T. INFINITIVUL "denumeste ° actiune, Constituie forma de dictionar é a verbului. gtructura A) (prepo 2) prepozitie + verbul a fi + participiul verbului de conjugat: a fi plecat Biferent& de + infinitiv perfect: Inainte de a fi venit, m-a sunat. intra in componenta ‘viitorului (va merge) e) sia conditionaiului morfologice ‘(ar canta). weilizari sintactice a) subiect: A citi este o piacere. b) nume predicativ: Plécerea lui este a citi. +c) complement direct: Doreste a citi aceasta carte. Poate citi icartea. :d) complement prepozitional: Se aandea /a a citi cartea aceea.3 PARTICTP: Yaloare adjectival’ weriieai sintactice 4 s0BIN ‘Ste wer sintactice HODUE MODURT ((ormele lor variazé in funetie de persoana si | numer) TIMPURT INDICATIV ei jexpama act iia sorta do © perRCaNa sian ter = “ey pict at mor ¥s uc. “radical * i ‘partici variaz8 ( sa. cisau aie ( ees = .djectiv) dup& 96h, mmr ‘aun a soris scrise ase. fem. nia urmatoarelor forme wera Ico indicativ — vitor anterior, Par tin 60 fort cor sndtional-optativ ~ perfect ra ical Campurile sunt inverzite. Syn er tn ore von F ‘actiuni ce urmeaza sa fie realizate. “denumeste - ‘enira etc.) * forma invariabild (mascuig ‘prepozitie (de, fa, 7 ') sublect! Este usor de realizat. ) nume predicativ: Poezia este de invatat. ¢) complement direct: Am de Tnvatat dou lecti. 4) circumstantial: A adus vitele de la pascut. ) atibut verbal: Locul acela de cdutat flori a fost omis. MODURI $I TIMPURI ‘elu in care vorbitorul se raporteaid la staréa de lucia _SSeTsé (e2lé/posibia'sigura/presupsadoritalimpusa ete) 1indicatiy~ ws 31 tativ ‘ond = i eee ee I tt ional-optativ imperativ _prezinié 6 aclune ca fi - une in Prezent sau vitor," "°88, desiasirai ia eacar FORME “SIMPLE Prezent, imperfect, perte ‘COMPUSE: perfey (aleatuité din Tadical gj termi ti implemen . 'e): formele de ct compus, lult-ca-perfect. r Standard/ Propriu-zis, viltorul poputar. F : fipeRFECTUL Formate: Exemplificare Formare: Exemplficare PERFECTUL SIMPLU Tnirebuintare Fomare: Exemplficare WAT-MOLT-CA- PERFECTUL Formare: Exemplificare VITTORUL PROPRIU-ZIS/ STANDARD Formare: Exempiificare FACTOR COMPUS | “9 actiune/stare care include “radical + terminatii specifice ‘desenez desenam desenezi desenati deseneaza deseneaz ~~ acliunealstarea desfésurata ir radical + terminatii specifice desenam desenam desenai desenati desena desenau actiune incheiata, anterioara m verb auxiliar a avea + participiui vam desenat am desenai ai desenat ati desenat _adesenat au desenat “0 actiune recenti, incheiata i inait ‘in unele aratiuni literare, in | gral radical + ter minati ‘specifics -desenai desenaram desenasi desenarati desena desenara © actiune incheiata inaintea aitei a ‘radical + ~ré: (la persoanele Isiail specifice desenasem desenaserén desenasesi desenaserati desenase desenaseré ‘plasarea aciiuniistani dupa momeni ~~ verb auxiiar @ vrea * infintv “voi desena vom desenaFormave. Exempliicare ENT oY JPREGEN PERFEGD SoHSTNCH L faveti $a eee é coserene ar? 5 pnez® valor prosupusd Ca realicaig ita ip auxitiar a f+ infinitiv oat aia Scent vent dere se junciia sa + forma verbal Formare (Ge indicatv ~ persoanele | sia tl: (ce ropro ~ persoana a ica) in aes sa aassh Syesenesi 58 desenat recy oa senna ~'eonjunctia sé + verb auxiliar a fis Perkopaa vad decom ara wea * ver ‘Exempiticare Formare mnplicare sa fi desenat Sa fi desenat ~~ ee |ed adeoonat |, 247 desenat i Sdfidesenat sa fi'desenat 1b CONDI FIONAE To posibilitate, o ipoteza si 0 consecinia depinzand de a, 0 dorinta, o urare ete, Formare ~” Jverb auxilar'a aveay forma verbala infntiy Exempiiicare as desena am desena aidesena ati desena aa desena ar desena verb auxiliar a * Participiul ve “Forma 3 pone avea + verb auxiliar af aa rbului de conjugat 08 as fi desenag ai fi desenat afi desenag Exempiif am fi desenat afi fi desenat ar fi desenatidem, un ordi, vein verbal a adreaBr directs Gare Oxprma UN Im DUE Jaminte etc. ae ong : peeERATIY hy are timpuri verbale. a . persoana ia, singular $i plurl Fi ma 9 at —— | epics aera rigativ = (negate infin) Deseneaza! Nu desena! Desenat! fu desenat ——= GONJUGAREA “T= categorie gramaticala spe se determina In uncle de trminatia de infiniv @ _____ aoestuia f, - Gonjugarea li -a ‘canta, a desena, a manca; Gonjugarea ali-a: ~ea ‘@ vedea, a plicea, a bea; i - | Conjugarea a ili-a! “6 ‘a merge, a spune, a duce; cia arte = iar 7 aa oi, a marl dha usenet Conjugarea a Conjugarea a Via! -7 (conform GBLR 2016) “Tauri, a hota, a dobori. ‘DIATEZE (CONSTRUCFIT SINTACTICE ACTIVE, PASIVE, Diateza - logic - obiect. Constructii | active Construct; pasive Constructii reflexive “Subject * forma verbalé pasiva (verbul auxliar a fi + participiul verbuiui REFLEXIVE) raportul sintactic diniré subiectul gramatical — verb — agent/subiect ‘oliunea este indeplinité de subiectul gramatical ‘Subiect * verb ¥ complement direct: Elena uda fiorile. ~~ = ‘actiunea savarsita de compiementul prepozitional jde agent (subiect logic) este suportata de subiectul gramatical i ‘acordat cu subiectul) + complement prepozitional (de agent) Florile sunt udate de Elena. ‘acliunea este savargité de subiectul gramatical i suferita ‘de acesta, ‘Subject + pronume reflexiv (fara functie sintactica proprie) + Verb: Copilul se teme de animale.