LEZIUNI PRIN TULBURAREA METABOLISMULUI GLUCIDIC Giuidole sunt compugi organici care formeazs Impreund.cu lipidele $i proteinele complexe macromoleculare, intrand astfel tn structura componentelor celulsre gi exiracelulare, Acestea Consttuie glucidele de structuri care indeplinesc rol plastic tn, organism. in afara lor in colule se siseso gi glucide de rezerv8 sub form de glicogen care se all intr-o dinamic& continua ce depinde denecesitijile enerpetice ale organismulu in coloragile uzuale acumulareacitoplasmatick de glicogen se ede sub forma unor vacuole optic vide datoriti dizolvivii prin tehnica utilizatl..Se pot pune in evident’ histechimie prin coloratia PAS (ecid periodic Schiff) care coloreaza glicagenul in rosu-violaceu sau prin coloralia Carmin best amoniacal care il coloreszd in rogu intens, LEZIUNI PRIN ACUMULAREA CARBOHIDRATILOR DiABETUL ZAHARAT Diabet! zaharat este 0 boald in eare se produc dereglari profunde si cu caracter cronic ale ‘metabolismului glucidic, urmate de acumularea excesivi de glicogen tn fesuturl 41 ssvcista ci Aefioit absolutrelativ af insulinei, Este considera cea mal importanta alterare a metabolismulul alucidic. ‘Sunt recunoscute 2 forme patogenice: iabetul zaharatprtmtiv in care defictul de insulind este determinat de: ~ altearea insulelor pancereatice prin proces inflamator autoimn (Jipul I); = disfumefi ale celulelor pancreatice producitoare de insulin (tipul I) * diabetut zabarat secundar in care deficit de insulind este determina de: + alterares insulelor pancreatice secundar pancreattei, hemocromitozs, ibrozei chistice; ~ Supraproductia antagonigtilor de insulina dupa tratamente cu cortizon. sett hormon somatetrop, Principalele structuri in care se acumuleazi glicogemul sunt: rine steal nervos central, panereasul si cate Cele mai importante modificii in diabetul zaharat sunt (fig 1.29): L, vasele sanguine, cord Fig 1.29. Macro si microanglopatia diaketic& (arpfmedica-dietonarythefeeditionery com) 1Microangiopatia, diabetics este caurats de cresterea cronick a nivelului glucozel ‘care determina glicozilarea proteinelor, alten structura si permeabilitatea membranelor bazale ale microvascularizafiel. Ca urmare, poate apare afecare renald (glomeruloscleroza diabetic) si tetiniané (etinopatia diabetics). * Retinopatia diabetic consth tn arteroloscleroza si microanevrisme capilare care pot determina microintarce,retinitsproliferativ, contraciia corpuluivitros si detasarea retinei, "= Rinihii diabeticilor prezint att leziuni legate de altertrile vasculare, cat gi leziuni cauzate direct de vicierea metabolismului slucidic prin eresterea reabsorbjeiglucoze. Din ultima categorie face pare neffoza glicogenick (boala Armanni-Ebstein) care se caracterzeazi printr-o incireare cu slicogen a celulelor epiteliste tubular, predominant la nivelul poriuni terminate a tebilor contort ‘proximal sila nivolul ansei Henle. Celulele epiteliale tubulare prezintd nucleii impingi cXtre baz ‘ca urmare a acumulitilor de glicogen. ‘Alte leziunirenale care pot f nténite tn cadrl bol sunt: ul tubilor + incdrcarea gra a epitlilor tubulare de intonsitate variabils, mai ales ta -comtorti proximalli; = arteriosoleroza renal a dibetiilor caracterizata printvo ingrosare hialind a peretelut auteriolelor wmaté de ingutarea lumenulus + Ieciunile plomerulare pot aven aspect caracierstce: glomeruloscleroza nodular in care ‘pat mase hialine in perifeia glomerlilor,glomerulosclerozh intarcapilar’ dfuzi fn care se produce © ingrogare a bazalei glomerulare pe toati lungimea acesteia si leziuni glomerulare ‘exudative ov aspect de deporite ibrinoide, Macroangiopation déabettca (sfecarca sistemict a vaelor de singe) se treduce print-o aterosclerozi grava si extins8, constiuind una dintre cele mal grave leziuni ale boli ‘Altecitile cole mai severe se intiines la nivel aorti, larterelr extemitijilor unde se complica cu gangrend, al arterelor coronare gi cerebrale unde se complicS ou infarc, al arerclorrenale gi coroidiene. Pancreasul diabeticilor predints lziuni care denots reducerea structuilr insulare secretante de insulnd. La rivelulinsulelor pancretice se pot observa depozit hialineinterstiiale care redue volumul celulelor f-insulare. De asemenea, se posto dezvolta fibrozS insularl cu aspectul une