Gianni Rodari’ sa nascat la Omegna (Novara, Italia) in 1920. Dupi o scurté experienti didactic¥, devine ziarist gi Incepe, aproape din intamplare, s& scrie pentru copii, Caryile sale au avut parte de nenumérate traduceri gi au dobandit numeroase premii, intre care prestigiosul Premiu Andersen (1970), ,Nobel" al literaturii pentru copii, Gianni Rodari e pretuit astdai de tot mai multi cititori, mari gi mici, pentru comunicativitatea sa, pentru umorul su absurd gi irez tibil. Accessi inspirata creativitate transpare 9i in Povesti la telefon, culegere de fabule gi povestiri pe care un tat8, de profesie comis- voigjor, ile spune in fiecare seara fetiei sale, telefonindui din cele mai neasteptate hoteluri din Italia. Diferite prin motivele de i pirafie si prin suflul de care dau dovada, povestioarele lui Rodari se iau la intrecere cu noile teme ale fanteziei infantile din benzile desenate 5: din literatura science-fiction. Intre operele sale cele mai semnificative se numar&: Le avventure di Cipollino (Aventurile lui Cipolline), Gelsomino nel paese dei bugiardi (Gelsomino in fara mincinosilor), Filastrocche in cielo & in terra (Cénticele in cer gi pe pdimént), Favole al telefono (Povesti la telefon), ! Pianeta degli alberi di Natale (Planeta pomilor de Criciun), I libro degli errori (Cartea gregelilor), La torta in cielo (CTortul dincer), C’era due volte il Barone Lamberto (A fost de dou ‘ri baronul Lamberto), Il gioco dei quattro cantoni (Magarul la mijloc). Simona Mulagzani (niscuté in 1964, la Milano) este o ilustra- toare italien apreciat in intreaga lume. A lucrat la desenele a peste 90 de cirti pentru copii $i adulti. In anul 2013 Societatea Tlustratorilor i-a oferit Medalia de argint pentru ilustratiile din cartea Vorrei avere... (Ag vrea sii am..). cou ilustrapii de GIANNI RODARI $ sinona ilar Povesti la TELEFON Traducere din italiana de Vlad Russo Editia a Ica ARTHURCUPRINS Afost odata . ‘Vanatorul fara noroc.. Palatul de inghetata Un baietel cu capul in noriiese la plimbare.........17 Blocul numai bun de faramat . Babuja care numéra strénuturile .. Tara fara varfuri Tara cu ne inainte Oamenii de unt . Alice Cazareata . Drumul de ciocolata Sa inventém numere Bim, bam, buf....... os Oragul Stockholm de vanzare ......e.cssese+e+ 148 Sa atingem nasul regelui .. Vestita ploaie de la Piombino . Caruselul de la CesenaticoPe plaja de la Ostia ....... Soricelul din benzile desenate .. Istoria imp&raiei Hameselii Alice cade in mare . Razboiul clopotelor O viores la Polul Nord .. Ricusoral cel tanar Pérul uriagului Nasul care a luat-o la fuga . Drumul care nu ducea nicieri .........2....00006..95, Sperietoarea de pas&ri ... Joaca cu bastonul . Vechile proverbe . Apollonia cu dulceata . Batréna matug Ada ... Soarele si norul .........4.. Regele care urma sé moara Astrologul si cometele ..... Pescarul din Cefahi ........ Regele Midas Semaforul albastru -130 Soarecele care manca pisici 132 Jos cu noua.......... cance te nei nai Tonino invizibilul . +137 O gramada de intrebati 0.2.22... Bunul Gilberto ... Cuvantul ,plans* .. Febra scomita Duminicd dimineata Dormitul si sculatul . Giacomo de cristal Calatoria maimutelor ...... Domnul Facenazuri Unu si sapte . Barbatul care a furat Colosseumul .........0..0.... 