los s3.000 ASRO- \SR EN ISO 14688-1 € 1sta Doiembrie 2004 STANDARD ROMAN | siulniice de clasificare G20 Cercetari si incercari geotehnice Identificarea si clasificarea pamanturilor Partea 1: Identificare si descriere Geotechnical investigation and testing - Identification and Classification of soil - Part': Identification and description Recherches et essais géotechniques - Identification et classification des sols - Partie “: Identification et description APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 10 noiembrie 2004 Standardul european EN ISO 14688-1:2002 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 14688-1:2002 This standard is identical with the European Standard EN ISO 14688-1:2002 La présehte nome est identique & la Norme européenne EN ISO 14688-1:2002 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adres postala: sr. Mendeleev 21-25, 010362, Bucurest Direclia general: Tel =40 21 211 $2 06, Fax +40 21 210 08 33 Direct standarczare Tel. +4021 210 4308, +40-21 31043 00 sau +40-21 31247 44, Fax 4021 915.58 70 Directia Publica - Serv. Vanzar/ABonamente: Tol. +40 21 212 77 26, +40 24 212 7920, +40 21 912 04 86, +40 21 212 94 89, Fax 40 21 21025 14, +40 21 212 7620 @ASRO — Reproduceren sau ulzavea interald eau parla a prezentaul eencard i once publeai a prin orice rocedeu (eleronic, mecariaflecepler, miremere tc) esta farsa dct mu en sear sal SRO Ret. SR EN |SO 14888-1:2004 Edita 1Preambul national Acest standard reprezinté versiunea romana a textulul In limba engleza @ standardului european EN ISO 14888-1:2002. Corespondenfa dintre standardele europene respectiv intemationale la care se face referire 1 slandandele roméne este urmatosrea Iso 11258 = S EN SO 14688-2 = = ENISO 146604 - = Pentru eplicarea acestui standard se uliizeaza standardele europene respectiv internationale la care se face referre (respeciv standardele rorndne kenlice cu acastoa). ‘Simbolurile gradelor de echivalenté (IDT - identic, MOD - madificat, NEQ - neechivalent), conform ‘SR 10000-8. Standardele europene respectiv intemationale la care se face referie si care nu au fost adoptate ca standarde romaine pot fi consultate sau comandate la Asociatia de Standardizare din Romania,STANDARD EUROPEAN EN ISO 14688-1 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD ‘August 2002 ————— ies 93.020 Versiunea romana Cercetari si incereari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamAnturilor. Partea 1: Identificare si descriere (ISO 14688-1:2002) Recherches et essais, Gootechnische Erkundung und —_Getechnical investigation géotecnniques - Identifcation Untersuchung Berennung, and testing - kdentiication and et classification des sols- Beschreibung und Klassifiziening _ classification of soil — Part Parte 1: Identification et von Boden Teil 1: Benennung und Identification and description description Beschreibung (80 14888-1:2002) (iso 14688-1:2002) (so 14888-1:2002) Acest standard reprezinta versiunea romané 2 standardulul european EN ISO 14688-1:2002 ‘Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale si fost publicat cu permisiunea CEN, Acest standard european a fost adoptat de CEN la 24 iunie 2002 Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul intem CEN/CENELEC care stablleste concitle in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fra nici o modificare. Listele actualzate si referin{ele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere de la Secretariatul Central sau orice membru CEN. Standardele europene exista in trei versiuni oficiale (germand, englezd, franceza). O versiune in Coricare alté limba, f@cuta prin traducere sub responsabiltatea unui membru CEN In limba najjonala si notiicata de Secretariatul Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrli CEN sunt organismele nafonale de standardizare din urmatoarele far: Austria, Belgia, Danomarca, Evia, Finianda, Franta, Germania, Grecia, anda, ‘slanda, taia, Matta, Luxemburg, Marea Brtanie, Norvegia, Olenda, Porugalia, Republea Ceha, Spenia $1 Suedia. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung European Committee for Standardization Secretariat Central: rue de Stassart 36, 8-1050 Bruxelles ‘CEN 2002 Toate Grepturle de exploatare Sub once forma gi prin orice mijoaoe sul rezervalo {in intreaga lume membrilor nationali CEN. Ref. EN ISO 14688-1:2002 ROSR EN ISO 14688-1:2004 Preambul Acest standard european (EN ISO 14688-1:2002) a fost elaborat de catre Comitetul Tehnic ISOC 182, “Gootehnic’” in colaborare cu Comtetul Tehnic CENTC 341°Cervetéii gt incercin Geotehnice” al cdi secretariat este detinut de DIN. Prezentul standard european trebule sa primeasca statut de standard nafjonal, fe prin publicaree unui text identic, fle prin ratiicare, pana cel tarziu in februatio 2008, lar standardele nationale care sunt in contradictie cu acesta trebuie retrase pand cel tarzlu in februarie 2003, In conformitate cu Regulamentul Intem CEN/CENELEC institutele nationale de standardizare ale uurmatoarelor fri sunt obligate s8 puna in aplicare prezentul standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Walia, Luxemburg, Mata, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cena, Spania sl Suedia, Nota de ratificare ‘Textul standardulul [SO 14688-1:2002 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 14688-1:2002 far4 nici moditicare.SR EN ISO 14888-1:2004 1 Domeniu de aplicabilitate Prezenta parte a ISO 14688-1, Improuna cu ISO 14688-2, stabileste principille fundamentale privind identifioarea, descrierea 3I clasificarea pémAnturlr pe baza caracteristiclor acestor materiale si a componentilor cel mai des folosij in ingineria geotehnicd, Principalele caracteristici pot varia si de aceea, pentru proiecte sau materiale speciale, pot fi Indicate subdiviziuni mai detaliate pentru identificarea, descrierea si clasificarea lor. Identiicarea gi descrierea general a pamanturlor se bazeazé pe un sistem flexibil de utlizare imediata (in situ) de c&tre persoane experimentale, sistem care acopera caractersticle pamantului $1 {ale componentilor, pe bazt de tehnicl vizuale si manuale. Sunt date detali asupra caractersticlor propri care permit s4 se denumeasca pamanturtle gi asupra termenilor descrptiifolosit In mod obisnult, Inclsiv a acelora care se referd la rezultatele incorcailor pe teren, Prezenta parte a ISO 14688 se aplicd in cazul pamdnturlor naturale in situ, al materialelor artfciale similare pamdnturlor in situ si al pam&nturilor depuse tn rambleuri. identiicarea gi descrierea rocilor Sunt tratate fn ISO 14889. dentificarea si clasificarea pamanturilot Tn scopuri pedologice, pentru masunt privind protectia pamantului si pentru decontaminarea zonelor contarninate, sunt tratate in ISO 11259. 2. Referinte normative Unmatoarele documente nomative conn prevederi care, ca urmare a referiniel facuta ta ele, constitu prevederi valabile pen prezenita parte a ISO 14688. Penitu reerinele datate, nu se aplicd ‘amendamentele ulteroare sau revizuiile acestor publicafi. Totus, partie implicate in infeleceri bazate pe aceasta parle a ISO 14888 sunt invate sf cerceleze posibiliatea de a aplica edille cele mai recente ale documentolor normative indicate mal jos. Pentru referiniele nodatate, se aplica utima editie a documentului respectv. Membr ISO si CEI dolin catalogul standardlor intemafonale Tn vigoare. 1S0 11258 Soil quality ~ Simplified soil description ISO 14688-2 Geotechnical investigation and testing - Identification and classification of soll — Part 2: Classification principles ara quantification of descriptive characteristics 1SO 14682 Geotechnical investigation and testing ~ Identification and description of rock 3. Termeni si defini Pentru scopurileacestei par{l a ISO 14688, se aplicd urmétoril torment si doin 34 pamant ansamblu de particule minerale si/sau organice, sub forma de depozit, in general minerale, dar uneor! do origine organied, care pot s& fie separate printr-o actiune mecanic& usoara si care confn cantitat| variablle de apa gi aer (gi uneon ate gaze), NOTA 1 - Acest termen se apiict de asementa In cezul pamarturir reconstitute compuse din pamant natural de frlocuire sau din materiale arficiale care prezintt un comporament asemanater, de exemplu roc! concasat, 2gurd de furl, cenusi de termocentral NOTA 2 - Pamantutle pot avea struct gi texturi de rod, dar, in general, au rezltenf mal mied decat esa a roalerSR EN ISO 14888-1;2004 32 