colagenizdtdifuze oe Hnlocuiestestructuil. Mai pot apare degenerescenfe vacwoare $Inciteae eu glicogen aeelulelor insular Ficatul diabetic poate prezenta aspecte de steatozi asociate sau nu gi cu obezitate, precum gio sporire a Incdrivi eu glicogen a hepatociteor. spare la jumitae din diabetici dupa 25 de ani de evoluie @ boli. Neri petiferci prez‘ leziuni degenerative lanivelultecitar de mielnd. GLICOGENOZELE, Glicogenozele (dextinoze, boli prin stocarea glicogenulul) sunt boli genetice ce apar ex lumare a unor defecte metabolice in sinteza si catabolism) glicogenului. Ele sunt consecinja deficient erediare a uneia ditre enzimete implicate in sinteza si descompunereaglicogenulu ‘in fimetie de distributia in fesuturi sau organe a enzimei specifice, depunerile anormale de slicogen pot fi Timitete la cteva jesutur, sau pot f larg rispindite dar fra a afecta toate fesuturile, sau pot avea caracer sistemic. Avind In vedere deficienjele enzimatice spectice gi aspectele linico-morfologice corespunzitoare,glicogenozele pot fi incadrate intrana din urmitoarele forme majore: Glicogenoyov tip I (forma hepatic, boata von Gieske) spare ca urmare deficitului de shucozo-6-fesfatezi, afectnd ficatl si rinchiul. Aceasti deficienf& mostenité a enzimelor hepatice cr e Mngi depuneile anormale do licogen $i o reducere a nivelull ghcczeisanghine ipoalicemic). ‘M4 ficatal este enorm mart de volum, paid gi cu consisten dura. ‘2n¢ spar depocite sporite de glicogen in hepatocite gi in celulele Kupffer, sub forms de vacuole cu dlisribufie intrahepatocitaré. asemandtoare celei normale. De ascmenea, apere gi 32.acumulare de slicogen sub forma de vacuole optic goate intracitoplasmatic sf intranuclear in epiteliletubulare renale. Glicogenoye tép II (ooale Pompe) este 0 form’ generalizaté cauzats de deficenya af licozidazel care conduce ta epuneres de alicogen in toate organele, dar mai ales la nivelul Cordului (ardiomegalie importants), fcatului, mugehiulu scheletie i ssternull nervos central. ‘M: cords poate ajunge 1a dimensiuni de 23 ori mai maci dooit normalul, eu perf ‘ngrosati de culoare paid. “71 slicogenul se acumuleszi in fibrele miocardice sub frm de vacuole mar, perinuclear Glicogenogar top TIT (boala Forbes) este cauzaté de deficital de amylo-i,6- slucoridazs 4. prezint& cardiomegalie si hepatomegalie. sme acumularea se fae in hepatocis, oct, dat In special in cord in enterocte. Gltcogenozor tip IV (boala Andersen) este 0 boala ard care duce precoce la deces. Prineipalele caractersticiclince sunt insuficiena hepatci gi anormal: le inimii si sistemulul Glicogenoza tip V (boala MoArdle) afectoazk mugchii sceletic. Este 0 tulburare autosomal recesivi in care exist o deficieata a fesforilazei musculare. Sernnee initiate ale boi spar de obcei In adolescent sau adult, eu depunereaglicogenulul fn mughi,asociatdadesea cu slabirea fore! museulare prin producere defectuoasi de energie. Glicogenoye tip VI (boala Hers) apartine grupei de glicogenoze hepatice, find o boala clinic heterogend. tp VIE (boala Temi) apare ca urmare a doficientsi fosfoteuctokinazel (PEK), Caracteristcie clinice si de laborator sunt simile cu cele ale glicagenozei de tip V. LEZIUNI PRIN ACUMULAREA MUCOPOLIZAHARIDELOR MUCOVISCIDOZA, Mucoviseidoza esto 0 afectiune caracterizath prin tulburarea secrefied de mucus Ia nivelul tuturor glandelor mucoase (pancreas, glande intestinal, gland traheo-brongice, glande salivare) si prin eresterea canttifii de NaCI din sudoare. Practc Ja nivel tuturor plandelor mucoase secre(ia ‘ste anoninal de viscoasa realiznd obstruct, urmate de dilataichistice canalicutare (fig 30). Fig 1.30. Mucoviscidoza (hity/imedica- dictionary thefeodictionay. com) Cree mn Coed pase font ks ‘asm tones Salar Stearee 3prezint dilataié ale canalelorexcretore gale acnilor in lnmenl core exist cai mar de mucus vistos. Orgentl sufera un proces de arofiefbroas realizind aspect de pancreat firo-chistcs. Pin blocael ou smucus se prodice ocluzia canlelor excretoare urmaté de dilatarca consecutiv a lumenclor si Pancreasulin fazelc iyile ale boli este de aspect normal, ulter tukterior atrofia parenchimului, Plaid precinss modificii bilateral ale etilor aeriene gi ale parenchimului. Bronki ‘mari congin 0 cantitate mare de mucus aderent, viscos, uneori