NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA STRATURILOR BITUMINOASE DE RRANFORSARE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE §I SEMIRIGIDE (Metoda analitica) INDICATIV AND 550CUPRINS NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA STRATURILOR BITUMINOASE DE RANFORSARE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE $I SEMIRIGIDE (Metoda analiticd). INDICATIV AND 550-99 1 Preveder generale 6 2 Condit tehnice 9 3 Princip de dimensionare 10 4 Stabilrea traficului de calcul 12 5 Anaiiza sistemului rutier ranforsat la solicitarea osiei standard 14 6 Stabilirea comportan sub trafic a sistemulut rutier existent ranforsat 21 7 Exemple de calcul 24 Anexa 1. Metoda pentru impGrtirea in sectoare omogene a unui tron- son de drum 1 Generalitati 2 2 Prncipul metoder 2 3. Metoda de calcul 2 4 Modu! de utilzare a programulut de calcul SECTOM 30 Anexa 2. Programul pentru calculul deformatiilor specifice in sisteme- Je rutiere in Romania - CALDEROM | Generaitét 33 2 Ipeteze de calcul 33 3 mod de rezolvare a problemei mecanice 34 4 Datele de intraer 36 5 Utilizarea practicé a programulu! CALDEROM. 36 5 Exemplu de calcul 37NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA STRATURILOR BITUMINOASE DE RANFORSARE A SISTEMELOR INDICATIV RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE ‘AND 550-99 (Metoda analitica) 1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Prezentul normativ se refer la metoda analiticG de dimensionare a stra- tunlor ortuminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semingide Domeniul de aplicare 1.2. Ranforsanie cu stratun bituminoase se includ in activitatea de reparat curente a drumunior publice si se executa pentru spontea capacitéti portante a drumunior 1.3. Necesitatea ranforsdni sistemului rutier este determinatd de starea tehnicG c acestuia, conform prevedenior instructunilor indicativ CD 155 si este rezultaté in urma une expertize tehnice 1.4, Datele refentoare ja starea tehnicé a drumulu vor fi extrase din Banca Cen- tralé de Date Tehnice Rutiere si/sau prin masuran efectuate pe teren 1.5. Prevederile normativulu se aplicé si la strézi- drumunie publice din intra- vilanul localitatior conditionaté de asigurarea conditilor de sistermatzare pe ver- ticalé (cote obligate la bordun, rigole, lin de tramvar, intersect, etc ), de conti- nuitate a circulatiel (intersectil la distante de minimum 500 m) si de conaitile tehnice si economice speerfice strézilor 1.6. Tetminologie, conform STAS 4032/1, cu urmétoarele completari - activitatea de intretinere a drumurilor publice - totaltatea lucrénior fizice de inter- ventie (determinate de uzura sau de degradarea in conditi normale de exploatare o drumunior si podunilor de sosea) care au ca scop mentinerea con- ditilor tehnice necesare desfésuram circulatiet in conditi de siguranta, precum si in stare permanenta ce curdtenie si cu aspect estetic Ia nivelul traficulut exstent - activitatea de reparafii a drumunlor publice - totalitatea lucrénlor fice de inter- vente core au ca scop compensarea partiald sau totolé a uzuni fizice si morale produse ca urmare a exploatém normale sau a actiunii agentilor de mediu, rid ‘Aprobat de: Elaborat de: MINISTERUL TRANSPORTURILOR IPTANA - SEARCH ADIMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURLOR, cu avzul nr_93/638/98carea caractensticilor tehnice la nivelul impus de traficul maxim pentru numarul de benzi de circulate existente, refacerea sau inlocurrea de elemente. detalit sau parti de constructi esite din uz, care afecteazé rezistenta, stabiltatea, sigu- ranta in exploatare si protectia mediulut - anul modemizarii drumului - anui in care a fost efectuata amencjarea com- plexd a drumulut pn executarea $1 a unut sistem ruher cu imbrécaminte mo- derma (sistem ruter suplu sau semingid ), - deformatie specifics - notune prin care se defineste starea de deformatie spatiala intr-un sistem ruter supus une! incarcar! pe suprafata drumulu_ in con- textul acestul normativ, sstemul rutier este considerat un mediu multrstrat elastic lintar, iar incarcarea este data de sarcina staticé a semiosiel standard (67,5 KN), care exercité 0 presiune