SERIA ,ADEVAR SI LIBERTATE” ABUZUL SPERANTA SI VINDECARE PENTRU CEI ABUZATL, meABUZUL SPERANTA SI VINDECARE PENTRU CEI ABUZATI Multi crestini poarté amprenta ranilor provocate de abuzul fizic, oor eens CMH etm mod MOC Mente mauCie me este marcata de confuzie si de teama ca vor fi respinsi sau abuzati din nou. Un sentiment de vid ii face pe multi sa traiasca, din aceasta cauza, o viata fara speranta. Daca esti afectat de urmarile vreunui abuz, indiferent de natura acestuia, cartea de fata te va ajuta sa-ti intelegi propriile tipare ey neg ete CMM AMR ¢)1(ecMe COUT MB Tet ecmE: LEAT MEN (ola ac) modificat raportarea la Dumnezeu si la ceilalti. Pasii practici spre obtinerea libertatii, descrisi in carte, te vor ajuta sai gasesti drumul spre refacere gi vindecare, redandu-ti speranta necesara Poem emo eto eome een me RUC mes Cartea aduce cu sine, de asemenea, aspecte profunde gsi o intelegere de mare finete asupra acestei problematici, atat de Seema Oe Cee ene oe omc R eT RCE ence mijloceascd vindecarea plina de har gi de dragoste pe care Dumnezeu o da oamenilor raniti si zdrobiti. A move € ] s si fi par din seria ,Adevar gsi libertate”, care are la baza bine- cunoscutele cursuri ale programului de ucenicizare gi slujire prin rugaciune, oferite de Ellel Ministries International. URA ELPISDespre Ellel Ministries Viziunea Ellel Ministries este o organizatie misionara cregtina nondenominationala, cu viziunea de a oferi resurse gi de a echipa Biserica, primindu-i bine pe oameni, invatandu-i despre imparatia lui Dumnezeu gi vindecandu-i pe cei care au nevoie de vindecare (Luca 9:11). Misiunea Misiunea noastra este aceea de a indeplini viziunea mai sus prezentata in intreaga lume, pe masura ce Dumnezeu ne deschide oportunitati, in conformitate cu Marea Trimitere gi cu chemarea Bisericii de a proclama {mparatia lui Dumnezeu prin predicarea vestii bune, vindecarea celor cu inima zdrobita si eliberarea captivilor. Prin urmare, suntem dedicati evanghelizarii, vindecarii, eliberarii, ucenicizarii gi instruirii. Versetele specifice pe care se bazeazi misiunea noastra sunt: Isaia 61:1-7; Matei 28:18-20; Luca 9:1-2; 9:11; Efeseni 4:12 si 2 Timotei 2:2. Bazele credintei Dumnezeu este Trinitate. Dumnezeu Tatil ii iubeste pe toti oamenii. Dumnezeu Fiul, Isus Cristos, este Salvator si Vindecator, Domn si Rege. Dumnezeu Duhul Sfant locuieste in crestini gi imparte puterea dinamica, prin care acegtia pot continua lucrarea lui Hristos. Biblia este autoritatea inspirata in mod divin in ce priveste credinta, doctrina gi conduita, precum si baza pentru invatatura. Pentru informatii suplimentare Vizitati site-ul wwweellelministries.org in care veti gasi informatii la zi despre lucrarea internationala Ellel Ministries. ELLEL MINISTRIES SERIA , ADEVAR SI LIBERTATE” ABUZUL SPERANTA SI VINDECARE PENTRU CEI ABUZATI PAUL SI LIZ GRIFFIN Editura ElpisDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GRIFFIN, PAUL Abuzul : speranta gi vindecare pentru cei abuzati / Paul si Liz Griffin ; trad.: Lucia Cadar ; ed.: Mihaela Moza. - Oradea : Flpis, 2010 ISBN 978-973-88822-8-7 1. Griffin, Liz WL. Cadar, Lucia (trad.) UL. Moza, Mihaela (ed.) 316.613.43:2 Abuzul: Speranja gi vindecare pentru cei abuzagi © Copyright 2007, 2010 Ellel Ministries Limited, Titlul original HOPE AND HEALING FOR THE ABUSED ‘Traducerea in limba romané este publicatd cu permisiunea Soverign World Lid PO Box 784 Ellel, Lancaster LAL 9DA United Kingdom wwwsovereignworld.com All rights reserved. Toate versetele citate, cu exceptia locuritor precizate, sunt luate din Biblia cu explicafii, traducerea D. Cornilescu, edijia a V-a, apdrula in 1998, tiparita de organizatia Christian Aid Ministries, $.U.A. Toate exemplele folosite in aceasta carte sunt reale, ins numele gi detaliile incidentale au fost modificate pentru a pastra confidentialitatea persoanclor implicate. Copyright 2010 Editura Elpis, Oradea, Romania Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii Elpis. Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte a acestei publicatii nu poate fi reprodusa, stocati fntr-un sistem de regasire sau transmisa, sub nicio forma saw prin niciun mijloc electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare, frd permisiunea prealabila a editorului, Scurte extrase pot fi folosite in scopul recenzarii. Design-ul copertii Andy ‘Taylor, ,.Ellel Ministries” ‘Traducerea: Lucia Cadar Editarea: Mihaela Moza Corectura: Sanda Sindulescu, Dorina Voin Tehnoredactarea: Bugen Budea ISBN 978-973-88822-8-7 Vizitati site-ul www.edituraelpis.ro Scrieti-ne la adresa e-mail: elpis@edituraelpis.r0 St. Horea nr. 2, Oradea, jud. Bihor, Cod postal: 410080; Tel/fax: 0359.802.318; 0730.50.80.73 Despre autori Timp de 20 de ani, Paul gi Liz au locuit ca expatriati in Africa de Sud, Bahrain gi Japonia. in aceasta perioada Paul gi-a urmat cariera de inginer chimist intr-o companie inter- nationala de petrol, iar Liz, a carei profesie de baza era aceea de invatatoare, a fost mama cu norma intreaga pentru cei doi copii ai lor, dar in acelagi timp s-a implicat in multe activitati crestine gi a facut voluntariat intr-un serviciu de consiliere prin telefon. O dorin{a crescanda de a-L sluji pe Dumnezeu I-a indemnat pe Paul sa demisioneze gi sa se inscrie in Anglia la un colegiu biblic de 3 ani. Au inceput sa se implice in organizatia Ellel Ministries in 1991, facand parte din echipa de slujire. in 1995 ei s-au alaturat pe deplin echipei de la centrul Ellel Grange. Paul este membru in conducerea executiva si amandoi, atat Paul, cat si Liz, predau gi slujesc celor care cauta vindecare in vietile lor. De aceeasi autor Mania ... Cum ii faci fata?Cuprins Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Anexa Guvantinainte o3 2.2: smwmmai ss seumas 9 Prefaté. <<<: cceessicsssowemascs steam i Nu aga a vrut Dumnezeu............. 15 Puterea cuvintelor.. . Controlati emotional................- 30 Deceptionati de pastori............... 34 Loviti pe dinauntru gi pe dinafara...... 43 Folositi in mod ruginos.............45 51 inlantuiti de trecut ................-- 62 Tatal Caruia fi pasa . . 79 Eliberarea durerii emotionale.......... 88 Speranta si vindecare ................ 96 Traieste liber! 0.00.0... 0... eee eee 108 Versete biblice de incurajare.......... 113Cuvant inainte N-am sa uit niciodata ziua cand m-am rugat pentru prima oara cu o persoana care suferise un abuz. Au fost multe etape critice in dezvoltarea viziunii din care a rezultat lucrarea Ellel Ministries, dar pentru mine aceasta a fost una dintre cele mai semnificative. Mi s-a cerut sa ajut o doamna foarte nefericita - o doamn a carei nefericire aveam sa descopar cd provenea dintr-un abuz sexual. Pe vremea aceea eram necunoscator in privinta frecventei abuzurilor de tot felul care exista in societate, atat in randul femeilor, cat si al barbatilor. Eram si mai nestiutor in ce priveste cumplitele dureri prin care treceau cei care sufereau vreun abuz. $i am fost socat sa descopar ca aceasta era o problema serioasa gi in cadrul Bisericii. Au trecut mai bine de 30 de ani de cand am constientizat pentru prima data aceasta problema. Gi in tot acest timp am fost privilegiati sa descoperim multe chei care pot deschide usi spre libertate si spre vindecare. Pentru unii, chiar si vindecarea este un drum anevoios de urmat, deoarece s-au luptat cu probleme legate de iertare. Am plans alaturi de cei care au fost abuzati de oamenii in care s-au gandit ca pot avea incredere. Uneori impartageam mania lor datorita consecintelor pe care le-au suferit din cauza altora. Totusi, in mijlocul acestui tumult, am vazut si am simtit mana lui Dumnezeu indrepténdu-se in modul cel mai frumos gi poate cel mai extraordinar inspre cei care suferd. Intr-adevar, Isus vine sa-i vindece pe cei cu inima zdrobita. Mila Lui nu cunoaste limite. Unii dintre aceia care au mers10 Speranid gi vindecare pentru cei abuzali pe aceasta cale a vindecarii au devenit activi in viata spirituala gi in slujire, intrucat au trait realitatea faptului ca Isus chiar vindeca gi in zilele noastre! Ma rog ca in timp ce cititi cartea cu adevarat folositoare a lui Paul si Liz Griffin, scrisa dupa multi ani de experienta, ncepeti sd intelegeti de ce, pentru cei care au suferit in acest fel, viaja seaman uneori cu un camp de batélie. Pasii spre libertate sunt cheile ce le vor ajuta pe victimele care au suferit abuzuri in trecut s4-si continue drumul spre o vin- decare profunda si de durata, dar sunt si unelte valoroase pentru cei care cauta sa-i ajute pe alli. Imi doresc ca aceasta carte s4 fie o adevarata bine- cuvantare pe masura ce descoperiti in paginile ei incurajare si speranta pe drumul spre vindecare ~ atat pentru voi ingiva, cat si pentru alti. Peter Horrobin Director international al Ellel Ministries Prefata Am stat rabdatori privind si agteptand, in timp ce Margareta, tandra care stdtea in fata noastra, rasucea nelinistita o batista intre degete. isi tinea capul plecat gi abia daca ne privea. Discursul ei era intrerupt de lungi perioade de tacere, dar ea nu parea sa-si dea seama de asta. Pentru ea sA spuna ceva cat de cat era foarte dificil. Nu-si mai destainuise povestea la nimeni, iar noi ii eram relativ niste straini, pe care ii intalnise doar in seara precedenta. Se lupta sa se hotarascé dacé putea avea incredere in noi sau nu. J-ar asculta oare povestea acest cuplu si apoi ar respinge-o, daca ea le-ar spune ce facuse? Majoritatea oamenilor din viata ei, in care ea crezuse in trecut, s-au dovedit nedemni de incredere si au dezamagit-o intr-un fel sau altul. Margareta gi-a iubit bunicul gia avut incredere in el pana in momentul in care el a inceput s-o atinga in mod nepotrivit pe cand ea avea gapte ani. E doar un joc, obignuia el sa spund - un secret intre ei doi, si nimeni nu trebuie sa gtie vreodata de acest lucru, ori ea va fi pedepsita gi alungata de acasd. Era confuza deoarece ii