identificarea gi descrierea unui pamant i ‘operatiuni care constau in @ denumi un p&mant, in functie de granuloztate, natura sa, ceracterstcle Particulelor minerale sv'sau organice side plasticate 33 ! structuri geologica variatia compozitel, inclusiv stralificafia gl discontinuitale 34 discontinuitati planuri de stratificate, imbinari, sur, fall si planuri de forfecare 35 materii organice Imateni organice de origine vegetala sau/si animal gi produgi de transformere ale acestor materiale, de exemplu humus. NOTA. Matorfe organice au, in general, un cortinut de ap foane eat. 36 granulozitate ‘asurarea dimensiunilor pariculelor unui pamSnt si repartia lor 37 fractiune granulara Parte @ unui pamant, care poate fidistins pe baza dimensiunilor definite ale paticulelor 3.8 plasticitate proprictatea unui pamant coeziv de asi schimba comportarea mecanic’ in funofie de umécttate 3.9 paménturi vuleanice ‘materiale pirociastice, produse si formate prin eruptie exploziva vuleaniol, de exemplu platra ponce, ‘scofii, cenusi vulcanice 4 Identificarea si descrierea unui pamant 4.4. Generalitati Paragrafele 4.2 pana la 4.10 prezinta caracteristicile pamanturlor care permit in general Wentificarea parmanturlor cu 0 suffcienta precizie pentru o caracterizare generala (sau preliminaré), O identificare © descriere si o clasificare mai precise, bazate pe compozitia granulometriod, plastictate sau pe ‘confinutul in materi organice, pot f obtinute prin Incercari de laboraior, Pe langa identifcares's| descnerea pamantunler, se recomanda sa se indice condifile In caro este prelevat un pamant, eventualii componenti secundari special, celelalte particulartti ale pémantulul, preoum conginutul in carbonati, forma particulelor, rugozitatea suprafojoi particulelor, mirosul, orice nume curent 1 Glsificarea geologic’. Pentru identifcare, descriere i clasiticare, trebuie execulale incercari ‘complementare, in conformitate cu articolul §. Identificarea si descrierea pamanturilor urmaresc, In general, diagrama din fgura 1 42 Granulozitate Granulozhatea reprezinta baza tundamentala pentru identiicarea péménturilor minerale folosind fractiuni granulare, cu scopul de a distinge comportarea mecanica a pamantulul, Tabelul 1 indic’ termenii ce trebuie folositi pentru fiecare fractune granular si subdivziuni, impreuna cu intervalul corespunzator ales al dimensiunilor granulometiice.SR EN ISO 14686-1:2004 a] [ome Figura 1 —Diaarama pentns identiicarea si descrierea p&manturilorSR EN ISO 14688-1:2004 Pamanturile de baz sunt pamdntur| care prezinté 0 granulozitate uniform (adios compuse din particule ale c&ror dimensiuni corespund unul singur interval), dupa cum sunt specificate tn tabelul 1 (Ge exemplu pietriy Gr, nisip fin FSa, praf grosier CSi), Prima litera care corespunde desemnarii presourlate a fracfiunii granulare este in majuscule. ‘Tabelul 1 - Fractiuni granulare Fractiuni ale paméntului ‘Subdiviziuni ‘Simbolurt Mlrinves earriouiase: Bloc ral Tee | Pamant foarte grosier | Bioour Be > 200 padi la 630 Baler’ oo > 53 panda 200 Piety cr > 20 pana laos Pets mare car > 20 pana ia 63 Pict miflocir MGr 263 pand la 20 Pamant grocer | Pletal For 2.0 panaia6 5 Ns Sa > 0,068 pana la 20 Nisip mare ose 50.63 pana la20 Nisip moo Sa 50.2 pana la 063 Nisio fn FSa 50,065 panala 02 Prat a 30,002 pana a 0,059 Prat mare csi > 0,02 pind la 0,085, Pamant fn Praf miles MS > 0,0083 pana ia 0.02 Prat tin FS. © 0,002 pana la 00088 Angle cr 0,002 4.3 Pamanturi compozite ie Cole mal multe pamanturi sunt compozite, alcdtuite dint-o fractiune granular principalé si din ‘ractiuni granulare secundare. Ele sunt denumite cu un termen principal, care corespunde fractiunil principale, gi cu unul sau mai mutti termeni de calfcare, care descriu frac{iunile secundare (de ‘exemplu pietig nisipos saGr, argila cu pietis ar), A3A Gener Prescurtaile termenilor de calficare ale fracfunilor granule ale paménturlor trebuie serise cu Itere nici, Prescurtarile pamantuflorintercalate pot fi scriso cu Itere mi subliniate (de exemplu aruilé cu piatis intercalaté cu nisip : grCISa) 43.2. Fractiune granulara principals Fracjiunea granularé masicé principalé determina proprietajile geotehnice ale p8mantulul. Ea