verticala uniforma de 0,625 MPa pe o suprataté circu- lard cu raza de 0171 m Programu! CALDEROM (Calculul deformatilor specifice in sistemele rutiere in Romania) din Anexa 2, permite calcularea in coordonate axisimetrice asociate sarcinil, a urmatoarelor componente ale tensorulu deformatilor specifice (€) in punctele cntice ole sstemulut ruber - deformatia specifica onzontald de intindere (c,) la baza strotunlor brtuminoase, - deformatia spectfica vertical de comprestune (¢,) la nivelul paméntulul de fundare in sistemul international de unitéti (m, MPa), detormatile specifice au unitatea (mm) fund de ordinul a 0000100 0,000500 m/m sau 100x10° 500x10° m/m Pentru simplificare, 1x10° reprezinta o microdeformatie, deci deformatia speci- fic@ este de 100 00 microdef fisurare reflectiva - procesul de transmitere la suprafata une! not imbracamintt bituminoase a fisunior s/sau a craoatunlor existente in vechea imbrécaminte rutier datorat solicitanlor termice si ale traticulut, in cazul sistemelor ruttere ce au in alcdturre stratun din agregate naturale stabilzate cu lianh hidraulici sau puzzolanici sau stratun bituminoase cu grosimi mari, cu fisun si crGpatun in plact, - perioada de perspectiva - perioada de timp, exprimatd in ant, pentru care se stabileste traficul de calcul al grosimui stratunior de ranforsare. - sector omogen - sector de drum coracterzat concomitent prin aceleas! date privind traficul de calcul, alcGturrea sistemulur ruher, starea de degradare a ‘Imbracamintei bituminoase, tipul de pamént, tipul climateric al zonei in care este situct drumul si regimul hidrologic al complexulu rutier,- temperatura echivalenté a straturilor bituminoase - cea pentru care sumo degradénlor produse de soliciténle traficului pe parcursul unu! an, pentru o dis- tnbutie daté a temperatunlor este egalé cu degradanle produse de aceleas! solicitan ale traficulul dar pentru temperatura constantd Gg¢, CC) trafic de calcul - numarul de ost standard cu sarcina pe osie de 115 kN pe banda de circulate cea mai solicitata echivalent vehiculelor care vor circula pe drumul ranforsat pe penoada de perspectiva 1.7. Referinte: Ordinul MT nr 43/1998 Ordinul MT nr 45/1998 SR 174-1-97 STAS 1243-88 STAS 1709/1 90 STAS 1709/2-90 STAS 7970-76 CD 31-94 CD 155 editia nerevizuté AND 540-98 Norme privind incadrarea in categoni a drumunior nahonale Norme tehnice privind proiectarea_construirea si mo- demizarea drumunior Lucran de drumun Torac&mint bituminoase cilindrate executate la cald Condihi tehnice de calitate Teren de fundare Closificarea s! identificarea pamén turilor Actiunea fenomenulul de inghet - dezghet Ia lucran de drumun Addncimea de inghet in complexul rutier Prescript de calcul Actiunea fenomenului de inghet - dezghet fa lucran de drumur Prevenitea si remedierea degradénlor din in- ghet - dezghet Prescnptu tehnice Lucrén de drumuri Stratun de bazé din mixtun bitumi noose cilindrate executate la cald Condit tehnice gen- erale de caltate Instructtuni fehnice departamentale pentru determinarea pin deflectografie si deflectometne a capacitéty por tante a drumunlor cu sisteme rutere supie si semingide Instructiun tehnice privind starea tehnicd a drumunior mo- deme Nommaty pentru evaluorea sténi de degradare a imbréicé- mint pentru drumun cu structun rutiere suple si semngideAND 554-99 Normatiy pnvind administrarea, exploatarea, intretine- Tea $1 repararea drumunilor publice 1.8. Odata cu intrarea in vigoare a acestui normat, se restrange domeniul de aplicarea al instructiunilor tehnice departamentale pentru dimensionarea sis- temelor rutiere ngide si nenigide, indicat P D 177, in sensul c& prevedenle capr- tolulut Ill nu se aplicé la dimenstonarea stratunior bituminoase de ranforsare a sis- temelor rutiere supie si semingide 1.9. Ca altemativa de dimensionare a grosimu stratunior bituminoase th cazul strazilor se pot aplica principile si reglementanle tehnice din , Prorectul tip T3 121 sisteme rutere tip ngide s! suple pentru stra’ si respectiv din Normatvul depar- tamental pentru intretinerea si reparatia strazilor* 2. CONDITII TEHNICE Alcdtuirea straturilor de ranforsare 2.1. Stratunle bituminoase de ranforsare