cu earacter purulent, Bron si bronhiolele sunt frecvent dilate. Parenchimul pulmonar prezinta zone atslectaice, densificate gi zone emfizematoase proeminente, Pot exista focare bronhopacumonice, cu evolu cite supurafic. Intestinal; ca urmare a sectejici unui mucus foarte vascos, adesea imprognat cu calc, poate prezenta ileus meconial, volvulus si perforati urate de peritonitd meconials. Fécataelprezinté ctile bliare obstruate de mucus ce poste determina colestazd care ulterior poate evoluaedtre 0 ciroza de ip bilier. mucorouizasepozeus Mucopolizsharidozele sunt afectiuni Cauzate de absenfa unei enzime lizozomale, ccaracterizate prin acumularea tisulari de mucepolizaharide si eliminarea lor urinard in cantti crescute: Ele consiuie un grup de sindroame care sunt consecinja unei defiienfe genetice ale éenzimelor lizozomale specifice, implicate in descompunerea mucoplizaharidelor ‘In general se caracterizeaztprintr-oafectare plurivisceralé (ficatul, splina, cordul si vasele de singe, maduva oscast, ganglionii limfaticl) la care se asociacl tisituri facile grosolane (eargoilism: capul mare, nasul turtit cu ndrile orientate in sus), patarea come, rigiiiates articuajilor si etardare psihie8. 7né smocopolizavidele s¢ acumuleazd in celulele sistemulut mononuclear fagoct cclulele endoteliale,fibrele musculare netede si in vvolum, cu citoplasma elart sau fin vacuolar’, Sunt recunoscute septe tiputi de mucopolizaharidoze,dintre care cele mai frecvente sunt: Stndromul Hurlor caucat ce deficits alf-L-iduroniizei, ipsa enzimel conducind J acurlarea de heparansulft si deretansulfat. Morfologic se caracterizeact prin deformiti facile, hepatosplenomegalie, deformari osoase gis insojeste de deficit min Stnidromul Sanfilipo- este cauzat de deficenfa sulfaminidacei, alfeN- acetlglueosaminidaze! i alf-glucosaminidaze, care determing acumulare de haparansulfat, Morfologicapar deformiri facial pacienfii prezentnd gi uoard deficient mintal Stndlromul Morquic se cacterizeach prin defciens N-acetlhexozaminidars sulfite, care conduce la acumlare de Keratansulat i condroitinsulft, Morfologéc pacientt preintd nanism, gibositate toracolomibar3, deformiri facile si hipermotiitate atculard LEZIUNI PRIN TULBURAREA METABOLISMULUI LIPIDIC Lipidele sum un grup de substanfe cu structura chimica de o mare diverstate, Ele interacioneazi cu alte componente chimice (glucide, proteine)realizand lipidele de sructurd care {nur in constitaje dieritelor structurale organismuui, in general in celule se gisese lipide cu structurd complex reprezentate de fosfoliide, glicrofoststide gi sterol. Pe lang acest, celulcle rai conn 5 lide de rezerva sub forma de deporte. Ele sunt formate din lipide simple, pide complexe sau amestecur ale acsstora. Prin thnica histopatologicd uzuala grisimile se dizolvi,fiind vizibile sub formé de vacuole ‘tic goale. Ele pot fl identifica prin sectionare la criotom, urmatl de colorafi speciale cum sunt Sudan 1 (rosu portocaliu), Sudan TV (negra, Oil réd-O, albastru de Nil, acid performic Schife, 34LEZIUNI PRIN ACUMULAREA TRIGLICERIDELOR C/steaToza. | Stentoza (degenerescenga grast) repre acumilarea anormala intraceluerd de triglicride atorats dezectlibrtu inte aprovizinare si necesarl de pide. Cauugele, cele mai importante ale ststoze sunt: + dicta (teatoza de diet: creplereaabsorbjei intestinale de grim si carbohidragi incarct excesiv sistemul de transport, conducind Ia depozitarea lor in hepatocitele centrolobulare gi in ile tubule renales + tansportul Hpidelor (steatoza de transport) a in endocrinopatile ce orese mobilizarea srisimilor (cliberarea de adrenalin’, STH, ACTH) sau ia bipedipoproteinemit in care oreste Iobilizat ipidelor si stocarea lor In hepatccltele comrolabulare; ‘+ absorbfe lipidelor (stetoza de absorb) cain = organizasea fesutului necrotic din abeesele eronice, focaele de encefalomalacie ca istrugerea tecilor de mielina, necroza fesutului gas, care determina apaijia celulelor spumoase (bistioite care au fagoitat ip), ~ hipercolesterolemia fn care cress fagocitarea si stocarealipidelor sau colesteroluu + retenia ipdelor (Steatoza de retenc) aga cum se Tmt: = bipoxia “determina oxidarea acizilor rai gi degonerescenja gras a hepatcitelor centrolobulare si a miocardului (aspect