placea atentia cu care el o cocologea, dar adanc in sufletul ei stia cé in ceea ce faceau ei impreuna ceva nu era bine. La varsta de 14 ania descoperit ca era insarcinata, dar nu a indraznit s4-i spuna nimic mamei sale. Nu stia daca o va crede sau nu. Chiar daca ar fi crezut-o, Mami ar fi fost devastata sa afle ceea ce tatal ei ii facuse propriei nepoate. Bunicul a platit ca ea sa facd avort, dar a trebuit sa-i spuna doctorului cd se culcase cu prietenul ei, care a 412 Speran{id gi vindecare pentru cei abuza{i parasit-o in momentul cand ea i-a spus despre sarcind. Nu doar ca era furioasd pentru cd nu spusese adevarul, dar se simtea vinovata ca facuse avort, si toate astea se adaugau la toata povara de vinovatie gi rusine pe care ea era obligata si 0 poarte. Margareta fusese abuzaté o perioada lunga gsi con- secintele acestui fapt i-au afectat profund fiecare parte a in{ei sale. Se simtea fara valoare gi se detesta pe sine. Se gandise adesea la sinucidere. Nu putea sa aiba incredere in nimeni gi, pentru ea, Dumnezeu parea sa fie departe. Avea putini prieteni gi ii era extrem de greu sa lege relatii. Pentru cineva din afara, parea o persoana timida, linistita, care poate prefera pur gi simplu propria companie. Cu toate acestea, pe dinduntru era chin si confuzie — un amalgam de ganduri gi de emotii pe care Margareta nu le putea lesne identifica sau explica, dar care o tineau prizoniera intr-o viata fara liniste. Povestea Margaretei nu este una neobisnuita. Lupte similare cu acelea pe care ea le-a trait se intampla la multe alte victime ale abuzului. Poate cd abuzul tau nu s-a derulat pe o perioada atat de indelungata ca si in cazul Margaretei. Poate ca a fost sub forma unei manipulari spirituale sau a fost un abuz fizic. Este posibil s4 fi fost un abuz mental, emotional sau verbal. Multe consecinte totusi vor fi asema- natoare cu cele traite de Margareta. Cand am inceput prima data s ne rugam gi sa le stujim oamenilor la Ellel Ministries, am ramas surpringi sa descoperim cat de multi dintre ei fusesera supusi vreunei forme de abuz in viata. Acum nu mai suntem surpringi. Este posibil sa intélnim in fiecare saptamané la bisericd chipuri vesele gi aparent lipsite de griji, dar multi oameni din spatele acelor fete ar putea s4 ne spuna intamplari despre abuz. Ei au experiente pe care incearca sa le uite sau despre care nu vor sa vorbeasca, dar, cu toate acestea, ele le influenteaza inca vietile gi fi impiedica sa trdiascd viata din belsug pe care Isus a venit s-o aduca. Am scris aceasta carte pentru toti oamenii acestia, ca sa le impartagi adevarurile pe care Dumnezeu ni le-a aratat la Prefaja 13 Ellel Ministries. Credem ca aceasta carte ii va incuraja pe cei care au fost abuzati intr-un fel sau altul sa stie ca Isus vrea sa aduca vindecare in vietile lor. Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, céci Domnul M-a uns st aduc vesti bune celor nenorociti: El M-a trimis si vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobuzenia, gi prinsilor de rézboi izbitviren; sd vestesc un an de indurare al Domnului gio zi de rizbunare a Dumnezeului nostru; si mangai pe tofi cei intristati; s@ dau celor intristati din Sion, si le dau 0 cunund impiriteascd in loc de cenusi, un untdelemn de bucurie in locul plansului, o hainit de lauda in locul unui dul mahnit. (Isaia 61:1-3) Avem credinta ca aceasta carte va aduce intelegere acolo unde este confuzie gi libertate pentru cei care sunt prizo- nieri ai trecutului. Ne rugam ca ea sa aduca pace acolo unde este neliniste, speranta acolo unde este disperare gi vinde- care pentru cei oprimati gi cu inima zdrobita. Paul si Liz Griffin ianuarie 2007Nu asa a vrut Dumnezeu Deschide azi orice cotidian gi titlurile vor anunta intéamplari reale despre abuz din lumea intreaga si din toate straturile societatii — relatari despre traficul de copii din Orientul indepartat, prizonieri abuzati in lagarele de concentrare, violente puternice provocate de fanii de fotbal bauti, pacienti din ospicii molestati sexual, escroci care ingeala buna-credinté a pensionarilor batrani, si chiar slujitori ai religiei implicati in scandaluri sexuale sordide cu membri vulnerabili din congregatia lor. Este foarte limpede ca trim intr-o societate in care oamenii isi trateazd semenii nu aga cum a intentionat Dumnezeu. ‘fn schimb, traim intr-o societate in care preamirirea sinelui si multumirea de sine sunt puternicele forte motrice din viata multora. Astfel de oameni isi satisfac in mod egoist propriile dorinte, fiind nepasatori fata de durerea si mahnirea pe care le provoaca altora. ‘Traim intr-o societate in care abuzul fizic, emotional, verbal, spiritual, rasial si sexual lipseste rareori din rubrica de stiri. Aceasta societate este reflectata in povestirile celor pe care i-am consiliat gi alaturi de care ne-am rugat de-a lungul anilor. Cum definesti abuzul? Definim abuzul ca fiind folosirea gregité sau nepotrivita a ceva sau a cuiva. Inseamna sa ne folosim de altii, fara 1516 Speranta gi vindecare pentru cei abuzafi consimtamantul lor sau fara ca ei si inteleagd ce li se intampla, pentru realizarea propriilor noastre scopuri. inseamna a trata o alta persoana ca pe un obiect, si nu ca pe © persoana. Inseamna sa ridiculizam, s4 rusinam sau sa-l ranim pe semenul nostru prin cuvintele si actiunile noastre. Abuzul implicd folosirea gresitd a relatiilor. inseamna sa desconsideri drepturile celorlalti de a fi tratati cu demnitate. Abuzul nu tine cont de vointa celuilalt gi ignora faptul ca altii incearca sa spuna ,nu”. fi manipuleaza pana cand simt ca nu au de ales decat s& spuna ,,da“. Tata ce ne-a impartasit public o doamna la un curs de instruire, intr-unul din centrele noastre: ,Cand am fost copil, limitele mele umane mi-au fost calcate in picioare de catre oameni. Ca urmare, am fost pasiva toata viata mea si am suferit de oboseala cronicé multi ani. Acum mi-am dat seama ca trebuie sa fiu activa in vindecarea mea si sa ma dezic de orice cap de pod al dusmanului din viata mea. Sunt foarte entuziasmata de ceea ce am invatat la acest curs.” Ne rugam cu multe persoane care au fost abuzate, de care s-a profitat sau care au fost tradate. in aceasta carte vrem sa explora cateva din cdile prin care s-a ajuns aici si, in acelagi timp, vrem sa aducem speranta si indrumare spre vindecare tuturor celor care au suferit vreun abuz. Primele capitole descriu cateva din multele tipuri de abuzuri cu care se pot intalni oamenii. Urmatoarea sectiune se ocupa de modurile prin care noi, ca fiinte umane, avem tendin{a sa raspundem la abuz. Ultimele capitole arata ceea ce se intampla in domeniul spiritual si cum Isus aduce speranta si vindecare. Abuz in familie gi intre prieteni Abuzul poate avea loc intre prieteni. Toti ne dorim sa fim acceptati gi nu ne place durerea de a fi respingi. Dorinta de a fi acceptati ne poate face vulnerabili la presiunea de grup. Aceasta presiune ne poate impinge sa facem lucruri pe care am dori mai degraba s4 nu le facem. Decat sa infruntam Nu asa a vrut Dumnezeu 17 respingerea sau excluderea din grup, preferam sé permitem s4 ni se incalce vointa si putem ajunge la alegeri pacatoase. De exemplu, unii oameni ar putea sa li se alature prie- tenilor ridiculizand, intimidand gi abuzand o persoana care asuparat un alt membru al grupului. Pentru a face parte din grup cineva poate chiar participa la ceremoniile de iniliere ale grupului, care includ practici sexuale abuzive. Abuzul poate avea loc in familie. Poate fi vorba de abuzul sexual al copiilor de catre p&rinti, parinti vitregi sau bunici. Uneori astfel de abuzuri pot fi comise de frati sau surori mai mari, de veri sau alte rude. Multi din cei ce vin la noi céutand ajutor au experimentat forme ale abuzului sexual din partea unor rude apropiate. Abuzul in cadrul familiei poate aparea prin controlul sau manipularea exercitata de soacra. Trist, dar unele mame nu sunt deloc doritoare sa-i elibereze cu adevarat din punct de vedere emotional pe copiii lor adulti si sa le dea drumul, nici macar dupa ce acesti fii sau fiice s-au casatorit. Urmarea este ca ele incearca sa controleze gi sa influenteze deciziile luate de cuplu gi se amesteca in evolutia sanatoasa a relatiei dintre sot si sotie. Abuzul in familie mai poate exista si in cadrul relatiei de casatorie. Unul dintre parteneri poate si inceapa mani- pularea prin acordarea sau refuzul favorurilor sexuale. Un astfel de comportament denatureaza frumosul dar al ii pe care ni la dat Dumnezeu pentru a ne bucura de el in mod liber si neconditionat, in cadrul relatiei de casatorie. Foarte adesea se regaseste in familii abuzul fizic cauzat de o disciplinare incorecta sau de un parinte furios care se rasteste la un copil. {n alte familii, violenta domestica apare intre soti gi sotii. Un astfel de comportament agresiv explica aproape 20 de procente din toate infractiunile insotite de violenta raportate in Marea Britanie. Jumatate din crimele care au ca victime femei, in Marea Britanie, sunt comise de partenerul lor, de obicei dupa o lunga perioada de violenta domestica.18 Speran{a i vindecare pentru cei abuzati Nu asa a vrut Dumnezeu 19 Abuz la locul de munca Pentru unii locul de munca este un loc al abuzului. Docu- mentare fara numar ne obliga si recunoastem cA in tarile din lumea a treia copii sunt exploatati. Copii de cinci sau gase ani nu au de ales decat sé munceasca ore intregi pentru un salariu derizoriu, ca sa-si poat’ cumpara atata hrana cat sa supravietuiasca inca o zi de saracie abjecta si de suferinta. Din fericire, legislatia industriala a ajutat la eliminarea unor astfel de abuzuri in tarile ,mai dezvoltate”. Cu toate acestea, chiar gi in aceste tari, angajatorii pot sa exercite inca presiuni asupra angajatilor gi sa aiba asteptari incorecte de la ei. Sefii igi abuzeaza angajatii atunci cand nu le recom- penseaza 0 munca bine facuta, sau cind Presupun ca oa- menii nu sunt loiali