sunt aledtutte din - ImbrécGminte bituminoasd in doud stratun cu grosime maxima sub 13. cm imbrac4minte bituminoasd in doud stratun si strat de bazé din mixtura asfaltica, Cu grosime totalé egald sau mai mare de 13. cm Elementele geometrice ale straturilor de ranforsare 2.2. Grosmea total minima constructva a imbracaminter bituminoase este de 80cm 2.3. Lucranle la care grosimea necesara a stratunlor bituminoose de ranforsare este mai micé de 8 cm fac parte din activitatea de intretinere a drumurilor pu- blice sau a strazilor si vor fi tratate in conformitate cu prevedenle Normativulut privind adminstrarea, exploatarea, intretinerea si repararea drumunior publice si cele ale Normetivulu: departamental pentru intretinerea si reparatia strazilor 2.4, Grosimea totalé maximé a straturlor bituminoase de ranforsare se stabileste pe baza eficiente: economico-financiare si de alocare a resurselor matenale, in Comparatie cu solutic de ranforsare cu imbracaminte din beton de ciment 2.5. in cazul in care grosimea totala maxima a straturilor bituminoase de ran- forsare depdseste 18 cm, iar eficienta tehnico-economica nu justificG solutia de ranforsare cu imbracaminte din beton de ciment, se prevede solutia de refacere sisternulut rutier2.6. Latimea stratunlor de ranforsare este cea prevazuta in proiect 2.7. Elementele geometnice ale imbracaminter bituminoase sunt in conform tate cu prevedenie SR 174-1, iar cele ale stratului de baz’ din mixturé osfoiticé conform STAS 7970 3. PRINCIPII DE DIMENSIONARE 3.1. Dimensionarea stratunlor bituminoase de ranforsare se bazeazG pe inde- plinrea concomitenta a urmatoarelor criten - deformata specifica de inindere admisibilé la baza stratunlor bituminoase. - deformatia specifica de compresiune admisibié ic nivelul pamantului de fundare 3.2. Metoda de dimensionare permite stabilrea grosimit totale necesare a stratunlor de ranforsare astfel incat rata de degradare pnn oboseald a straturilor bituminogse sd fie subunitara, conform pct 6 2. 1ar deformarea permanenta a paméntulul de fundare sé nu depdseascd o valoare admssibilé, pe perloada pre- lucrm fraficului de calcul, conform pet 63 3.3. Dimensionarea stratunlor bituminoase de rantorsare impune cunoasterea unor date privind istorta tronsonului de drum ce urmeaza sé fie ranforsat si anume = anul modemizéni drumulul si aledtuirea sistemului rutier, - anit de executie a unor covoare bituminoase sa unor eventuale ranforsai ulte- noare si grosimile acestor stratun btuminoase 331 Pentru reteaua de drumun nationale aceste date vor fi extrase cin Banca Centralia de Date Tehnice Rutiere 332 Pentru celelaite retele de drumun sau de stréz1 aceste date vor fl ob- tinute din situatule existente la administratom acestora 3.33 Aceste date nu sunt direct implicate in metoda de dimensionare a stra- turlor de ranforsare ci vor fi utiizate de proiectant in urmatoarele scopun - stabllrea sectoarelor omogene de drum din punctul de vedere al modulut de alcéturre a sistemnulu rutier - corelarea stam de degradare « imbréc&minte: bituminoase cu durata de ex- ploatare @ drumulur st! cu cea a stratulu! superior al sistemulut ruter 3.4. Pentru dimensicnarea stratunlor bituminoase de ranforsare este necesar s& se efectueze in prealabil studi de teren in vederec obtinen urmatoarelor date starea de degradare o imbrécémintet bituminoase in conformitate cu prevede- nile instructiunilor indicat CD 155 sau ale Normativulu pentru evaluarea stan de degradare a imbrécaminti pentru drumun cu structun rutiere suple si semingide indie AND 540-98 - modul de alcGtuire a stratunilor rutiere si grosimile acestora 10- caractersticile geotehnice ale paméntulul de fundare, = regimul hidrologic al complexulut rutier (tipul profilului transversal, modul de as gurare a scurgeni apelor de suprafata, exstenta si starea dispozttivelor de dre- nare, nivelul ape! freatice) 3.5. Datele obtinute conform pct 33 st 3.4 vor fi utiizate in analiza sistemului tuter ranforsat Ia solicitarea osie! standard, conform cap § 3.6. Perloadele de stocare a acestor date sunt urmatoarele - maximum 18 lun! in cazul autostraailor, drumunlor expres s! drumunlor europene, ~ maximum 24 luni