tigrat); deck ezimatic de carina determina degenerescenta gras; intoxicafiile (etanotica) determina degenerescenta gras a hepatocitelor centrolobulare. Provesul se obser cel mai fesvent la nvelul ffeatulu, dar poste vazt si la nivel cordului, muschilor si inichilor. Steatoga/hepastici ce poste produce prin mecanisme dferite tn functie de ctape in care se produce dereglarea metabolismulu tgliceridelr, Lipidele hepaticeprovin dn jesttul adipos si din alimontaje. Din jesutl adipas lipidele sunt traneportate eu formé de acci gras liber, ier din dicta fie sui forma de chlomieron, ie sub forma de ci gras beri. Acai gras liberi prund fn hepatocite unde majoritatea sunt esterificai In tigliceride, aljii lind transformati in colesterol, ‘ncorpocai in feefolipide, sau sunt oxida’ in mitocondl. Teiglieridel hepatoctare se eombind cu molecule de apoproteink specified. si formeazi lipoprotenele, Practc acumulatea tn exces de wigliceide tw cat se prouce prin dereglaea oricieia din etapele amintte potnind ela patrunderea aciailor grag gi pnd la formarea ipoproeinelor. - ‘Agresori hepatotoxic: pot actona asupra itreguui lobul hepatic sau pot i selecivi afectind doar una din cele te zone ale lobulul hepatic: « steatozalecenrolobulae caactriaate prin scumulare de trighiceride in hepatoitle zoel centrolobulare, apar mi frecvent sub aciunea factoilr toxici cum sunt teraclorura de carbon, bberzenul,cloroformul,fstoru,rniteocoluenul, metenul; + steatoza exolobulara (periportala) in care trigliceridele se acumuleaz’ in hepatocitele din periferia lobului hepatic, aparc in carenta protcic& globala si carenta de metionind; = seatozele panlobulare spar dator deficientelor nutijionale care determina acumuliti de ‘iglicerido la nivel intregului lobul hepatic (fg 131) Fig. 1.31. Steatoza hepaticé pantobulard Chpshwwwcabinergasto co) 38Af ficatul este mérit de volum, de culoare galben-auric $i consistenji pistoas’, friabils. Organ, poate aunge la greuate de 3 pln la 6 kg. Margnle fcatull sunt rtunite, capsuls CEP Temune, eaosparci, lat la secionre perenchinul spare prominent si sures. Pe Gate Se sxfene sypectl oat df! in fincfie do zona toulerd im cate se acumulezi grisimile, fn steatozele centrolobulsre, medio- sau cxolobulare, desenul Jobular apare mai ‘Zeenat pre doascbire de steatzele fe In care det lobula pare lr. ‘mc hepaoctle apa mise de vlum cu citoplasma vacuolar. Vacuoele pot fi mist nubile sau pot fiona frmnd pict ipidoe mae nice, care imping mute le periferi i “amplmd, Acamularea de prisimt se face aural fn suite zone ale lbulilor hepatic elizind ‘Spee de enon cemolobulard, mediolobulicd 5 exolobulaa sen acumularea sc fae fn atest Tell hepete elizindaspectl de seat panlbular. ‘Stoatoyav mbocardicé xe ininet in tile de bipose care nsoescanemil, stile toxiinfectioase, etc. M: leziunea poate imbrica dou& aspecte: steatozii “tigraté” si steatozit difwz’. Stoatord “rai” pent zone do inetrare lipdch a fbrelor mocardie ce au euloare ‘galbend si care alterneazd cu zone de fibre miocardice normale de culoare brun-rogeatd. Acest pect al stntzetmocadice se observ In cara hipoxelprelungit cum exe ea in eval. semior. Steuora dios corespande nei sect uniforne a Abrlor mosariee. Cord are imonsint mar, culate qalber-plit i covstenia fails, Ave de seworeapar in unele tnfocardie cum css cea dirs in tle dipoce ise i einen sn pie ae (Urowmstoza AbiroztraTEA) Lipomatora repreainta acurlaréa éxtracelulrd de triglceride dint-un fesut seu organ sub oem de adipocite normale, sporind asifelfesutuladipos al stucturilr respective. in timp, celulete parcchimafoace ale organcior afecate tind sf fe substiuite prin yesutadipes, dar o perioadl Indelungstt de timp nu determina deteriora funcfci eestor organe. ‘rocesul poste apare in situa fiiclogice seu patclogice. Liponiatoger figiologica poate fi observa de exemplu la virsniel prin inlocuirea mide roi cu mic galben formats predominant din adipocite sn fenomemul de involuie a ‘imisui. ui patologica poate afecta una sau mai multe structuri, organele mai fieovent afectate Find condul, paneroasl, glandele salivare, ganglioni limfatci, supearenalele gi ivi ute forme: in fuanctie de amploarea procesulu, se disting mal Lipomateya, localigads tn care se produce inctrearen cu lipide a intersijitor cordul este marit de volum, de culoare galbend, acumularile de esut adipos fiind mai cevidente [a baza cordulu ‘mad apar adipocite mature Ia incept tate epicard si miocard, spol si tm interstnt miocardic. * Lipomateza pancretic8 presupune acumularea de jesutadipos in intersijal pancreati, ‘are in timp ve comprima gi va substitu o parte a glande ‘Ad: organul este de Volum normal, iar pe sectiune apare prestrat cu zone de culoare galben’. 