si, in consecint4, nu le permit si facé alegeri conform propriei vointe. Varsta, genul sau rasa sunt criterii de discriminare sau de abuz la locul de munca. Pentru unii, abuzul poate fi pe fata si evident prin cuvintele rostite. Pentru altii, poate fi experienta de a afla ca au fost trecuti nedrept cu vederea la promovare, sau cé au fost tratati diferit fata de colegii lor de munca, fara sa li se dea nicio explicatie. Multe femei au fost hartuite sexual sau au fost nevoite si indure aluzii sexuale din partea colegilor. Temandu-se de consecintele infruntarii unui astfel de comportament, ele au suferit in tacere, reprimandu-gi indignarea si durerea in urma tratamentului pe care au trebuit si-l suporte. Abuz in institutii In loc sa fie centre de vindecare, serviciile de sdnatate si spitalele pot fi gi ele locuri in care se produc daune. Pacientii sunt uneori tratati cu lipsa de respect si demnitate, tratati ca fiind un caz, nu o persoana. Li se poate refuza dreptul la intimitate sau sunt facuti sd se simta o povara. Am citit despre cazuri in care pacienti mai in varsta, vulnerabili au fost neglijati, in loc s4 primeasca ingrijirea gi atentia de care aveau o nevoie disperata. In mod tragic, unii dintre ei care nu puteau sa se hraneasca singuri au fost lasati sa moara de foame. Auzim de prizonieri care au suferit abuzuri din partea personalului gi a colegilor prizonieri. Gardienii au autoritate si putere pe care le pot folosi in mod gresit. Pot sa discri- mineze un anumit prizonier gi sd-i facé timpul petrecut in inchisoare cat mai greu de suportat posibil. Ei igi pot rata mi- siunea de a-i proteja pe cei aflati in grija lor. Prefacandu-se c& nu vad, ei permit prizonierilor sa fie intimidati, abuzati fizic sau sexual. Violul homosexual este o adevaraté spaima pentru numerosi prizonieri. in cadrul armatei sau al altor organizatii similare, cum ar fi politia, structura ierarhica inlesneste folosirea gresita a autoritatii. Au existat incidente in care noii recruti au fost intimidati, umiliti sau rusinati public. Antrenamentele in care se conditioneaza ca recrutii sd se supuna ordinelor fara discutie pot s4 nu mai constituie o forma corecta de ordin si de control, depagind limitele unui comportament acceptabil. Abuz in biserica Paginile Scripturii ne spun cd o conducere bund este esentiala in Imparatia lui Dumnezeu. Ne bucuram de ceea ce face Dumnezeu in Trupul lui Cristos gi cé multi lideri raspund chemarii lui Dumnezeu pentru a-L sluji printr-o angajare permanenta. Bisericile noastre trebuie sé fie locuri sigure si protejate, unde reprezentantii bisericii gtiu cum s4-gi foloseasca autoritatea in mod corect. Este trist ca nu intotdeauna se intampla aga. Unii oameni marturisesc cu reticenté ca s-au simtit controlati sau manipulati de pastori sau de liderii de grup. Pentru ca nu vor sa-i judece gresit pe cei pe care Dumnezeu i-a chemat si i-a uns, ei se lupta adesea cu durerea gi cu vinovatia de a miarturisi ceea ce li s-a intamplat. Am auzit de oameni care au fost indeajuns de curajosi incat sa infrunte aceste probleme, numai ca mai apoi au fost facuti sa se simta ca nu sunt supusi, ci sunt niste rebeli.20 Sperana si vindecare pentru cei abuzali Nu asa a vrut Dummnezeu 21 Fiind spuse aceste lucruri, noi recunoastem totusi pe deplin ca majoritatea pastorilor gi liderilor fac tot posibilul sa fie liderii pe care ii vrea Dumnezeu, uneori in conditii foarte dificile. Am auzit de pastori care sufera mult pentru ca sunt supusi unor presiuni nejuste si unor asteptari nerealiste din partea congregatiei, Se asteapta de la ei sa fie intotdeauna disponibili si s4 puna nevoile congregatiei lor mai presus de nevoile propriilor sotii si copii. Abuz la scoala Unii oameni au suferit abuz la scoala. Cand eu (Paul) am fost la scoala, cu aproape cincizeci de ani in urma, abuzul in scoli se manifesta mai ales sub forma aplicarii excesive de catre profesori a pedepsei corporale. La scoala pe care am urmat-o eu, toti profesorii aveau curele din piele la care apelau rapid pentru orice neregula. Imi amintesc de ziua cand elevii care faceau o ora cu autobuzul pana la scoala au fost pedepsiti pentru ca au intarziat la adunare intr-o dimineata cu o ceata groasa ce a incetinit tot traficul si, prin urmare, intarzierile au fost inevitabile. Astfel de abuzuri fizice se intampla mai rar in zilele noastre, dar profesorii inca pot sd-i trateze incorect pe elevi, facdandu-i de rs in fata colegilor sau ridiculizandu-i. in zilele noastre nu pot sé le mai puna pe cap palaria prostului si sd-i aduca in fata clasei, cum s-a intamplat cu o doamna alaturi de care ne-am rugat. Dar profesorii pot provoca tot atata durere prin comentariile lor sarcastice sau dispre- tuitoare la adresa unei teme dificile la care elevul s-a straduit sa lucreze din greu, facdnd tot ce a putut. Un astfel de tratament poate avea rezultate devas- tatoare. David, care a venit recent la centrul Ellel Grange, ne-a povestit experienta lui: ,Dumnezeu mi-a aratat daunele provocate de abuzul fizic, emotional si mental pe care l-am suferit pe cand aveam gase ani si eram la o scoala cu internat. A trebuit sa iert gi sd fiu eliberat de amaraciune, urd, manie, resentimente si frica. Atunci am invatat sd lupt in felul meu ca sa rdzbesc in viata si aga am facut jntotdeauna. Acum ma simt ugurat si pot sa primesc dragostea, acceptarea si pacea lui Dumnezeu aga cum se cuvine ~ cu multa apreciere!” Odata cu distrugerea vietii de familie si cu cresterea numéarului de copii nefericiti crescuti in camine destramate nu este neobignuit sa citim despre elevi care igi abuzeaza verbal si chiar fizic profesorii. Nu cu mult timp in urma a existat chiar un caz cu un elev judecat pentru violarea unei profesoare. ee Se pare cd in ultimii ani a crescut numarul incidentelor de intimidare printre copii, dar si constientizarea acestei probleme. Pentru unii din oamenii cu care ne rugam, astfel de experiente au insemnat faptul ca zilele lor de scoala au fost departe de a fi ,cele mai fericite din viata tor . Cat de tragic este ca, deschizand un ziar, sa citesti © insemnare scurta despre vreun adolescent care s-a sinucis, explicatia fiind ca n-a mai putut indura sa fie terorizat de colegii lui. Abuz din partea mass-media Putem fi abuzati de mass-media. Imaginile vizuale, pe care am prefera sa nu le vedem, pot ajunge dintr-odata in casele noastre cand ne uitém la televizor. Ca telespectatori, ne putem simti murdariti sau contaminati de limbajul sau de continutul programului. Unor oameni le-a fost ucisé reputatia din cauza reportajelor bazate pe calomnie gi pe minciuni. Interviurile sunt editate si prezentate intr-o forma care distorsioneaza adevarul. Mass-media poate fi in acelasi timp atat judecator, cat si juriu pentru victimele unor astfel de defaimari morale, cdrora nu li se acorda deloc sau doar intr-o mica méasura dreptul la replica gi la aparare. i Mass-media are o mare putere de a hotari daca o stire este valoroasa sau nu. Printr-o selectie atenta, ziaristii pot forma o opinie publica. Recent am vazut un realizator de programe ce cauta si contacteze oameni care avusesera o experienta neplacuté de vindecare crestind. Ce trist si anormal ca reclama nu cauta si oameni cu o marturie pozitiva in acest sens,22 Speranga si vindecare pentru cei abuzali Prin reportaje neechilibrate simtim ca opinia publica este atent manipulata. Chestiuni gi valori care pentru noi sunt importante pot fi prezentate incorect sau atacate si, in consecinta, noi putem avea gustul unui abuz. Pe scurt In capitolul intai am vazut ce se intelege prin abuz gi sub ce forma se poate intalni acesta. S-ar putea sd recunosti cA ai suferit vreun abuz intr-un fel sau altul, ori cd tu i-ai abuzat pe alti, Dumnezeu gtie detaliile fiecarei circumstante din viata noastra si, prin Isus, a luat masurile necesare pentru a ne curata gi a ne vindeca de toate abuzurile prin care am trecut. In capitolul urmator vom explora mai in detaliu chestiuni legate de abuzul verbal. Puterea cuvintelor Cum te simti cand cineva iti spune ceva care te zideste sau te incurajeaza? Cum te simti cand alltii iti spun ca arati bine, sau ca ai facut un lucru bun, ori ca i-ai ajutat sau i-ai binecuvantat? Pentru aproape noi toti raspunsul este cd ne simtim bine cand suntem binecuvantati intr-un asemenea mod. Acesta este gi felul in care Dumnezeu a planuit lucrurile. Dumnezeu ne-a creat ca fiinte relationale. Ne-a creat sa ne relationam la El insusi si unul la celalalt. Planul perfect al lui Dumnezeu pentru vietile noastre este sa ne binecuvantém unii pe altii prin actiunile si prin cuvintele noastre. Binecuvantare sau blestem Existé multe versete care ne vorbesc despre importanta incurajarii reciproce prin cuvinte. De exemplu: Nelinistea din inima omului il doboari, dar o vorba bund il inveseleste. (Proverbe 12:25) Un cuvitnt spus la oremea potrivita este ca nigte mere de aur intr-un cosulet de argint. (Proverbe 25:11) 2324 Sperania si vindecare pentru cei abuzati Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet si sindtoase pentru vase. (Proverbe 16:24) Putem sa ne folosim cuvintele pentru a ne binecuvanta reciproc, dar, de asemenea, le putem folosi si pentru a ne abuza sau blestema unii pe alti. Satan vrea si ne folosim limba ca si distrugem si nu ca si incurajam, ca sa respingem gi nu ca Sa acceptam, ca sa denigram si nu ca si sustinem. Exista o mare putere in cuvintele pe care le rostim. : Cuvintele noastre au puterea si darame gi sa ‘distruy a sau au puterea sa zideasca gi sd incurajeze. Cine vorbeste in chip usuratic, ninesle ca strapungerea unei sib dar limba inteleptilor aduce vindecare. (Proverbe 12:18) Moartea gi viata sunt in puterea limbii; oricine o iubeste, ii va manca roadele, (Proverbe 18:21) Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bund a inimii lui iar omul rin scoate lucruri rele din vistieria rea a inimit lui, aiici din prisosul inimii