionare, incercare gi criteril de conformitate Numarul bordurilor care se incearc trebuie sé fle conform cu tabelul 6 pentru caracteristica selectata Tabelul 6 ~ Plan de egantionare gi criteriile de conformitate pentru Incercare inifialé si ulterioard de tip Caracteristica Condit Wetoda de | Num&rde borduri| _Criterii de conformitate Incercare ‘Aspect vizual Ba ‘Anexa J av Nici Bardura nu trebuie s& prezintefisur, exfolieri sau delamindr Grosimea stratului Bt ce S Flecare bordurd trebuie s& de indreptare corespunds cerintelor Forma gi dimensiuni 32 Anexae a7 Fiecare bordura webuie s& ‘corespundai cerinjolor Rezistenja la 3a2-TabaluS ‘Anexa F e Nici bordurd nu tebule s& Incovoiere aba rezistenja la incovoiere ‘mai micd decat valoarea caractoristicd pentru clasa dectarala Revistenja la uzurd 335 ‘Anexa G sau H 3 Fiecare bordura webuie s& (doar clasele 3 si 4) corespunda cerintelor Rezistonja la Baa ‘Anexal 5 Trebuie docaralé media a alunecare / derapare inci bordurt (ournai daca se ‘ncearcé) Rezistonja a actiunea factorlor climatic -desa2} 5.3.1 Anexa E 3 Nici 0 bordurd nu trebule s& alba absorbia de apa mare de 6% din masa casas] 53.4 ‘AnoxaD 3 Modia toi borduri nu trobuio ‘88 fie mai mare de 1,0 kg/m? cu icin ezultat individual mai mare de 4.0 koi? Acesie bordur pot fullizate pentru incercarile urmatoare. ® C6 se aplicd doar pentru bordurile cu stratului de indreptare. 18SR EN 1340:2004 Incercale de tip trebuie sie efectuate conform cu metoda de incercare de referinjé menfionata mai sus in acest standard. ‘ncercarea de tip este in mod normal efectuaté cu aparatura de incercare a producatorului Rezultatele Incercéiri trebule inregistrate. 6.3. Controlul productiel in fabrica 6.3.1 Generalitati Producatorul trebuie s stabileasca, s& documenteze si s& mentind un sistem de control al productiei ‘in fabric pentru a asigura c& produsele introduse pe pial vor fi conforme cu valorile specificate sau deciarate. Sistemul de control al productiei in fabrica trebuie s& cuprind’ proceduri, inspectii regulate si Incercéiri gi utlizarea acestor rezultate in controlul materillor prime si a altor materiale de intrare, a echipamentului, a procesului de fabricatie si a produsulul Un exemplu de schema de inspectie adaptata pentru controlul productei in fabrica este indicat tn anexa A. Rezultatele acfiunii de inspectie cerute gi rezultatele incercéirilor trebuie Inregistrate. Actiunile ce se impun a fi luate c&nd valorile de contro! sau criterille nu sunt indeplinite trebule specificate. 6.3.2 Echipament Toate instrumentele de cantérire, masurare si aparatura de incercare trebuie etalonats regulat conform procedurilor documentate, frecventelor si criterllor de conformitate. (© schema de inspectie pentru aparatura este indicata in A.1 6.3.3 Materii prime gi alte materiale de intrare Specificatile pentru toate materialele de intrare trebule documentate. (© schema de inspectie pentru materii prime este indicata in A.2. 6.3.4 Procese de fabricare Caracteristicile relevante ale fabricii si proceselor de fabricare trebuie definite indicand frecventa verificarilor de inspectie si a Incercarilor, impreund cu criterile cerute atat pentru echipament, cat gi Pentru activitatea curents, O schema de inspectie pentru procesele de fabricare este indicata in A.3. 6.35 Incercarea produsulul ‘Trebuie pregatit $i implementat un plan de esantionare $i incercare a produselor. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru fabricare, Incercérile trebuie realizate conform cu metodele descrise mai sus in acest standard sau prin aplicarea unor metode de incercare alternative cu o corelate veriicabila cu metodele standardului And accesorile complementare ale bordurilor nu pot fi Incercate conform cu acest standard, datorité geometrei lor, ele se considera conforme cu acest standard, cu condija ca acestea sa aiba col putin aceeasi calitate a betonului ca gi bordurile conforme cu acest standard Rezultatele incercarilor trebuie s& Indeplineasc criterile de conformitate specificate (a se vedea 6.3.8) si trebuie inregistrate 19SR EN 1340:2004 (O schema de inspectie pentru incercarea de produs este indicat in A.4.1. Regulile de intrerupere pentru incercarea produsulul sunt indicate in A.5 6.3.6 Marcare, depozitare gi livrarea produselor Marcarea, depozitarea si_controlul livréri, impreuné cu procedurile pentru tratarea produselor neconforme (a se vedea 6.3.7) trebuie documentate Produsele pot fi introduse pe piaté inainte ca rezuttatele finale ale incercarti de control a productiei in fabrica sa fie primite, daca acestea sunt supuse unel proceduri reconsiderate pozitive. Un exemplu al unei scheme de inspectie pentru marcare, depozitare gi livrare este indicat in A.4.2. 6.3.7 Produse neconforme Daca rezultatele incercarilor unui produs sunt nesatisfacatoare, producatorul trebuie sa realizeze acliunile corective necesare pentru remedierea deficientei. Produsele care nu sunt conforme cu cerinfele trebuie izolate $i marcate corespunzator. Daeé orice neconformitate a produsului este descoperité dupa livare, trebuie ingtiinfat cumparatorul 6.3.8 Criterii de conformitate a produsului Daca criterile de conformitate din acest artico! pot fi considerate fie prin atribute, fie prin masurari, metoda aplicata trebuie sé fie ldsata la discretia producatorulu. 6.3.8.1 Forma i fimensiuni A. Atribute Conformitatea productiei cu 5.2 trebuie evaluat pentru fiecare linie de fabricatie pe o perioada de una pana la patru zile de (a se vedea egantionarea conform cu A.4.1.3). Fiecare conditie descrisd la 5.2 trebuie luata in considerare separat. a) Daca egantionul este format din mai putin de opt borduri (a se vedea regulile de intrerupere de la AS) si fiecare din condifile de la 5.2 este indeplinité de toate bordurile, atunci trebuie acceptat esantionul si productia corespondenta. In caz contrar, esantionul trebuie s& creasca la opt borduri si trebuie aplicata procedura indicata la b). b) Daca esantionul este format din opt borduri si nu mai mult de una din aceste borduri nu este conformd cu oricare dintre conditile de la 5.2 luatd tn considerare separat, esantionul si productia corespondenta trebuie acceptate. In caz contrar, esantionul trebuie sé creasca la 16 elemente si trebule aplicatd procedura indicat la c). €) Daca esantionul este format din 16 borduri si nu mai mutt de doua din borduri nu sunt conforme cu oricare dintre conditile de la 5.2 luaté in considerare separat, trebuie acceptat egantionul si productia corespondent. Dac mai mult de doua dintre borduri nu sunt conforme cu oricare din Conditila considerate separat, egantionul si productia corespondente nu sunt accoptate si se aplics 6.3.7. 8. Masurdr Cand este cunoscuta si verificaté regulat abaterea standard a liniei de fabricare, conformitatea fabricaiiel cu 5.2 pentru flecare linie de fabricatie trebuie evaluat’ zilnic sau Tn zilo consecutive de productie, dar nu mai mult de cinci zle (a se vedea egantionarea conform cu A.4.1.3). Fiecare dintro Conditile de la 5.2 trebuie luata in considerare separat Conformitatea se evalueazé pentru o fractilé de 10 %. 