z g E 6 Pog REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE AT ROMANIA EDITIE OFICIALA, STAS 1913/1-62 CONSHLICL NATIONAL ‘TEREN DE FUNDARE PENTRU STUNT sras 1isjt7a ere DETERMINAREA UMIDITATIL INSTITUTUL ROMAN Gasificares stfanumesict MOISTURE CONTENT DE L'HUMIDITE MEHME BJIAKHOCTH 1. GENERALITATI 1.1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metodele pentru determinarea in laborator si pe santier « umidi- {afii pamfnturilor ce aledtuiese terenul de fundare Metodele se aplici tuturor piminturilor clasificate si identificate conform STAS 1243-74 Paminturile care cuprind frecvente impregnatii de gips, hidrali de fier sau ealear, precum si cele care contin mai mult de 5% materii organice, vor fi menfionate in buletinul de analiza. 1.2 Prin umiditate se intelege masa de api pierduti de o prob de plimint prir. uscare la 105 42°C raportati la masa uscati a acestuia, Rezultatul se exprim’ in procente Pentru piminturile care cuprind frecvente impregnatit de gips sau mai mult de 5% substange organice, usca aa se face la temperatura de 80°C 2 DETERMINAREA UMIDITATIL IN LABORATOR 2.1 Principiul metodei Metoda consti in determinarea masei de api ce o pierde o cantitate cunoseuti, de pimint prin uscare in etuvi termoreglabili pin 1a masi constanti, la temperatura de 105 42°C 22 Luarea probelor Determinarea umiditifii se va face pe prob sau pe trei probe a ciror mast total va fi de: pentru pimint coeziv, aproximativ 75 g pentru nisip fin, aproximativ 100g: pentru nisip mare, mijlociu, aproximativ 200 g. — pentru pietrig cu nisip, apreximativ:300 g aproximativ 1 kg ig, 2. 6 kg. Aprobat_ de INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE tenes nia in 1961 Data fault in vkecie Sere fotre eet OUCURe ST Reviewis in 1973551981 1982-08-01 Tele 11312 CONST RSTAS 1913/1-82 2 Cantitatea de material necesara penteu o determinare depinde de natura acestuia si de precizia belantei folosite, conform tabelului 1. ‘Tabelal 1 Cantitaten de material 201. 100 g 100. 300 > 30g 23° Aparaturd — Recipiente cu capac, fiole de sticls, sticle de ceas cu elem’, capsule subfiri din alama cromata ; —~ Balanfi tehnick cu precizia de cintirire conform tabelului 1, — Etava termoreglabila, cu posibilitatea de reglare a temperaturii la 105 442°C, cu dispocitiv de aerisire liberi. Exsicator cu plac, avind ca substan de deshidratare clorura de caleit, tehnici anhidri su silicagel microporos granulat 4... 7 mm, anhidru, indicat mai ales fn cazul piminturilor argiloase grase. OBSERVATIE — Ca indicator al gradu dle wmiditate al deshideatantul se flosste sical mi splat cu o solutie de 15% elorurd de cobalt hidratata (CoCl, “6 H,0) # spot scat: aceasta se plaseazd ites rstatizor mic (2.30 mm) in asa deshidratantulut din exscater, Ia vedere, Cloarea acsta indicator ete alate tur marin clnd deshidratautal este uillsaal, devenind or elnd deshidratant trebuie negenerat, Ieyencrarea Silagelulu se face prin etavarea la. 130%C timp de 24 hy impreund eu snicatorl Fegeaerarea eloruit de calein se face Ia 200°C timp de 21h, Smpreved cw indicator 24 Modul de Tucru Recipientele cu capac se mumeroteazi, se usueR Ia 105 4:2°C, se ricese gi apoi se tareaza. Tara acestora m, se verifck periodic, Recipientul eu matorialul de incercat se fnchide imediat dupitrecoltare si se determint masa acestuia Se deschide apoi recipientul cu proba si se pune Ia uscaze in etuvi, Ia temperatura de 105°C, care trebuie menfinatit constanti cu o-abatere de -+2°C. In timpul user, dspeutivul de acisice al etuvel va fi menginut deschis, Probele mai mari de 25 g se vor firimita tnainte de a fi puse Ia uscarea in etuva, Materialul trebuie uscat in etuvi pink la masi constant. Durata minima de uscare, pentru cantitafile previzute la pet. 2.2 este de: 6h pentru nisipuri; 10 h pentru paminturi nisipoase: 16 b pentru piminturi argiloase; 24h pentru agile grese; 24h pentru piminturi cuprinzind frecvente impregnatii de gips, uscate la 80°C. Accasti durati minim nu este valabilé pentru cazul cind fn etuva sint piminturi cu granulo- zitate diferita In timpal uscari, nu trebuie si se introduct in etuvi un nou Jot de epruvete umede, pentru 4 nu se mii umiditatea celor in curs de uscare Dupi uscaie, recipientul cu epruvete de pimint se last deschis in exsicator, pentru a se rici, timp de o ofl. up’ ricire, se inchide recipientul si se determina masa m, a recipientului eu epruveta uscati. Rezultatele cintaririlor m,, mg si m, se inscriu intr-un buletin conform celui din anexa A. In cazul cind este necesari verifcarea atingerii masci constante, recipiontele cu epruvetcle se introdite tn etuva Ia 105 -£2°C timp de 2 h, tn aceleast condiil ca mai sus, dupi care se veriict masa scat~3- STAS 1913/1-82 2.5 Exprimarea rezultatelor Umiditatea se ealeuleazi pe bara valorilor