vorbeste gura, ; (Luca 6:45) Cu [limba] binecuvantém pe Domnul si Tatal nostru gi tot cu ea blestemam pe oameni, care sunt facuti dupi asemiinarea lu facut re (lacov 3:9) Abuz verbal Abuzul verbal poate fi definit ca folosirea unor cuvinte pentru a provoca rani emotionale sau blestem in viata cuiva. Inseamna a folosi cuvinte pentru a rusina, a Puterea cuvintelor 25 ridiculiza sia umili pe cineva. Presupune a spune minciuni gia aduce acuzatii false impotriva altora, astfel incat sa fie injositi si sd nu li se dea respectul cuvenit. Suferintele provocate de aceste cuvinte depind de cat de apropiatd este relatia dintre persoana care rosteste cuvintele si cea careia ii sunt adresate. Cu cat relatia este mai apropiata, cu atat cuvintele ranesc mai rau. Daca o mami ii spune copilului ei: ,Te urasc”, aceste cuvinte vor provoca de departe mai multa suferinta decat daca aceleasi cuvinte ar fi rostite de un alt copil intr-o cearta pe terenul de joaca. Tonalitatea si maniera in care sunt spuse cuvintele spo- resc semnificativ raul. Cand privesti pe cineva in ochi gi fi spui cuvinte intr-un mod apasat gi cu venin, cuvintele vor patrunde in sufletul si in mintea persoanei mult mai adanc decat daca aceleasi cuvinte ar fi rostite pur si simplu int-un moment de furie. Avertismente din partea lui Isus Isus insusi ne-a spus ca trebuie sa fim atenti cum folosim cuvintele. El chiar a asemanat folosirea anumitor cuvinte cu un act criminal: Ali auzit ci s-a zis celor din vechime: ,,Sa nu ucizi; oricine va ucide va cidea sub pedeapsa judeciii.” Dar Eu vd spun cf oricine se manie pe fratele su va ciidea sub pedeapsa judecatii; gi oricine 0a zice fratelui siu: ,Prostule!” va cidea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: ,Nebunule” va ciidea sub pedeapsa focului gheenei. (Matei 5:21-22) Isus a recunoscut ci dugmanului fi place sa se serveasca de cuvintele noastre pentru a aduce descurajare. Cand Petru, unul dintre prietenii Lui cei mai apropiati, il dojenea pe Isus pentru ca acesta spunea ca El trebuia sa Se duca la lerusalim gi trebuia sa fie omorat, Isus S-a intors spre Petru gia rostit urmatoarele cuvinte citate adesea:26 Speran|a gi vindecare pentru cei abuzafi winapoia Mea, Satano: tu esti o piatri de poticnire pentru Mine! Caci gandurile tale nu sunt gandurile lui Dumnezeu, ci gdnduri de ale oamenilor.” (Matei 16:23) Cu doar cateva momente mai devreme, Isus il liudase pe Petru pentru declararea faptului ca El era Mesia — ,Unsul lui Dumnezeu”. Ce usor ne este si ne identificim cu Petru. intr-o clipa rostim cuvinte care sunt pe placul lui Dumnezeu, iar in urmatoarea cuvintele noastre sunt in favoarea dugmanului. Cuvintele abuzive care sunt rostite pot reflecta adevarata atitudine a inimii cuiva. Ele expun atitudinile gi gandurile interioare. Daca incasdm astfel de cuvinte le putem gasi du- teroase si daunatoare. Ele alunga orice siguranta pe care cre- deam ca o avem in relatia noastra cu vorbitorul, lsandu-ne gocati, vulnerabili sau confuzi. Cuvinte de acuzare si de condamnare Cand suntem acuzati pe nedrept de ceva, aceasta repre- zinta, de asemenea, un abuz verbal. Ai fost vreodata atacat in felul urmator cand erai nevinovat: ,E numai vina ta’; ,,Tu esti de vind"; ,Tu ai facut-o”; ,,Tu ai furat’; vEsti rau“; Esti un mincinos"; ,,Esti o stricata“? Aceste cuvinte false sunt un atac la adresa caracterului sia integritatii noastre. Ele implica faptul ca noi am fi actionat dintr-o inima rea. Astfel de cuvinte patrund in duhul nostru si ne distrug. Cuvintele care ne condamna sunt, de asemenea, abuzive. Poate ca i-am auzit pe oameni vorbindu-ne astfel: At trebui sd fii pedepsit”; ,Ar trebui s suferi pentru ceea ce-ai facut”; ,Nu se cuvine sa traiesti alaturi de oameni decenti si sper si putrezesti in iad“; ,Mai bine ar veni cineva sa te impuste”; ,O sa sfargesti in inchisoare’; ,Esti la fel ca tatal tau“. Astfel de cuvinte care ne condamna ne pun intr-o lumina nefavorabila. Ele ne acuza si delibereaza sentinte. Daca aceste cuvinte sunt rostite de un adult atunci cand noi Puterea cuvintelor 27 suntem copii, invariabil le credem. S-ar putea sa icp, a crede ca meritam sa fim pedepsiti: gi sa acceptam toate experientele rele ale vietii ca pe o pedeapsa meritata care vine din partea lui Dumnezeu. ie : Abuzul verbal presupune gi cuvintele critice prin care suntem judecati. Oamenii ne pot scoate pe tug cu afirmatii ca: ,Pentru tine nu maie speranta“; ,Esti inutil 7 /Niciodata nu faci lucrurile cum trebuie’; ,Esti un ratat’ qi Nui oe de capul tau“; ,Nimeni nu va dori sa te ia in casatorie ‘ »Niciodata n-o s-ti gasesti de lucru, caci nimeni nu te va angaja”; yiti tai singur craca de sub picioare”. : Aceste judecati sunt adesea prezentate doar in nuante de alb si negru — ele declara ca noi niciodatd nu ne com- portam intr-un anume fel sau tntotdeauna ne comportam in felul acela. Poate ca ele evidentiaza o slabiciune reala sau o gregeala a noastra, insa pretind ca astfel de sla- biciuni sau gregeli apar tot timpul. Cuvintele ne darama in loc sA ne zideasca si nu ne lasd nicio perspectiva de schimbare. Eeaecet Aceste cuvinte pot fi auzite doar o singura data, dar nu sunt uitate usor. Ele se repeté mereu gi mereu in mintea noastra. Ele ne revin in amintire ca sa ne provoace chin si neliniste. Minciunile care s-au rostit incep sa fie acceptate ca adevar si si ne modeleze imaginea de sine. Cuvinte care aduc moarte duhului nostru Cuvintele care sunt rostite la manie pot fi abuzive si daunatoare. Poate sunt cuvinte de genul: Te urasc“; ,Nu vreau si te mai vad“; ,Pleaca si nu te mai intoarce niciodata”; ,,Vedea-te-ag mort!“; ,Mai bine nu m-ag fi casatorit cu tine’; ,Mai bine nu te-ai fi nascut”. Astfel de cuvinte ne dor cel mai mult atunci cand sunt rostite de Cineva pe care il iubim sau de care suntem dependenti. Ele patrund adanc in duhul nostru gi aduc mai degraba moarte decat viata. : Cuvintele abuzive ne duc la disperare gi condamnare: »N-o s& treci niciodata examenul’; ,Nu faci nimic cum28 Speranta si vindecare pentru cei abuzaji trebuie’; ,,O sa fii intotdeauna un ratat’; sau: / Sigur o sa faci aceasta boala, e o boala de familie.” Astfel de cuvinte sunt sentin{e si blesteme. Daca esti linta acestor cuvinte, s-ar putea sa le primesti si sa le crezi, si atunci dusmanul este imputernicit si le facd sa se implineascd de la sine. Adesea acceptam aceste sentinte rostite de altii i le transformam in Ppropriile noastre sen- tinte: , Nu voi trece examenul”; sau ,,Voi fi mereu un ratat.” Credem in sentintele rostite de noi insine gi renuntam sa mai luptam. Cuvintele pot fi folosite intr-un mod sarcastic si abuziv ca sa ridiculizeze gi sa batjocoreasca: ,,Uite-1 pe aragaz cu patru ochi”; , Nu esti nici pe jumatate cat era tatal meu“; wi un copil de cinci ani se descurca mai bine ca tine’. Cuvinte rostite in acest fel distrug stima de sine. Ele sunt ca niste sdgeti care patrund in duhul nostru. © doamna ne-a miarturisit ca in copilarie mama ei obignuia sa fi spuna: ,Nu stiu de ce iti mai cer ajutorul. M-as fi descurcat mult mai bine singura“. Aceste cuvinte au facut-o sa se simt4 neapreciata gi inadecvata. in loc sa-i fie hranit duhul, i-a fost zdrobit. Crezand ca orice ar face n-ar fi indeajuns de bine, ea a renuntat chiar si mai incerce Atunci, ceilalti o criticau ca este lenega si ca nu ii ajula destul. Efectul cuvintelor negative a fost astfel continuu reintarit, devenind un cere vicios in viata ei. Cuvinte de blestem Cuvintele rostite pot actiona ca blesteme. Ele sunt cuvinte negative care nu doar ca ranesc adanc, dar ne pot prescrie in ceea ce s-a spus. Cuvintele de blestem stabilesc drepturi dugmanului de a actiona in viata noastra. $i in cazul in care cuvintele care au fost spuse nu sunt adevarate, noi incepem sa le credem, mai ales cand ele ne sunt repetate la nesfargit. Faptul cé dam crezare acestor cuvinte false il imputerniceste apoi pe dugman. Cuvintele devin o temelie pe care dugmanul e capabil sa-si 29 Puterea cuvintelor construiasca o intaritura in viata noastra. Ele pot sctiona ca Janturi invizibile ce ne leaga de persoana care | _ a O doamni ne-a spus ca, atunci cand a terminat re ha : un prieten, acesta a spus: »Niciodata n-o sa te ee de mine.” Ea a spus ca inca ii mai simlea prezenta, ie ou despartit cu ani in urma. Cand ne-am rugat Pen! ch 7 J-am cerut lui Dumnezeu sa dezlege tot oe ee gat + el la nivel spiritual, ea a avut o reactie fizica destu de pu ternica. Dupa aceea, a descoperit ca Dumnezeu 0 ae on de astm gi era in stare sa respire normal. ee le a’ on de astm de cand se oe - fostul ei prieten, c intele acelea de blestem. ay att nae ne-a spus ca fusese abuzata eer on tigan care i-a spus: ,Sper ca tu si copiii tai sa fitt ee = capati.” Cand ne-a impartasit povestea ae oe yi Ulterior, doi din copiii ei s-au nascut cu handicap fizic. Pe scurt F Putem fi abuzati de cuvintele pe care oamenii le ee peste vietile noastre. Aceste cuvinte abuzive ne a fe duhul si ne pot face s4 ne sim{im respinsl, ee U : confuzi. Adesea subestimam efectul cuvintelor si abuzului verbal din viata noastra. Eliberarea de pias cuvintelor rostite de altii ne face in stare sa crestem gi = 0 maturizam in identitatea cu care ne-a inzestrat peed in capitolul urmator ne yom ocupa de ee ie ve putem fi controlati emotional si abuzati atuncl aims nen ne manipuleaza emotiile, astfel ca noi sa actionam con! dorintelor si programarii sale.Ai facut vreodata un lucru ce ti-a fost solicitat de cineva doar pentru ca te-ai simtit prea vinovat sau prea jenat sa spui nu? Ai facut vreodata ceva ce ti s-a cerut doar pentru cd {i-a fost teama de reactia persoanei respective daca ai fi refuzat-o? Daca ai un raspuns afirmatiy la oricare din aceste doud intrebari, este posibil si fi fost o victima a abuzului emotional. Se poate spune ca abuzul emotional apare atunci cand o persoana isi folosegte puterea propriilor emotii (cum ar fi mania) pentru a stimula