20SR EN 1340:2004 Acceptabilitatea esantionului considerat trebuie verificata utiizand graficul de control conform fie cu ISO 7966 fie cu ISO 7873 si luand in considerare 5.2, cu condiia ca probabilitatea acceptarii sa fie echivalenté cu cea rezultat@ din evaluarea prin atribute. 6.3.8.2 Rezistenfa la actiunea factorilor climatici (clasa 2 — absorbfie de apa) Conformitatea fabricaljei cu 5.3.2 (clasa 2) trebuie evaluat pentru fiecare familie si pentru fiecare Cinci zile de fabricafie, sau mai mult, conform cu regullle de Intrerupere (a se vedea esantionarea conform cu A.4.1.6) a) Daca esantionul este format din trei sau gase bordurl (a se vedea regulile de intrerupere din A.5) si fiecare din condifile de la 5.2 (clasa 2) este indeplinitd, atunci trebuie acceptat esantionul gi productia corespondenta. In caz contrar, egantionul trebuie s& creasc la noud borduri gi trebuie aplicata procedura indicata lab). b) Daca egantionul este format din noua borduri si esantionul satisface condifile de la 6.2 (clasa 2), egantionul si productia corespondenta trebuie acceptate. In caz contrar, esantionul si productia corespondenta nu sunt acceptale $i se aplicé 6.3.7. 6.3.8.3. Rezi jena la incovoiere A. Atribute Conformitatea productici cu 5.3.3 trebuie evaluat pentru flecare linle de fabricate pe una pand la patru zile de productie (a se vedea egantionarea conform cu A.4.1.4) a) Dacé egantionul este format din opt borduri sau mai putin (a se vedea regulle de tntrerupere la AS) si rezistenta T a fiecdrei borduri nu este mai micd decat valoarea din tabelul 3 pentru clasa declarata, atunci trebuie acceptat esantionul si productia corespondenta. In caz contrar, egantionul trebuie s& creasca la 16 borduri si trebuie aplicata procedura indicat la b). b) Dacéi esantionul este format din 16 borduri i rezistenta T a nu mai mult de una din borduri este mai mica decat valoarea caracteristica din tabelul 3 pentru ciasa deciarata, esantionul si productia corespondentai trebuie acceptate. In caz contrar, egantionul si productia corespondenta nu sunt acceptate si se aplica 6.3.7. B. Masurari Cand este cunoscuta si verificat’ regulat abaterea de la linia de fabricare, conformitatea productiei cu 5.3.3 trebuie evaluata pentru fiecare linie de fabricatie pe zi de productie sau in zile consecutive de productie, dar nu mai mult de cinci zie (a se vedea esantionarea conform cu A.4.1.4) Conformitatea este evaluat pentru o fractii de 5 %. ‘Acceptabiltatea egantionului considerat trebuie veriicaté utlizand graficul de control conform fie cu ISO 7966, fie cu ISO 7873 si luand in considerare 5.3.3, cu conditia ca probabiltatea acceptarii sa fie echivalent& cu cea rezultata din evaluarea prin atribute (a se vedea anexa K). Daca egantionul si productia corespondent& nu sunt acceptate, se aplica 6.3.7. 6.3.8.4 Aspect vizual Conformitatea productiei cu 5.4 trebuie evaluata in caz de litigiu (a se vedea egantionarea conform cu ‘A4.1.2). Egantionulincercat trebuie sé salisfaca condiile acestul standard. In caz contra, esantionul si producfa corespondenté nu sunt acceptate gi se aplicd 6.3.7, aSR EN 1340:2004 7 Marcare Trebuie furnizate urmatoarele particularitati referitoare la elemente: Identificarea producditorului sau a fabrici Identificarea datei de fabricafie gi daca livrarea este mai devreme decait data la care bordurile sunt declarate apte de utlizare, Identificarea acestel date ty] Identificarea clasei (claselor) aplicabile (a se vedea mai jos) alias Numarul acestui standard european o Identificarea produsulul 1 Pe nota de livrare sau pe factura sau pe declaratia producatorulul 2: Pe 0,5 % din elemente, cu un minimum de o marcare pe pachet sau chiar pe ambalaj, daca acesta nu este reutiizabil Clase gi identiicarea lor: Conditie Marcare rezistenfa la actiunea factorlor climatici A, B sau D rezistenta la uzurs F,Hsaul rezistenta betonului S,TsauU Dacd ZA.3 fumizeaza acoleasi informatil ca In acest artic, condiile acestul articol sunt satisfécute pentru marcarea CE a produsului 8 Raport de incercare Urmatoarele particularitati trebuie furnizate tn raportul de incercare (altul decat cel pentru incercéri pentru controlul productiei n fabricd): 1) numele organismului care efectueaza incercarea; 2) numele persoanei care efectueaza incercarea; 3) data incercarii; 4) numele sursei din care provine esantionului; 5) referinja esantionului care include data producti; 6) _numele persoanei care preleveaza egantionul; 7) numérul standardului european relevant $i anexa; 8) _numele incercarii; 9) rezultatul incercéii; 10) orice remarca pertinent despre proba sau despre rezultatul incercail 22SR EN 1340:2004 Anexa A (informativa) Scheme de inspectie A. Inspecfia echipamentului Subject [Scop [Metod: [Frecventa ‘A.1.1_ Echipament de incercare si masurare Tot echipamentul de incercare gi masurare Funciionare corecta siexacitate ‘Daca s@ face etalonarea, rasabiltatea la standardul national fata de care s-a facut talonarea echipamentulu, utlizat exclusiv Pentru acest scop, daca nu existé alte indicat in metodele de incercare La (e)instalare, dupa o reparatie major sau 0 data pe an ‘AA2-Depoailare gl echipament dep roductio Depozitarea | Absenja Inspectie vizuald sau alte melode "La instalare rmaterialolor | contamina adecvate ‘Sptimanal 2 instalajie de | Funciionare coredis | Inspectie vizuala Ziinic 3_| cAntirire sau [Exacttate dectaraté | Etalonarea fata de echipamentul cu carea | - La (rejinstalare de dozare | a producatorului de | fost etalonat in mod trasabil faté de = Canlrire: 0 data pe volumetric | borduri standardele nafionale si utiizate exclusiv | an pentru acest scop = Volumetic: de doua ori pe an = In-caz de litigiu 4 | Malaxoare | Uzura si funclionare | inspeciie vizuala ‘Saptimanal corecté 3_| Forme: ‘Curijenie gistare | Inspectie vizuala Zine 23SR EN 1340:2004 A2_Inspectia materialelor Subiect [Scop [Metoda [Frecventa ‘A2.4 Toate materialele 1 | Toate Penira a asigura ca Inspect bonull de Ivrare | Fiecare ivrare materialele | livrarea este in ordine si | si /saua etichetei pe cd provine din sursa Pachet,ardtand ‘orecta Conformitatea cu comanda ‘A.2.2 Materiale care nu sunt supuse evaluarii de conformitate inaintea expedif 1] Ciment state | Conformitatea cu condifile | Metod8 de incercare Fiecare IVTare materiale pe | producdtoruui pentru | adecvat baz de ciment | bordurd 2 | Aaregate Conformitatea cu condiile | inspecie vizuala Flecare rare producdtoruli de bordura De exemplu 3 ~ Granulometrie Tncercare prin cernere - Flocare livare de la 0 In eaz de dubiu =O data pe saptamana ~Impuriti sau ‘contamina Metoda de incercare = Prima livrare de la noua adecvatt urs’ = In caz de dubiu 7 | Adaos Conformitatea ou inspects vizvalé Fiecare livrare| ‘nftigarea normal 5 Densitates Metod de fabrcaye @ borduni & | Rai Conformitatea ou inspecte vizvalé Fiecare rare Pigment ‘nftigarea