You are on page 1of 16
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ANEXA A AL. PRESIUNI CONVENTIONALE 1, Presiunile conventionale pean Se determind lund in considerare valorile de baz Pogny din tabelele ‘AL + A.4,care se corecteazi conform prevederilor de la pet. 2. Pentru paménturile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii conventionale se face pe baza Tabelul AL Denumirea terenului de fundare Peony: KPa. Rock tancoase T0006 000 Rock semi- | Marie, mane argiloase sarge manioase compacte T3307... 1100 { stincoase __| Sisturiargiloase, argile sistoase $i nisipuri cimentate [600-850 Observai -n intervall inet, valorile Pygmy © alg ind seama de compaciaea gl tarea de degradarea imea de fundare i dimensunile fn plan ale rocii stincoase sau semistincoase. Ele nu variazA cu adi fundatilor. Tabelul A2 Tadesste™” | Tndevare medie Denumirea terenului de fundare = Peony: «Pa ‘Blocuri si Bolovéniguri cu interspafile umplute ca nisip Tab sipietrig [Blocuri cu tnterspatiile umplute cu pamanturi argifoase {| ____350...6007 | | Pietriguri curate (din fragmente de roci cristaline) | 600 Pietriguri cu nisip 350, [ Pietrisuri din fragmente de roct sedimentare C3 350 Pamanturi | necoezive Nisip mijlocia isi fin scat sau umed Toarte umed sau Saturat 350, 2507 seal 350) 300) Nisip fin prifos umed 250 200, Toarte umed sau saturat 200 130 a) Gaaal in care nv ese posTbIMEprelevarea de probe netulburate, sabilirea gradului de indlesare se poate Tace pe bara penetriidinamice tn foraj sau a penetri statce. ) fn intervalul indicat, valorile se aleg tinfnd seama de consistenta paméntului argilos aflat in interspati, interpolind inire valorile minime pentru J. = 0,5 si maxime corespuncitoare Wi I, = 2. Valorile ce baza din tabelele A.1 + A.¢ corespund presiunilor conventionale pentru findatii avand laimea tilpii B= 1,0 m si adncimea de fundare fat de nivelul terenului sistematizat D, =2,0 m. Pentru alte laimi ale tilpit sau alte adéncimi de fundare presiunea conventionalé se calculeazi cu rela: Peony "Peony *CB+CD [kPa] (Aa) unde: Dggny ~Valoarea de baz a presiunii conventionale pe teren, conform tabelelor Ail +A44, in kilopascali; Cy- corectia de latime, in kilopascalis Cp- corectia de adéncime, in kilopaseali 79 80 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tabelul A3 Indicele porilor” | Consistenja” 7 Denuntirea terenuui de fundere _c [ket | Cu plasticitateredust (Ip =10%) 05 | 300 | 350 nisip urgilos, praf nisipos, praf eee ee | Cu plasticitatea miflocie (10% 20%): oe to. lies argild nisipoasd, arg prafoasd, argild, ne fail aee oli LL 25 | 300 a) In cazal i care wr exe posTbila prelevarea de probe netulburate, stbiliea consisienjel penetrari cinamice tn foraj sau a penetra statice. ») La piménturi coevive avind valor’ intermediare ale indicelui porlore $i interpolares liniara a valori presiunii conventionale de calcul dupa J si succesiv. icelui de cor ‘Se poate Tacs pe Baza tent, se admite Tabelul A.4 Pamanturt nisipoase| si zguri (cu exceptia ] Nisipuri prafoase, paminturi coezive, nisipurilor prifoase)| _cenusi etc. Demumireaterenului de fundare ) wos [208 | 205 | 08 ae Peony» KPa [ mpluturi din pimntar! omogene realizaie a eee emery ca cued Depozite omogene | compactate conirolat | 250] 200 [180 | 150 Up SA EO pat | } de depunere de eee ee | 1m | 150. | 1, | 100; [pamanturi i reziduri | Gehry OB | ‘mineraliere j L | L 2) Umplutari cu conjinut de materi orgenice mai mile de 5%. b) Peniru vilori 0,5 5m corectia de latime este: Ca =0.4 Peony Pentru piiménturi necoezive, cu excepjia nisipurilor prafoase; Ce =0,2 Peony Pentru nisipuri prafoase si pAmanturi coezive. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 81 2.2 Corectia de adan ee determin cu relaile: * pentru Dy< 2m: Cp = Peony LL== [kPa] (a3) «pentru D> 2m: Cp =K27(D¢ ~2) [kPa) (a4) unde: Dy adincimea de funda, in metri XK; coeficient conform tabelului B.S Y greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tilpii fundatie (Calculaté ca medie ponderatd cu grosimea straturilor), in kilonewtoni pe metru cub. Tabelul A.5 Denumnirea parmanturlor Ke Pamanturinecoedive, cu éxceptia nisipurilor pr 23 \Nisipuri prifoase si pamanturi coezive cu plasticitate redust si mijlocie 20 Paménturi coezive cu plasticitate mare si foarte mare 15 23 La consrucfiile cu subsol se adopt corectia de adincime corespunz&toare celei mai mici dintre valorile De si Dy, unde Dy este adancimea de fundare masuraté de Ia cota terenul exteriorul zidului de subsol: sitematizat 1a unde: q suprainctrcarea permanentl aplicaté la nivelultilpii funda de subsol, in kilopascali; greutatea volumic de calcul a straturilor situate deasupra tAlpii fundatiet (calculati ca medie Pondcrati cu grosimea straturilor), la interiorul zidului de subsol, in kilonewtoni pe metru cub. in partea interioaré a zidului A2. DEPLASARI SAU DEFORMATII ADMISE. VALOR! ORIENTATIVE alarm aplasia ‘Tipul constructiei 'Vedoars| ]Valoare, Tputdsimais YSN pt cena |almen saa SNS asa ce eels ater Yate dinbeton mat Ark umpitnde fuswe elaiva — | our | wsareabeotua | a0 sire punou ” [insta YCadre metalice rd umplutura de zidarie | e { tasare absolut ss fase reiivt—|0008 | avin | 22 ) Cadre Gin beton armat eu umplutura de | tasare absolut’ Bauie [sre retmivd | 000% | existe | 2 7 Cae ne TTS orgs fe separa | maxis ee TConstrueii in struchura carora na apar | 2 leo mplinenace daortsictor—fasrerava | gang | eresbolat | 59 neuniforme ee lie | Consuls co a porate t ‘in arouse ncovoerereavé.f | 40007] sue meie.ty | 100 3 ee eames Bes | neovoiere relativa, | 0,001 | tasare medie, sy | 100 | zidarie din blocunt sau Cirammida armail ~ 7 1 piper vail joie | gz] seater | 150 AS 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27-V.2005 -continuare- Deplasiri sau deformahi orientaive admise ‘Deformafi Deplasiri (las Tipul constructiet TWaloare Tipul deplesarii_| admisa, inlinare transversal | t80tr Constucit inate, Higide T (d) independent de materiatul zidurilor 0,005, - : [Storr ain bon sma: amu levaoarcorgropul de cll inciare longi] 0003 | tasre medi, s, | 400 ecttunatemoooltirewral pe anu wenvenal 8 acelasi radier continuu { = turnul elevatoarelor si grapurle de eee) ci as 4] “Tainbeonarmtptebser (Meta leetl y055| ae meig ay | 30 ‘reazernii pe acelasi radier continu - Isa TERR Fa} app + turaul elevatoarelor rezemat pe un radier | te@ir eg | eee independent Hinclinare Tongitudinala] T pom | ware mete ng | 250 i _ = : lap dees aT — fice Toa ‘rezcmatc pe un radier independent sau transversala igo | "004 | tasare medie,sa | 400 ~ grapurl de celule din beton armat cians longtuiinnl im m nee lengua eiaiemenecie | (nl 04 | sar matte sy | 300 ptt sven 0 9) Cogurt de fur cu inalfimea H: H< 100m inclinarc, tg0 0,005 | tasare medie, Sa 400 S| 100 0,9) cuprinse in zona activa z a fundatiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare cy frecum $i de viteza de erestere a presiunii pe teren in faza de executie side exploatare a constructie. Tasirile din consotidare secundari pot epare numai la uncle paminturi coezive. Capacitatea pamanturilor de a suferi tastri din consolidare secundari sub efortul transmis stratului de incircarile exterioare se apreciazi in functie de valoarea coeficientului de consolidare secundard cy, avand in vedere prevederile din tabelul A.6. Tabelul A.6 0,008....0,016 0,016....0,032 > 0,032 foarte mare 1.4 Calculultasérilor probabile ale terenului de fundare se efectueaza in ipoteza comportérii terenului de fundare ca un mediu liniar deformabil. 