emotiile (de exemplu frica) alteia si astfel o raneste emotional sau o manipuleaza in vreun fel. Este un puternic mecanism de control, care o determina pe victima sa se simta folosita si impinsa la actiuni, pe care nu se simte in largul ei sa le faca. Emotiile ne motiveaza actiunile Emofiile sunt reactii interioare sau sentimente pe care le avem fata de evenimentele sau circumstantele (reale sau imaginare) din viata noastra. Ele evalueaza ceea ce simtim in legatura cu noi ingine si cu imprejurarile in care ne aflam. Comportamentul nostru, gandurile si emotiile noastre sunt strans legate. Emotiile ne sunt influentate de ganduri, iar directia gandurilor noastre este influentata de emotii. Daca suntem nelinistiti in circumstantele in care ne aflam, putem lesne incepe sa ne gandim la lucruri negative care ni 30 Controlaji emotional 34 s-ar putea intampla. Atunci, gandurile noastre accentueaza sentimentul de frica. Deciziile si actiunile noastre, inclusiv deciziile de a nu actiona, ne apar prima data in ganduri. In mintea noastra, evaluam diversele variante care ni se ofera. Uneori, aceasta evaluare este aproape instantanee gi instinctiva. Alteori, cAntarim cu grija optiunile pe care le avem inainte de a porni la actiune. Pe masura ce facem acest lucru, incercam sentimente in legatura cu fiecare dintre optiunile noastre. Prin urmare, putem spune cd alegerea in final a actiunii este afectata de emotii. Emotiile ne motiveaza si ne energizeaza actiunile. Daca nu ne simtim in siguranta intr-o anumité situatie, sentimentul de fricd ne poate influenta sa fugim. Cu cat ne gandim mai mult la ceea ce ni s-ar putea intampla in acest mediu nesigur, cu atat devenim mai tematori. Cu cat devenim mai tematori, cu atat mai puternica va fi dorinta de a fugi. Emotiile ne motiveaza actiunile. Poate fi dificil pentru noi si spunem exact ceea ce simtim la un moment dat, pentru caé putem experimenta un amalgam de emotii. Emotiile sau sentimentele noastre pot fi pozitive sau pot fi negative. Ne bucuram de sentimentele bune, pozitive, pe care le avem cand lucrurile merg bine. Ne sim{im multumiti de viata gi plini de energie. Suntem incurajati, gata de actiune si dispusi s4 facem fata la noi provocari. Nu suntem incantati de sentimentele neplacute pe care le traim cand lucrurile nu merg bine. Ne putem simti storgi de energie si cele mai simple sarcini pot parea infrico- gdtoare. Ne simtim descurajati gi uneori deprimati. Ne putem simti nesiguri si confuzi, fara sé mai tim cum sa actionam. Adesea ni se pare cd am fi mai in siguranta daca ne-am retrage si am fi pasivi. Unul dintre motivele pentru care Dumnezeu ne-a inzestrat cu emotii a fost datorita faptului ca El a vrut ca noi s4 ne bucuram de viata. Dacd n-am avea sentimente pentru lucrurile pe care le facem in viata, n-ar mai exista niciun stimulent sa facem ceva de care sé ne bucuram. Emotiile pot32 Speran{a gi vindecare pentru cei abuzuti fi o forta motivatoare in viata. Chiar si emotiile negative, cum ar fi durerea gi tristetea in legatura cu nenorocirile celorlalti, ne pot indemna sa le oferim sprijinul nostru. Mania resimtita in fata nedreptatii poate fi o forta motivanta care ne face sé uguram nedreptatea. Ceea ce simtim in legatura cu ceva influenteaza invariabil felul in care ne comportam. Controlati prin fricd Ne putem folosi emotiile pentru a-i controla ori manipula pe alti cu scopul ca noi sd ne atingem obiectivele sau sa ne implinim dorintele. Putem ameninta ci ne vom infuria daca altii nu fac ceea ce vrem noi sa faca. Le va fi fricd de ce s-ar putea intémpla daca ne vom manifesta mania. Furia poate rezulta intr-o scend neplacutaé sau chiar sA conduca la violenta. Daca inainte au mai existat astfel de izbucniri de furie, aceasta nu va face decat sa accentueze reactia plina de team a victimei. Frica de ceea ce s-ar putea intampla dacé am fi nemultumiti sau ne-am pierde cumpatul le determina pe victime sa faca tot ceea ce le sta in putinta s4 nu dea curs unei astfel de situatii. Vor umbla in varful picioarelor in preajma noastra. Vor incerca s repereze starea noastra de spirit. Igi vor masura cu atentie cuvintele inainte sa vor- beasca, incercdnd sa estimeze raspunsul probabil pe care il vor primi, Devin supuse solicitarilor noastre si executa ceea ce li s-a cerut; fac alegeri din motive gresite. Le-am rapit efectiv vointa libera de a alege si i-am manipulat s& actioneze in felul in care vrem noi si se comporte. Ne-am folosit emotiile pentru a impulsiona emotiile victimei noastre, astfel incat sa-i putem controla comportamentul. Daca oamenii au fost abuzati emotional si controla tiin acest fel, ei pot deveni foarte pasivi. Am slujit multora care s-au simtit controlati de mama sau de tata, si au recunoscut ca le era teama de mania périntilor. Teama ca Tati ar putea sa-gi iasa din fire i-a determinat sa se supuna vointei lui. Controlaji emotional 33 Chiar daca Tati le dadea cateodata sfaturi bune si dupa voia lui Dumnezeu, ei nu apreciau lucrul acesta, pentru ca in forul lor interior simteau ca n-au de ales decat sa se supuna. Controlati de vinovatie in loc si provoace emotia de frica, abuzul emotional poate consta in folosirea autocompatimirii pentru a induce o vinovatie falsa in victime si a le controla deciziile. In acest sens, putem spune: ,,Daca ai sti cat de stingher ma simt, neai iesi in orag si nu m-ai lasa singur“, sau ,Pe mine nu ma invita nimeni la cind in oras.” Putem provoca astfel de sentimente de vinovatie incat oamenii sa se razgandeasca a legatura cu ce aveau de gand sa faca. Ei ar putea decide sa nu mai iasa in orag sau ar putea sa ne invite si pe noi la cina. Astfel, noi obtinem ce ne-am dorit, insé manipularea sentimentelor este 0 forma de abuz. : Cei care ne abuzeazi emotional pot sa nu fie pe deplin constienti de ceea ce fac ori pot fi reci si calculati, alegandu-gi in mod deliberat cuvintele, astfel incat sa-gi vada dorintele implinite. Oricum, victimele simt ca au fost controlate si dominate, iar vointa lor libera a fost incalcata. Pe scurt in acest capitol am examinat cum putem folosi puterea emotiilor pentru a-i controla pe altii gi pentru a-i determina s4 facd aga cum vrem noi. Am vazut cum esa te simti abuzat sicontrolat cand cineva iti dirijeaza emotiile pentru a te face s te comporti aga cum vrea el sau ea. Vindecarea vine prin eliberarea de controlul nedumnezeiesc exercitat de catre altii si prin libertatea de a face alegerile dumnezeiesti pe care Isus vrea sa le facem. : : in capitolul urmator vom vedea cum putem a abuzati spiritual atunci cand cei care au autoritate spirituala asupra noastra nu reusesc sa-gi indeplineasca rolul de buni pastori ai turmei.Deceptionati de pastori In acest capitol vrem si examinam ceea ce vom numi abuz Spiritual. Definim abuzul spiritual ca fiind in- trebuintarea gresité a autoritatii sau a puterii spirituale de catre o persoana asupra alteia, provocand daune bunastarii ei spirituale si afectandu-i potentialul spiri- tual. Am spune ca orice actiuni sau cuvinte care ii fac pe oameni sa aiba o imagine denaturata a inimii gi a voii tai Dumnezeu pentru viata lor este o forma de abuz spiritual. O definitie alternativa ar putea fia te purta urat fata de cineva care are nevoie de ajutor, de sprijin sau de intarire spirituala. In orice organizatie cu o structura de autoritate exist un anume potential ca o persoana sa-si foloseasca gresit autoritatea gi astfel sa-i abuzeze pe ceilalti. Acest fapt ie valabil in afaceri sau in organizatii politice, dar este valabil si pentru organizatiile crestine si biserica. Probleme actuale Sunt multi lideri buni si grijulii in Trupul lui Cristos, dar, din nefericire, sunt gi din aceia care din diferite motive au dezamagit turma pe care o aveau in grija. Cand ne rugim cu oamenii, auzim cum unii dintre ei au fost raniti si nedreptatiti de cei aflati in pozitie de autoritate fata de ei Ne dim seama ca uneori ceea ce auzim poate fi doar perceptia lor despre ce li s-a intamplat. E doar o parte a 34 Deceptionati de pastori 35 povestirii. Totusi cei care ne spun istoriile lor au fost ingro- ziti si raniti de experientele prin care au trecut. ‘Trupul lui Cristos are nevoie de o conducere si de o autoritate dumnezeiascd. Congregatiile trebuie sa-si respecte gi sa-si onoreze liderii, iar acesti lideri, la randul lor, trebuie s& fie smeriti si cu o inima doritoare de a sluji. Asa cum ne spune si autorul Epistolei catre evrei, liderii bisericii vor trebui sa dea socoteala lui Dumnezeu de grija pe care au acordat-o turmei: Ascultafi de mai marii vostri $i fiti-le supusi, cai ei privegheazt asupra sufletelor voastre, ca unii care au sii dea socoteala de ele; ca sf poata face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinand, cici aga ceva nu v-ar fi de niciun folos. (Evrei 13:17) Structura din interiorul bisericii ar trebui sa aduca siguranta - siguranta pentru membrii bisericii, care sa stie ca, mai presus de orice, pastorii lor sunt preocupati de propasirea lor; siguranta pentru pastori, care sd stie ca ei beneficiaza de respectul oilor lor. Din nefericire, lucrurile nu stau intot- deauna aga. Nu eo problema noua Esecul celor cu autoritate spirituala in indeplinirea rolului care le-a fost incredintat nu este o problema noua. In zilele lui Ezechiel, Dumnezeu i-a mustrat pe preotii si pe liderii religiogi pentru decaderea lor: Aga vorbeste Domnul Dumnezeu: , Vai de pastorii lui Israel, care se pasc pe ei insigi! Nu trebuie pastorii sa pascit turma?... Nu intarifi pe cele slabe, nu vindecati pe cea bolnava, nu legati pe cea ninitd; n-aducefi fnapoi pe cea ritacitd, nu ciutati pe cea pierduté, ci le stapéniti cu asuprire si cu asprime! ... lald, am necaz pe pastori! Imi voi lua inapoi oile din mainile lor...” (Ezechiel 34:2, 4, 10) Dumnezeu Si-a exprimat mania impotriva liderilor religiosi pentru ca nu au avut grija de turma. Oamenii au36 Sperantd si vindecare pentru cei abuzafi