my. mig. Mp, Tenultate din eintiriee, eur fn care ‘mg masa materialului umed -} tara recipientului, fm 8; mast materialului uscat + tara recipientulwi, fn g: ‘me tara secipientului, in g. Dack determinarea s-a ficut pe trei probe (pet. 2.2), umiditatea este media aritmetici a celor trei valor! purfiale obtinate dacd acestea nu difera intre ele cu mai mult de 2% (procente de umidi- tate) in eaz contrar determinarea se repet In cazal paminturilor necoezive, piminturilor stratificate sau celor cu frecvente intercalatit (feruginoase, nisipoase, argiloase), precum si pliminturilor euprinzind frecvente impregnafii de sips {Qu aubstange organice, ce farnizeaz abateri ale umidititii peste cele prevaizute mai sus, media anit satel a deserminazilor partiale se face in condifille datelor reesite din incercare, inseriind totodat observatia cuveniti in buletinul de analiza. 3 DETERMINAREA UMIDITATH PE SANTIER 3.1 Metoda arderii cu alcool metilic 3.1.1 Principiul metodei Motoda const in determinarea masei de api ce o pierde o cantitate cunoscuti de pimint prin ardere cu alcool metilic, pind la masi constant ‘Aeeasté metodi se apiiea tuturor pimintusilor cu excepfia pliminturilor grosiere (pietrisuri ete.) 3.12. Luarea probelor 3.1.2.1 Luarea probelor va fi conform pet. 2.2. 3.1.2.2. Cantitatea de material necesat. pentru o determinare depinde de natura pimintului conform pet. 22 ‘in cazul piimtnturilor preponderent nisipoase se poate folosi o singuri probii de aproxima- tiv 150g, 1h carl piminturlor coczive se folosese trei probe paralete de aproximativ 25 313 Aparatura — Capsule, de preferinti metalice si cromate, mimerotate gi tarate, avind 10 em, Spatulé flexibilt din ofel. — Plack de azbest de 30 x 30 cm, gros bil, neaderent si cu conductibilitate termica mica. — Balanfi tebnick CLIT cu cursor, inctrcare maxima 100 g, eu valoarea diviziunit In cx, sau balan{& corespunzitoare conform pet. 2.3. cator cu deshidratant adecvat, conform pet. 2.3. \e minima: 4 mm, san orice alt suport, necombusti- 314 Reactivi = Aleool metilie pur. ONSERVATIE — La ilizarea alcoolulut metilic se vor avea in vedere normele de thnica secort8 33 Mod de lucru Probele mari se fmpart in probe mai miei, corespunaitor capacittitcapsalclor. Niciodati na se va procedt la arderea a mai mult de 50 pimint Capsula eu materialul de incercat se cintireste imediat dup prelevarea probe. Se adaugi 0 cantitate de alcool metilc care si acopere epruveta de plimint farimifat et nai bine ex sjatorul spatulel ‘Se agazi capsula. eu materilul astfel pregitit pe placa de azbest si se aprinde, In timpul anderit se agit? pimmintul cu ajutoral spatuleSTAS 1913/1-82 Arderile se fac succesiv, numirul de arderi fiind conform tabelului 2; dupa fiecare ardere se asavat capsula si se riceasci fntr-un exsicator cu deshidratant adecvat, ‘Tabelul 2 Nami de Categorie pinta ee Nisip eu picts, nisip,nisip pele, Prat sispos, pa Nisip argon, praf aris, argilé nh | “sipoass, agi patoase Arg, args grass Dupa ricirea finalise face efnt tirirea cit mai repede. Datele obfinute se fnscriu intr-un buletin conform celui din anexa A, 3.1.6 Exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeazi conform pet. 2.5. Diferenfa admisibila fata de metoda de la pet. 2 este de 1%, 32 Metoda arderii ta flaca 321 Principiul metodei Metoda consti in determinarea masei de api ce pierde cantitate cunoscuti: de pimint prin uscarea peo tavi metalicd, pusi deasupra unei flictri; incdlzirea va fi moderati, astfel ca fava Si nu se fnroseasci. Aceasti metodi se aplici.pliminturilor grosiere (pictrisuri etc.) si piminturilor foarte slab 322 Luarea probelor Se ia o cantitate de pimint reprezentativa pentru determinarea umiditatii, conform pet. 2.2. Nu se vor recolta mai putin de trei probe. 323° Aparatura — Tava metalicd neemailati sau tigaie. Sursi de incilzire: aragaz, pliti electric’ ete. — Linguri de fier, spactu, — Balan, conform tabelului 1. 324 Mod de lucru Pimintal se intinde intrun strat subtire fn tava metaicd si se incdlzeyte moderat, agitind fn permanen{a. Pentru a se asigura o uscare eit mai uniforms a maferialuui, tava cu material se va introduce intr-o baie cu nisp. Incilzirea se continu pind la uscarce pimintului Ia masi constanti, respectiv pind. cind apropiind 0 bucati de stick reee si uscatt de suprafata pimintului Incilit,sticla na se abureste, sau introdtcind buctifele de hirtie alba in material, hirtia devine maronie Datele obfinute se inseriu intrain buletin conform celui din anexa, A. 325 Exprimarea rezultatelor Umiditatea se caleuleazi conform pet. 2.5. Diferenta admisibilt fati de metoda de la pet. 2 este de 2,5%. 33 Metoda radiometrici Conform STAS 1242/9-76,umprrare, LABORATOR Desevierea materialale bata. Lvcrat de Comanda, sa Sondaj Probar Adinciniea STAS 1913)1-82 ANEXA A