poate fi indicata cu majuscule, pentru claritate. Th cazul paménturior foarte grosiere, fractiunea granulard principal este fracfunea masica predominanta a avestui pamant. Fraofiunea foarte grosier® se recomanda sa fie separata cin proba ‘nainte de 2 proceda la identifearea gi descrierea factiunilar grosiere gi fine ale pamantului NOTA 1 - Fractiunea patti fine nu este luaté In seama tn timpul determina earactaristilor unui pamént ‘compost, decd acasta nu prezinta o resietentS a pémantului vecat eau numai o foarte siabd rezistenta 2 ppamantulul uscat, tn timpu Inoeredtl deserise la 58. sau dacd prezinté 0 plastctate foarte redusa in tmpul ‘Ineateari desorse ia 58. Jn ambele cazuri, denumirea trebuie dat in funcfie de subdiviziunea prin care este doses pamantul ‘grosier (a se vedea 4.2), de exemplu pits, nsip, ptr mediu,nisip fn 6SR EN ISO 14688-1:2004 Jn cazul paménturlor fine, fractiunea granulard principalé este aceea care determina proprietajile geotehnice ale pamantului ‘in cazul pémanturilor fine compozite, fractiunea granularé de parti fine determina proprietafile ‘geotehnice ale pamantuli NOTA 2 -Fracfunea de pati fine determind caracteristle unui pmant compazit, dac’ acesta prezinté cel putin © rezistont® modie a plmantulul uscat in tmpul Incorcstil deserise la 5.6 sau un anumit rad de piastetate In ‘UmpulIncercdi descrise la 5.8, In ambele cazuri, pamantul trebuie denumit “argila” sau “praf", in functie de plasticitatee frecfiunil granulare a parfior fine, si nu de granulozitate. Ideniicarea trebuie sa se bazeze pe 58, 5.7, 5.6 $15.9. NOTA 3 - Cantatea minima de prob de plant nacesard pentru o identicare precie’ creste proportional cu dimensiurile maxime ale partculeor. 4.3.3. Fractiuni granulare secundare Fracllunile granulare secundare gi cele urmtoare nu determin’ proprietatile geotehnice ale pamantului, dar le influen{eaza. Fractunile granulare secundare, calificate prin adjective, trebuie S& fie menfionate th ordines lor de important’, impreuné cu termenul eare descrie fracjiunea granulara pprincipala, dupa curn se arata in exemplele urmétoare : = platris nisipos (sar), = piotris fin cu nisip mare (osaFGr), + pref cu nisip mijjociu (msaS), ~ _ misip grosier cu pietrig mic gra), = nisip fin préifos (siFSe), + praf cu nisip mare si pietrig mic (fgresaS), = argilé cu nisip millocia (msaC), Dacé fraciunile granulare secundare grosiere sunt prezente intr-o proporte foarte mica sau foarte mare, termonul “slab sau “foarte” trabule si preceada calificativul Jn cazul unui pamant in, ale c&rul proprietatj sunt determinate de fractiunile fine, pamantul poste f ‘cenumit ‘pra sau “argila” prin reterte la caracterul plastic al partilor fine ale constituentilor secundan, care se dedluce din incercaile descrise la 5.6, 5.7, 5.8, $158. Daca, tn cazul unui pamant grosier, doua fractiu egale, trebuie plasata o bara oblicd ‘sau nisip fin /nisip mediu (FSa/MSa), granulare de pam&nt sunt aproximativ i proporti re termenii corespunzéior, de exemplu piety /nisio (Gu/Sa) 44 Plasticitate Pamanturile supuse incerodiri descrise la 5.8, care permite sA se determine limitele de plastictate, pot ‘A denumite in functie de plasticate. NOTA Aceste tpurl de paméntun sunt cenumite gi piménturi coezive, Evaluarea plasticitii si dentifcarea unui pémant ca praf sau argilétrebule s8 se fac’ prin incorcérile specificte la §.6, 5.7, 5.891 5.8. Acastea din urma permit sé se calfce un pamant ca find: + cu plastictate redusa, sau = cu plastictate ridicata. (© determinare oxacté a plastiitatt se poate face numai prin incercai de laborator, care urmaresc si stabileasca limita superoara de plastictate, w., si limita inferioard, we.SR EN ISO 14688-1:2004 4.5. Confinut de materii organice Cantitati mii de materio organic, dispersata intr-un p8mant, pot s4 produc’ un miros distinct (a se vedea 5.11), precum si culori dltferte. Intensitatea mirosului si a culori indie’ proportia de materi organice, care se recomanda sa fie descrsa, 4.6 Turba gi alte paménturi organice Pamanturle care constau in principal din mater organice sunt prezentate tn tabelul 2, Turba prezinta, in general, o densitate redusa si miros caracteristic (a se vedea 5.11). Turba este denumita