Biochimie - Lucréri practice medicind, vol.ll CAPITOLUL VI y. ANALIZA BIOCHIMICA A URINE + ths este un produs de filtrare, reabsorbtie si excretie, care reprezinti activitatea funcfiei renale si reflect starea fiziologica a organismului in situatiile in care functia rinichilor este afectata, acestia devin incapabili sé mentind homeostazia mediului intern, iar proprietatile fizico- chimice ale urinei se modifica prin aparitia diferitelor substanfo cu semnificatic patologic’. Examenul de laborator al urinei presupune: examen macroscopic, examen microscopic, examen fizico-chimic, examen citologic si examen bacteriologie. Examenu! sumar de uring const tn: examen macroscopic, examen microscopic (sediment urinar) si determinari calitative si cantitative a componente care apar in urina in conditii patologice (albumina, glucoza). fn situatii clinice speciale pot fi investigate o serie de elemente la cerere: corpi cetonici, bilirubina, urobilinogen, urobilind, prezenja sangelui, etc, Investigarea in laborator a urinei corelata cu valorile sanguine ale constituicntilor urmariti este de mare importan{& pentru diagnosticul corect al afectiunilor renale. 4, VLA Recoltarea urinei y * we “e Recoltarea urinei se efectueaza imediat dupa emisie, in recipiente de unic folosinfa san in vase de sticla absolut curate, clatite cu apa distilatd, care s4 nu-i modifice compozitia.Biochimie -Lucritri practice medicind, vol. Il ura 1 Urocultoare Principiul metodel Emisie spontana de uring Materiale necesare recipicnte de unica folosin{& pentru urina Tehnica de lucru Pentru examenul sumar de urind se foloseste urina de dimineaté. Urina de dimineaja este ucina proaspati, colectat dimineata, dup’ ee verica urinara a fost golitf de urina acumulat& tn timpul nopfii si care Prezinta concentratie maxim. fn accasté urind se fac numat determinari calitative, cu aprecieri orientative asupra intensitatii reactiilor. Pentru examenal complet al urinei se folseste urina din 24 de ore. Colectarea urinei din 24 de ore ei se face pornind de la 0 ord fixA de dimineajé (de exemplu ora 8.00). Cantitatea de urina emis la acea ord se arunc si apoi se aduni toate emisiile de urind din urmatoarcle 24 de ore, fntr-un vas cu conservanfi, pand a doua Zi la ora 8.00. Determindrile cantitative se redlizeazi dintr-o probi de urind preluati din cantitatea colectata in 24 de ore, dupt omogenizare, deoarece excrefia unor constituent este influentat& de ritmul nictemeral. La urina din 24 de ore este necesari masurarea volumului total de urina, deoarece determindrile care se fac in aceasta se raporteazit Ia acest volum Se recomanda ca urina si fie examinata imediat dup’ emisie sau cc! mult in 2 — 3 ore de la recoltare. In caz contrar se impunc conservarea urine prin congelare imediati (-20° C), pastrare la rece (+4°C) sau prin adtugaroa tunor substante conservante care Si nu-i modifice compozitia chimic& (ex formaldehids, timol 1g/1. glutaraldehida, CellFix ete.) 93Biochimie —Lucrari practice medicind, vol. I! tansfuzii de singe incompatibil; hemoragii masive; avorturi septice; traumatisme chirurgicale (soc postoperator). > cauze renale: colici renale (reflex de inhibare a rinichiului controlatera); nefropatii bilaterale cu necroze mari ale epiteliului tubular (insuficienya renalA acuté). + 1.2.2 Masuritori organoleptice: culoare, mires, aspect oe A Me Principiul metodei “Aprecierea cu ajutorul analizorul vizual si olfactiv a proprietatilor organoleptice ale probei de urind. Materiale necesare recipient cu proba de uring recipient cu apa distilat’ vase cu solutie dezinfectant& tifon Tehnica de lueru Se aduce recipientul cu proba de urind la nivelul ochilor si se