normala 7 Densitatea Meioda de fabricate @ bordur & | Apsdin afara | Conformitatea cu conaiile | incercare conform = Prima ublizare @ unei nol sisiemului de | producatoniui de borduri_ | standardului surse alimentatie = Apa curenta: de tei ori pe publica an sau mai mutt (epinzaind de condiile locale) ~ At sursd: 0 data pe an = In eaz de dubiu 3 | ApS recclats | Veriicare pentru Vizual sapanana Metoda producatordut in caz de cubis 7 contnutu de materia | Metods produc sold gi alte contamina aleriale neaudilato de clire producdiorul de produs profabrical sau de o terfd parte accoplald de prodostor 24SR EN 1340:2004 3 Inspectia procesului de productie Subject [Seop Metoda Freevenga 1 | Compoziia Conformitaiea Gu compozia | - Vizual sau cu Zinc “amestocuh veconizats instrumente de céntarire st reconiz = Verificare dupa (dozaj In greutate sau ocumentele procesulu vomet de fabricate. volumetric) rz] | Conformitatea cu valorie | Analize pe baton Lunar dorite ale amestecutui proaspat (oumai dozaj volumetric) 3 | Beton proaspat | Amesiec corect Conivolvzual Zine pentru fecare amestec | Produce Conformizaiea ou ‘Aiur de control ie procedurile dacumentate din | conform procedutior fabvica fabric A4 Inspecfia produsului ‘Subiect [Scop [Metods [Frecventi ‘4.1 Incerearea produsului 1] Aspect Kee vedea 54 Control vizual Tinie 2 | vizual ‘Anexa J ‘in caz de dubia (esantion de 20 borduri) 3 | Forma gi ‘Ase vedea 52 ‘nox C Opt bordur pe line de simensiun producti, pentru patruzile de producti @ | Rezisionjala | Ase vedeaS3.3:abaul3 | Anexa F Opt bordur pe familie de Tacovoiere rezisteni, pe lnie de producto, pentru pau zle Ge productc,indiferent do forma 5 | Grosimea satuiur | Ase vedea 6.1 Anoxa C ‘Opt bord pe familie de e fhisare rezistenja, pe linie de producte, pentru patu zle de producte,indiferent de forma @ | Rezsienjaia | Ase vedea 532 Anexa E 0 data pe familie de factor clmatct suprafata, pe cic’ zile de (aural casa 2) producto A.4.2Marcare, depozitare, livrare 1 | Marcare Marcarea produsului conform | Conirol vival ie eu aricolul 7 2 | Depoztare ‘Segregarea produsulai Gonirolvzual Ze nesontorn 3 | oars Varela furizani corece, Control vzual Tinie Incircare gi documente de Tngereare de tip conform 6.2 al acestui standard nu este inclusa 2) Se aplicd reguile de intrerupere (a se vedea AS) 2) Ase vodea 6.1 25SR EN 1340:2004 5. Reguli de intrerupere ‘ASA Inspecfie normal Frecvenfa eganlionailrebuie 88 fle conform cu A.1 ‘A.5.2 Inspectie de la normala la redusd Thepecie redusé corespunzand une jumaital din frecvenfa unel inepedtil normale.” Aceasta trebule utlizats cand ingpectia normala este efectiva gi 10 esantioane succesive precedente au fost accepiate. 0 inspectie suplimentard redusd este permis’ daca in aceleasi condifi ca mai sus sunt indeplinite Ia 0 inspecti redusa. Aceasté inspectie suplimentard redusd trebule $8 corespunda unel jumatati din frecventa inspectiel reduse, ‘ASS De la inspectie redusa la inspecfie normalé Cand inspeciia redusé sau Inspeclia suplimentard redusa esie Tn curs, Inspeclia normnala poate f reluala daca sunt Indpiinite urmatoarole Un esantion nu este acceptat; sau productia devine neregulaté sau intdrziat’; ‘sau alte condi justified schimbarea la inspectia normals ‘5.4 Inspectie severa Carinjale Inspectiel severe necesita ca num@iral bordurllor din egantion s& fie dublat ‘Trebuie utiizat8 daca in timpul inspectie! normale dou din cinci egantioane succesive cedeaza. ‘A55 De la inspectie severa la normal Inspectia severd trebuie continualé pana end sunt acceplate cinci esantioanel succesive, ‘Atunc!inspectia normala poate fi reluata. ‘56 Incetarea producfel Dack produclia ramane pe inspadie sever pentru zece epanloane successive, Tina de produce webue considerata necontrolabilé §1 oprité. Sistemul de productie ar trebul revizuit si trebule efectuate orice schimbari ‘Avand corectat sistemul de producti, productia rebuie s& Inceapa din nou cu inspeciie severd Sasi sgaiona esto comps dn on numa par de Boru educoreaobuieeciuai pn zara humarulu! bordurilor cu dol In alte cazuri, trebule Injumaitatita frecventa esantionsri 26SR EN 1340:2004 Anexa B (normativa) Procedura pentru incercarea de acceptare a livrarii la expeditie B.1 Generalitati Procedura de egantionare gi crteriul de conformitate pentru livrare la expedite distinge doua cazuri Cazul | Produsul nu poate fi supus unei evaluari de conformitate de catre terta parte (a se vedea 6.1.1); = Cazul tt: Produsul poate fi supus unel evaluéiri de conformitate de cditre 0 terta parte Daca se aplica cazul II, acceptarea incercaiii nu este necesar’, cu exceplia cazului unui ltigiu (a se vedea 6.1.2) Incercarea pentru aspect vizual trebule sa se efectueze inaintea Incercarilor pentru alte caracterstcl. Tncercarea trebuie sa fie Indeplinité de cétre cumpéirator gi producstor Intr-un loc acceptat prin acord ‘intre acestia, in mod normal in cadrul fabricii. Incerearile, cu exceplia aspectelor vizuale, trebuie efectueze de cAtre un laborator agreat de cAtre cumparator si producator. Impreuna, acestia trebuie sa ofere o oportunitate rezonabila de a asista la esantionari gi Incercéir Incercérile pot fi efectuate cu echipamentul de incercare etalonat asigurat de c&tre producstor. In caz de itigiu rebuie incercate numai caracteristica sau caractersticile contestat. B.2 Procedura de egantionare B.2.1. Geners Numarul necesar al bordurilor trebuie egantionat din fiecare lot de livrare a bordurilor pana cAnd sunt realizate urmatoarele cantitati in acord cu clasa definitd in B.1 — Cazull 1.000 m; = Cazul I: depindede circumstantele cazului tn itigiu, pana a 2.000 m, Cu toate acestea, un lot partial din livrare trebuie adaugat la lotul complet anterior, cand cantitatea partial a lotului este mai mica deca jumatate din cantitatile indicate mai sus. Bordurile pentru incercari trebuie selectate ca fiind reprezentative pentru livrare $i trebuie distribuite uniform prin livrare, B.2.2 Numérul bordurilor de egantionat Numarul bordurilor de esantionat din fiecare lot trebuie sa fie conform cu tabelul B.1. a7SR EN 1340:2004 B.2.3 Plan de egantionare Tabelul B.1 — Plan de egantionare Caractoristica Condit Motoda de Incorcare Cazt | Cazit ‘Aspect vizual Ba Anoxa J a (06) Grosimea stratului de finisare oa ‘Anoxa C6. 