si desorisd in funcfie de gradul de descompunere, determinat in stare umeda prin comprimare in mand (a se vedea tabelul 5) si dupa confinutul séu In fibre. ‘In cazul pémanturilor organice cu constituenti mineral, acestea pot fl denumite cu calificative (de ‘exemplu turba cu nisip fin) ‘Tabelul 2~ Identificarea si descrierea pamanturilor organice Deseriere ‘Sttucturd fbroasd, struct de plante usor de recuncsout, care paetTeaza © ies diaees ‘numa rezistents “Turba pecudo-Abroasa | Structurl de plants care ee poate reounoagt, fara rezstenfa Turba amor Fara stucturl de plante Villa, boneistentd de past oo Resturl de plante sau de lerimale descompuse, prezenja posibla a on ooo Consstuenpior anciganict a Restui de plante, organicmo Vi gl oxcrojile Ter, Impreuné ou consttueny ae anorgaricl, care formeazd plmahtul vegetal 4.7 Pamnturi vulcanice ‘In general, particulele de pmanturi vuleanice sunt vacuolare, jar densitatea acestor pamanturi este relativ redus8. Aceste paménturi au culoare caracteristica, care depinde de proprietatle rocii sau magmei din care provin. Paménturle, a céror fractiune granulara principalé este vulcanicd, sunt denumite i descrise in functie de granulozitate, structura gi culoare (a se vedea tabelul 3). Tabelul 3 ~ Identificarea si descrierea pamanturilor vulcanice Dimensiunile particulelor Descriere Bolovinig vuleanie 368 lem Ponce >2.0-63 | Partaulele sunt vacuolare gl albe Scot Particle sunt vacuolare sinewe Nap Pamdntuie prezinta caresterisic’ geatehnice Conuga vuicanica | vucanic 520 specifica in flecare zon’ Cenuga Th cele mal multe cazui, pamaniul are © denurire vulcanica Icoata ‘Termenul discontinuitate este folosit peniry a descrie suprafejele care separa pamanturile de ciferite aturi sau care constituie, in pamant, planuri de slabé rezistenté. Cea mal mere parle a discontinultatlor din pamént se incadreaza tn una din urmtoarele dou grupo mariSR EN ISO 14688-1:2004 a) discontinuitati ‘de depunere*, care rezulté din modul In care pamantul s-2 depus si format, cum sunt planurile de stralficatie, care sunt de requla paralele, dar care pot s& so prozinte sub forma de struoturi sedimentare, cum sunt planurile de stratificatie incrucisate sau inclinate. Asemenea discontinutai pat s& nu fle mecanice, dar grosimea depuneriior dintre planurile de stratifcatie trebule descrisa, ) discontinuitajle “mecanice”, care cuprind rupturi mecenice in pamant datorta unet contract, une! ‘decomprimani concomtert cu toplrea ghetuflor sau unel forte tectonice. Fisuri, Fale si planunle de fortecare sunt exemple ale acestor discontinultif, mal freovente in pamanturile supraconsoldate, Fisurle gi suprafefele de fortecare se pot datora si unei aluneciri de teren anterioara, Discontinuitaple pot afecta de o manier’ semnificativ’ comportarea geotehnicé a paméntulul, iar frecventa lor este exprimat® prin indicarea Intervalulul dintre ele; cuantificarea marjei de intervale reale poate fi, de asemenea, indicata, Daca existé discontinuitSt, ele pot fi descrise prin metode contorme eu 150 14688. 4,9. Interstratificatie si pamanturi amestecate Interstraticatia este 0 suocesiune de stratur diferte de pamAnt, cu grosime si extindere variable, cu ‘enumin concise pentru scopuri practice (eflare subtire, schimbare brusc). Propritailefiecdri strat ‘rebule descrise; stratele foarte subtii trebule luate de asemenea In considerare. Straifictia poate fi amestecaté in urma unor fenomene (rédacini, vizuini, Inghe), care provoacé amestecul paménturior, de exemplu pamanturi de solifuctiune, 4.10 Originea depunerilor Descrierea pamantului trebuie 58 cuprinda, pe cét posibil, gi originea geologiod, de regula Intre paranteze, Aceasta permite a se deduce anumite proprietati $i compoziti minerale, inainte de a se Gispune de rezutatele incercésior. 5 Metode pentru identificarea si descrierea pamédnturilor 5.1 Determinarea granulozitatii Pentru a determina granulozitates, proba de pamént trebuie sai fie Intins@ pe o suprafata plana sau pe palma mani. Dimensiunile pariculelor din proba trebuie comparate cu cele ale unei scari standardizate, cuprinzénd intervale care contin materiale cu particule de dimensiuni diferte, conform, tabelului 1 Cum particulele de praf si argilé nu sunt vizibile cu ochiul ber, pentru a determina caracteristicile acestor pamanturi trebule folasite metodele specificate la 5.4, 5.6, 6.7 $15.8. 