Winomaliimal rar intilnites! perlele" dé "smalf"sl'"dentoameleagay Bee eee sa cum'le’arata numele,' sint sfere’ mici 'de"smalfy Meare sint"atasate'‘de icoroana’ dintelui’ la nivelul coletului Se pun denta la examenul sacului gingivo-parodontal. "i928 Bert" SiOASA S Me Dentoamele sint formatiuni dentoide ce se ataseaz4 fie de coroan: fie‘de radacina dintilor. Ele prezinta o camera pulpara ce comunica ‘er HW camera pulpara a dintelui de care este atasat dentomul.: MISCARILE MANDIBULEI Functiile aparatului dento-maxilar solicita deplasarea “mandibu: lei in variate directii cu schimbarea pozitiei fata de maxilar. Miscarile- mandibulei se efectueazi sub actiunea muschilor mobili- zatori, iar amplitudinea lor este conditionata de: articulatiile temporo- *mandibulare, prezenta arcadelor dentare si ligamentele extraarticulare (Fig. 24 A), (stilo-mandibular, sfeno-mandibular si pterigo-mandibular), Miscarile mandibulei pot avea ca punct de plecare pozitia de oclu-® zie centrica sau pozitia de postura (repaus). Cind miscarile pleaci din pozitia de repaus, se pot descrie urmatoa- rele directii de deplasare a mandibulei: — deschidere si revenire; — propulsie si revenire; ‘ — deplasarea laterala (abductie) si revenire (adductie) spre dreapta si stinga; a — retractie si revenire; — ridicare pentru ocluzie centrica $i revenire. Rezulta ca, din pozitia de repaus, mandibula poate efectua miscari ? in sase directii, in fiecare directie miscarea avind doua sensuri. # Cind miscarile mandibulei pleacd din ocluzie centricd, directiile de’ deplasare se reduc numai la primele cinci. 4 Miscarile pot fi stereotipice, functionale, care se efectueazd in tim- y pul functiilor masticatorii si foneticda, care sint de arnplitudine relativy redusa si miscari voluntare, intentionate, a céror amplitudine poate ra-+ mine in limite functionale sau pot fi mai ample, cind sint denumite sig miscaéri voluntare extreme. Miscarea de deschidere se defineste prin deplasarea mandibulei in plan vertical, in care rolul dominant revine muschilor coboritori.. . -% _Miscarea de deschidere poate inregistra traiectorii de amplitudine variaté, cu instalarea unui spatiu de inocluzie verticald intre arcadele 4 dentare. Spatiul de inocluzie verticala este minim la pronuntarea fone- mel »S* si maxim in migcarile ample, cind poate avea.o:valoare de cm.{ ’ te) fat 2 Amplitudinea miscarij de di te li ‘4 pitatd de ligamentele extraalveolari 1 Misearta de deschidere si revenire este su- stiv coneretizata in diagrama lui Posselt, prin faiectoriile verticale (fig. 2—111) I. defineste traiectoria descri terincisiv in miscarea de cobori II, reprezin 4, rea maxim: zg Revenirea se poate face pe aceeasi traiectorie “sau pe traiectoria h, a Miscarea de coborire se defineste ca deplasa- area mandibulei din ocluzie centrica in sens verti jcal pina la amplitudinea in care condilii efectus eazio miscare de rotatie pura. Amplitudinea mig cari de coborire este apreciata de unii autori ca find echivalenta, cu pozitia de postura, alti pina “¢Ja o inocluzie frontala de 15—20 mm, iar alti au- 2-114, Aria migcari- | tori 0 considera ca o traiectorie cu valoarea me- _'oF extreme ale mandibulei #die de 12° descrisa in coborire de punctul inten Lae casei sé de punctul in= jearea re (rotatie pura), traiectoria descrisi in deschide- descris& de punctul inter- _incisiv. incisiv (Posselt) : Axul imaginar rece i ili POC = ocluzie centrica 1 iginar care trece prin cei doi condili, PP = potitie de tapiacen (prom acest ax transversal in jurul ciruia mandibula e. PIM = positie de propute— fectueazi misciri de rotatie, are diferite denumiri: *ucx"*T*) ineeaete, oo ax terminal de balama, ax serniera sau simplu ax barre pra Sree nese | bicondilian. ge unetul neprinciy ® migcae i Deplasarea mai amlpa a mandibulei implici ss sa