avut nevoi, dar ele nu le-au fost implinite. in schimb, ei au fost condusi cu o inima mai degraba legalista decat cu una plina de compasiune. Isus i-a mustrat pe farisei intr-un mod similar pentru ca nu au reugit sé ajute poporul: a Ciirturarit gi Fariseii ged pe scaunul lui Moise. Deci toate lucrurile pe care vi spun ei sa le piziti, piiziti-te gi faceti-le; dar dupa fapiele lor sd nu faceti. Caci et zic, dar nu fac. Ei leaga sarcini grele si cu anevoie de purtat gi le pun pe wmerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor sa le miste.” ; (Matei 23:2-4) Dumnezeu cauta lideri pentru biserica, lideri care sa actioneze ca pastori sub porunca Lui gi si se poarte cu turma data lor in grijé aga cum ar face-o El. Cand nu se intampla astfel, inima lui Dumnezeu e intristata. Isus stribitea toate cetatile si satele, ineitind pe norod in sinagogi, propoutiduind Evanghelia Imparatiei si vindecnd orice fel de boali si orice fel de neputinfa, care era in norod, Cand a wizut gloatele, | s-a facut mild de ele, pentru ci eran necéjite gi risipite, ca nigte oi care n-au pastor. (Matei 9:35-36) Amenintari, intimidare si control nedumnezeiesc Din nefericire, cand relatiile din biserica merg rau, unii lideri recurg la amenintari si la intimidare ca sa incerce sa-si impuna voia lor asupra oamenilor din congregatie si sa-i impiedice sa plece. Un pastor chiar a spus unui cuplu ca igi vor pierde mantuirea daca vor pleca din bisericé. Un altul a rostit cuvinte gocante: , Te blestem ca impreuna cu familia ta sa ajungi in iad.” Ni s-a povestit despre unii lideri cd au umilit in mod public membri ai congregatiei, acuz4ndu-i ca sunt pacatosi, profeti falsi sau ca provoaca probleme. Ei le-au spus acestor oameni sa paraseasca biserica gi le-au dat instructiuni - ee ee te Deceptionagi de pastori 37 tuturor celor din congregatie sa rupa orice relatie cu ei. in unele situatii extreme, poate fi necesar pentru un pastor sa ceara cuiva din biserica sa plece, dar acest lucru trebuie facut cu mare intelepciune gi delicatete. Alti lideri au dezvaluit in predicile lor aspecte private si confidentiale intregii congregatii. Chiar daca ei nu au dat nume, n-a fost greu sa se ghiceasca despre cine era vorba. Credem cA aceasta este o forma de abuz, pentru cd oamenii au avut incredere intr-un lider atunci cand i-au destainuit luptele gi problemele lor. in lipsa lor de siguranta, unii lideri au ranit oameni prin afirmatii dogmatice, care nu permit cuiva sa aiba pareri diferite. Ei pretind ca opinia lor e ceea ce propovaduieste Biblia si nimeni nu are voie si dea o alta interpretare. Avem convingerea ca trebuie sa fim dogmatici cand e vorba de adevaruri crestine fundamentale. Dar exista chestiuni despre care nu toti teologii au aceeagi parere gi este 0 aro- ganta sa insistém cA toti cei care nu sunt de acord cu punctul nostru de vedere gregesc. fn zelul lor, unii lideri au exercitat un control prea puternic asupra vietii indivizilor. Fi au insistat pe o loialitate absolutd fati de bisericd gi le-au interzis membrilor sa mearga in alta parte. Un pastor a spus bisericii sé nu se duca la o anumita intalnire cregtina organizata in afara bisericii. El cantarise aceasta problema, a luat 0 hotarare gi nu a mai acceptat nicio alta discutie pe tema aceasta. Recunoastem ca este nevoie de lideri care sa-si avertizeze gi sd-si protejeze turma de invataturi false, dar insistenta asupra loialitatii absolute fata de lider inseamna s4 depasesti limita dintre indrumare gi control. Unii lideri de bisericd le-au spus oamenilor cu cine ar trebui sau cu cine n-ar trebui sa se cdsatoreasca. O doamna ne-a spus ca, la scurt timp dupa ce s-a casatorit, liderul eide grup de casa obignuia sa facé remarci de genul: ,Inca nu ti-ai intemeiat o familie?’ De fapt se simtea atat de ten- sionata, incat nu si-a mai luat pilulele contraceptive in ciuda intelegerii pe care a avut-o cu sotul ei cd vor astepta doi ani de la casatorie pana cand vor avea copii.Speraufa si vindecare pentru cei abuzafi Decepfionafi de pastori 39 38 | | stiind ca nu este chiar in regula. Ar putea foarte bine sa ajunga la concluzia ca este ceva gregit in atitudinea propriei lor inimi. Incalcarea vointei libere | Oamenii pot fi abuzati spiritual cand simt ca au fost nevoiti Wil sa se supund unei rugaciuni gi slujiri pe care nu le-au solicitat. Unii au fost selectati din bisericd gi li s-a cerut efectiv s4 vina in fata adunarii, astfel incat vorbitorul sa se poata ruga in mod public pentru ei. Un alt vorbitor a mers la o doamna in timpul serviciului religios si fara s-o fi intrebat daca doreste o rugaciune, a zis: ,Ai un duh de vrajitorie in tine si te voi elibera.” La o intalnire la care asistam, o vorbitoare invitata a spus bisericii: ,Daca doriti si vedeti un miracol, veniti in jurul acestei doamne din scaunul cu rotile, in timp ce eu ma rog pentru ea.” Chiar daca nu s-a produs niciun miracol, vorbi- toarea a insistat ca ea a urmat doar indemnul lui Dumnezeu sicd nu a inteles gresit. Unii au fost abuzati printr-o disciplinare brutald si nedreapta in biserica sau printr-o consiliere insensibila. Oameni care aveau nevoie sa fie ascultati pentru ca erau raniti si aveau probleme interioare profunde de vindecare, au fost expediati cu sentinta: ,,Trebuie sa cititi mai mult Biblia.” Conducerea unei biserici i-a spus unei doamne al carei sot s-a sinucis: ,,Biserica depune mari eforturi si inteleaga aceasta problema. Credem ca ar fi mai bine daca ai parasi biserica gi ai merge altundeva.” Abuzul spiritual are loc atunci cand o bisericd este controlaté sau manipulata ca sa-l puna pe lider intr-o lumina buna. Cateva exemple care sa ilustreze un asemenea caz: ,Ar trebui sa veniti toti in fata in urma acestui mesaj“; ,Dumnezeu vrea ca voi toti sa veniti la intalnirea de maine seara’; si ,Daca ati avea vreo urma de credinta ati sustine financiar acest proiect.” Cand liderii spirituali vorbesc astfel, ei creeaza impresia ca transmit punctul de vedere al lui Dumnezeu catre toti cei ce asculta. Totugi, in duhul lor, multi dintre ei poate se simt stanjeniti in legatura cu ce s-a spus. Se pot simti confuzi sau cred ca sunt razvratiti pentru cd nu accepta in intregime cererea. Pot sa o tolereze, condusi de o vinovatie falsi, dar Situatii care pot conduce la un abuz spiritual Sunt situatii prin biserici care pot constitui un teren propice pentru abuzul spiritual. O structuré de conducere ca- racterizata de un puternic sistem ierarhic poate crea pozitii de putere si de autoritate. Decat sa cagtige respectul celor pe care-i conduc, ceea ce ar duce la o supunere voluntara, cei care detin pozitii de autoritare pot mai degraba sd-si foloseasca pozitia ca s incalce vointa libera a oamenilor. Ei incearca sd le forteze supunerea, spunand lucruri de genul: Eu sunt dirijorul acestui cor si ce spun eu, e lege.” In loc sa se supund benevol si sa aiba siguranta ca sunt bine condusi, oamenii se simt controlati si manipulati de la spate de catre liderii lor. Uneori, chiar nesiguranta liderilor bisericii este cea care poate crea probleme. Propria lor fricd de a fi respingi sau de a da greg ii face sa fie dominatori si sa exercite control. Ei vor sa ia decizii fara nicio discutie. Daca cineva nu e de acord cu ei, fi acuzd pe acegti oameni cA fac probleme sau ca sunt razvratiti. Daca biserica este una independenta, fara o alta autoritate superioara care si supravegheze bunul ei mers, nu exist nimeni acolo care sa echilibreze lucrurile. Un membru al bisericii care este acuzat nu se poate duce la nimeni altcineva pentru a-gi rezolva problema. E minunat s& ai oameni in biserica total dedicati slujirii lui Dumnezeu, dar ei pot fi folositi si exploatati de un lider prea zelos. Unii igi pot asuma mai multe responsabilitati decat le cere Dumnezeu. Din dorinta lor de a fi pe placul lui Dumnezeu, ei pot ezita s se abtina s@ spuna ,nu” cererilor din partea liderilor bisericii de a preda la gcoala duminicala, de a conduce grupul de femei sau de a coordona un grup de casa, in timp ce incearca sa creasca si patru copii mici! In inimile lor, ei pot ajunge la concluzia ca Dumnezeu este un sef foarte dur.40 Speranja $i vindecare pentru cei abuzafi Decepfionati de pastori wn Abuzarea liderilor din biserica Nu doar membrii bisericii pot fi victime ale abuzului spiritual. Uneori liderii bisericii ingigi pot fi abuzati de oameni din bisericile lor. Ca fiinte umane nu sunt in stare si fie perfecti si vor face greseli. Decat sa fie criticati, ei au nevoie mai degraba ca noi sa le sustinem slujirea cu sprijinul gi cu rugaciunile noastre. Poate cé nu reugim sa le oferim respectul gi cinstea care li se cuvin. Uneori ei sunt subminati de barfe sau de starnirea unor disensiuni in bisericd. Te-ai facut vreodata vinovat de atacul contra propriului lider? : In Biblie existé un avertisment pentru cei care cartesc impotriva lui Dumnezeu si a liderilor spirituali: Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Rogie, ca si ocoleasct tara Edomului. Poporul si-a pierdut nibdarea pe drum si a vorbit impotriva lui Dumnezeu gi impotriva lui Moise: ,,Pentru ce ne-ati scos din Egipt, ca st murim in pustiu? Caci nu este nici paine, nici apa gi ni s-a scdrbit sufletul de aceasta hrana proasta.” __Atunci Domnul a trimis impotriva poporului niste serpi infocati, care au muscat poporul, asa incat au murit multi oameni din Israel. Poporul a venit la Moise si a zis: ,,Am paciituit, cici am vorbit impotriva Domnului gi impotriva ta. Roagd-te Domnului ca si departeze de la noi acesti serpi.” : (Numeri 21:4-7) Cand ne rugam cu liderii de biserici, de obicei ii intrebam daca doresc sa ne rugam in privinta cuvintelor critice rostite de vreunul din membrii bisericii. in timp ce facem asta adesea suntem cdlauziti ca in Numele lui Isus sa sfaramam puterea demonica a oricdrui lucru produs prin astfel de cuvinte. De multe ori vedem manifestari urmate de un sentiment de pace