8, 4 (16) Forma si dimensiuni 52, ‘Anexa C” 8 4 (16) Rezisten{é la incovoiere '5.33~ Tabelul3 | Anexa F 8 4 (16) Rezistonta la uzura Baa ‘Anexa G sau H 3 3 (ourai clasele 3 si 4) Rezistonta la alunecare /derapare [63.5 ‘Anexal 3 S (Goar cand sunt incercate Rezistonta la factori cimatil clasa 2 532 Anexa E 3 309) clasa 3 5.32 Anexa D. 3 3 ‘Aceste borduri pot fi ullizate pentru incercarle urmatoare ? C6 se aplicd numai pentru borduri cu strat de suprafala. ® Numérul dintre paranieze este numérul de esantionare pentru evitarea unei esantionéri secundare din lot dacé, pe baza de critorilor de conformitate (a so vedea B.3.2), bordurile suplimentara ‘rebuie incercate pentru evaluarea conformita B.3_ Criterii de conformitate B.3.1 Aspect vizual ‘Atunci cénd sunt cerute conform cu 5.4, textura si culoarea esantionului_nu trebuie s& prezinte nici o diferent semnificativa fafa de orice esantion de referinta furnizat de catre producator si aprobat de cumparator. Nici bordura din esantionului incercat nu trebuie sa prezinte fisuréri sau exfolieri. Bordurile cu strat de finisare nu trebule sa prezinte delimitare. B.3.2 Alte caracteristici In cazull, se aplicderiteriul de conformitate pentru incercarea de tip din tabelul 6 Incazul ll, se aplica criteriul de conformitate pentru atributele din 6.3.8 pentru caracteristicile incluse. Pentru alte caracteristici, se aplic& criteriul de conformitate din tabolul 6. 28SR EN 1340:2004 Anexa C (normativa) Masurarea dimensiunilor unt ingur element Metodele de incercare alternativa, de exemplu calibre pentru trecere, pot fi utilizate daca realizeaza cel putin aceeasi exactitate ca cea realizata prin urmatoarele metode de Incercare. C1 Pregatire Se indepairteaza toate bavurile si resturile de pe element inainte de a fi masurat, C.2 Dimensiuni totale C.2.1 Aparatura Instrument de masurare capabil de masurare cu 0 exactitate de 0,5 mm, €.2.2. Mod de lucru 2.24 Lungime ‘Se mésoard lungimea total’ a bordurii tn fat& gi in spate, fa 10 mm deasupra bazei, tn milimetri. Se ‘inregistreazé masurile si se calculeazé diferenta. Santul linarea la unghi nu se iau in considerare. Se verific fiecare masura pentru conformitate cu 5.2.3.3. 6.2.22 Grosime Se masoara grosimea la ambele capete ale bordurii la partea superioard (numai daca grosimea la partea superioard este consideralé egala cu cea de la partea inferioara) si la 10 mm de la baza. Se ‘inregistreaza masurile in milimetri si se calculeazé diferenta Se verificd fiecare masurd pentru conformitate cu 5.2.3.3. ©.2.2.3 Inaitime ‘Se masoara inditimea la spatele bordurii la 10 mm de ambele capete. Se inregistreazé masurile in milimetri si se calculeaza diferenta, Se verifica fiecare masura pentru conformitate cu 5.2.3.3, C.3.1 Aparatura Instrument de mésurare capabil de masurare cu 0 exactitate de 0,5 mm. €.3.2 Mod de lucru Se amplaseazé Impreuna doud borduri (sau cele doud jumatati ale bordurii dupa tncercarea la incovoiere) gi se masoara deschiderea la partea superioara dintre doud elemente. Se inregistrarea deschiderea medie in milimetr la valoarea intreaga. Cand specificatia este in termeni de unghi, se utilizeaza tabele de corespondents si se inregistreaza unghiul 29SR EN 1340:2004 C.4 Sant 4.1. Aparatura Instrument de masurare capabil de masurare cu o exacitate de 0,5 mm. C42 Procedura Se pune bordura pe o parte $i se masoard santul la ambele capete ale elementului. Se Thregistreaza dimensiunile corespunzatoare ale san{ului in miimetr C5 Lit jaritate gi curbura €.5.1 Aparatura Echipament de masurare capabil de masurare cu 0 exactitate de 0,1 mm. €.5.2. Mod de lucru ‘Abaterea convexa si concava maxima trebuie masurata de-a lungul felei circulate. C.6 Grosimea stratului de finisare C.6.1. Aparatura Instrument de masurare capabil de masurare cu o exactitate de 0,5 mm. €.6.2 Procedura Se ia un element care a fost spart. Se masoara grosimea stratului de finisare de pe fata sparta la punctul unde, prin inspectie vizuald, valoarea va fi minima. Se tnregistreaz& mAsurarea pana la cel mai apropiat milimetru. Particulele izolate de agregate care patrund in stratul de finisare trebuie ignorate. C.7_Raport de incercare Raportul de incercare trebuie s& cuprinda toate masurarile efectuate ‘Ase vedea $i articolul 8. 30SR EN 1340:2004 Anexa D (normativa) Determinarea rezistentel la inghet - dezghet cu sare de dezghet D1 Principiu Esantionul este preconditionat si apoi este supus la 28 cicluri de Inghet - dezghet in timp ce suprafata este acoperit’ cu 0 solujie de 3% NaCl. Materialul care se desprinde este colectat si cantérit si rezultatul este exprimat in kilograme pe metru patrat. D.2 Epruveti Epruveta trebuie si tneorporeze o fala de suprafati mal mare de 7500 mm’, dar mai mica de 25.000 mm, care trebuie s8 constituie suprafata de incercare si trebuie s& alba o grosime maxima de 403 mm. Dacd epruveta este luata dint-un element, pentru a indeplini aceasta cerinfa, ea trebuie luaté la varsta de cel putin 20 zle. D.3. Material D.3.1 Apa potabi la D.3.2. Mediu de inghef, constand din 97% de masa apa potabild si 3% de masa NaCl. D.3.3 Adeziv pentru lipirea foil cauciucate de pe epruveta de beton, Adezivul trebuie s& reziste in mediul specificat. NOTA - Adezivul de contact trebuie sé fie corespunzator. D.3.4 Cauciuc siliconic sau alt tip de etangeizant pentru a furniza o elangare intre epruvetd si foaia de cauciuc si umplerea oricarei tesituri lmprejurul perimetrului epruvetei. D.4 Aparatura 4.1 Ferastrau D.4.2 Camera climatizata cu o temperaturd de (20 + 2) si o umiditate relativa de (65 + 10) %, In camera climatizaté evaporarea de la suprafaté a apei libere trebuie s8 fie de (200 + 100) gm? in (240 £ 5) min, Evaporarea trebuie masurata intr-un vas cy adncimea de aproximativ 40 mm si cu 0 seofiune transversala a suprafetei de (22 500 + 2 500) mm?. Vasul trebuie umplut pana la (10 + 1) mm. de la margine. mantat pentru tdierea epruvetei de beton. D.4.3 Foaie de cauciuc cu grosime de (3,0 + 0,5) mm care trebuie sa fie rezistenta la solutia salina utlizata gi suficient de elastica pnd la o temperatura de — 20 °C. D.4.4 — Termoizolatie, Polistien cu o grosime de (20 + 1) mm conductivitate termic& intre 0,035 W (mk) si 0,04 Wi (mk) sau echivalentul altel izolati D.4.5 Strat polistirenic, cu 0,1 mm pana la 0,2 mm grosime D.4.6 Camera de inghet cu timp de refrigerare reglabil si sistem de incdizire cu 0 capacitate si circulatie @ aerului astfel incét curba de temperatura - timp prezentata in figura D.3 A poate fi urmairita D.4.7 Termocupluri sau un echivalent de temperaturé cu mecanism de mésurare, pentru masurarea temperaturii In mediul de inghet pe suprafata de Incercare, cu o exactitate de + 0,5°C. 31SR EN 1340:2004 D.4.8. Vas, pentru colectare materialului decojit. Vasul trebule sa fie adecvat pentru o ulilizare pana la 120°C si va rezistent la atacul cu clorura de sodiu. D.4.9 Hartie de filtru pentru colectarea materialulul rémas. D.4.10 Pensul de pictura lunga, de 20 mm pang la 30 mm, cu fopl tia la aproximativ 20 mm pentru perierea materialului care a fost decoji. D.4.11. Pulverizator, confine apa potabild pentru spalarea materialului decojit si spalarea sarii de pe materialul decojit. D.4.12. Incinta de uscare, capabild de s& menjina o temperatura de (105 +5) °C. D.4.13 Balanfa, cu o exactitate de + 0,05 g. D.4.14 Subler cu vernier, cu o exactitate de + 0,1 mm. D.5 Pregatirea epruvetelor de incercat La cel putin 28 zile, cu exceptia inspectisi de receptie, la un termen de nu mai mult de 36 zile, se ‘indeparteaza orice resturi si materiale desprinse si apoi epruvetele se conserva timp de (168 + 5) h camera de climatizare la o temperatura de (20 4 2)°C, umiditate relativa de (65 + 10) % si