Ok ea I | combinarea migcirii de rotatie cu o miscare de _translatie anterioara, tn care meniscul gi condilul se deplaseazd pe panta | tubercululuj articular. : ] In miscarea de coborire, in faza de rotatie pura a condililor, se con- tracté mugchii coboritori; la o deschidere mai ampla in care intervine “translatia se contracta si muschii propulsori (pterigoidieni externi). Miscarea de propulsie este o migcare sagitali a mandibulei pind sind marginea incizala a frontalilor inferiori vine in contact de cap-la~ cap cu marginile frontalilor superiori, realizind ceea ce se denumeste ccluzia de propulsie. Migcarea de propulsie a mandibulei este dati contractia bilateral a muschilor pterigoidieni externi si este simetri fata de planul medio-sagital. Migcarea de propulsie este o miscare complex in care condilii efec- } tueaz4 0 miscare de rotatie in jurul axului balama, combinata cu o miscare de translatie anterioara. Mandibula efectueazi o miscare de | coborire, de inaintare si ridicare a porfiunii mentoniere. Aceasté mig ‘ | care complexa se repeta in sens invers in migcarea de revenire, cind co- | | borirea este inlocuita cu ridicarea mandibulei. | Miscarea de lateralitate este 0 miscare in sens transversal in care i | manditula efectueazi 0 lateropulsie combinata cu o migcare de cobo- ‘tire care se efectueazi prin contractia unilaterald a muschilor pterigoi dieni externi $i coboritori. In deplasarea inversA a mandibulei de reve [Nire, se asociazi si migcarea de ridicare a mandibulei cu contractia i + Muschilor aferenti.La nivelul A.T.M. condilii efectueazd in deplasarea laterala aman " dibulei miscari diferentiate: condilul hemiarcadei active face 0 miscare de rotatie in jurul unui ax vertical, care este perpendicular Pe axul _ transversal, iar condilul hemiarcadei de balans se deplaseaza inainte, in _ jos, inauntru, descriind un unghi cu valoare medie de 15° (Bennett), ae Datorita complexitatii directiilor in deplasarile laterale ale mandi-_ oe; bulei acestea au fost denumite si miscari diagonale. a enti Miscarea de retractie este definita ca 0 migcare sagitali in sens dis- Mis tal. Din pozitia centrica mandibula se deplaseazi in sens distal, iar con- re ‘5cOP dilii efectueazi yi ei o miscare de distalizare. Unii autori neagi carac- se terul fiziologic al miscdrii de retractie, altii o considera ca un factor al functiei de automentinere, cu rol de adaptare a formatiunilor articu- lare si retrocapsulare, pentru situatia cind reducerea dimensiunii ver- s ticale a ocluziei (abrazie, edentatii) obliga condilii si ia o pozitie mai di Mi (i talizata (Costa), in al fi Miscarea de ridicare este o deplasare a mandibulei in sens vertical, pt up ERB contractia muschilor ridicdtori mandibula trece din pozitia de pos- pe SUP é turd in pozitia de ocluzie centric& si apoi revine la pozitia initiala. In <“peTi \ aceasta deplasare intervine actiunea mugchilor ridicatori si coboritori aj ocluzie mandibulei, condilii efectuind 0 migcare de rotatie pura fn jurul axuluj de oclt 1 balama. Exceptind miscarea de coborire-ridicare, celelalte migcéri ale in ocl\ mandibule| se pot efectuat cu contact interdentar, in migcirile de mas. supraf ticatie, sau fara contact interdentar in fonatie. periori ghidar tinder OCLUZIA SI ARTICULAREA INTERDENTARA tn’ fun | rire fh cle «: . a inci Ocluziile sint definite ca momente de contacte interdentare statice, ht Tn raport cu pozitia mandibulei fat de maxilar se pot diferentiar on tre in zia centried sau centrala $i ocluzii de propulsie, de lateralitate dre; t c ep d fe cabla i stings. Trecerea de la ocluzia cen incisa sogitalg Qluzia de propulsie sau lateralitate se face printr-o migeare Rerloe Sagitala sau transversald, in care suprafetele active ale arcadel inter oare aluneca pe relieful 'arcadei sup. cade dentare se