167 Ascensor cite stele .... Troleibuzul 75 . Satul c@inilor .... Fuga lui Pulcinella Zidarul din Valtellina Patura soldatului Putul de la Cascina Piana Case gi blocuri .......eesseeseeeeseee Maestrul Garrone .......ceeccccee Planeta adevarului Trotuarul mobil ...Bucataria spatiala . Bomboana educativa . Puigorul cosmic Proces impotriva nepotului . Cand povestea e gregitl ......cseececee Promovat plus doi ...........+. Omuletul de nimic sisereses puantsaniey sone Istoria universalA ..........0000005A FOST ODATA ..un contabil pe nume Bianchi, din Varese. Era comis-voiajor si sase zile pe sdiptémand strabatea intreaga Italie, estul, vestul, sudul, nordul gi centrul, ca sd vanda medicamente. Duminica se intorcea acasé, iar luni dimineaja o lua de la capat. fnainte sd plece insé, fetita lui fi zicea: — Taticule, te rog mult: in fiecare seard o poveste. Asta fiindcd fetita nu putea sé adoarmé fara o poveste, iar mama fi povestise chiar si de cate trei ori povestile pe care le stia. Aga se face ca, oriunde se afla, in fiecare seard, la ora noud fix, contabilul Bianchi déidea telefon la Varese gi-i spunea o poveste fetitei sale. Cartea de fata cuprinde tocmai aceste povesti ale contabilului Bianchi. Veti vedea cd sunt cam scurte - dar cum altfel?, contabilul plétea convorbirile din propriul buzunar, aga cd in niciun caz nu putea sai dea telefoane prea lungi.Numai céteodatd, cdnd incheia vreo afacere de va oe Oeur succes, igi permitea céteva ,impulsuri“ in plus. Mi FARA NOROC s-a spus ed atunci end domnul Bianchi suna la Varese, domnigoarele centraliste nu mai dédeau nicio legdturd, ca sé-i asculte povestile, Cred gi eu: unele sunt foarte simpatice. G iuseppe, ia pugea gi dute la vanitoare, fi spuse mama intr-o dimineata fiului ei. Maine sora ta se marit& gi vrea si m&nnce iepure cu maméliga. Giuseppe lua pusca i porni la vanatoare. $i numai ce vazu un iepure {agnind dintr-un tufis si alergand pe camp. Indrepta pusca spre el, ochi si apis pe trigaci. Dar pusca zise: Poc! - da, da, cu glas omenesc - si-n loc sa trimita glontul departe il lis > qt s& cada pe jos.10 Giuseppe il ridic& gi-l privi mirat. Apoi se uit& atent la pusc& - parea aceeasi dintotdeauna, si totusi in loc si trag& spusese: Poc/, cu un glas vesel si plin de prospetime. Giuseppe cerceti si teava, dar, s& fim seriogi, cine s& se fi ascuns in ea? Intr-adevar, pe teava nu era nimeni i nimic. — Mda, mama vrea totusi s&-i aduc un iepure. ar sord-mea vrea sé-] m&nance cu mamiligi... In clipa aceea, iepurele de adineaori trecu din nou prin fata lui Giuseppe. De data asta ins purta pe cap o coronité din flori de portocal; privea in jos si umbla cu pasi m&runti, mruntei, ” 5 —Ta te uit’, facu Giuseppe, i iepurele se insoara. Nui nimic, o s8-mpuse un fazan. $i, intr-adevar, ceva mai incolo, in p&dure, vizu un fazan plimbandu-se agale pe care, cétusi de putin speriat, de parc& ar fi fost cea dintai zi de vanatoare, iar fazanii n-ar fi gtiut inca ce-i o pugea. Giuseppe ochi, apasé pe tragaci, si pusca facu: Pac! Chiar aga: Pac! Pac, de doua ori, cum zie copii cand trag cu pusca de lemn. Glontul c&izu pe jos si sperie cteva furnici rosii care fugira si se ascunda sub un pin. — Asta-i buni, zise Giuseppe, care incepuse s& se nfurie, s& vezi