gi de bucurie ce il cuprinde pe lider. Abuz prin daruri contrafacute ale Duhului Bisericile gi indivizii pot fi manipulati si abuzati prin actiunea unor daruri spirituale contrafacute. Originea lor poate fi sufleteasca sau chiar demonicé, dar in oricare din cazuri ele produc mult rau membrilor bisericii. Se poate crea multé confuzie cand profetii false sunt luate ca adevarate. Un astfel de mesaj, pe care l-am auzit sustinut de un lider al bisericii, a fost: , Dumnezeu S-a maniat pe voi toti pentru ca nu veniti la adunarea de rugaciune de la mijlocul saptimanii.” Era adevarat ci unii aveau nevoie sa fie incurajati pentru a veni la rugaciune, dar a spune ca Dumnezeu era nemultumit si manios pentru cé nimeni n-a venit i-a permis dugmanului s4 inducd un sentiment de vind si de condamnare. Acest lucru nu este in acord cu ceea ce stim noi despre natura iubitoare a lui Dumnezeu Tatal si nu era un mesaj care venea de la Duhul Sfant. Uneori bisericile sunt manipulate gi abuzate cand liderii promoveaza viziuni de suflet, care nu sunt de la Dumnezeu, dar care reflecta propriile lor dorinte si planuri. Am numi aceste lucruri ,,de suflet” pentru ca isi au originea in mintea, in vointa si in emotiile proprii ale persoanei, mai degraba decat in Dumnezeu. Cateva exemple de acest gen ar fi: ,Dumnezeu vrea sa credem ca El va spori numarul membrilor acestei biserici de la 10 la 5000”, ori, intr-o biserica unde prezenta medie este de doar 80 de oameni in total, , Dumnezeu ne spune ca ar trebui s4 ne rugaim ca 100 de suflete sa fie mantuite duminica seara.” O astfel de manipulare si un asemenea abuz ii duce pe oameni la confuzie spiritual, vinovatie si deziluzie. Ei ar putea crede ca viziunile care se presupune cd vin de la Dumnezeu nu s-au materializat din cauza propriei lor lipse de credinta. Ei pot ajunge la concluzia ca este mai bine sa nu crezi ce spun liderii bisericii, aga ca se retrag gi refuza sa se supuna unei conduceri dupa voia lui Dumnezeu. Ei pot ajunge la concluzia cd nu putem avea incredere nici macar in Dumnezeu insusi, aga ca orice incredere pe care au avut-o in El este distrusa. Exemplele de mai sus constituie un abuz spiritual extrem care ni s-a impartasit. Mentionand aceste exemple nu vrem si dim impresia cA toti cei aflati intr-o pozitie de autoritate42 Speranfa si vindecare pentru cei abuza{i spirituald ti abuzeaza pe cei din subordine. Cei mai multi lideri de biserici sunt devotati lui Isus gi doresc ce e mai bine pentru turma lor. O conducere dupa voia lui Dumnezeu include exerci- tarea autoritatii spirituale pentru a aduce indrumare si corectie. Aceasta indrumare sau disciplinare nu are drept scop inaltarea ori intarirea statutului sau pozitiei liderului, ci este spre binele oamenilor pe care liderul ii are in grija. Apostolul Pavel rezuméa acest bine“ in epistola adresata bisericii din Corint: Tocmai de accea vi scriu aceste lucruri, cand nu sunt de fab pentru ca, atunci cind voi fi de fafa, sa nu ma port cu asprime, potrivit cu puterea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidire, iar nu pentru daramare. (2 Corinteni 13:10) In zelul lor de a-L stuji pe Dumnezeu, liderii pot fi lesne intelegi gresit sau pot sa dea gres in a comunica eficient. Daca uneori fac gregeli trebuie s4 fim atenti sa nu judecam eronat atitudinea din inimile lor. E nevoie si ne rugam pentru liderii nostri si sa-i incurajam, poate folosind chiar urmatoarea rugaciune simpla: iti multumim, Dumnezeule, pentru toti cei care au fost chemati si slujeasci in calitate de lideri in Trupul lui Cristos. Ne rugim ca Tu si-i binecuvantezi gi si le dai intelepciune gi putere in tot ceea ce fac. Amin. Pe scurt in acest capitol am vazut modalitatile in care putem fi abuzati spiritual. Printr-un control nedumnezeiesc si prin manipulare putem sfarsi cu un concept denaturat despre modul in care ne vede Dumnezeu gi ceea ce asteapti El de la noi. Libertatea si eliberarea din confuzia si din durerea abuzului spiritual incep cu intelegerea adevaratei naturi a Jui Dumnezeu ca fiind Tatal nostru iubitor din ceruri. In capitolul urmator vom examina impreuna probleme legate de abuzul fizic. Loviti pe dinauntru gi pe dinafart Abuzul are intotdeauna drept consecinte vatamare in inte- riorul nostru, dar el poate incepe cu vatamare in exterior. in acest capitol vom cerceta impreuna cateva din chestiunile legate de abuzul fizic. Definitie Abuzul fizic este exercitarea puterii fizice asupra altcuiva pentru a produce durere fizicd sau vatamare. Aceasta include si supunerea unui individ la ° pedeapsa aspra si nedreapta sau la o constrangere, justificandu-se in mod gresit astfel de actiuni ca fiind disciplinare. Abuzul fizic mai include si neglijenta. Aceasta este re- zultatul egecului celor aflati in pozitie de autoritate nid a implini nevoile celor aflati in grija si in protectia lor. Este nereusita de a le acorda atentia fizica necesara. Unastfel de abuz sau neglijenté poate veni din partea parintilor, a tutorilor sau a parintilor adoptivi. Poate veni de la cei aflati in pozitii de responsabilitate, in locuri ca: orfelinate, spitale sau inchisori. | : Degi abuzul fizic afecteaza trupul unei persoane, trebuie s4 recunoastem ca urmarile lui sunt mult mai profunde. Noi suntem o uniune intre trup, suflet si duh, si orice lucru care ne afecteazi trupul poate avea un efect si asupra restului fiintei noastre. Abuzul fizic ne va influenta felul in care gandim, alegerile pe care le facem, reactiile noastre 4344 Speranta gi vindecare pentru cei abuzati emotionale, gi va provoca zdrobirea gi prejudicierea duhului nostru omenesc. Violenta domestica Am cunoscut un cuplu care ne-a explicat ci Dumnezeu i-a adus impreuné si le-a spus sa se casatoreasca, chiar daca nu se cunosteau de multa vreme. Au gasit un verset in Biblie care, au spus ei, le-a confirmat aceasta, desi pentru noi nu era foarte clar. Cand l-au rugat pe pastor s4-i casatoreasca in biserica, el i-a sfatuit s4 mai astepte gase luni. Ignorand sfatul lui, s-au dus la un alt pastor care a fost de acord sa Oficieze nunta imediat. Din pacate, tanara femeie s-a intors la primul pastor dupa numai cateva luni si i-a marturisit ca a fost batuta violent de sotul ei. Un alt cuplu pe care il stiam, au hotarat, de asemenea, ca Dumnezeu le-a sortit sa fie impreuna si totusi, la putina vreme dupa casdlorie, am aflat cd amandoi se comportau violent unul cu celalalt. Se certau pentru lucruri marunte de genul: ce sé manance, cine era sofer mai bun sila ce ord sa mearga la culcare. Ori de cate ori el spunea ceva care 0 ranea, ea tipa, il lovea in fata sau il tragea de par. Atunci, el ii réspundea cu aceeagi moneda, lovind-o si justificandu-se cd ea a inceput bataia. Dugmanului ii place si provoace dezbinare gi separare, si el iese invingator atunci cand casitoria devine violenta. Victimele sunt in general sotiile si copiii, desi, din nefericire, este 0 obignuinté ca sotiile sa arunce dupa sot cu farfurii sau cu cel mai apropiat lucru aflat la indemana. Abuzul din casa este adesea insotit de abuzul de alcool. Alcoolul diminueaza capacitatea de a ne stapani emotiile si, drept urmare, acestea sunt exprimate in moduri nedumnezeiesti. Am auzit adesea cum multe femei s-au aflat in prag de moarte pentru ca barbatii, in mania gi in furia lor, gi-au pus mainile in jurul gatului lor gi au incercat sa le stranguleze. Astfel de incidente sunt traumatizante si inspaimantatoare si distrug puternic increderea de care depind casatoriile reusite. Loviti pe dinduntru gi pe dinafaré 45 Sotii care gi-au abuzat fizic sotiile si au venit s@ ne ceara ajutorul regret foarte mult ceea ce s-a intamplat, dar deseori ei se araté neputinciosi si nu stiu cum sé faca an se mai intample. Mania reprimata gi inabugita din copilarie este adesea cauza de baza. Mania lor iese la suprafata, isi pierd controlul si isi manifesta fizic furia impotriva sotiilor lor. : : Victimele violentei domestice marturisesc ci pot face faté mai ugor durerii fizice decat durerii emotionale i confuziei care decurg de aici. Ele mai pot inca iubi si ti doresc sotului lor tot binele, dar pierderea increderii sia respectului distruge relatia. De obicei exista un ciclu de perioade de separare si de impacare ulterioara, pe baza declaratiei ca aga ceva nu se va mai intampla niciodata, dar aceste promisiuni sunt inevitabil incalcate, sporind durerea gi disperarea. Apare adesea tentatia de a pune capat casatoriei. Vestea buna este cA existé vindecare gi restaurare a csatoriei, daca ambii parteneri sunt dispugi sa-L caute pe Dumnezeu si si se ocupe de numeroasele probleme din trecutul lor, care alimenteaza conflictele actuale. Din Pacate, in multe cazuri descoperim ca unul dintre parteneri inca nu este pregatit pentru aga ceva. Chiar si in ascMrenea situatii, existd speranta gi vindecare pentru victima, desi poate ca nu se intrevede nicio asteptare realista pentru reconciliere in cAsatorie. Abuzul fizic in copilarie Ne-am rugat cu mai multi adulti care au fost victime ale abuzului fizic in céminul lor pentru o perioada mai indelungatd. Uneori era vorba de 0 mama cu probleme personale grave, atat emotionale, cat si mentale. Sau poate cA era vorba de un tata manios care se intorcea beat acasa de la carciuma. Adesea abuzul fizic nu era izolat, ci existau $i episoade de abuz sexual. ‘ _ i Petru era un astfel de om care a venit la noi sa ne ceara a i i-a ara adam ajutor. Ne-a spus dupa aceea: ,Dumnezeu mi-a aratat ca a46 Speran{a si vindecare pentru cei abuzati fost abuzat in copilarie de catre tatal meu care obignuia sa ma bata cu o curea de piele. Am putut sa-l iert pentru asta si am primit rugaciune pentru a fi eliberat de efectele abuzului. Dumnezeu mi-a aratat, de asemenea, cd am fost prea zelos in disciplinarea copiilor mei. M-am pocait de asta si le voi cere iertare cand voi avea ocazia.” In cartea sa foarte emotionanta A Boy Called It (Orion Books, 2002), Dave Pelzer