realizeazd o serie de contacte di mice mereu schim- bate, care au fost denumite rapoarte de articulare interdentara. i: Prin intermediul acestor contacte interdents r ‘presiu- | reall nea masticatorie la un numa Sela: Procesului de masticafie, Cu. cit num: tae . i erioare. Astfel, intre cele doua are | SOP forei transmise pe o unitate va fi mai mica. In ocluzia centrica, in care se real cele doud arcade, forfa de presiune se repartizeaza si se transmite in mod uniform tuturor dintilor din cele dou& arcade $i se considers cao trans- mitere echilibrata a presiunij masticatorii, ag Cind mandibula Pleacd din pozitia de ocluzie centrica, indiferent . in care directie excentric’, suprafata de contact interdentare se micso- / 4 152 150 aie june, Pl Sy Uifficinilor morfo-patologice. 4 0 repartizare echilibrata a ag, Entrice a mandibulei in masticatie allen MW Migcarea si ocluzia de pro ese pot descrie v is. juzo-articulare. ; Miscarea de propulsie se face tl ‘prin alunecareaincisivilor inferiori "ss. pe suprafata palatinalé a incisivilor Ia superiori, cu plecare din raportul de ‘ai Jocluzie centric’ si pind Ja raportul ini } de ocluzie cap-la-cap, cind s-a ajuns ale in ocluzia de propulsie. Rezulté ca | ice ate rapoarte oc- suprafata palatinal’ a incisivilor su- periori are rolul ere salt ghidare a migcarii de propulsie. In- tinderea si inclinarea ei poate varia in functie cu gradul de supraacope- rire frontala si de pozitia in arcada a incisivilor superiori (fig. 2—112). In ocluzia de propulsie, cind in- lu tre incisivi se realizeazi un raport nt: de contact ocluzal intre marginile w- incizale ale frontalilor din arcada in- we ferioara si superioara, la nivelul din- ie filor laterali se pot descrie schema- ar tic _urmatoarele relatii interdentar @ 1. Cind la nivelul lateralilor se realizeaz4 rapoarte ocluzale inter- je _ cuspidiene generale sau numai la ni- SY velul ultimilor molari, iar intre cei- te | lalfi dinti Jaterali este un spatiu de %¢ inocluzie (disocluzie) (fig. 2—113), @ 2, Cind la nivelul dintilor late- rali (posterior) nu se realizeaza con- tacte intercuspidiene, disocluzie to- % tala, sau un spatiu de inocluzie sau 1 Vid ‘total, raportul ocluzo-articular se numai Ja nivelul fron- oot Fa De refinut este faptul ci morfologia n dentare si rapoarte interdentare eugnate in oclu: Presiunii in miscarile sau ocluziile ex-— In consecinti, rapoartele interdentare vor fi exami i i in ; ei aminate in ocluzie_ tric, in rapoartele de articulare interdentara, si ocluziile excentrice : : pulsie se face in prima fazi a mi it % teu scopul de incizare, sectionare a alimentelor, iar misca Satori Mop ‘tate se fac in perioada de triturare find a alimentelor, y+ In analiza ocluzala functionalé a acestor mis integritatea arcade- zie centricd, nu asi ormala f STEREN ‘ile de laterali- ‘i si ocluzii excentrice Fo ak Fig. 2-112. Suprafata de conducere inci- siva. Fig. 2-113. Rapoarte ocluzale cu contacte interdentare partiale distale si vid articular intercalat, tn propulsie (partial. echilibrat). Fig. 2-114, Lipsa totala de contacte in dentare la nivelul dintilor posteriori cu vid |. articular total I propulsie (raport neechi- Spine MBFR) caeTAT Eee a r dreapta ‘sau spre stinga'a mandiby lei, ocluzal, se realizeaz& sub f unei alunecari armonioase a cuspj zilor vestibulari inferiori pe’ y sanfii | interni (palatinali) «ai oy pizilor vestibulari, superiori, pap. curgind distanta cuprinsa ” intre pozitia centricd si raportul i cuspid pe cuspid, versantii pala nali (interni) ai cuspizilor vestiby ze Fig. 2-115. Rapoarte ocluzale echilibrate Jari maxilari avind rolul de supra-1 al acl & de balans tn lateralitate. fete de conducere (ghidare) in mis) 2° In carea laterala (fig. 2—115). th, fie | In raport cu numéarul dintilor maxilari de pe hemiarcada activa