36‘2 in interstjul pancressului se observA fesut adipos care comprims, atrofiazd $i apol substtuie panial acini glandular, Lipomateryer regional se caracterizeezA prin deporte excesive de tesut adipos in nutitereiunislecorpului. Este observa in bolile endocrine. Exemple: + depozite do grisime In nivelul fee, cefi, git, toracel Cushing: ~deporite de grisime la nivelul feselor si cogpselor in sindromul adipozo-genital si in obszitatea de menopauz%; - lipomatoze simetric8 multipla (MSL, boala Madelung) este o afectiune rar, caractrizata prin acumulare simetrict difuri de fesut adipos fe nivelul portisnii superioare a tunchiuli, in special jurul gltulu, pe spate si umeri, < LEZIUNI PRIN ACUMULAREA LIPOPROTEINELOR > abdomenului in sindromut CCoesterolul este sti int th consiia normal membransor esllae, Acumulares se Patologia intoeluart sau exraeluar esto un fenomen fecven innit in patelogta umand * Acumlifileinracelulare de colesteo! se fae sub form de vacuole inacitoparmatice aseminatoare cu cele determinate de acimularea tglceidelor, + Acumlle exracellare de colestrol se fac sub forma unor spit optic goale ce au aspectul unc pramide lung i unite pin baz le. Histocimic,colesteroil poate ft idemtfoat prin reat Schulta-Lieberman care coloreaeh olesterlal veri Sau in lumina polaris unde apare cx apectcunosout sub denunrea de “erase de ait Actmulirile de colesterol pot avea carater generalizat cain eadrul stiilor de hipertipoproeinemie au otf lcalzate Stivile de hipertipoproteinemie pet fi primitive eetare sau secundare unui sindrom nefrotc, abet, hipotioii alcolimulu + Hipelipoproteinemia tp Feste 0 afectune astozomal recesivi eu deficit de lipoprotein pars, fra rise creseut de aierosclrozh. Clinic gi morfologic cient previ: xantoame ruptie,hepatosplenomegalie, depunere de pide in rin, pancteaa neue + Hipetipoprotcnemia tip M este caracteraats prin hipercolesterolemie prin deficit de receptor i lipopreeinelor ca densitetsjoask (LDL) si preznt csc crescut de steroeeeroza. lini si morfologic pacentitpreznth: xantoame tuberose, xanelasma, depoete lipiice cornsene, alerosclerozi ce determina complica candivasculre * Hipecipoprotinemia tip tf eatorts dficitull gentis de apoipopreteina E 5! preznts rise eresut do, ateroscletzA. Clinic gi morfologic pacieniprevnt wantoame tubetoase f aterescleros ce determina complica cardiovascalare + Hipesipoproteinemia tip 1V are o for cauzaté de deficiul genetic de VLDL gio forms secundar, sibele prezentind rise crescut de aterescleroi. Clinic si morfolege peony preinah ateroscleroa ce determina complicit cardiovasculare + Hipetipoproteinma tip V de etiologic necunoscu cu rise erescut de aterosceroz Acamalitile lcalizate de colesterl apr in afar srilor de hiperipeprteinemia, cel mai freevent ca urmare a distractor tisulre Exomple: + necrozele snare sunt urate deeiberare colestroluli din membranclecaulaediseuse $i deporitres Iwi Reacia fesuturlor la prezena coleteoluul se vaduce. pin aparija ds acrofage ce vor fagoita depoitele de eoistro,etoplsma for avind un aspect coractersie spumos, Acestecolulepoarts donimira de clule xentomatanse * colesterloza repreznté acumularea de colestero| In nivelul vesiculei ilar, a racrofage cit stn elulele eptelae “in unee protferiri neopazice, cum sunt granulomnl eozinol i hstoitozaX,coleterlul se acumuleaz in eelulcle neoplazice proliferate 0~ ( ateRoMatoza_> Ateromatoza sau” ateroscleroza (athero ~ tervi, fierturll) este o afectiune conic’ cu «tiopatogenie multifactorial, complex si cu evoluieanatomo-clnic stad Defindgier Morfologic este considersti o leziune degenerativ’ a intimei arteriale (boala intimei arteriale) caracterizati printr-o acumulare focala de lipide, colesterol, glucide, elemente Aigurate ale singel, jsut fbros 5 calcu, la care se asociazi remaniri ale mediel arterial. {n accepsiunea