descrie anii in care a fost abuzat de mama lui. Tratat cu dispret si cu urd, el era abuzat fizic gi emotional in fiecare zi. Nu i s-a permis sa ia masa alaturi de familie. Adesea, de fapt, nu i s-a dat s4 manance deloc. ‘Tratat ca si cum ar fi fost un sclav, Dave trebuia sa facd toate muncile gospodaresti si era batut daca nu-si termina treburile. Fiindcd nu-l mai privea ca pe o fiinté umana mama lui Dave a inceput sa faca referire la el ca la un obiect. Povestea de supravietuire gi de victorie a lui Dave este ° marturie impresionanta a puterii iertarii de a aduce vindecare chiar si din adancurile unui abuz infiorator. : O doamni ne-a spus ca tatal ei o batuse in toata copilaria si adolescenfa ei. Pielea ii era adesea invinetita, dar nu in locurile pe care sa le poata vada oricine. Aceasta se intampla de obicei cand el era beat. De mai multe ori a aruncat-o pe scari in jos, Malti oameni isi amintesc incidente din viata lor cand au primit o disciplinare aspra si nedreapta. Cand vorbim cu oameni care vin la noi sa ne ceara ajutorul, ii intrebam adesea: Care este amintirea ta cea mai dureroasa din copilarie?” De cele mai multe ori, raspunsul se refera la momente cand au fost pedepsiti pe nedrept. Ei isi amintesc de durerea emotionala a situatiei mai mult decat de cea fizicd. Raul din interior este de durata si este mult mai semnificativ decat durerea temporara a pedepsei fizice din exterior. Povestea Patriciei Cand i-am cerut Patriciei s4 ne impartageasc amintirea ei cea mai tristé din copilarie, ea ne-a raspuns imediat Lovifi pe dinduntru gi pe dinajard 47 povestindu-ne un incident, care s-a intamplat pe cand avea opt ani, Se plimbase cu bicicleta in parcul din apropiere gi se juca bucuroasa la leagane, cand au aparut niste baieti ado- lescenti. Vazandu-i bicicleta, unul dintre baieti s-a hotarat sa plece pedaland. Ea i-a implorat sa-i dea bicicleta inapoi, dar ei au refuzat si, in cele din urma, au plecat cu ea. Patricia s-a intors acasa in lacrimi. Cand tatal ei a auzit ce i se intamplase s-a maniat pe ea pentru cA gi-a pierdut bicicleta si, ca pedeapsa, a palmuit-o si a trimis-o in camera ei. Patricia fusese victima comportamentului baietilor, dar in loc sa primeascd dra- gostea si mangaierea de care avea nevoie, a fost abuzata fizic si ranité profund in launtrul ei. © tanaré doamna cu care ne-am rugat in Orientul indepartat ne-a povestit cum tatal ei si-a creat propriul lui idol in casa. Ca pedeapsa pentru cea mai mica boacana, ea trebuia sd stea in picioare in fata acestui idol. Daca tatal ei o prindea ca nu statea in picioare, o lovea in partea din spate a picioarelor cu un bat, Este si ea o alta persoana foarte ranita induntrul ei de cruzimea unui tata. Victima unui atac neprovocat Abuzul fizic poate veni si din partea unei persoane aproape strdine. Actiunea sau comportamentul nostru poate fi in- terpretat de ceilalti ca fiind agresiy, iar ei pot reactiona total gregit. Pur si simplu se poate intampla sa fim in locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Putem deveni victima furiei unui strain pe stradd sau putem fi un trecator ne- vinovat amestecat in mania si frustrarea unui strain. Un tanar ne-a spus odatd cd intr-o zi traversa strada cand o banda de tineri La atacat. L-au aruncat la pamant si Lau lovit. S-a aflat aproape de moarte. Politia nu l-a crezut cand le-a spus ca nu-i cunostea pe tineri. Ani mai trziu, el incd suferea de pe urma atacului. Mai dureros decat atacul in sine a fost nedreptatea pe care a simtit-o in legatura cu cele intamplate. Era furios ca politia nu-l crezuse. Era furios si pentru ca atunci cand cazul a fost48 Speranta si vindecare pentru cei abuzati prezentat la tribunal, membrii bandei care |-au atacat au primit doar o amenda modesta. O parte din vindecarea celor care au fost abuzati consta din a sti cd au fost auziti - si aiba pe cineva care s& se identifice afectiv cu ei gi care si inteleaga nedreptatea ce li s-a facut. Persoana care ii intelege cel mai bine este Isus. Este de nepretuit s4 meditam asupra felului in care Isus a suferit abuzul atunci cand a platit la cruce pedeapsa pentru pacatele noastre. Abuzati in captivitate Cei care se trezesc in captivitate, oricare ar fi motivul, devin vulnerabili la abuz si la neglijenta. Sunt totali dependenti de cei care au autoritate asupra lor, atunci cand au nevoie de ceva. Indiferent de ce au facut sau de motivul pentru care sunt inchisi, toti prizonierii au nu doar nevoi fizice, ci si nevoia de a fi tratati cu o oarecare demnitate. Cei care au autoritate asupra prizonierilor cred, probabil, ca prizonierii lor nu merita sa fie tratati cu demnitate. Din diferite motive, acestia cred cA ei ar trebui pedepsiti si abuzati. Dintr-o asemenea pozitie de autoritate gi putere este foarte ugor sa gi faci asta. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, multi oameni au fost luati prizonieri de japonezi. Cei mai multi dintre ei au fost maltratati. Erau dispretuiti de catre cei care i-au luat prizonieri pentru cd s-au predat, in loc sa lupte panda la moarte. Multi dintre ei au fost supusi la grele munci fizice, subnutriti si lipsiti de asistenté medicala in lagare. Multi au fost batuti in mod brutal si pedepsiti pe ne- drept. Bolnavi sau epuizati, prizonierii erau batuti ca pedeapsa pentru lenevie. Cei care au supravietuit erau cu putin mai mult decat nigte schelete ambulante. Dupa rdzboi, trupurile lor au fost din nou hranite si insinatosite, dar ce-au facut acesti oameni cu amintirile si cu durerea lor? Adesea ei au ramas cu rani emotionale profunde, plini de améaraciune gi de ranchiuna. ,Uram cu intreaga mea fiinta Japonia si poporul ei”, spunea unul dintre ei. Lovifi pe dinduntru si pe dinafari 49 Am citit recent despre o japoneza crestina, Keiko. Cand ea a participat in Marea Britanie la o conferinta dedicata fostilor prizonieri de razboi, si-a dat seama pentru prima data cata durere si cate rani mai purtau inca in ei. ,Ce-am facut noi, japonezii?” se intrebat ea. ,,Acesti oameni sufera, iar eu le simt depresia si trauma.” Keiko a inceput sa organizeze excursii in Japonia pentru fostii prizonieri, ca ei sa aiba posibilitatea sé auda scuze din partea unor japonezi mai atenti si prietenosi. Le-a aranjat intalniri cu fosti gardieni gi le-a facilitat ocazia de a vorbi in gcoli despre ceea ce li s-a intamplat in timpul razboiului. Un fost prizonier a vorbit in cadrul unui program de televiziune si a oferit o marturie foarte emotionanta a expe- rientei prin care a trecut in urma unei astfel de excursii. ,,.In timp ce ne plimbam, am simtit o manutaé in mana mea. M-am uitat in jos si am vazut chipul fericit i zAmbitor al unei japoneze de sapte ani care se uita in sus la mine. Am simtit o caldura in tot corpul. M-am gandit: ,Nu pot sa mai continui cu aceasta ura in inima mea. Acestia nu sunt oamenii care ne-au torturat.’ in acel moment parea ca ura m-a parasit cu desavarsire.” Care este cauza violentei abuzive? De ce recurg oamenii la abuz fizic? Poate c& sunt plini de ura, de razbunare gi de gelozie. Poate ca vor sa-i vada pe altii ca sufera la fel de mult cum au suferit ei. Furia lor nerezolvata care provine din durerea gi din vatamarea de care ei au avut parte devine forta care-i impinge sa-i abuzeze, la randul lor, pe altii. In loc sa-si vindece mania intr-un mod responsabil, acesti oameni igi cauta o victima inocenta si care nu da de banuit. Felul in care se comporta gi actioneaza este adesea alimentat de duhuri demonice de méanie, crima si ura. Un barbat care a venit sa ne ceara ajutorul ne-a explicat cd ajunsese in inchisoare fiind condamnat pentru agresiune fizica. Era la dans impreuna cu niste prieteni cand cineva50 Speranja si vindecare pentru cei abuzafi i-a insultat iubita. Propria lui durere a respingerii a izbucnit si l-a coplesit furia. Nestiind prea bine ce face, el a atacat. Ne-a spus ca toata viata lui instinctul sau natural era sa-i loveasca pe oameni cu pumnul in nas cand se simtea ranit. Consecinta actiunii lui, ivite din aceasta furie incontrolabila, a fost o condam- nare la inchisoare pentru agresiune fizica grava. Pe scurt in acest capitol am vazut cum abuzul fizic pe dinafara produce prejudicii profunde pe dinauntru. Durerea fizicd este in general doar de natura temporara, dar prejudiciul provocat duhului omenesc gi bunastarii noastre emotionale poate fi de lunga durata. Victimele abuzului fizic au nevoie de Isus sa le aduca vindecare, nu atat ranilor trupesti, cat mai ales ranilor sufletesti. In capitolul urmator vom examina cateva din nume- roasele probleme legate de abuzul sexual. Folositi in mod rusinos in Evanghelia dupa Ioan, citim ca Isus a spus: Holul nu vine decit sit fure, si injunghie si si pripadeascd. Eu am venit ca oile mele sa aibii viafa gi s-o aiba din belsug. (loan 10:10) Nicaieri strategia dugmanului nu este mai evidenta decat in devastarea care apare in urma unui abuz sexual. Am vazut atat de multe vieti in care hotul a venit sa fure, sa omoare gi sa distruga. Victimele care au suferit un abuz sexual au fost intr-adevar rusinos folosite, consecintele fiind profunde si de durata. Vor exista cu siguranté oameni in biserica voastra si poate in grupul de casa care au suferit vreo forma de abuz sexual cand erau tineri. De obicei, ei tin ascuns cu mare grija lucrul acesta, nu-l impartasgesc niciodata, incercand sa se comporte ca si cand nici nu s-ar fi intamplat vreodata. Desi incearca sa-si traiascd viata ca si cand n-ar fi afectati, in realitatea zilnicd viata lor este departe de a fi implinita. Cu ceva vreme in urma predam la un grup de casa despre importanta de a fi gata sa-i iertam pe tol cei care ne-au ranit in vreun fel. in treacat, am mentionat categoriile de oameni care ar avea nevoie de iertare, inclusiv cei care ne-au abuzat intr-un fel sau altul. O doamna din grup parea foarte tulburata de ceea ce impartageam si ne-a intrebat dacd ne-ar putea vorbi in 51