5.2. Determinarea formei particulelor Jn cazul fractiunilor granulare ale pamanturlor grosiere, forma particulelor este descrisd prin referire la angulartatea particulelor (care Indio’ gradul de rotunjime & muchillor st colfuriion), la forma lor generala si caracteristicile de suprafata. Termeni care trebule folositi pentru a descrie aceste aspecte, ‘care nu se aplica in general decét la dimensiunile unui pietrig sau la elemente mai mari, sunt indicati in tabelul 4. Tn practica, angularitatea medie sau rotunjimea medie se estimeazd folosindu-se un ansamblu de modele grafice standardizate,SR EN ISO 14688-1:2004 Tabelul 4 ~ Termeni referitori ta identificarea formei particulelor Forma particuletor Foarte coluros Cofuras Relat coluros Relat rotunt Rotunit Bine rotunit Cubioa Forma Piet Alungits Starea suoratefel sot Angulatate/rotunime 5.3 Determinarea compoziiei minerale Compozitia minerala a particulelor individuale ale unui pamént este descrisé in concordanta cu stint geologica. Denumirea mineralelor prezente, precum si eventualele inveligur, trebuie incluse in escrierea pamantulul. Gand se face o examinare pe teren a fractiunii grosiere, este adesea necesara ‘0 lupa portabis. NOTA - Partoulele de piety sunt de regula tragrente de roca stancoasd, de exempla gresie, calcar, alex Nisipu g! partculele mal fine sunt fn general paricule minerals inaivuale, de exe mpl ce cuar, mica, flospat gi ‘ce minerale argloase. Particuiele ce nisip si de pietig pot fi Invelite cd materi minerale, precum calc sat ‘xidul de fer Crete, precum gipeul confinut in axgla pinta, eanpruta in creta, pot f prezerte, 5.4 Determinarea continutului in parti fine Pentru a identifica pamantunie compozite, fractunea in pati fine ale unei cantititi mici de proba ‘robule spalata, iar reziduunle grosiere trebuie descrise pe baza dimensiunilor gi formei particuator, {ipulul_de material $1 a orieérui component specific. Durata gi intensitatea procesulul de spdiare, precum si examinarea produsului, indica natura gi proportia de pari fine. 5.5 Determinarea culorii pamanturilor Culoarea unui pimént, desi dependent de condijiie Jocale, caracterizeaza adesea compozitia materialului si repariia componentelor Culoarea ugureaza distinctia dintre pamanturile minerale si cele organics. Referirea privind culoarea paménturlor organice $i turbei se face la 4.6. Este important sa se observe in lumina naturala culoarea unei suprafele taiata proaspat, deoarece anumite pamantun schimba foarte repede culoarea in aer. De exemplu un pamant fin, care confine component de oxizi de fier, in stare saturatd cu apd dulce, are adesea o culoare verde-oliv, dar se oxideaza rapid si devine rogu dupa exounere la aer. Schimbarile de culoare, precum cele datarate oxidarii sau deshidratari, se recomanda si fie toldeauna Mregistrate, Un indicator de culori furnizeazd un ajutor prefios, in special pentru a imbundtati legétura dintre descrienle acute de persoane diferte, 5.6 Determinarea rezistentei pamantului uscat Rezutatele obtinute in timpul Incercani rezistentel panEntulul uscat furnizeaz’ informal asupra plastiitati pamaintuli i, in consecinta, asupra comport si denumii sale ca praf sau aril Pentru a stabill ezistenta pamantulul uscat, proba de pamant trebule sa fle uscata, Rezistenta sa la sfaramare sau pulverzare intre degete permite a masura rezistenta paméntulul uscat, care depinde de natura gi de procentajul partilor fine. Se disting urmatoarele rezistente 1) rezistenfa slaba a pamantulul uscat : paméntul uscat se dezintegreaza sub o apasare a degetelor ugoard sau moderata 10SR EN ISO 14688-1:2004 b) rezisten{a medie a pamantulul uscat : pamantul uscat se dezintegreazé numai sub 0 apasare putemica a degetelor gi riméina In bucif care prazint Ine coeziune; ©) rezistenta ridicata a pamantului uscat : pamantul uscat nu mai poate f| dezintegrat sub efectul ‘apasani degetelor; el nu poate fi decat spart in bucat NOTA - 0 rezistonts redusd a plmantulud uscat caracterizeazé un pra. O rezistenk rdicata a pamantull uscat, care nu