1.5 In calculul tasirilor probabile ale terenului de fundare trebuie luate in considerare: + indluena constructiilor invecinate; - suprainedtcarea terenului din imediata vecinatate a fundatiilor (umpluturi, platforme, depozite de materiale etc). 1.6 Actiunile se au in gruparea fundamentala, 1.7 Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau cu vatorile de caleul, document de referint STAS 3300/1-85. Valorile de calcul &, ¢ si y se determina corespunzitor unui nivel de asigurare a=0,85. 2. Calculul presiunit plastce, ppt Presiunea pp pentru fundatii cu forma dreptunghiularé ta plan se calculeazd cu relate: = pentru consiructii fird subsol: Ppt=m(7-B-Ny +q-No+0-N3) [kPa] (a5) - pentru consructi cu subsol: = pn, « 248 +4 opie 7 BN MEAN ge Ns} Pa (a6 unde: m, coeficient adimensional al conditilor de lucru, conform tabelului A.7; 7 media ponderata a greutatilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundatie cuprinse pe o adincime B/4 masuraté de latalpa fundatiei in kilonewtoni pe metru cub; B latura mic a fundatiei, in metri; 4q suprasarcina de caicul la nivelul talpii fundatei, lateral fata de fundatic, in kilopascali; e.g suprasarcina de calcul la niveluttalpi fundatiei la exteriorul girespectiv interiomul fundayiei de subsol, in kilopascal AS 83. a4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ¢ veloarea de calcul a coeziuni stratului de pimdnt de sub talpa fundatiei, in. kilopascali; Nj.Na.Ns coeficienti adimensionali in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioard a terenului de sub talpa fundatiei, conform tabelului A.8, Observatii: a) Se admit: determinarea presivnii py cu relaile de mai sus si pentra fundatii a edror forma Tr plan diferd de ‘un éreptunghi. Pentru tipi de funda tn forma de cere sau de poligon regulat se ia valoarea B= VF, in care F este suprafaja tipi fundafiei de forma data. b) La stabiliea su nivelului tpi fundatiei precum gi alte sarcini eu caracter permanent. ascinilor de calcul (q, go) Se iw tn considerare grewtatea pmantulul situat deasupra Tabelul A.7 Denumirea terenului de fundare my 1. | Bolovanigur’ eu interspatile umplute cu nsip, pierigur cu excepia nisipurifor fine | > 9 si prifoase | ‘Nisipuri fine: 2 | -ascate sau umede (S;<0,8) 47 foarte umede sau saturate ©, > OB) if Nisiouri prafoase: 3 | -uscate sau umede (S,0,8) 15 ~ foarte umede sau saturate (S, > 08) 7 4] Bolovaniguri $i pietriguri cu interspatiile umplute cu pamanturi coezive cu 1, =0,5 13 5. | Paminturi coezive cu 1, 20,5 | @_| Bolovanisuri 51 pietriguri cu interspajille umplute cu pamanturl coczive cul. <0,5 TT 7 | Paminturi coezive cul. <0,5 it Tabelul A.8 o 0,00 1,00 3,14 r 0,03 112 332 ae 0,06 1,25 351 e 0,10 1,39 3,71 s 0,14 1,55 3,93 w 08 473 47 iz 0,23 1,94 4,42 14° 0,29 217 4,69 16° 0,36 2,43 5,00 18° 043 2,72 5,31 20° 0,51 3,06 5,66 ww 0,61 3,44 6,04 24° 072 3,87 645 26° 0,84 437 6,90 28° 0,98 493 7,40 30° 11s 5,59 7,95 32° 1,34 6,35 855 34° 1,55 721 921 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 3. Caracteristici de compr te ale paménturilor de utilizat in calcul Caracteristicile de compresibilitate ale straturilor de pimant care intervin in calculul deformatiilor probabile ale terenului de fundare sunt urmatoarele: ~ modulul de deformatie liniard, E (in kilopascali); - modulul de deformafie edometric, M (in kilopascali); - coeficiental de contractie transversal (coeficientul lui Poisson), ¥. 