ce mai bucurie pe mama cand m-oi12 ‘intoarce acasa cu tolba goala. Fazanul, care, auzind acel pac-pac, se ascunsese intr-un desis, se arata din nou pe c&rare, de data asta urmat de puii sai, insirafi unul dupa altul, si doritor nevoie mare si rada pe seama lui lar fn urmA venea fantos mama, bucuroas’ de parc ar fi luat premiul intai, — Da’ bucuroas& mai esti, bomb&ni Giuseppe. Cred si eu, tu te-ai maritat de ceva vreme, Dar eu acum fn ce mai trag? Incarea din nou pugca cu mare bagare de seama si priviin jur. Nu se vedea decat un mierloi sus pe-o creang, fluiera de parca ar fi zis: Impugc’-ma, impuged-ma. $i Giuseppe il impusca. Dar pusca zise: Bang!, cum zic copiii cand citese benzi desenate. Apoi scoase gi un sunet usurel, in batjocura parc. Mierloiul fluiers, mai vesel ca inainte, de parca ar fi zis: Ai ochit gi-ai impuscat, nasul s-a facut mai lat. 13 — Puteam sé jur, zise Giuseppe. Se vede treaba c& ast8zi pustile sunt in greva. — Cum a mers vanatoarea, Giuseppe? il intreba mama la intoarcere. —Bine, mamico. Am impuscat trei minciunele grase gi framoase. Numai bune de pus lang’ mamialiga.PALATUL DE iNGHETATA e vremuri, la Bologna, chiar in Piata Mare a orasului, locuitorii au inaltat un palat de inghetata, si veneau copii de peste mari gi Ari ca s&-si treacd macar o data limba peste el. Acoperigul era din frige’, fumnul care iegea pe cosuri, din vat de zahir, iar cogurile, din fructe glasate. Tot restul era din inghetat&: usi de inghetata, ziduri de inghefata, mobile de inghetata. Un baietel mititel se repezise la o masi si-ilinse picioarele unul dupa altul, pana ce masa se prébusi peste el cu toate farfuriile, care erau din inghetata de ciocolata, cea mai buna dintre toate. La un moment dat, un jandarm al orasului vazu 0 fereastra care se topea. Geamurile erau din inghetaté de capsuni gi se topeau in réulete roz.16 — Repede, striga jandarmul, hai, mai repede! $i toti se apucara s& linga de zor, ca si nu se piarda nicio pic&tur& din acea minunitie. — Un fotoliu! se ruga o babu care nu reugea si-gi fac& loc prin multime, un fotoliu pentru o srman& bitranicd. Cine-mi aduce un fotoliu? Cu brate, daci se poate, Un pompier, sfritor din fire, alerg& s&-i aducd un fotoliu din inghejata de vanilie ¢i fistic, iar baitranica nu mai putu de fericire si se-apucd s&l ling’, incepand chiar cu bratele. $i fiindcd ziua a fost atat de mareat§, la recomandarea doctorilor nimeni n-avu dureri de burté. Ase se face ci pani astizi, cand copii mai cero inghejat&, parintii ofteaza: — Pai, sigur, pentru tine e nevoie de-un palat intreg, cala Bologna. UN BAIETEL CU CAPUL IN NORI IESE LA PLIMBARE Amico, m& duc s& ma plimb. — Dutte, Giovanni, du-te, dar fii atent cand traversezi. —O si fiu, mimico, Pa, mamico. — Mereu esti cu capul in nori. — Asa-i, m&mico. Pa, mimico. $i Giovanni iese din casi, vesel nevoie mare, si-n prima parte a drumului e cat se poate de atent. Din cand in cand se opreste si se pip — Oi fi intreg? Sunt, zice el si rade de unul singur. E-atat de bucuros cf e atent, incat incepe s& topaie cao pasiric, pe urmi insé il furd privelistea: vitrinele, maginile, norii - gi, binefnfeles, incep necazurile. Un dom il dojeneste cu dragalaisenie: — Vai, ce distrat esti. Ai vazut? Ai si pierdut o mana.