o vitezé de evaporare in primele (240 4 5) min de (200 + 100) gim’, masurate conform cu 0.4.2. In camera de climatizare trebuie s8 fie un spatiu minim de 50 mm intre epruvete. In timpul acesta placa de cauciuc este lipité pe toate suprafetele epruvetel, cu excepfia suprafetei de incercare gi mane lipité fn timpul Inoercarli. Cu ajutorul cauciucului siliconic sau altui adeziv de etangeizare se umple orice tesiturs de-a lungul perimetrului epruvetei si se realizeazai 0 etangare in jurul suprafetei de incercat la limita dintre beton si placa de cauciuc, in vederea prevenirii patrunderii apei tntre egantion si cauciuc. Marginea placii de cauciuc trebuie s8 depaseasca cu (2082) mm suprafata de incercat. NOTA - Adezivul este In mod normal inting pe supratfejele de beton la fel de bine ca pe suprafetele de cauciuc. Maniera de lipire a foll de cauciuc ilustrata In figura D.1 este considerata corespunzatoare, Legenda Strat suprapus Foaie de cauciue Cordon de etangare Suprafaia de incercat Epruveta Figura D.1— Un exemplu de sectiune transversal a epruvetei cu foaia de cauciuc si cordonul de etangare (dreapta) si o epruveta vazuta de deasupra ( stanga) 32SR EN 1340:2004 Suprafata de incercat A trebuie stabil ca medie a trei masur&ri ale lungimii gi ltimii sale, pana la cel mai apropiat milimetru. Dup& conservare in camera climatizaté, apa potabilé cu o temperatura de (20 # 2)C trebuie tumata pe suprafata de incercat pand la o Inaltime de (5 + 2) mm. Aceasta trebuie mentinut pentru (72 4 2)h la (20 # 2) °C si poate fi utizaté pentru evaluarea eficacitati legéituri dintre epruveta si stratul protector. Tnainte de ciclul de inghet - dezghet toate suprafetele epruvetei, cu exceptia suprafelei de incercat, ‘rebule izolat’ termic. Aceasta poate fi efectuata in timpul conservari. Izolarea trebule realizaté ca inD.s4. Inainte cu 15 min pana la 30 min ca epruvetele s& fie amplasate in camera de inghet, apa de pe suprafata de incercat trebuie inlocuit’ cu un strat de (542) mm, masurat de la suprafata epruvetei, de © solutie de 3% NaCl in apa potabild. Aceasta trebuie sa prevind evaporarea prin aplicarea unei placi orizontale de polietilend ca cea aratala in figura D.2. Folia de polietilend trebuie sa ramana cat de plata posibil fn timpul incercairii si s& nu vina in contact cu mediul inghetat. \ 4 5 6 Legenda 1 Suprafati de incercat 5 Foaie de cauciue 2 Folie de polietilena 6 ola tormic 3. Mediu de inghelare (apa sarata) 7. Dispozitiv de masurarea a temperaturi 4 Epruvetd 8 Cordon de etangare Figura D.2 - Principiu de montare utilizat pentru incercarea de inghe}- dezghe} D.6 Mod de lucru Se amplaseaza epruvetele in camera de inghotare astfel Inct suprafata de Incercat $8 nu se abaté de la planul orizontal cu mai mult de 3 mmim in orice directie si se supune la cicluri de inghet — dezghel. In timpul incercéril ciclulu timp - temperatura in mediul de inghet la centrul suprafetei tuturor epruvetele trebuie sa se situeze In suprafata haguraté din figura D.3. In schimb, temperatura trebuie 84 depageasod 0 °C in timpul fiecdrui ciolu pentru cel putin 7h, dar nu mai mult de 9 h. So ‘nregistreaz’ continuu temperatura tn mediul de inghot la contrul suprafefel de Incercat pentru col putin 0 epruvet care trebuie localizaté intr-o poziti reprezentativl in camera de Inghel. Se Inregistreaz temperatura aerului pe durata ingholului tn timpul Incercaril. Se Incepe cronometrarea primulul ciclu al incercarii pe epruveta in intervalul (0 + 30) min de la amplasarea ei in camera de ‘inghet. Daca ciclul este Intrerupt, se tine epruveta In stare de Inghel intre -16°C si -20°C. Daca aceasta Intrerupere este pentru mai mult decat trl zile, Incercarea trebuie abandonatd. 33SR EN 1340:2004 30 : PeoC neon ‘Temperatura °C Ey Timp, h Figura D.3 — Ciclul timp - temperatura Punctele de intrerupere specifice ariei hasurate sunt indicate in tabelul D.1 ‘Tabelul D.1 — Coordonatele punctelor de Intrerupere Limita superioard Limitd inferioar’ Timp (h) ‘Temperatura (°C) Timp (h) ‘Temperatura (°C) 0 24 0 16 5 2 3 4 2 ta 12 20 16 16 16 20 18 0 20 0 2 24 24 16 Pentru oblinerea unui ciclu corect de temperaturd pentru toate epruvetele se asiguré o circulatie bund a aerului in camera de inghet. Daca sunt incercate numai cateva epruvete, se umplu locurile goale din camera de inghet cu inlocuitori, in afara cazului c&nd s-a demonstrat cd se obtine ciclul de temperaturd corect fara ele. Dupa 7 cicluri si 14 cicluri, n timpul perioadei de inghet se adaugé suplimentar 3% NaCl In apa potabilé daca este necesar in scopul mentineril unui strat de (5 2) mm pe suprafata epruvetelor. Dupa 28 de ciclur trebuie efectuata urmatoarea procedurd pentru flecare epruvet a) Se colecteazé materialul care s-a descojt de pe suprafata de incercare prin clatirea in vas cu alutorul_ pulverizatorului si se periaz in vas pana cand nu mai exista nici un material care s4 se exfolieze; b) Se toamna lichidul si se trece materialul in vas cu gril’ print-o hartie de fru. Se spat materialul colectat pe hartia de fitru cu minimum 1 | de apa potabild pentru a Tnlatura orice urma de NaCl. Se usucd hartia de fitru si materialul colectat cel putin 24h Ia (105 + 5) °C. Se determina cu 0 exactitate de pana la £ 0,2 g masa uscaté a materialului descojit, luand in considerare si masa hart de filtru 34SR EN 1340:2004 D.7 Calculul rezultatelor incercarii Se calculeazé masa pierdutd pe unitatea de suprafaté a epruvetei (L) tn kilograme pe metru patrat, prin relatia: ue A unde M este masa cantitafi totale a materialul decojt dupa 28 cicluri, in kilograme; A este aria suprafefel de incercat in metri patratl. D.8 Raport de incercare Raportul de Incercare trebuie s& confind urmatoarele informati: a) masa plerdutd pe unitatea de suprafala (L) th Klograme pe metru patrat; b) masa cantitafii totale a materialului decojit dupa 28 cicluri, in miligrame; ©) aria suprafejel de incercat in milimetri patrafi Ase vedea $i articolul 8, 35SR EN 1340:2004 Anexa E (normativa) totale de apa EA Principiu Dupa conditionarea epruvetei pana la (20 4 5) °C aceasta este imbibata pand la masa constant gi apoi se usuc’ in etuvé pan la mas& constant. Pierderea de masa este exprimatd ca procent din masa epruvetei uscate. E.2 Epruvetd Se taie dou’ epruvete, una din fiecare capat al bordurll. Epruvetele pot fi tdiate sau carotate si trebuie 8 aiba masa mai mare de 2,6 kg, dar nu mai mare de 5,0 kg. Daca bordura este realizata din doua epruvete de compozitie mixta, trebuie s& contin amestecul similare cu ale borduri E.3 Materiale ‘Apa potabila. E.4 Aparatura E41 Etuva ventilata avand raportul inte capacitatea in litri si suprafata canalelor de ventiatio mai mic de 2000, Tn care temperatura poate fi reglata pana la (105 5) °C. Ea trebuie sa alba un ‘volum de cel putin 2% ori mai mare decat volumul epruvetelor de uscat in orice moment E.4.2 Vas cu baza plata avand o capacitate de cal putin 2% ori din volumul epruvetelor care se ‘imbiba si 0 indltime cu cel putin 50 mm mai mare