aprecia7ai in raport cu un recipient cu apa. Rezultate 1. Culoarea urinei Culoarea urinei normale variazd de la galben-pai (mai diluats, alealind) la portocaliu-roseat (mai concentrat®, acid) spre chihlimbar (in functie gi de ora emisiei: urina din timpul noptii este mai concentrat&, mai fachisé la culoare). Cnloarea este dati de pigmentii pe care fi confine: uroerom, urobilind, porfirina. Urini decolorate (palid, apoase) apar in poliurii de diferite cauze. iar cele intens colorate apar in mod fiziologic in cazul alimentaticl hiperproteice, dupa cfort fizic in cazul transpiratitlor abundente si, in mod patologic, in caz de oligurii, febra, afectiuni hepatice cronicehimie - Lueréiri practice medicind, volt Modificari de culoare galben-verzuie (bruna) in sindroame icterice; toz-rosic (in raport cu cantitatea substanfei): hematuric (hematii) ~ tulbure; hemoglobinuric (hemoglobin) ~ limpede: mioglobinurie (mioglobina), tosie la emisie care prin oxidare devine neagra in porfirinurie; zeamé de came in glomerulonefritd acut Tosie In cazul consumului de piramidon, algocalmin, antipirina, sulfamide, sfecli rosie, morcov: albastru-verzui in cazul administrarii de albastru de metilen; neagr in melanom, alcaptonurie. 2. Mirosul urinei Mirosul urinei este caracteristic la emisie, usor amoniacal sau fad; se modifica in timpul pastrarii, Modificari ate mirosului miros fetid in infectii (cistte, infectii cu Proteus) tniros de acetona (de mere putrede) in diabetul zaharat decompensat cu acidoza (prezenfa in cantitaqi mari de corpi cetonici) 3. Aspectal urinei Urina la emisie este limpede, clara, transparenta si se poate tulbura Pe parcursul pastrarii. Modificari de aspect tulbure, opalescent de la / dups emisie: eliminare de sdnuri (nisip renal); piuric: prezenta de puroi, mucus, epitelii, flor’ microbiand, sdruri (fosfati, carbonati, urati, oxalati); lipurie: prezenta de lipide (aspect laptos), Examene orientative de stabilire a cauzelor opalescenjei Reactivi cid acetic solutie 10% acid clorhidric solutie 12,5% NaOH soluie 20% amestec etanol-eter etilic 1:1 (in volume) 98Biochimie — Lucréri practice medicin Tehnica de lueru Se incAlzesc citiva mililitri de urina in baie de apa sau la flacdra. Dacd aspectul tulbure nu dispare dupa incalzire, se adaug’ acid acetic, acid clothidric si soluie de NaOH sau se agit (cum este cazul amestecului etanol ~ eter). Reactiile se precipita in aceeasi eprubet’. Rezultate Daca aspectul tulbure dispare la inedlzire = urati Dact aspectul tulbure se intensificd la incdlzire = proteine, carbonati, fostati Dac apare la inedlzire un depozit alb mai abundent, care dispare la adiugarea a 2 ~ 3 pic&turi acid acetic = carbonati sau fosfati (cu eliberare de CO:) Dac& opalescenta dispare dupa acidifierea cu 2 — 3 ml HCI 12,5% = oxalat de caleiu Daca aspectul tulbure dispare fa adaosul de 2 - 3 ml NaQH 20% = acid uric, mucus ‘Daca aspectul tulbure dispare la adaosul de etanol — eter = grasimi Daca apare un coagul gelatinos dupa tratarea cu NaQH 20% = purot Examenul microscopic confirma si elucideaz complet natura cauzei are provoaci opalescenta urine. Analiza unei urini tulburi, cu exceptia determindrii aciditaii, se execut mumai dupa ce aceasta a fost limpezita prin sedimentare. y VL3 Examenul microscopic al urinei (sedimentul urinar) “HG Examinarea sedimentului urinar se face din urin& proaspat emis pentru a evita descompunerca in timp a elementelor organice. Cea mai indicat urind este cea de dimineafé, deoarece, find mai concentrata, se evita liza elementelor celalare. Principiul metodei Examinaréa microscopicd a sedimentului urinar obfiaut prin centrifugare timp de 5 minute la 2000 curatii/minut. 