se datcresed une cmentat, caractetizear’ o argid, Un amestec de argla $i pret are Tn general 0 rezistenja mecie e paméntulu uscat 5.7 Determinarea dilatantei “"' ‘Comportarea paménturilor coezive, cdnd sunt scuturate, dé 0 indicalie asupra continutulu in praf si argila. Se trece dint-o mandi in cealalté o proba umezita ou diametrul de la 10 mm pana la 20 mm. Proba devine straluctoare datorté epariiel apel pe supratata sa. Cand proba este presaté intre degete, apa dispare. Continutul de praf si argil poate fi apreciat in functie de timpul neceser apariie! Si dispantiel ape, n timpul manipula s1sub efectul une! presiunt NOTA In cazul prafulti, apa apare si dispare rapid. Manipularea gi presarea nu au efect asupra agile! confnute jn proba, Cu cat este mal lenté eparija apsi la suprafsta probe, cu att este mai recus confinutul In praf smal ricicat contin gla 5.8 Determinarea plasticita Pentru a determina plastictatea, se ruleaza 0 proba de pamént umezit pe 0 suprafafé neted’ cu ‘scopul de a produce rulourl fasonate cu diametrul de aprox. 3 mm, apoi se continua rulerea pana ce acest iuent nu mai este posibil datorits pierderii de apa, rulourile ramanand ins modelate. Limita de Plasticitate este atunci atinsa a) Plasticitate redus : egantion coeziv, dar care nu poate firulat in rulouri cu diametrul de aprox 3mm; )_Plasticitate ridicata : egantion care poate fi rulat fn rulouri subi. NOTA - © plastistate redusd caractwizeaza un conjnut recat de pret, In tmp ce plastctatea ndcata cotespunde uu! eoriinut dat de arg 5.8 Determinarea continutului de nisip, praf si argila al pamanturilor Pentru a veriica prezenta nisipului, a prafului gi argilei intr-un pamant, se freaca 0 proba mica de pamant intre degete, daca este necesar sub apa. Proporiia fracliunii de nisip poate fi determinala ‘dupa gradul in care materialul pare nisipos. Praful grosier poate, de asemenea, s& aparé risipos, dar pariculele individuale nu pot fi vazute cu ochiul liber. NOTA.- Un pamént atgilos apare sdpunes, se peste de degote si nu poate fi Indeplirtat férd epalare, chiar In stare uscath. Un pamant prafes se simte neted la prpdit, partculele uscate care se lipesc de degete pot Fi ugor Indepartete prin frecare sau prin baterea palmelor Pentru a verifca prezenta in pémant a argilel sau prafului, se prelevl o proba in stare de umitate natural’, cu ajutorul unul eufi. © suprefaya de taietura lucioasé indica prezenta argilel, pe c&nd o Suprafay mata este caracteristicé unui pref sau unui praf nisipos-argios, cu plasticilale redusé, Pentru 0 evaluare rapida, suprafata probei poate finetezité sau razuité cu unghi 5.10 Determinarea confinutului in carbonat Continutul de carbonat este determinat prin aplicarea unei picatuni de acid clorhidric (HC) diluat @:1 ‘sau 10%). Se pot distinge urmatoarele caracteristicl : '8)_absenta carbonatulul (0), daca contactul eu HCI nu produce nici o efervescenfé; 1) caloaros (+), daca contactul cu HCI produce o efervescenf clara, dar nesustinut; 8) NOTA NATIONALA ~ In contextul prezentull standard, termenui ‘dlatanfa" se utlzeaza pentru caracterzarea ppimértuttor coezive prin urmaitea separa ape cn paar 1SR EN ISO 14688-1:2004 ©) foarte calcaros (++), daca contactul cu HCI produce o efervescenta puternicd si sustinuta. ‘Se mentioneaza ca, in pamanturi argiloase sau umede, efervescenta are loc de obicei cu 0 anumita Intarziere, NOTA. 0 rezistent rdicata @ paméntuli uscat este adesea reziltaul prezenil carbon, care acfioneaza ca ‘agent de emantare AVERTIZARE - Actdul clorhidric poate degaja gaze otrivitoare caind este turnat pe paménturi contaminate de produ chimici, 5.11, Metode pentru identificarea si descrierea unui pamant organic Mirosul unui pamént da 0 indicafje asupra naturl sale organlee sau anorganice. Proaspoto, paménturile organice umede au in general miros de mucegei, care poate fi intensificat prin Incalzirea lunei probe umede. Componentele organice, putrezite sau in putefactie, din pamant, pot fi ‘ecunoscute prin mirosul lor specific de hidrogen sulfurat, care poate fi intensificat prin turnare de acid ‘clorhidric diluat pe proba. Argilele anorganice uscate au un miros de pamant dupa ce au fost umezite, 5.12 Determinarea