3.1 Pentru calcule definitive la constructile incadrate tn clasele de importanta I si IT se recomand’ ca modulul de deformatie liniard E s& se determine pe teren prin inc&rcare cu placa, in sondaje deschise sau in foraje 3.2 In lipsa incercarilor corespunzitoare de teren, pentru calculul deformatiilor tn faze preliminare de proiectare lz constructile din clasele I 5 Il cat si pentru calcule definite la constructiile din clasele II, IY, V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformatie edometric, referints STAS 8942/1-89, corectate conform prevederilor de la pet. 3.5. 33 In aceleasi conditii ca la pet. 3.2, se admite determinarea indirect a valorilor modulului de deformatie liniard £, pe baza unor corclatii stabilite cu datele altor tipuri de incercéri pe teren (incercari presiometrice, penetrare statica si, in terenuri necoezive, penetrarea dinamica). La predimensionarea si verificarea preliminari la starea limit de deformati a fundatillor de supra, indiferent de clasa de importanga a constructici, precum si la verificarea definitiva la sterea limita de deformatii pentru fundatiile de suprafati in cazul constructiilor sensibile Ja tastri din clasele de importanga III, 1V st V, (referinfa standard 3300/1-85), utilizarea valorilor modulului de deformagic liniara Ey date in tabelul A.9, 3.4 in cazul amplasamentelor cu stratificatie uniforma, daca se dispune de valori ale tasirilor efective misurate la constructii existente, modulul de deformatic liniar& se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformatiilor masurate ale straturilor de pdmént. Aceste valori ale modulutui de deformatie E pot fi utilizate in calculul tasirilor probabite ale unor constructii proicctate, cu conditia verificri uniformitati, caracteristicilor fiecirui strat prin sondaje executate pe amplasamentul fiecérei noi construct 35 In condiile specificate la pet. 3.2, modulul de deformatie linier’ E se poate determina pe baza valorilor modulului de deformayie edometric M, cu relatia: E=M,.M [kPa] (ary unde: M valoares de calcul a modulului de deformatie edometric pentru stratul respectiv, determinata uprinse intre presiunea geologica existent la nivelul probe’ (oz) si in intervalul de presiu presiunea medie ce apare in stratul comprimat in urma. incdredrii fundatiei (ogc +oRe¢ Jin kilopascali; M, coeficient de corectie pentru treverea de la modulul de deformatie edometric la miodulul de deformatie liniara (determinat pe teren cu placa); valoarea coeficientului Me se determina, AT 85 86 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27-V.2005 experimental; in cazul in care nu se dispune de asemenea date, valorile My se pot adopta, orientativ, conform tabelului A.i0. Pentru piménturi prafoase si argiloase avand e< (5 sau > 1,10, daca nu se dispune de date experimentale, se poate accepta M,= Tabelul AS (—~Carasierizarea pamdntariior Tndicele pro e Trina | Compecite |, POS [OSS [tas [ors | 08s [oss [105 | igineS | pranulometricd { Valori de calcul ale modulului E,, kPa Ig g [Nisin cu pia 0000 | 40000 | 30000 FB | Nisipuri tne 48000 | 38000 | 28000 | 18000 | E © | Nisipuri prafoase 39000 | 28000 | 18000 | 11000 | T Praf nisipos [0.2521 [32000 | 24000 | 16000 | 70000 | 7000 _{ e Praf, pref a4 — argos argila. | 07541. | 34000 | 27000 | 22000 17000 | 14000 | 11000 juviale, 3B havnt, | Petes Be | este | ue . (0,530.75 | 32000 | 25000 | 19000 | 14000 | 11000 ) 8000, 25 nisipoa i | $8 ‘Argilé, argila | 0.7581_| >| 28000, 24000 | 21000 | T8000 | 15000 | T3000 as rast 0530.75} _- | - | 21000 | 18000 | 15000 | 12000 | 9000 Sa Pratnisipos | 0.25+1 | 33000 | 24000 | 17000 | 11000 | 7000 lee Prat, parf ey 7 |e4 Fluvio- | argilos, argila | 9.75+1 | 40000 | 33000 | 27000 | 21000 | EE glaciare | prifoast, 4 1 os | argila 520.75 | 35000 | 28000 | 22000 | 17000 | 14000 ib aisipoast—_| ne | Tabelul A.10 Tadicele parlor =] Derumirea pimanturilor 1, [0}41..0,60]056...0,80) O81...1,00| 101. My zauee [Nicipan (er excepiia nisipatutargiiog) || 1.0 io = Nisip argilos, paf nisipos, argil " 100] 16 - nisipoaa | ‘ice wel Too} 33 i Pra praf ellos ails pros 51s th 1,00] iy 12 ne Eee daa] 10 3.6 Coeficienul lui Poisson, v, poate fi adoptat cu valorle precizate fn tabelul A.11 Tabelul A. Denumires pamantunor @ Bolovanigar 9 pietrijurt O27 ‘Nisipuri (inclusiv nisipuri prafoase gl nisipurtargiloase) 0,30 Praf, prafagilos, argilénisipoast, arg prafoass 035 Ari, argila grasi i 0a As MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 4, Calculul tasirii probable 4.1 Calculul tasarii absolute prin metoda insumarii pe straturi elementare (fig. A.1) + Efortal unitar net medi pya pe talpa fundatiel se caleuleaza eu relatia: Pnet =Pef -¥°D¢ [kPa] (A8) unde: p ef Q suma incarctrilor de calcul provenite din constructie inclusiv greutatea fundatici umpluturii de paimant care sta pe fundatie, in gruparea Fundamentala, in kilonewtoni; A suprafaa in plan a talpil fundatiei, in metri patrati; yy sreutatea volumicd medie a pmdntului situat deasupra nivelului télpi fundatiei in Kilonewtoni pe metru cub; Dy adancimea de fundare, in metri. ‘Observatie - in cazul gropilor de fundare cu lafimi mari (B > 10 m) executate in terenuri coezive, cfind exist posibilitaea ca fundul sipaturii si se umfle dupa excavare, efortul unitar net mediu pe talpa fundaici se accept Pow = Per fird a considera efectul de descdrcare al greutifii pimantului excavat. In acest caz, Fentru calculul lusasilor in domeniul de presiuni py-< Dy se pot utiliza valorile modulului de deformatie linia la descarcare E , referinya STAS 8942/3-80. + Paméntul situat sub nivelul tilpii de fundare se tmparte in straturi elementare, pana la adancimea corespunzatoare limitei inferioare a zonei active; fiecare strat elementar se constituie din pamant ‘omogen si trebuie si aiba grosimea mai micd decat 0,4 B. Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor clementare, se calculeazd cforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundatiei, cu relatia: 9z=29 Pret [kPa] (a3) unde:ag_ cceficientul de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundatiei, pentru. presiuni uniform distribuite pe talpa, dat fa tabelul B.12, in functie de rapoartele L/B si 2/B: T. lungimea fundatiei dreptunghiulare, in metris B_ ajimea fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare, in metris Ag 7 88 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 481 bis/27.V.2005 2 adéncimea planului de separate al stratului elementar fap de nivelul tapi fundatiei, in metris Poet efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform relatiei A.8 in kilopascali Tabelul A12 -— Fundam form des cal dzeptunghi, cu raportallaturilor Ty 5 corr é} 210 | | 0 00 1.00 700 T0070 700 02 oss 096 Cr 0.98 o4 076 080 cer | ome 0,88 06 035 01 073 075 075 op | 039 04s 053 093 0,64 10 029 034 0.48 os3 035 12 oz2 0,26 039 oaa 048 14 oa7 9,20 032 038 042 16 0,13, 036 027 032 037 20 0,09 O11 0,9 O24 031 30 0,04 0,05 0,10 0,13 021 49 0,02 0,03 0,06 ops 0,16 50 092 002 0,04 ops 013 60. oor 0,02 0,03 0.04 0.10 + Zona activa in cuprinsul clreia se calculeazi tasarea straturilor se limiteaza la adncimea 2p sub talpa fundariei, la care valoarea efortului unitar vertical datorat incdrearii fundayiei devine mai mic decat 20% din presiunea geologic ogy la adincimea respectiva: 92<0;20g7 (A110) {n situayia tn care limita inferioar’ a zonei active rezult& tn cuprinsul unui strat avand modulul de deformatieliniard mult mai redus decit al straturilor superioare, sau avind EsS000kPa ,adncimea 7) se majoreaaii prin