ca- | sO het Te participi la miscarea Jaterali s-au descris dowd aspecte, denumite: | Pe ate — migcare laterali cu conducere de grup, cind participa dinti ner ge terali si caninii; tior — miscare laterala cu conducere canina, la care particip& numaj ve™ caninii: cuspidul caninului inferior aluneci pe suprafata orala a caninu- 1est@¥P lui superior, iar restul dintilor sint in disocluzie totala (fig. 2—116), porta In ocluzio-articularea de lateralitate cind pe hemiarcada activa se Jectiv stabilese rapoarte intercuspidiene intre cuspizii omolgi din cele doug ar- _ tact in cade, pe hemiarcada pasiva se pot sau nu realiza contacte intre cuspizii IL. vestibulari inferiori si orali superiori (fig. 2—117). (SUA) Parerile autorilor in problema ocluziei si articularii interdentare se In pot sistematiza in 4 conceptii: mecano-geometrica, gnatologica, a lui Pan- _yine A key, si miofunctionala. Ultimele trei conceptii utilizeazd pentru exami- Tarea aparatului dento-maxilar (A.D.M,) criterii cu caracter functional, a yyy de unde si denumirea lor de conceptii functionaliste. sneae J. Conceptia mecano-geometricd sustinuta de Gysi si Fischer, care = considerau ca factorul de bazi in functionalitatea A.D.M. este dat de lor in morfologia componentilor, iar corelatiile functionale ale acestor elemen- te le-au exprimat prin prisma legilor mecanice si a calculelor geome- _ poziti trice, un rol deosebit in acest ansamblu revenind rapoartelor de ocluzie interdentara si raportului mandibulo-maxilar. In baza cestor criterii s-au stabilit parametrii unor rapoarte ocluzo- e768 articulare ideale: ‘ rere . 7 na — criteriul morfologic de baza, care defineste o ocluzie normal in a) 5 raport centric este cheia lui Angle, raportul dintre primii molari per- Re Fig. 2-116. Miscarea de latera- Fig. 2~ id total ltate ‘eu eonducere arin spl be eae tt MSs : 1548 PCRSrent rd : ti ae Fig, 2-118. Rapoarte ocluzale general echi- Hbrate de balans In ocuzia de propulsieny : intre pla- jpurile: inclinate a unor componenti at tle A-D.M. ca: panta condiliana, planul incisiv, dient si Sdincimea curbelor de ocluzie sagitala si ironsvercn i saRal ce is Jn ocluzo-articularea din migcarile excentrice, spatiile de ; inocluzie * sh fie jeenpensate) Ps in contacte intercuspidiene: distale in propulsie si + emiarcada pasivd in lateropulsie, care este principiul articulirii ge ‘nerale de balans (sagital si transversal) a lui Gysi (fig. 2—118). < A | Se considera ci articularea de balans general a cuspizilor este con ventional si nu se intilneste in practicd. Prezinta ins4 importanta in restaurarile protetice prin constructii mobile totale (postulatele prote- tice ale lui Gysi) si in remodelarea reliefului ocluzal prin slefuiri se- lective, cind se urmareste obtinerea de suprafete cit mai intinse de con- tact interdentar. II. Conceptia gnatologicd a fost elaboraté in 1920 de Mc.Collum (SUA) si este sustinuta de Stuart, Thomas, Stallard, Lauritzen. In aceasté conceptie rolul principal in functionalitatea A.D.M. re- vine A.T.M. ‘Actual, conceptia gnatologicd a stabilit, pentru analiza function: AD.M., in baza unor criterii cu caracter functional urmatorii parameti — raportul de intercuspidare maxima s& coincid’ cu pozifia condi lor in relatia centricd (Point centric); — criterii de bazi dupa care se poate face o analizé ocluzala este pozitia axei balama (hinge axis); ~— deglutitia s& coincidA cu pozitia mandibulei in relatie centric’, — in ocluzo-articulare excentrica pe hemiarcada activa si se reali- zee contacte interdentare si intre canini si antagonisti (protectia cani- na) cu disocluzie total. TH. Conceptia functionalist a lui Pankey—Mann si Schuyler (PMS). Relativ la raportul mandibulo-cranian, aceasta conceptie sustine, fn, baza in pozitia mandibulei de ocluzie centricd condilii au , 1,5 