decat inaitimea epruvetelor in pozitia in care ele vor flinmuiate. E.4.3 Balantai cu citire in grame gi cu 0 exactitate de 0,1 % a citi E44 Perie dura. E45 Carpa. E.5 Pregitirea epruvetelor de incercat Se indeparteaza tot praful, resturile etc. cu 0 perie si se asigura oi acea epruvetd se afid la 0 temperaturd de (20 + 5)°C. E.6 Mod de lucru Se scufunda epruvetele in vasul cu apa potabilé la o temperatura de (20 + 5) °C pana la masa constanta M;. Se separd epruvetele una de alta prin ce! putin 15 mm si se asigurd un minimum de 20 mm apa deasupra lor. Perioada minima de imersie trebuie sa fie de tre zle si masa constanté trebuie considerata cénd dou cantariri efectuate la un interval de 25 h arata o diferenté de masa a egantionului mai mica de 0,1%. Inaintea fiecdrei cdntarni se slerge epruveta cu 0 c&rpa care este umezité si stoarsa pentru a Indeparta orice exces de apa. Uscarea este corecta atunci cand suprafata betonului este mata. 36SR EN 1340:2004 ‘Se amplaseaza fiecare epruveté in interiorul cuptorului astfel incat distanta dintre fiecare epruvet s& fie de cel putin 15 mm. Se usucd epruveta la o temperatura de (105 + 5) °C pana ce se atinge masa constant M,. Perioada minima de uscare trebuie sé fie de trei zile si masa constanta se considera atins’ cand doua cantiriri efectuate la un interval de 24 h araté o diferenta de masa a esantionului mai mic de 0,1%. Inainte de céntarire se lasa epruveta sa se réiceasca la temperatura camerei E.7 Calculul rezultatelor incercarii Se calculeazé absorbfja de apa W, a fiecdrei epruvete, ca procent de masa, cu relatia M,-M 100% unde My este masa inialé a epruvetei (9); unde Mz este masa finalé a epruvetei (g). Se calculeaz’ valoarea medio ca rezultat al incercérii pentru element. E.8 Raport de incercare Raportul de incercare trebuie sa dea valorile absorbfiei de apa pentru fiecare dintre epruvete. A se vedea de asemenea $i articolul 8. 37SR EN 1340:2004 Anexa F (normativa) Masurarea rez la incovoiere tent F.1 Aparatura Magina de incercare transversal trebuie s& aiba 0 scar cu 0 exactitale de + 3% peste domeniul ‘incércarii anticipate a incercéril gi trebuie sa fie capabila de a creste incarcarea la vitezele specificate. Trebuie realizat astel incdt acesta s4 poatd induce in proba trei puncte de Incovoiere, fad torsiune (a se vedea figura F.1). Lungimea suporturilor trebuie sa fie cel putin egald cu grosimea probei de incercat si incarcarea trebuie sé fie aplicata printr-un cuplaj pivotant cu un diametru de (40 + 1) mm al prelungitorului de ofel cu grosime minima de 20 mm Reazemele de jos trebuie s& fie rigide si rotunde sau rotunjte Ia 0 raz& de (20+ 1) mm. 2 Legenda 1 Linia centrului de gravitatie 2 Plesa de incarcare 3. Pana de lemn tare sau banda de mortar Figura F.1 — Principiu de incercare 38SR EN 1340:2004 F.2 Pregatire Se utilizeazé intregul element si se indepéiteaza orice excrescenté, daca este necesar. Se imerseazé elementul in apa la (20 + 5) °C pentru (24 4 3) h, se scoate, se usuca prin stergere si se Incearcd imediat. ‘Alte metode de pregatire pot fi utlizate pentru incercarea obignuité cu conditia s& fie 0 corelafie Intre rezultatele color dous metode. F.3. Mod de lucru Distanfa dintre reazeme $i capetele borduril trebuie 8 fle 100 mm, dar daca deschiderea este mai mic de patru ori decat dimensiunea verticalé a bordurii amplasata in masina de incercat, distanta dintre reazeme si capotele borduril trebuie redus& la jumatate din dimonsiunea vorticald a borduri pozitia de incercare. Daca deschiderea este mai mica de patru ori decat dimensiunea verticala a borduri poate fi realizata, incercarea nu. Deschiderea reala intre reazeme trebuie sé difere cu 0,5% fata de deschiderea specificata, rotunjité la cel mai apropiat miimetru si inregistrata. Se aplicd o incarcaitura la + 5 mm fata de centrul liniei de gravitatie @ borduri Bordura trebuie intotdeauna incercaté pe cea mai mare dimensiune o seotiunii transversale orizontale. Se amplaseaza epruveta simetric pe reazemele masinii de incercat cu cea mai mare dimensiune orizontalé a sectiunii si se amplaseaz o pand de lemn tare sau o bandé de mortar de (4 + 1) mm grosime deasupra prelungitorului de ofel. Cand se tncearc’ produse cu profile, Intre element si apardtoare se introduce o pana adecvatd de lemn tare sau bucata de mortar. Se aplica incarcarea fara socuri si se creste Incarcarea la o vitezé de (0,06 + 0,02) MPa/s pana la cedarea elementului. Se inregistreazé incarcatura de cedare P la 100 N. F.4 Calculul rezultatelor incercarii Utiizand dimensiunilor brute ale planului de rupere, se calculeaz al dollea moment al suprafetel 1 care are 0 axa orizontald prin centrul suprafetei planului de rupere. Se calculeaza rezistenta, T, in megapascali, a bordurii Incercate, cu relalia: PxLx ra Peixy 4xl unde este rezistenfa, In megapascal; este Inc&rcarea de rupere, In newtoni; este distanta dintre suporturi, in milimetr; este al doilea moment al suprafelei; se determina din dimensiunile de fabricatie; Y este distanta de la centrul pana la extremitatea fibrel tensionate a) Se inregistreaza rezultatele individuale in megapascall F.5. Raport de incercare Raportul de incercare trebuie s includa rezistenta, T, a bordur Ase vedea si articolul 8, 39SR EN 1340:2004 Anexa G (normativa) Masurarea rezistentei la uzura G.1_ Principiul incercarii la uzura cu un disc lat Incercarea consta in uzarea felei superioare a bordurii cu un material abraziv in condi standard. G.2 Material abraziv ‘Abrazivul necesar pentru aceasta incercare este reprezentat de un material ce contine alumina topité (Corindon) cu granulatia F80 conform ISO 8486 -1:1986. El nu trebuie sa fie utizat mai mult de trei or. G.3 Aparatura ‘Aparatul pentru incercare la uzuré (a se vedea figura G.1) este constituit in principal dintr-un disc lat de abraziune, cu o painie de depozitare cu una sau doua vaive pentru reglarea debitului materialulu abraziv, 0 palnie de ghidare a alimentaiii, un dispozitiv mobil port-epruveta gio contragreutate. CAnd sistemul dispune de doua valve, una trebuio utilzaté pentru reglarea debitului gi poate fi reglata permanent in timp ce cealaltd este folosit’ pentru deschiderea /inchiderea alimentérit 40SR EN 1340:2004 Legenda 1 Dispozitiv mobil port - epruveta 8 Contragroutato 2 Surub de fixare 9 Canetura 3 Epruvet 410 Sant 4 Valva de reglare 11 Debit de material abraziv 5 Painie de depozitare 42 Colector de material abraziv 6 Ghidare a curgeri 43 Pana 7 Disc lat de abraziune Figura G.1 - Principiul maginii de uzura Discul abraziv lat este fabricat din ofel conform EN 10083-2 si cu duritatea Brinnel cuprinsa intre 203 HB si 245 HB (aga cum este descrisa in EN ISO 6506-1, EN ISO 6506-2 si EN ISO 6506-3). Diametrul su trebule s& fie de (200 + 1) mm gi léfimea trebule sé fie (70 + 1) mm. Acesta trebuie astfel potrivit pentru a efectua 75 rotatii in (60 + 3) s. Dispozitivul mobil port - epruvete este montat pe reazeme gi forfat a se deplasa in spatele disculul de tre 0 contragreutate. Pinia de alimentare contine materialul abraziv i alimenteaza o palnie de reglare a debitulul aSR EN 1340:2004 Painia de ghidare al alimentarii poate fi cilindricd sau rectangularé si trebuie sé aib& un orificiu canelat Lungimea caneluri trebui sa fle de (45 + 1) mm, iar ltimea trebuio 88 fie de (4 + 1) mm. Corpul painisi de reglare al alimentéii trebuie sé fie cel putin cu 10 mm mai mare fn toate directile decét canelura. In cazul unui painii rectangulare cu cel putin o parte inclinaté in sensul lungimii canelurii, nu sunt necesare aceste limitari dimensionale (@ se vedea figura G.2, exemplul 2). Dimensiuni in milimetri 4531 +B fee A abe> 10 Legenda A Partoa vertical B Partea Inclinata Asse vedea figura G.1 Figura G.2— Poziia canelurit la baza palniei de ghidare a curgerii Distanta de c&dere dintre canelurd si axul discului lat de abraziune trebuie sa fie (100 + 5) mm si curgerea abrazivului trebuie sé fie intre 1 mm gi 5 mm in spatele capatului conducator al discului (a se vedea figura G.3). 