includerea acestui strat, sau pénd la indeptinirea conditiei: 02 <0,1 og, (Al In cazul in care in cuprinsul zonei active stabilitA apare un strat practic incompresibil E > 100.000 kPa) gi exists siguranja ea in cuprinsul acestuia, pint la adancimea corespunzatoare atingerii conditiei A.10, nu apar orizonturi mai compresibite, adancimea zonei active se limitcaza la suprafaa acestui strat. ‘Tasarea absolut probabila a fundatiei se calculeazd cu relatic 5=10-8- SET, my (A12) unde: fb coeficient de corectie egal cu 0,8; oe! eforaul vertical mediu tn stratul elementar i, calculat cu relatia unde: of? off efortul unita la limita superioata, respectiv limita inferioara a stratului clementar i, calulat cu relata (A.9), in kilopaseali; hh, grosimea stratului clementar i, in metei; E, modulu! de ceformagie tiniar8 al strtului elementar i, in kilopascalis 1n numarul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27-V.2005 Observail: 1. Pentru fundayile de forma special in pln, la eare dstributia presiunilor pe talpi se admite si se considere uniformd, efprturile o la limitelestraturilor elementare sc pot determina conform prevederilor din cap:3. 2. Pentru distribuyi de presiuni pe telpa, diferite de cea uniforma, calculul eforturilor oz se efectueaza cu metode corespunzitoare. + Pentru calculul tastri suplimentare intr-un punet al unei fundafi, sub influenga tnefrcirilor transmise de findatiile invecinate si a supraincarcarii terenului in vecindtatea fundatiei respective, eforturile oz corespunzaioare se determina prin metoda punctelor de colt. Bfortul oz la adéncimea za unui punct aflat pe verticala colfului unei suprafefe dreptunghiulare {ne&reatd cu presiunea uniform distribuité pe, se caleuleaza cu relatia: = Otc Pret [kPa] (a.13) unde: ag cceficientul de distribute al eforturitor verticale la colful suprafefe! incdrcate, care se ia conform tabelului A.13 in functie de rapoartele L/B si 2/B; L__lungimea suprafeeiincarcate, in mete; B _timea suprafejei incdrcate, in metr; 7 adancimea punctului considera, fa& de nivelul de apticare a tnedreari, in metri Poa Presiunea uniform distribuitt pe suprafata incéreata, in kilopascali. Tabelul A.13 fies - Fundafi in forma de dreptunghi eu raportul laturilor LB 2B i 2 3 (sae) oe 00 03300 10,3500 02500 03500 0,2 0.2486 0,2491 0,2492 0.2492 4 0.2401 0,2439 0.2442 0.2443 0.6 0.2229 0,2329 0,2339 0,2342 08 0,1999 0.2176 0.2196 0.2202 10 0,1752 0,199 0,2034 0.2046 12 1516 041818 0.1870 0.1888 14 0.1308 0.1644 0.1712 01740 16 0.1123 0,1482 0,167 0,1604 2.0 00840 0.1202 o,1314 0,1374 30 0.0447 0.0732 0.0870 0,0987 40 0.0270 | 0.0603 0,0758 5,0 0.0179 0.0435 6.0610 60 |__00127 00325 | _ 40506 Observayie: Pentru valori intermediare ale rapoanelor 2/B si L/B se admite interpolarea linia a valorlor ae. Prin suprapenerea efectelor se poate determina efortul o, pe verticala unui punct P sub o fundatie aflatd la 0 distangi oarecare de o suprafajié dreptunghiulara ABCD, incdreat& cu o presiune uniform distribuitd pra (fig. A.2): Fz,=Pn (el + 2 ~ Gc3 ~Ae4) [kPa] (A.14) unde:cg, cveficientul de distributie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG; 1cq_ idem, pentru dreptunghiul GPFD; <3 idem, pentru dreptunghiul BEPH; oq. idem, pentru dreptunghiul HPFC. Observatie — Pentru fundayile de forma special in plan, la care distributia presiunilor pe talpd se admite s& se considere uniformd, eforturile oz pe verticala diferitelor puncte ale fundatiei se pot determin. eu ajutorul metodei puncielor de col, prin aproximarea formei realea fundatiei eu un numa de suprafefe dreptunghiulare si suprapunerea efectlor. Ad ES MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Figura A2, 4.2 Calculultasarii