99Lucrari practice medic < V1.4 Examenul fizicochimie al urine’ x x ‘Analizele fzicochimice ale utinii willzearh metode calitative semicantitative si cantitative. ‘e VL4.1 Misurarea pH-ului A Ni(G) Mee My Principiul metodei pH-ul urinar se determind cu ajutorul hartiel indicator universal (tunesol) sau cu pHmetra. Acesta se misoara fn urina proaspat emisa, deoarcee urina pastrata se contamineazi in timp cu bacterit $1 ‘prin fermentarea microbiand isi schimba Teactia spre zona alcali. Materiale necesare hartie indicatoare de pH scala de culori corespunzatoare recipient cu urind vase cu solufie dezinfectant& ap’ distilata tifon ‘Tehnica de wera Se introduce timp de 1 - 2 secunde in wrina proaspat emisi o fasie de partie indicator universal. Dupi 30 de secunde se stabileste valoarea pH-ului, comparand culoarea hirtie; cu cea.a scalei de culor Rezultate pH=6 (52-82) Reactin, normald este slab acid si depinde de alimentatie. in atimentaia vegetariank pE-ul este alealin din C0 excesului de saruri trinerale si organice, iar in tegimal carat peal este acid prin eliminarile rescute de acid uric, urati si fosfafi aci7t 10SBiochimie - Lucritri practice medicin@, vol. Biochimie - Lucriiri practice medicind, vol. Modificart de pH pH akalin afectiuni cronice urinare: infectii urinare; varsdturis resorbfia edemelor, PH acid boli infectioase; boli febrile; TBC renala: diabet zaharat cu acido-cetoza; insuficienfa renala gravat; medicamente cu radicali acizi > VI-4.2 Miisurarea densitafii x V@ MG PrincipiulYetodet Greutatea specificd sau densitaten urinii depinde de concentratia substanfslor dizolvate in urind, in principal de uree gi siruri (NaCl) la indivizii sindtosi, respeotiv de glucoza si albumin in cazurile patologice Materiale necesare uurodensimetru calibrat la 15°C cilindry gradat de 1000 ml hartie de filtra ‘vase cu solutie dezinfectanté apa distilata tifon Tehnica de lucru Se toama urina, agitatd pentru omogenizare, intr-un cilindra de sticls suficient de larg pentru a permite plutirea liber’ a urodensimetrului, care trebuie si fie lipit de perefii interiori ai vasului. Se va evita formarea Spumei, care daca s-a produs, se inliturd cu ajutorul unei hartii de filtru, Citirea se face tangential la suprafata lichidului, cu ochiul liber la ‘niltimea acestei suprafete. 106Biochimie - Lucréiri practice medicing, voll In laboratorul de biochimie se folosese analizele calitative si cantitative. Analiza calitativd este utilizat’ in biochimia medicald pentra evidenticrea unor substanfe care nu se gasesc in condifii normale in produsul de analizat (ex. in urina normala nu se gasese glucoza, corpi cetonici, pigmenti sau séruri biliare) Analiza cantitativd se foloseste in laboratorul de biochimie medicala pentru dozarea in produsul de cxarninat a unor substanfe componente care se gisese in mod normal in acesta, dar cantitatea lor poate fi ia afara limitelor normale (ex. ureea sanguin are valori cuprinse intre 20 ~ 40 mg% care pot creste mult peste normal indicand o afectare renala), ¥ VL4.5.1 Identificarea proteinelor urinare ah V@ in mod normal nu eaisté proteine in urina; doar urme de proteine 20 ~ 40 mg%, nedecelabile prin metode uzuale, Proteinele cu molecula mai mic de 58 KDa pot trece prin fltrul renal i se reabsorb. renale: Prin lezarea filtrului renal sau a membranei bazale renale: glomerulonetrita acuta; sindrom nefrotic; glomerulonefroza diabetica: hipoxia capilarelor glomerulare ~ rinichi de stazi prin retroresorbtie tubular micsorat tubulonefroze toxice (Pb, Hg) Tinichiul de soe; sindroame de strivire. > Postrenale (au se datoreaza rinichinlui ci proceselor patologive ale cAilor renale) Pielite; cistite: uretrite: prostatite; ncoplasme: litiazaBiochimie ~ Lucrivi proctice mediciné, vol, It ~X ViAS.2 Identificarea glucidelor urinare (BX Me \ in med normal urina nu confine decat cantitati extrem de mici de slucide (in urina din 24 de ore cca 100 ~ 300 mg%, care au pot fi evidentiate prin metode obisnuite de analiza). In urinele patologice cel mai frecvent glucid intalnit in cantitati apreciabile este glucoze, prezenta ei purtand numele de glicozurie. In afar de glucozi insa, se mai pot gasi si alte glucide ca: galactozi, fructoza, lactoz4, maltozi si diferite pentoze. Termenul corect in acest caz este cel de meliturie, ceea ce semnifick prezenta unui zahir reducttor in ‘uring (glucoz, galactoza , fructoz8) si nu este intotdeauna patologicd. ‘Natura zahdrului reducator se identifica prin reactii de diferenticre. Toate glucidele eliminate prin urind au proprietifi reducitoare fat de strurile unor metale (Cu, Ag, Bi), datorité prezenfei in molecula lor a lunor functi aldehidiee sau cotonice (exceptic zaharoza). Avand in vedere c& urina mai confine si altc substanje reducatoare (albumina, pigmenti biliari, acid uric, uraji, creatinind, etc), care in cantitati mari dau reaciii false, acestea se inkiturl cu un defecant pentru a putea determina glucidele. Filtatul objinut in urma deproteiniaiiii co: i glucide reducttoare. » I Determinitri calitative Determinitile calitative so efectueaza in urina de dimineata sau in urina de la. 0 emisie. Reaciiile Benedict si Fehling evidentiazé melituria si ofera indicatii orientative asupra cantitetii de substanfe reduc3toare in urind. La Reactia Benedict x MG Principiul metodci Glucoza, prin functia sa aldehidica, reduce CuSO, in mediu alcalin | cald Ia hidroxid cupric de culoare galbend, care trece ulterior in oxid ‘cupros de culoare rogu-carimiziu. ‘Materiale necesare eprubete stativ pentru eprubcteBiochimie - Luerdri practice medicit pipete baie de apa vase cu solutie dezinfectant apa distilota tifon reactivi Reactivi Reactiy Benedict Solutie A: citrat de sodiu 85g carbonat de sodiu 50g apadistilat’ = 400 mi Sohutie B: sulfatde cupru 8,5 g apa distilata 50 ml Cele doua solutii A si B se amestecd si se filtreaza, Tehnica de lucru Intr-o eprubetii se pipeteaza 5 ml de reactiv Benedict si se adauga 8 picaturi de urin§ deproteinizata. Se agita eprubeta si se inciilzeste pe baie de apa timp de 5 minute. Se raceste la temperatura eamerei. Se pregateste si o eprubeti martor care confine numai reactiy Benedict, Rezultate (apreciere semicantitativa): se interpreteazi conform tabeluhai XXI, ‘Tabelul XXI ‘Culoare [ReaatitT Substanja reducitoare [Albastru absente Albastru-verzui_[urme | urme ‘de opalescent | + injur de 0.5% (<1g%) | Brun-verzui [+4 in jurde 1% = jar de 1.5% (I 8 Rogu-cirimiziu [4 jur de 2% © 20 g %e) 120Biochimie —Luerdri practice medicind, vol. II + Leb Reactia Fehling @”* MB C Principiul metodei Glucoza, prin functia sa aldehidica, reduce la cald in mediu alcalin hidroxidul de cupru de culoare albastra la suboxid de cupru de culoare rou- caramiziu, Materiale necesare eprubete stativ pentru eprubete pipete baie de apa vase cu solutie dezinfectanta apa distilata tifon reactivi Reactivi Reactiy Fehling I: CuSO. 358 HSO4 Sm apa distilats 1000 ml Reactiv Fehling It: NaOH 30% 300 ml tartrat dublu de sodiu gi potasiu 150g ap distilat’ pand la 1000 ml jn momentul utilizarii se amesteca parti egale de reactiv Febling I si reactiv Febling II. Tehnica de lucru intr-o eprubeti se pipeteaz’ 5 ml de urind deproteinizata si 2 ml de amestec de reactivi Fehling I gi IL Se agit eprubeta gi se incalzeste eprubeta in baie de apa la fierbere. Rezultate Obtinerea unui precipitat rogu-cérmiziu