teorilor moderne aleromatoza este considerati a fun réspuns inflamator conic al poretclui arterial la agresiunea endoteliuli. Progresia leziuni este determinatl, de inloratiunea dine lipoproteinele modiicae, macrofagle de proveniens monoctara, imfocitle ‘T $i constituent normal ai peretlsi arterial. Ettologée: Snudileprivind cauza holii mu au permis corelaji intre apaija boli i un tnumit factor etiologic, conducdnd 1a ideea cb leziunca ar avea o etiologic plurifactoralt, Uni ine factor dest ai boli cum arf hpertipoproteinemile primitive (In special tpurite 3 IV) sau secundare (abet zahart,sindromulul nefrosic) gi hipertensiunea areralé sunt consierait factori de risc major in aparifia gi severitatea leziunilor, nemodificabili. Avand in vedere precocitatea gi gravtatesleziunilor de ateromatcaa care tnsoeschiperlipeprotinemile genetoe 8 consider ereitaten ar juca de semenea on rol vena in aparjia boi. AI factor de tse al afeefiunii ca de exemplu obicciurile slimentare, sedentarismul, obezitate, tabagismul cronic, aleootismul, premenopauza (prin cresterea nivelului LDL), ditele bogate in acizi pri nesaturai infecile cu chlamyaia preumonize, sunt considera a avea un rise minor in aporfia i dezvotarea lediunior. Peutogence: in dinamica procesui sterogenintervin urmitoarcle etape ~ jn fazale inifiale sub acfunea fectorilor mecanii (raumatismele), chimici (etokinele, complexele immune circulant), fzict(rediaile) se produce o disfunctie ceilelor endotllales ca lumare a afectirii celulelor endtelile va crogte infhixal intimal de lipide prin. spafile interendotalale; ~ endotliledisfuncsionaleexprima la suprafafi molecule de adcziune pentru monocit, care vor adera ta endotelile vasculare insinindu-se print acestea jar la nivelal inime! intern tn procesul de alerogenezi, le au pe suprafna receptor! ce recunosc LDL-ul si prin fagocitarea lipidelor se transform in celule spumoase epurind in acest fel spat subintimal, De asemenea la nivel intimel vor apirea gi fibre muscular neteds din miocitele inimale seu prin migiae din ‘medi care vor acutnulacolestero! si ester ai acestui transformndu-se gi ele fn celle spumoass; = endotelal disfumcfional exprima la suprafaga gi molecule de adeziune pent tromboeit care vor adera Ia acest nivel gi var produce: factor! de pofferare intimal ai brelor muscular, factori de prolifera fibroblastic i fuctori chemotactici pentra monocite sporind astfl numaral csfulelor spumoese. Lipofagele excreté substan pronflamatori(ttoeln-1 $i interleukin ]) care stimuleaza mioctele intimale pentru formarea de fbrclor de colagen, + la nivelul leciuni se gisese si limfocte T care timpreund cu anumite frasfiuni complementului si cu proteine imune stat fa baza unui proces autoitretnut gi determing progr boll In dezvottarea leit ateromstoase sunt descrise mai multe ctape evolutive eu earactre morfologice diferite (fig.1.32): + Edemul intimel este 0 modifiarereveribilé cate nu are corespondent macrascopi. (tr se observii 0 transformare mixoida 2 substanjei fundamentale care disociaz’ structurile re colagene si elastice ale inti arterale. + Stria lipidica (placa lipidica): Afounor proeminenge liniare ale intimei, de culoare e8lbuie, orientate in axul ‘tung al vasuiui. ‘rmé ia vivelul strata profund al intime! fo report cu limitana interna se observa scumularea de celule spumoase provenite din monocitele gi celulele musculare eae au fagoctat, lipide, + Placa fbroas Moraine prozminent, delimit, slbicioast-sdefc, cu supraaja neted fib 385 he se observa |a nivelul intimei superficiale o structur’ conjunctiva colagena densi iar sub cesta si printre fibrele de colagen apar numeroase celule spumoase. * Placa de sterom corespande staiuhi maturaleiun ateromatoaze : M1 so-pezitS ca proeminente bine delimitate, eu diametru varind ire 3 si 15 mm, de culoare abiciostgTbui. Leziunilo sunt freovent mip, izlate sau confluente ce pot ange citiva em, in difirie stadt de dezvoltare. La setionareatransversld a Teiuni se expr un ‘material pisos, gba care este “erin” teromates, ce aparetnconjurst de i stat albicio de ~ fiboza. Leciunea poate afecta artercle de orice caltru sediul cel mai frecvent find: aorta (eos, emergerja.coronatelor si zona din jurul orfcilor arterior intercostal $i pores de aor stbdominali