42SR EN 1340:2004 imensiuni in milimetri 6 S 4] ten 9 3 Re 3- 3 Vedere din fata Vedere din fata. 9 6 7 ACW) Te a 2) 3 1105 20071 Vedere in plan Vedere in plan Legends Asse vedea figura G.1 Figura G.3 — Poziia canelurii fafa de discul lat de abraziune ‘Alimentarea cu material abraziv din palnia de ghidare trebuie reglata la cel putin 2,5 Vm, pe discul abraziv. Alimentarea cu abraziv trebuie s& fle constant si nivelul minim de abraziv in palnia de ghidare @ alimentiirii trebuie s8 fle de 25 mm (a se vedea figura G.3). Miloacele de masurare obignuite pentru masurarea rezultatelor sunt: © lupa, preferabil echipata cu o surs& de lumina, o rigla de ofel si un subler digital. 43SR EN 1340:2004 G4 Etalonare ‘Aparatul trebuie etalonat dupa realizarea a 400 amprentari sau la fiecare doua luni care dintre ele este mai mica gi de fiecare data cand este un nou operator, un lot nou de material abraziv sau un nou disc abraziv. Viteza de curgere a abrazivului trebuie verificata turnand materialul de la o inaitime de aproximativ 100 mm int-un recipient rigid precantarit cu rama neteda, cu inaitime de (90 + 10) mm si cu un volum cunoscut cand este umplut total, acesta trebuie s& fie aproximativ 1 |. In timp ce recipientul este Umplut, vasul trebuie sd fie astfel construit incat s& mentina indltimea de cadere de la aproximativ 100 mm. Dupa umplerea recipiontului, suprafata trebuie netezité si recipientul cantérit pentru a determina masa de abraziv pentru un volum cunoscut, adicé densitatea. Abrazivul trebuie tumat in magina folosita la incercarea de uzuré in (60 + 1) s si colectat deasupra discului abraziv intr-un recipient precéntarit, cu capacitatea de minimum 3 |. Recipientul umplut trebuie céntart si, pornind de la densitatea determinaté ca mai sus, trebuie verificat debitul de abraziv ca fiind mai mare sau egal cu 2,5 Vmin, Aparatul trebuie etalonat cu materialul de referin{S .Marmuré de Boulonnais" urmand procedeul descris in anexa G.6 si avand contragreutatea ajustata pentru a se opri dupa 75 rotatii in (60 + 3) s, lungimea amprentei realizate trebuie sa fie de (20,0 + 0,5) mm. Contragreutatea trebuie marit’ sau redusi pentru cresterea sau diminuarea lungimii amprentei respective. Ansamblul dispozitivului blocare/contragreutate trebuie verificat pentru gaisirea oricarei frecari anormale. Amprenta trebuie masuratd utlizand procedeul descris in capitolul G.7, cu o exactitate de 0,1 mm si media a trei rezultate dau valoarea de etalonare. Pentru egantionul de referint& poate fi folosit un material alternativ, daca se stabileste 0 corelatie bun cu egantionul de referinté din marmura de Boulonnais’. ‘armura de Boulonnais” este: Referinfa cu , Lune! semiclar’, grosime: 2 50 mm in tdieturd perpendiculara la foliatie, macinat cu granule de diamant de marime 100/120, rugozitate: Ra = (1.6 + 0,4) ym cand este masurata cu ajutorul unui instrument de masura conform cu EN ISO 4288, La flecare etalonare a aparatulul trebuie verificat perpendicularitatea suportulul de epruvete. ‘Amprenta esantionului de referinta trebuie s& fie rectangularé, cu o diferenté maxima de 0,5 mm a lungimii amprentei masurata la fiecare extremitate. Este necesar sA se verifice daca: — egantionul este menjinut perpendicular pe disc; — 3,5 MPa? Productie noua (prin atrbute) [ncercarea controlului produajel | (Prin masurar) Tn fabricd a produsului 1 bordurirezistentatfamiiei n=8,16,4sau2 | Aplicarea regulilor Este cunoscutS oe abaterea standard T siverificata t reguiat? Da Productia . corespondenta Flocare 2 3,5 MPa aa Cresterea probel a 16 © graficul a control si flecare rezultat, 22,8 MPa? ‘Nu mai mult do 1 pana la 16 3,5 MPa dar 2 2,8 MPa?, Produse neconforme ———————>} 6.37 Figura K.1 - Rezistenfa la incovoiere conform EN 1340 59SR EN 1340:2004 Anexa ZA (informativa) Articole ale acestui standard european referitoare la prevederile Directivei UE Produsele pentru Constructii (89/106/CEE) ZA.1 Domeniu de aplicare si articole relevante ‘Acest standard european si anexa sa ZA au fost elaborate in cadrul mandatului M /119 ‘Pardoseli’ si M/122 ‘Invelitori de acoperiguri, luminatoare, lucarne si accesori’ dat catre CEN de comisia Europeand si de Asociatia Europeana a Liberului Schimb, Articolele acestui standard european prezentat in anexa satisfac condifile acestor mandate date in cadrul Directivei UE ,Produse pentru Constructi” (89/106/CEE). Conformitatea cu aceasté anexé ZA conferd prezumtia de aplitudine in utiizare a produselor pentru constructii acoperite prin acest standard european pentru utlizarea preconizata in tabolul ZA.1, referinja trebuie realizaté la informatile care insofesc marcajul CE. AVERTISMENT - Alte cerinfe si Directive UE, care nu afecteaza aptitudinea la utilizarea preconizata, pot fi aplicabile produselor pentru construct acoperite prin domeniul de aplicare al acestui standard, jin plus fafa de articolul 4.2 referitor 1a substanfole periculoase, pot exista alte conditii aplicabile produselor acoperite de domeniul de aplicare a acestul standard (ex. legislate european’ transpusa si legislajia national, reglementari tehnice gi prevederi administrative). Pentru a salisface prevederile Directivei UE Produse pentru Construcfi, trebuie respectate si aceste cerinfe, acolo unde si atunci cand se aplica. NOTA- 0 bazé de date informativa privind prevederia europene si naljonale referitoare la substantele periculoase poate fi consulialé pe site-ul de Constructi EUROPA (CREATE, accesibil la adresa hitpiieuropa.eu.int) Produs de constructie: Borduri de beton prefabricat conform cu domeniul de aplicare a acestui standard Utilizare preconizata: Pavairi la interior gi exterior si/sau Invelitori de acoperis. 