ne indick prezenta glucozei. Culoarea si abundenfa precipitatului variazi cu concentrafia glucozei in urn.Biochimie - Lucrari practice medicind, vol. 4, he Reactia Nylander v Principiul metodei Glucoza, prin funetia sa aldehidica, reduce strurile metalelor grele la metalul respectiv, in acest caz azotatul de bismut este redus la bismut metalic de culoare neagr’. Reactia este foarte sensibila, dar atenfie: daca e poritiva se verifica prin reactiile Benedict sau Fehling, deoarece precipitatul poate fi sulfura de dismut, si nu bismutul metalic. Sulfura de bismut este formatd de uncle substante ce confin sulf si care se elimina prin urina (cistina, albumin’). Materiale necesare eprubete stativ pentru eprubete pipete ‘baie de apa ase cu solutie dezinfectanta lat Reactiv Nylander: hidroxid de sodiu 100g tartrat dublu de sodiu gi potasiu 40 g azotat de bismut 20g apa distilati 1000 ml ‘Tebniea de lucru intr-o eprubeta se pipeteaza 5 ml de urind si 0,5 ml de reactiv Nylander. Eprubeta se agit gi se incalzeste in baie de api la fierbere timp de 7 ~ 10 minute, Rezultate In prezenta glucozei azotatul de bismut este redus la bismut metalic, de culoare neagraBiochimie — Lucrari practice medicint, 2 Id, Determinari cantitative %) he Determinirile cantitative se efectueaza in urina din 24 de ore. Proba orientativa se face pe urinii nedeproteinizaté, deoarece 0 reacfie intens pozitiv’ face inutild deproteinizarea (in cazul unei reactii neconcludente urina se deproteinizeaz’). 2S Metoda Tonescu ~ Matiu Principiul metodei Metoda Tonescu ~ Matiu se efectucaci obligatoriu pe urina deproteinizats. Glucoza, in mediu alcalin, reduce cantitativ fericiamura de potasiu Ia ferocianura. Sfargitul reactiei este indicat de acidul picric care este redus le acid picramic de culoare rosu-cAramiziu Materiale necesare flacoane Erlenmeyer 100 ml pipete baie de ap’ bec Bunsen epied sita de azbe ‘vase cu solufie dezinfectanti api distilata tifon reactivi Reactivi Fericianura de potasiu Solutie A. fericianura de potasiu 46 g api distilata 400 ml Solutie B: hidroxid de sodiu 46g api distilata 400 ml Se amesteca solutiile A si B si se completesz8 cu api distilata pind 1a 1000 ml. Solutie de acid picrie 1.2%/ sot _ ™ Solutie etalon de glucoza 5 %o (inainte de cantirire glucoza se usuca a 100°C pentru obfinerea unci greutiti constante) Tebnica de lueru In dous flacoane Erlenmeyer de 100 ml notate P si F se pipeteaza apt distila cite 10 mil, reactiv fericianie eéte 5 ml si avid picme eite § Beloancle se incalzese la flaca pe sit de azbest si, chiar fierbingi, ne Ntreazd ineet cy urind sau solutie glucozA 5 %e pfnd la virarea culorii in rosu-carimiziu, Froba P se titreazi cu urina si se noteaza cu n numénul de mililitei de urina folositi la titrare. Etalonul E se titreaza cu solutia de glucozi 5 %o si se noteaz’ cu N ‘numirul de mililitci de solutie glucozs § %p folositi la titrare, Caleul 100 ml sol B.........0,5 g glucozA Nml sol E x g glucoza X (g glucoza) = 0,5 «N/100 Dac N= 10 ml solutie glucoza 5%o, cantitatea de glucozé necesara Pentru reducerea reactivului fericianic este de 0,05 g § glucozi/1 urind = F <1000/n unde: F = factorul solutiei de titrare (0,05) n= numarul de mililitri de uring folositi la titrare. Variatii patologice Glicozurie v > permanenti boli metabolice generale (diabet zaharat); boli renale (care chiar la.o glicemie normal nu permit resorbtia glucozei).Biochimie — Lucréri practice medicini, vol. I! > tranzitorie: boli infectioase grave febra tifoida acute si cronice (Pb, Hg); accidente vasculare cerebrale (hemoragice, trombotice); hipertiroidie; boli eronice hepatice; faza acut’ a infarctulvi miocardic; pancreatita