care este in raport cu coloana vertebral), etree cornare,anerele cerebral, eerele Imembrelor inferior, arterclevsceclor abdominal Fig. 1.32. Stadiiie leziunit ateromatoase (Kumar, 2000) ‘Agrsiune Pormesttes ete , i “Migrire eva Distance 2 ae Spemoose Migraren cer ‘movculare tee "Adore seater Gravitatea leziunii se apreciaxd prin efectuarea de sectini seriatetransversale prin vas 5H sin secfiuni longitudinale. Secfiunile longitudinele permit aprociorea intinderii si a morfologied Amiloideza. sau degonerescenja amiloii corespunde acumulirié la nivel. steucturilor intercelulare a unui material stclos, translucid, de naturi proteich. Atat macroscopic ci $1 ricroscopic, pe coloraii uzuale, amiloidul est aseminitor cu hialinul. Spre deosebire de hialin, ailodu! ext ins identical cu anumite substan, Casi hialinul, nel amioidul nu deelengeaza reecfie inflamatore din parte orgenismlt 2n¢ in colorajile uraale (hematoxilni-2ozin8) amiloidul apare ea si hiainul, cu aspect omogen cozinofil Histochimic amilcidal este identiieabil cu rosu de Congo care il coloreaza tn ‘osu, Amiloidul stel colors, tn lumina polarizatsprezino birefringen verde, - ‘Me structure interesate sunt in general mirite de volum, cu aspect albistn,translucid si consistent crest, Tratareapieslor cu sluje Lugol determing eolorazea in ropu-brun a zonelor de amilodozs care dupa tratare cu acid sulfuric vireaa in albastruviolet Compoztia chick a amiloiduiui este complexs, fiindu-i descrise in principal dou ‘componente: + componenta P ce ate stucuraglicoprteic si este prezenti in toate tpurile de amioid ~ components fibrila de naturé proved ce prezin o mare varette structural: ipl AL format din lanjuri yore de imunoglobuline, tpul AA sintetizata in fcat st format din “protetna sericd ssociats amilidului, beta 2 microglobulnel, prealbumina, et. Varibiltates componente’ fibrilre a amiloidului a condus aldtue de eriteriile snatomo- clinic la idemificarea mai multeraspecte ale amiloidozci Cleat + In funotie do cauze: + prmitivl, fr8 0 caura cumaseurty = _secundara, cand survine cao complicate a unei boli canoscute + In fueti de extinderea deporitelor amiloie sistemicd, end implica mal multe organe (Fig); ~ locals, end impli unu sau dous orgene so localiza Fig...44, Amiloidoza, argane afectate estructura histologic’ pe care se depune: = pericolagena corespunzitor distributie! amiloidozei primitives peritetculinici corespunzitor distribuyei umiloidozei secundare. +n functie de localizarea clinica: * paternul I: implicé limba, cordul, intestinul gros, muschiul noted si scheleti, pielea gi nevi stpaterut I: implied ctu, spline, nich glanda supraensls; ater mint implied organele din ambele localiza Amiloidogar primitiva (sistenicd) se caracesizeazt prin prezenje componentei fritare de tip AL si print-o dispozitie gencraliztha depoztelor amiloide rganele mal freevent afectate sunt: actu gestro- Intestinal cord, nevi perferie, pelea gi wactl respirator. * Cordul amiloid apa: “Mi rmicc de volum, cu consistengs crscut, find interesat preferential ail drept: Pe secjlune sunt viibile baa! si nodul tansluiz albistru, cu conssten crescut. "nit acumalirie deamioid at caracer focal, Pot fi observate subendocardic, tn itersiul micardis in jurul ibelor miocardice atric. * Amiloldoza digstivas poate interes tot tactel sau est limits gasio-intstnal. fn primele faze sunt afectatevessle de singe, epoi ese Interest gi tunica muscular, Ip fazee tardive apare alrofia tunic! museulare cs urmare a compresiuiiexercitate de depoziele amiloide, putindu-se Sedea depuner ce amioid gla nivel subseroase. Amniloidoger secundavravse caracterizeaz4 prin przenta component! fibrilare AA si prin existenja unor depozite amillde cu caracter sistemie. Ea apare secundar unor inflamaii Eronice (nberculowd, osteomielits, bronsiectaze, colitd loeross8), cancerelor, hemodializel Indelungate sala senesceia. Organale mai freevent afectate sunt: cordl, nih, Seal spline, ganglion Hinfatct,erier,suprarenaele 5 toida * Amiloidoza renell conatituie una din afectarile cele mai grave. Mc rinichiul poate fi de aspect normal, poate fi marit de volum, sau poate avea modificari: ‘consecutive ischemic’ eronce. ‘mit a debut depozitele de anilold se pot vedea la nivelul glomerulior, af interstiulul