absolute prin metoda stratului liniar deformabil de grosi Jn cazul incare in limita zonei active apare un strat practic incompresibil (avand E > 10° kPa) sau atunei cfind fundatia are latimea (sau diametrul) B > 10 m, iar stratul care constituie zona activa se caracterizeaza prin valori E > 10000 kPa, tasarea absolut probabild a fundatiei se calcuteazA prin ‘metoda stratuluiliniar deformabil de grosime fit Jn acest car tasarea absoluté probabild « fundatiet se calculeaza cu rela 2K- s=100m Prot BS LHL?) [om] (A15) 1 Ej unde: m coeficient de corectie prin care se tine seama de grosimea stratului deformabil z', dat ta tabelul A.14; a €fortul unitar net mediu pe talpa fundayei, conform rel. A.8, in kilopascali; B latimea talpii fundatiei dreptunghivlarc sau diametrul fimdasiei circulare, in metr; K,, Ki. coeficienti adimensionali dati tn tabelul A.15, stabiliti pentru nivelul inferior, respectiv superior al stratului i: E; modulul de deformatie liniard a stratulu i, in kilopascali; ‘y; coeficientul lui Poisson at stratuli Observajie - Calculul tasirii se extinde asupra zonei active, care se imparte tn straturi ca caracteristici geotehnice de deformabiitate distincte. In cazul in care zona activ’ este consttuita dint-un stat omogen, coeficienti K; i K,» se stabilesc numai pentru adincimea z = zo si respect, la nivelul tapi fundafiel: 2 ~O (catcululefectuindu-se, deci, pentru un singur strat) Tabelul A.14 ZB ee 0,00...0,25 is 0.26...0,50 if O51. 13) 12 i > 10 43 Calculeltastsii medii ‘Tasarea medie probabilé a constructiei se calculeaza efectuind media aritmetica a tasérilor absolute probabile acel putin 3 fundati izolate ale constructic. Cu ct suprafata constructiei este mai mare, cu atét numfrul valorilor tasésilor absolute probabile pe bbaza cArore se calculeazd tasarea medie trebuie si fie mai mare. 44 Calcul tasiri relative Tasarea relativa probabild se calculeazd ca diferenta intre tasirle absolute probabile a doud funda invecinate raportata la distanja tntre ele, luind tn considerare cea mai defavorabila. situatie de incaireare. Adz MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tabelul AS Tinditts Fundafir in forma de dreptunghi cu raportul laturilor Ls = —| 2} 1 15 2 3 5 | (funda Sure | — x — 0,0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,1 0,045 0,050 0,050 0,050 0,050 0,050 0,052 0,2 0,090 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,104 0,3 0,135 0,150 0,150 0,150 0,150 0,150 0,156 0,4 0,179 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0,208 05 0,233 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,260, 0,6 0,266 0,299 0,300 0,300 0,300 0,300 0,311 0,7 0,308 0,342 0,349 0,349 0,349 0,349 0,362 08 | 0348 0,381 0,395 0397 0,397 0,397 0,412 09 0,382 041s 0,437 0,442 0,442 0,442 0,462 1,0 0,411 0,446 0,476 0,484 0,484 0,511 0,437 0,474 0511 0,524 0,525 0,560 1,2 0,461 0,499 0,543 0,561 0,566 0,605 13 0,482, 0,522 0,573 0,595 0,604 0,648 14 osor | 0542 | oor | 0626 | 0640 | 0,687 15 0,517 0,560 0,625 0,655 0,674 | 0,726 1,6 0,532 0577 | (0,647 0,682 0,706 0,708 | 0,763 17 0,546 0,592 0,668 | 0,707 0,736 0,741 0,798 18 0,558 0,606 0,688 | 0,730 0,764 0,772 0,831 19 0,569 0,618 0,708 0,752 0,791 0,808 0,862 20 0,579 0,630 0,722 0,773 0816 0,830 0,892 21 0,588 0,641 0,737 0,791 0,839 0,853 0,921 2,2 0,596 0,651 0,751 0,809 0,861 0,885 0,949 } 23 0,604 0,660 0,764 0,824 0,888 0,908 0,976 24 0,611 0,668 0,776 0,841 0,902 0,932 1,001 25 0,618 0,676 0,787 0,855 0,921 0,955 1,025 26 0,624 0,683 0,798 0,868 0,939 0,977 1,050 27 0,630 0,690 0,808 0,881 0,955, 0,998 1,073 28 0,635 0,697 0,818 0,893 0,971 1,018 1,095 29 0,640 0,703 0,827 0,904 0,986 1,038. 