acuta Fructozurie > tranzitorie: alimentatic bogatd in fructe, miere de albine; > permanent: defect enzimatic de fructozokinazi sau fructozaldolaza. Galactozuria apare prin defect enzimatic de uridilgalactoztransferazi (copii in primele Ini de alimetatie lactata) Lactozuria nu este patologic’ in ultimele luni de sarcind, lactatic, ‘infarcare. \_ VL4.5.3 Identificarea compusilor cetonici in urind (A+ 1G Compusii cetonici sunt rezultatul catabolismului acizilor grasi si se giisesc in cantitati foarte mici in urina normal, nedecelabile (mai ales sub forma de acetona). Compusii cetonici sunt acetona, acidul acetilacetic gi acidul 6 hidroxibutiric. > Reactia Legal - Imbert (A) mo Ar oe Principiul metodei Acetona fn mediu de acid acetic, in prezenfa amoniacului di cu nitroprusiatul de sodiu o culoare rogu-violacee. Materiale necesare eprubeteBiochimie - Lucriiri practice medicind, vol. stativ pentru eprubete pipete bee Bunsen : vase cu solurie dezinfectanta | apa distilata tifon reactivi Resetivi Reectiv Legal-Imbert: acid acetic glacial S0.ml nitoprusiat de sodiu 5 g apa distilaa 100 mi Amoniae concentrat Tehnica de lueru fntr-o eprubeta se pipeteaza 5 ml de urind filtrata la care se adauga 1 ml reactiv Legal-Imbert. Se agit ugor. Se inclina eprubeta, adaugand 1 ml de amoniac concentrat, care trebuie s& cada cu griji la suprafafa lichidului, astfel incdt s& formeze un strat deasupra confinutului eprube ‘Se las in repaus timp de 5 minute. Rezultate Reactia este pozitiva céind la limita de separate a celor dowd lichide apare un inel rosu violet ce indica prezenfa acetonei. Intensitatea culorii ineluluj este direct proportionald cu concentrafia corpilor cetonieé in urina. Daci inelul dispare dupa fierberea urinei, acesta $-a datorat acetonei Reactii fals pozitive dew aspirina, salicilatul Aprecierea semicantitativa se face pe dilufii succesive 1/2, 1/4 ete. Se ia in considerare proba pozitiva cu dilutia cea mai mare, in care a apiirut reactia de culoare, concentratia = dilufia x 60 mg Variatii patologi Compusii cetonici apar in urind in urmatoarele cazuri: frecvent la copii in cazul alimentatici predominant proteice si lipidice, cu puine plucide: 126Biochimie —Lucréri practice medicind, vol. Il Varsdturi cetonemice la copii; diabet zaharat; stari infectioase grave; dezechilibre hidrominerale; inanitie; nareozi; subalimentare: cura de slabire; toxicoza gravidica. + VL4.5.4 Cercetarea pigmentilor biliari in urind ae Me ) Se cerceteaz& bilirubina, urobilinogenul, urobilina, aci: biliare. X 4. Urobilinogen - Metoda Erlich 7. Me © Urina normal, proaspat emis, confine numai urobilinogen in cantitdti mici care prin oxidare la acr si lumina se transforma in urobilind. De aceea in urina proaspat emisd se caut& urobilinogen, iar in urina pistrati timp de mai mulke ore se cauta urobilina, Prineipiul metod Urobilinogenul im prezenfa paradimetilaminobenzaldehidei (reactiv Erlich) si in mediu acid dezvolta 0 coloratie rosie-caramizie. Materiale necesare eprubete stativ pentru eprubete pipete baie de ap bee Bunsen trepied sita de azbest vase cu solugie dezinfectanta pa ols tifon reactiviReactivi Reaetiv Erlich: P-dimetilaminobenzaldehida 5 g acid clorhidric concentrat’ 150 ml apa distilata 150 mi Recoltarea urinei Bolnavul va ingera alimente f%r& proteine si clorofili iar cantitatea de lichide va fi de 1500 - 2000 mizi. Urina se recolteaza intre 6 ~ 18ore, din 2a 2 ore, Urina de noapte constituie © singur proba. ‘Tehnica de lucru Intr-o eprubetdi se Picaturi de reactiv Erlich. Eprubeta se agita si se lasa tn repaus 5 Pipeteazit 5 ml de urind proaspata si se adauga 10 minute Figura 23 Merada Erlich Rezulltate