peritubular si tn pereftarterelor si ai artariolelor. fn glomeruli arvilaidul se depune pe membrana Bavala a capflarclor glomeruare gi tn mezangiu. Sporiea progresiva a depocltlor determina reduceres pan la obliterare a lamenuluicaplareler iin cele in urmd glomerull este nlocit prin confluares acestora (61-45). * Annifodaza hepatic se manifests: Min adit tardive cind apare hepatomegelie cu consistena fermt, La extecior organul are suprafqaneteds, pai, tansueid, far pe seit une se observ aspect marmora. ‘Me deputnetile amiloide debuteazd in spayil Dise, ine hepstoite gi sinusoidele hepatic. Prin sporiea progresiva a depoatelor se produce aofia hepateitlor,unmat de inloctirea unor zone din pareachiml hepatic cu amiloid (Bg. 1436). Fig.1.45. Amiloideza renala (2) si hepatica (b) haps xpathguy.com) Hepatacite Depest ia see bers Degaat ‘ald ecnctehtes + Amitoideza splenic poate prezenta dou aspecte morfologice (fig L46): ~ aspectul de splind *sago” in care depozitele de amiloid au caracter nodular. ‘Ad: parenchimul splenic apare presirat cu mici granulo transhucide, We Aepunerile amiloide se vd in poretcle arterelor penicilate de unde so extind spre folicllé Malpighi. 52~~ aspectul de splin& “gunca” apare in cazul depunerilor de amiloid cu caracter difuz. ‘se observa o splenomegtlie important, Pe sefime zone palide-anstucidealtemeazi cu cele rogi neafectate, ‘tise observa depozite amiloide in perefiiarterelor mici, la nivelul sinusurilor venoase gi in {esutul conjunctiv al pulpei ros .AG. Amiloideza splented a, spina normals, spina “sago", ‘Spina pune hips pathguy. com) + Amiloidoza cerebrlé ete observat fn bosla Alcheimer.Placileamioide exraceluare consi in depocte insoluble de procene cae sunt popide betwamiloid (A), impreund cu ate Proteie, restr de neuron si eclalele nor-nervase(rieroglin). AB amiloaleste cerivatdint-0 Pro‘eind domamith proteina pecursoare amilida (APP), care este asocata cu membrana celular, dar faetia sain cefuléna este ined pe deplin cunoseua. tn boala Alzheimer placile apa prima dat in zone ale creer folosite pentes memore ow ale funei cognitive (ig 147). Fig. 1.87. a. croterul normal; b. afectare in hoala Alzheimer - ingustarea cortexului cerebral si hipecampului, largirea cavitatilor ventriculare Sa BAA sun “aes ¢ ‘ is Amiloidora tocalizata se caracterizeaz’ prin prezonga depozitelor amiloide imitate la 0 singurd steucturs ‘mie aceste deporite izolate de amiloid se insoese de infiltrate limfo-plasmecitare, sugerénd originea lor imund. Ele pot varia ca dimensiuni de la cole vizibile macroscopic pin la care se pot observa numai microscopic + Depozitele de amiloid vizibile macroscopic relizeaz3i mase noddulare, uneori voluminoase, ‘cu aspect pseudotumorel. Structurile mai frecventafectate sunt: plémAnul,piclea, laringele, raheea, stomacul, vezica urinata gi limbs, + Depozitele mictoscopice de amiloid sunt asociste cu carcinomul medular al tioidei, carcincamele nediferenfiate ale pancreasului sau cu feacramocitont DEGENERESCENTA MUCOIDA Alferarea sau cegenerescenja mucoidé corespunde aparitoi unei substanyo atemfinktoare ‘mucinei, denumite mucoid. Mucoidul este produs de citre cclulle fesutului conjuetiv (Fibroblast 53‘condroblasti osteoblast si insojeste diverse modificiri patologice ale acestuia. Un material cu aspect similar se gseste Tn canttifi mari fn structura cordonulué ombilical Fig. 1.48, Sindromul Marfan utps/ivoww-nestheath. 0) Acsbnodzciie Cresterea conyoutulei de mucoid din substenta findamentali retizeact aspects de degenerescen mixoida sou minomatoasi, Exemple- (a nivelul dermal bolnavilor ea insuficienthtiroiian, resttdnd nixedemul + nesta eonjuctiv al bolnavlor care ser de denatie grav (ean), = In unele turori cum sunt tumora mixta glandloranlivare,cistadenoamele mucinoase covatiene,chistadencamele renal; “in medionecrora aortei - in sindromul Marfan: fagmentaresflrclorelastice cu acumulare anormal de colagen st Imaterial msoid,dstortéunor muta ale genet fbilina I de pe cromozomul 1S core cnesdeaal entra glicoprotsina fibrilara, Se manifests prin: aramnodactlic (degete lang, subtr). sore infundat, afecarea valvulsior cordulul(prolaps de valva mitrale)afestaren aoa! tanarere tortie, manifest la nivel ocular, ale sistem nervos cen, plémanull et th a8) 54