60SR EN 1340:2004 Tabelul ZA.1 — Caracteristici cerute Caraciriaticl esenfiale | Aricole din acest | Nivele sau clase | Note/Elemente | —Utiizare standard mandatate Reaciie la foo ysaeq Clas AT Pavare la iionor Partonmanii Toc otaror | 5387 Wana Consideration corespunzttoae Emisie de azbest yar Nu confine ‘se vedea 42 Pavare $i scope a ier eteror Rezisien rpere 5357 wun Paver a itor exteror Razin a aunecareT 5351 wean Coranpanetioare | Pavare oropare itor 5952 Necture Doarpenis | Pavano prosusele a cirr | 2D0eHF= fat superioars | interior si tate graulta sisaupotzats Bont a produce 0 Sura oats nated Condueviatea temic 537 Wevuna Pavare Ta iieror Duras 5339 Wevuna Pavare oteroaré Pavare a oas3 Net una ome exteror * Acolo unde un stat membru doregle 68 stabieascd o relajie tnire durabillale gi rezistenja la actiunea factorior climatic, se aplica 6.3.2 Cerinta privind o anumité caracteristicé nu este aplicabilé statelor membre (MS) in care nu exist reglementari privind acea caracteristicA pentru utlizarea preconizaté a produsului. in acest caz, produc&tori care introduc produsele lor pe piata acestor state membre nu sunt obligati s& determine Sau sa dociare performanta produsolor lor in ceea ce priveste aceasta caracteristicd si pot sa ulllizeze mentiunea “performanta nedeterminata" (PND) in documentalia care Tnsoleste marcajul CE (a se vedea Z.A.3), Este permis utilizarea optiunii de performanfa nedelerminata pentru caracteristica esentiala de rezisten{é la rupere. ZA.2 Atestarea conformitatii Sistemul de atestare a conformitatii pentru produsele indicate In tabelul ZA.1, conform cu Decizia comisiai 97/808/CE si 98/436/CE, amendaté, asa cum este indicata pentru aceasta familie de produse ‘in Anoxa Ill a Mandatului M/119 i M/122, este prozentatd in tabelul ZA.2 pentru utlizarea proconizata indicaté: 61SR EN 1340:2004 Tabelul Z.A.2 - Sistem de atestare a conformitatii Produs Uiiizareproconizata Wiveluienuclese | Selon de sfaiare Bard de beion | Panta a enror irs do | Abst nu conte Pte Gurr supure creole penal 4 routs voi ard do baion Por is a to, a’) Rea foe AT™ fi Placa | pematde sreaate pes ‘eves mu cons Borst a below | Peru soporn Performan aor pte Consort Sreopunedtoare™ ‘ Aces: mu canine ‘Sistem 4: A se vedea CPD anexa Ill? (i). A treia posibiliate, * Materiale din Clasa A1 care nu sunt necesar de a fi Incercate pentru reactia la foc, conform cu Decizia 1996/603/CE amendata. ** A se vedea Decizia 2000/553/CE, amendats. Tabelul Z.A.3 — Atribuirea sarcinilor ‘Sarcini pentru produedtor ‘Scopul sarcinilor ‘Articole de aplicat Trcercarea inifiald de tip "Toate caracteristclle relevante din 62 tabelul ZA.1 Controlul producti in fabric 63 ZA.2.2 Declaratie de conformitate Producatorul sau agentul su autorizat in EEA ™” trebuie s& elaboreze $i sa pastreze 0 deciaratie de conformitate care autorizeaza producatorul sau agentul s8 aplice marcajul CE. Aceasta deciaratie trebule sa includ’ — numele si adresa producatorului sau a reprezentantului su autorizat stabil in EEA ‘"” productie; silocul de — descrierea produsulul (ti, identiicare, utlizare) si 0 copie a informatilor care insotesc simbolul de marcaj CE; — prevederile c&rora trebuie s8 se conformeze produsul (adicé anexa ZA a acestui standard); — conditii speciale aplicabile in utiizarea produsului (daca este necesar); — numele si functia persoanel Imputernicite sA semneze declarajia in numele producétorulul sau agentului sdu autorizat. Declaratia trebuie sa fie prezentata tn limballimbile statului membru unde se utilizeaza produsul ZA.3 Marcare CE gi etichetare Producatorul sau reprezentantul su autorizat stabilit in Uniunea Europeand sau in EFTA ™? este responsabil pentru aplicarea simbolului marci CE. ‘Aplicarea simbolului de marcare CE trebuie s& se fac conform cu Directiva 93/68/CE $i trebule sa fie ‘Insotits de urmatoarele informatii. Acestea trebuie 88 aparé pe ambalajul si/sau pe documentele comerciale insofitoare: NOTANATIONALA - A se citi Spatiul Economic European. © NOTA NATIONALA - A se cit Asocialia Europeans a Liberului Schimb. 62SR EN 1340:2004 — numele sau marca de identificare a productorulul — adresa deciaraté a producatorului; — ultimele dous cifre ale anului in care a fost aplicata marca: — numarul acestui standard (EN 1340); — tipul produsului (exemplu bordura de beton prefabricat) gi utiizarea (utilizarile) prevazut pavare la interior, pavare la exterior si/sau acoperii; si |, exemplu — informati relative la caracteristicile / valorile dectarate. Pentru produsele destinate zonelor de circulate pietonala gi ale vehiculelor in exterior: — rezistenta ta rupere; — rezistenta la alunecare / derapare; — durabilitate, Pentru produsele destinate pentru pavari la interior: — reactie la foc: — rezistenta la rupere; — rezistenta la alunecare / derapare: — durabilitate; — conductivitate termica (cdnd este relevantd). Pentru produsele destinate acoperigului: — performanta la foc exterior: considerata satisfacatoare. Figurlle ZA.1 si ZA.2 indica exemple de produse supuse la durabiltate in termeni de rezistenta si respectiv de factori climatici, refertori la informatille care se dau pe documentele comerciale sau pe ambalaj 63SR EN 1340:2004 “Anyco Ltd, P.O. Box 21, B 1050 2000 EN 1340 Bordura de beton prefabricat Utilizare preconizata: Pavari la interior Pavari la Thvelitori de exterior acoperis Emisie de azbest Conform Xx x Rezistentd la rupere_(MPa) 35 35 x Rezistenfa la alunecare / derapare Corespunzatoare | Corespunzatoare x ‘Conductivitate termica 12 me x Performanfé la foc exterior [Wi(mK)] x 53 Considerata corespunzatoare Rezisten{é (Ourabilitate) Corespunzatoare | Corespunzétoare x Reactie la foc Al x x X= nu este relevant Figura ZA.1 — Exemplu de informafii care insofese marcarea CE ‘Anyco Ltd, P.O. Box 21, B 1050 2000 EN 1340 Bordura de beton prefabricat Ulllizare preconizata: Pavirila Interior | Pavarlla Thvelitori de exterior acoperig Rezistenta la rupere (MPa) 35 3.5 x Rezistonta la alunecare / derapare 45 45 x ‘Conductivitate termica 4.2 x x Performanta la foc exterior [Wi(mK)] x x Considerata ‘corespunzétoare Durabilitate Corespunzatoare | Corespunzétoare x Reactie la foc AL x x X= nu este relevant Figura ZA.2 - Exemplu de informafii care insofesc marcarea CE 64SR EN 1340:2004 (Pagina alba) 65Standardul european EN 1340:2003 a fost acceptat ca standard roman de cétre comitetul tehnic CT 115 -Piatré naturalas Membrii comitetului de lectura (CDL) care au verificat standardul european EN 1340:2001 dl Neculal — CIORNEI PROCEMA GEOLOGI Pregedinte al comitetului tehnic CT 115 - Piatra natural dna. Silvina MARICA PROCEMA GEOLOG! Secretar al comitetului tehnic CT 115- Piatra naturala dna. Ecaterina ARAMA Expert ASRO Versiunea romana a acestul standard a fost elaboraté de Dna. Valentina CETEAN, PROCEMA GEOLOGI, membru al comitetului tehnic CT 115 — Piatra Naturala. Un standard roman nu conjine neaparat totalitatea provederilor necesare pentru contractare. Utiizatori standardului sunt rspunzaitori de aplicarea corect’ a acestuia. Este important ca utiizatoril standardelor romaine s& se asigure ca sunt in posesia ultimel editii si a tuturor modificarilor. Informatille referitoare a standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane $i Buletinul Standardizairi.