Prezenta. urobilino, cardimiziu, In cazut in care: Guloatea apare imediat sila rece = react intens pozitiva culoarea apare la 10 minute gi la rece = react poritiva culoarea nu apare nici la rece gi nici la cald = reactie negativa n cazul in care a aparut culoarea rosu-cirdiniziu se adauga | — 2 ml de cloroform $1 Se agit. Produsul de culoare rosu-cdramiziu este extractibil in cloroform daca este datorat urobilinogenului, 128 'genului conferd amestecului 0 culoaré rogu-Biochimie — Lueriiri practice medicina, vol. I Reactii fals pozitive: indican, seatol, medicamente. Pentru indepartarea rezultatelor de falsd interpretare se fac dil uti ale urinei proaspete: 1/10, 1/20, 1/40, ‘1/80, 1/160 cu apé distilaté la yolume Finale de eéte 10 ml. Se adauga céte 10 picdturi de roactiv Exlich in flecarg eprubets. Se agith eprubetele si se examineazi dupi 5 minute. Culoarce Ton-cirkniziu apiruié in diluille de peste 1/20 indic& reactia pozitiv’, ir cea apiruta in eprubetele cu dilutie pang la 1/20 indica reactie negativa. Valori normale Urobilinogemurie 0,05 ~ 2,5 mg/24 ore Patologice Urobilinogenurie creseuta: roducere excesiva de pigmenfi biliari (hemoliza): utilizarea unor medicamente afectiuni hepatice: hepatita virala acuta: hepatita cronica agresiva; cirozii hepatica; in perioada subicterici (are importanta. deosebiti pentru diagnostic) Urobilinogenurie scazuta: obsiructia cailor biliare (intra si extrahepatice); reducerea florei bacteriene intestinale; Producti insuficient& de bilirubina (anemii aregenerative); tulburari de exerefie urinara a pigmentului x 4. Urobilina - Metoda Schlessinger z Mi Principiul metodei Urobilinogenul se transforma in urobilind sub actiunea unui oxidant bland (solutia Lugol). in mediul alcoolie si in prezenta sirurilor de zinc urobilina dao fluorescenfa verde. Materiale necesare eprubete stativ pentru eprubeteBiochimie - Lucriri practice medicind, vol.JI pipete palnie de filtrare flacoane Erlenmeyer hirtie de filtru vase cu solutie dezinfectanta apa distilata tifon reactivi Reactivi Solutie de acetat de zine 10% in alcool 95° Solutie de iod 3% in alcool 95° Clorura de bariu (sau de calciu) 10% Amoniac Acid acetic glacial ‘Tehniea de lucru Se pipeteaza intr-o eprubeta 5 ml de urin’ $i 5 ml de solutie alcoolics de acetat de zinc 10%, Se adauga 1 ~ 2 picdturi de solutie alcoolica de iod 3%. Eprubeta se agiti si se Iasi in repaus timp de 30 minute, dupa care continutul ei se filtreaza. Operatia de filtrare se repeti pind la obtinerea unci solufii clare. Filtratul se examineazA prin axul eprubetei, pe un fond negru, la lumina zilei Rezultate Aparifia unei fluorescenje verzi, mai mult sau mai putin intensa, indica prezenta urobilinei. Normal fluorescenta este invizibila, +6 Bilirubina - Metoda Lugo! MG Me Principiul metod Oxidarea bilirubinei in biliverdina cu ajutorul iodului. Materiale necesare eprubete stativ pentru eprubete pipeteBiochimie —Lucriiri practice medicind, vol. IT vase cu solujie dezinfectanti apa distilata tifon reactivi Reactivi Solutie Lugol (solutie alcoolica de iod 1%) Tehnica de lueru intr-o eprubeti se pipeteazii 10 — 15 ml de urin’ gi cu o pipett efilaté se lasi sa se scurgi la fundul eprubetei 2 ml din solufia Lugol. Figura 24 Meteda Lugol Rezultate Bilirubina este absent in urina normala. Urina care confine pigmenti biliari prezint& o culoare brund (aspect de bere neagra) Reacfia pozitivi presupune sparitia unui inel verde Ia limita de separare a celor dowa lichide gi indic& prezenta bilirubinei Reactii fals pozitive apar daca persoana a consumat piramidon. Variatii patologice Bilirubinurie: icter mecanic; icter hepatocelular sub formi de bilirubin directs (glicuronoconjugata).