gradului de descompunere a turbel Gradul de descompunere a turbel se poate evalua prin comprimarea unei probe umede in mana (a se vedea tabelul §). Dacd comprimarea nu este eficace, pentru ca turba este prea uscatd, aceasta ‘rebuie desorisd in functio de = © aspectul séu; + factunile importante de resturi vegetale bine conservate, care sunt recunoscule in turba nedescompusa sau descompusti moderat; ‘+ side absenta resturlor vegetale in turba foarte sau complet descompusa, ‘Tabelul 5 ~ Gradul de descompunere a turbel umede, determinat prin comprimare Restul (Comprimare Fibzoasa Recunoscute ugor ‘Rumai ape Fara mater slice Peeudontbroase Moderaia Recuncscute ‘Apa tubure 50% materi eolide ‘Arora Complets Nerecungscute Pasta 250% metei solide 5.13 Metode de identificare si descriere a pamanturilor vulcanice Pamanturile situate intr-o zona vulcanica pot fidenumite vulcanice datorka prezentel pletrei ponce si a ‘Sconilor. © alta metoda consta in a masura volumul sticiei vulcanice obtinut prin. spalarea pamanturor. Daca se cere 0 descriere mai precis, este nocesar st se analizeze proprietatile fzice si Cchimice ale mineralelor care compun pamaintul 3 5.14 Determinarea consistentei i Consistent unui pamant coeziv se determina printr-o Tneercare manualA, care permite urmatoarea identicare gi deseriere : a) un pamant este calificat foarte moale daca patrunde printre degete cand este comprimat in mana; b)_un pamant este calificat moale daca poate fi modelat print-o usoaré apasare a degetolor, ©) un pamant este calificat consistent daca nu poate fi modelat cu degetele, dar este rulat in mana sub forma de rulouri cu diametrul de 3 mm, fara s2 se rupa sau s& se Kiramijoze 12SR EN ISO 14688-1:2004 4) un pamant esto calicat tare dacd sp dezaorgt sso sfirima cfnd este rut rout eu diamotrul de 3 mm, dar este suficient de umed pentru a i modelat din nou ca bulgére; ©) un pamant este callie foarte tare daca este uscat gl dac, In special, este colorat in nuanie deschise. E| nu mai poate fi modelat, gar so ‘sfaramiteaza sub apasare. Poate fi zgriat cu unghia dgeul mare. Aceste subdiiziuni pot fl aproximative, in special in cazul materaleor cu plastictate redusa 6 Raport de incercare j Simbolurile din ISO 710-1 si din ISO 710-2 se recomand’ s& flo foloste pentru @ reprezonta pamanturile pe legendols forajelor sau po harflo gaologico. Raportul de incercare trebuie sa indice clar cA descrierle se bazeaza pe aprecieri vizuale si manuale. Deserierea unui pamént trebuie sa contina cel pufin urmatoarele informatit: rnumele autorului; ~ data descreri detalii asupra provenientei probelor; ~ starea pamantulul descris; = natura principala a pamantului; + fractiuni granulare secundare, + culoares: = legenda simboluriior si termenitor suplimentar folosit, In plus faA de informatile anterioare, toate celelalte descrieri aplicabile trebuie sa fie adaugate in onformitate cu aceasta parte a ISO 14688. 18SR EN ISO 14688-1:2004 Bibliografie [1] 180710-1, Graphical symbols for use on detailed maps, plans and geological cross-sections — Part 1: General rules of representation [2] 180710-2, Graphical symbols for use on detailed maps, plans and geological cross-sections — Part 2: Representation of sedimentary rocks 14Standardul european EN ISO 14688-1:2002 a fost accepiat ca standard romdn de c8tre comitetul tehnic CT 361 ~ Geotehnica, ‘Membr comitetului de lecturé (CDL) care au verifical versiunea romana a stendardului european EN ISO 14888-1:2002. dl Anatole, = MARCU Universitatea Tehnicé de Pregedinte al coriletului tehnic Constructi Bucuresti CT 361-Gootehnicds dl Emil BOTEZ ISPIF Membru al comitetului tehnic CT 361-Geotehnica dna. Irina MARCU : Secretar al comitetului tehnic CT 381-Geotehnica Expert ASRO Vorsuned om aprezonusarcar fost labret ce cre dl Romeo STOICA ee Y Un standard romén nu confine neapérat totaltates prevederior necesare pentru contractare Utiizatoristandardului sunt raspunzdtoride aplicarea corgcté @ acestuia, Este important ca utiizatorii standardelor romaine s se asigure c& sunt in posesia utimei edit gi a {uturor modificirior. informailerefertoare la standerdele roméne sunt publiate 1n Catalogu Standardelor Romane si in Buletinul Standardize.