1,7 3,0 0,645 0,709 0,836 0,913 1,000 1,057 1,138 a1) os | one | og | ose | tow | rom | tase a2 0,653 6,719 0,850 0,934 1,027 1,091 1,178 33 0,657 0,724 0,857 0,943, 1,040 1,107 1,197 34 0,661 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123 1,215 35 0,664 0,732 0,869 0,959 1,062 1,138 1,233 | 40 | 0679 0,751 0,897 0,995 un 1205 | 1316 45 0,691 0,766 0,918 1,022 1,151 1,262, 1,390 5,0 0,700 0,777 0,935 1,045 1,183 1,309 1,456. ‘Observajie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor 7B si IIB se admite Tespolarea Tinlad a valorilor coeficientului K. 9 82 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 4.5 Calculul nclinarit fundatiei * fnclinarea probabil a unei fundetii rigide, dreptunghiulare, incdrcata excentric, se determina cu relatile: “inclinarea longitudinal: (A16) ‘inclinarea transversala: t80y -! Se M22, (Al?) En (B/2) unde: N incdrcarea verticals de calcul ce soliciti excentric fundatia, in kilonewtoni; 1 excentricitatea punctului de aplicare a fortei N masurata din centrul talpii dreptunghiulare, paralel cu latura mare, in me 2 excentricitatea punctului de aplicare a forjei N, mAsuratd din centrul talpii dreptunghiulare paralel cu latura mic, in metris Eq, Vmq Valorile medii ale modulului de deformatie liniara, in kilopascali si respectiv a coeficientului de deformare lateral, pentru intreaga zona activa; K,,K: coeficienti adimensionali determina in functie de raportul laturilor L/B, dup: graficele din figura A3; LB lungimea, respectiv lijimea tlpii findatiei,n meti, K, & 24 os 20 04 18 03 12 02 08 04 O48 12345678910 LB 12345878 910rLB Figura A3 + Inclinarea probabila a unei fundatii rigide, circular, incarcata excentric se determina cu relatia: 3(u wR)N a te6 (A.18) Eq unde: N’ ineirearea verticalé de catcul ce solicitd excentric fundatia, in kilonewtoni; Eq, Up Valorile medi ale modulului de deformatie liniard, in kilopascali si respectiv a coeficientului de deformare lateral8, pentru intreaga zona activa; € excentricitatea punctului de aplicare a forfei N masurata din centru, in metris + raza fundatiei, in metri. Observatie ~ Inetinarea unei fundatii avand in plan forma poligonalé se calculewza cu acceasi relatie, conser raza egld cu [a cn [Bs A-supatapotigonly net ta Ald MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 93 + Tnclinarea probabilé « unei fundayii continue de lafime B, inclrcata excentric se determin: o04(i-vh) Em (B/2)° inctrcarea verticald de caleul ce solicit excentric fundatia, in kilonewtor Eq, yy Valorile medii ale modulului de deformatieliniard, in kilopascali i respectiva coeficientului de deformare lateral, pentru intreaga zond activa; B lajimea tilpii fundatii, in metr; © excentricitatea punctului de eplicatc a forfei N, misurata fai de axa longitudinal a tipi continue, in metri. (a9) + Inctinarea probabila a fundatiilor, produsd in urma influentei fundatiilor vecine, se calculeazi: 1g0- 12 sau tg00 A 2 (20) unde: 5182 tasirile absolute probebile pentru verticalele fiecdrei margini a fundatiei, calculate conform rel, A.12; BLL dimensiunea fundafiei dup& direotia tnelinarii. 4.6 Calculul incovoierii relative a funde Incovoierea relativa probabili a fundatiei se determin’ cu relat: ace (aan .: $1.82 tasrile absolute probabile ale capetelor portiunii incovoiate care se analizeazi; 3 taserea absolut probabil maxima sau minima pentru poryiunea respectiva a fundatiei; 1 distanja intre punctele avand tasarile probabile s; gi s2. A4, CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA, 1. Cazul fundatiei de suprafata (SLCP 1) 1.1 Conditia de indeplinit In cazul fundatiilor directe cu talpa orizontald, verificarea capacitatii portante se poate face cu relatia: Pet

You might also like