mm fata de relatia centric’. Rezulta ca (Point centric), ci o arie de pozitii centrice (long centric); deglutitia sa coincida cu pozitia mandibulei in relatie cen- trica. ? » In miscarile ¢ xcentrice ale mandibulei, de dezangrenaj sagital si transversal, $4 ramind disocluzie sau un vid articular 1a, nivelul dintilor “* ‘laterali in propulsie ca gi pe hemiarcada pasiva in. miscirile laterale, =, dar si se realizeze pe hemiarcada activa un contact intercuspidian intre ’ toti dintii posteriori inclusiv caninii, articulare denumita prin protectie / de grup. ci Ea tontie af Se 4) ia miofunctionald este sustinuta de Jankelson, care co idea A on rincipal sh tunctille aparatului, dento-maxilar SL, detin,renee ues ind’ § function ital Fmuschiimobilizatori al, ma ors saaey dento-maxilara.u2" =P VN" , Doli ead “Analiza functional st cima (ocluzie’centrica) 88 coincida ‘cu relati ®-.<— intercuspidarea a 2a aneattvertichlal sniccentricd a mandibulei, in concordanta cu dimensi ea Oh ~ tim pentru contractia musculard. zsh THR og Bigs Gciuzia fentslea coincide cu ocluzia miocentricd, cind mugchii mo= ff, (ari al mandibulel si cei ai extremitatii cefalice sint fn stare dd jlibru fiziologic si nu prezinta spasme.” amen — actul de deglutitie si coincida cu relatia miocentrica. i Rezulta cd, dupa conceptiile moderne functionaliste, contactele in tercuspidiene neactive atit in migcarea de propulsie ca $i tn cele de la teralitate sint considerate ca interferente, adicd obstacole in alunec§—f rile excentrice ale mandibulei si deci cu efecte nocive asupra componen~ tilor aparatului dento-maxilar. ct 4 pik Dupa Held, o ocluzie gi articulare fiziologicd se poate considera echi librata cind indeplineste urmatoarele doud conditii: ” a — maximum de suprafete si puncte de contact in ocluzia centricd si ocluzo-articularea excentrici (propulsie, retruzie, lateralitate); rox — posibilitatea de ocluzo-articulare interdentara cu deplasarea fara | Conta obstacole in toate directiile excentrice. Prima conditie consideram cA se poate asimila cu criteriul morfo- ‘ es ar logic, iar a doua cu criteriul functional. 2 Considerém ca intr-un ansamblu de fesuturi si organe armonizate | a dir morfologic, in vederea indeplinirii acelorasi functiuni, aga cum este de- | sens finit si aparatul dento-maxilar, fiecare component se gaseste intr-o in- tie f terrelatie reciprocd cu toate celelalte elemente si cu rol egal in asigu- virst rarea functionalitatii aparatului. trem Predominanta functional a unui component perturba armonia func- fiul fionala a intregului ansamblu. Adaptarea corelativa, posibila pind la un : anumit grad, prin functia de automentinere, nu trebuie asimilaté cu no- : tiunea de normal, Seer ¢ Din faptul ci in toate concepfiile functionaliste se recomanda pen- | [°C tru disfunctiile A.D.M. terapia de reabilitare ocluzo-articulard, cu SCO- pul de a obfine suprafete de contact ocluzal cit mai intinse, considera ¢% armonia morfologicd ocluzo-articulara, cu. valoare terapeuticd, poate Sare avea si 0 valoare important profilacticA tet crite Preciem 4 in examenul A.D.M. trebuie luate in considerare atit | te iteriul morfologic cit si cel functional. Numai apreciind armonia sau | ™at armonia morfologicé $i functionalé a fieearut se poate sta bili etiologic cauza disfunctiei complexuluy ADM. eet POM pe _D.M. Fy pre MORFOLOGIA FUNCTIONALA SECUNDARA A DINTILOR ee SI ARCADELOR DENTARE Morfologia dintilor r si arcade! r Supa eruptie a fost denumita morlologie mine, My O sere Ge factort actioneazd Ins asupra oe Ractorly eenoaificarl Si transformind-o" at dentare sine re efluenteara morfologia i hiss inti SD i, din care cu rol mai in perioada imediata d¢ a, “i acestei morfologii prima- tro morfologie secundard lor si implicit a arcadelo®. important amintim: partile ft awe a 2h ay