in cazul strazilor s1 al celorlatte categom de drumun, 3.7. Etapele principale de calcul sunt 1 stabilirea traficulu: de calcul, conform cap 4, analiza sistemului ruler ranforsat la solicitarea osei standard, conform cap 5, mn stabilrea comportém sub trafic a sistemulu! rutier existent ranforsat, conform cap 6 3.8. In cazul sistemelor rutiere semingide sau in cel al sistemelor ruhere suple, a cétor imbrécéminte prezinta defectuni datorate procesulu' de fisurare termicd s! daca grosmea stratunlor de rantorsare calculaté conform acestul normativ este sub 18 cm, se adopta pe baza de calcule tehnico-economice, una din urmétoa- rele mésun, in vederea incetinin transmiteni la supratata nollor stratun bitumi- noase a fisunlor din contractie termicds = 0 grosime totala constructiva de 18 em, - 0 solute antifisuré s| executarea stratunlor de ranforsare 3.9. in cazul in care parametrul de degradare al imbracamintei bituminoase, conform instructiunilor Indicativ CD 155 este mai mare de 0,50 sau indicele global de degradare, conform normativului indicativ AND 540, este mai mic de 50, se poate prevedea pe baza unel expertze tehnice, prin incercan s1 determinan de laborator, urmatoares solutie - frezarea stratunlor bituminoase supenoare, alcatutte din moxtun asfalice ale céror coractershc! fico-mecanice nu indepinese conditile din SR 174-1, - prevederea unui strat antifisura in cazul in care dupa frezare, suprafata stratulut bituminos prezinta fisun si crap&tun de tip D2 (faiantén, fisun s1 crapatun multiple pe airechi difente) sau de tp D3 (fisun si crépatun transversale si longitudinale), - executarea stratunlor bituminoase de ranforsare, a céror grosime va fi stabilité prin calcule de dimensionare 114. STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL 4,1, La dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare se iain considerare traficul de calcul corespunzétor perioadel de perspectiva, exprimat in osii stan- dard de 115 KN, echivalente vehiculelor care vor circula pe drum. 4.2. Osia standard de 115 kN (0.8. 11) prezinté urmatoarele caracterstic! - sarcina pe rotile duble $7.5 KN; - presiunea de contact. 0.625 MPa. - raza suprafetei circulare echivalente suprafetei de contact pneu-drum: 0,171 m 4,3, Perioada de perspectivé va fi indicaté de beneficiarul lucrarii Se reco- manda adoptarea unei periocade de perspectiva de 15 ani in cazui ranforsérit utostrdzilor, a drumunlor expres si a drumurilor nationele europene $i de 10 ani in cazul celorlalte categoni de drumuri nationale. in cazul drumurtilor judetene, co- munale si vicinale, perioada de perspectiva poaie fi mai mica de 10 ani, Ea va fi stabllita in cadrul primei faze de proiectare, avandu-se in vedere atdt traficul ac- tual si evoiutia in perspectiva a acestuia, cat si starea tehnicd @ drumului 4,4, Troficul de calcul se stabileste pe baza rezultatelor uitimulul recensGmént general de circulate. in functie de datele disponibile se va utiliza una din urma- toarele metode: 44) Stabilitea traficului de calcul pe baza structurii traficului mediu zilnic anual in posturile de recenzare oferente sectorului de drum care urmeazé sé fie ranforsat, ludndu-se in considerare urmatoarele grupe de vehicule - autocomioane si derivate cu 2 osii; - autocamioane si denvate cu 3 osii: - autocamioane si derivate cu peste 3 osi, autobuze, -remore. Traticu! de calcul se exprima in milioane de osi standard de 115 kN (m.0s) si se stabileste cu relatia: Pra * Pi EE Jim.os) a 3 ial yo. Ne = 365 x 10°x px eux [nosx > jin core: 365 - numdrul de zile calendaristice dintr-un an, Pp ~ petioada de perspectiva, in ani: 12q _ - Coeficientul de repartitie transversal, pe benzi de circulatie si onume: - pentru drumurl cu doua $i trei benai de circulatie cy = 0.60; - pentru drumuri cu patru benzi de circulatie ¢, = 0,45. Nygs_- intensitatea medie ziinicd anualé a vehiculelor din grupa k, conform rezul- totelor recensdmantului general de circulatie (respectiv din anul 1998); Pq - coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k, corespunzdtor anului de dare in exploatare a drumului ranforsat, anul R, stabilit prin interpolare pe baza datelor din tabelele 2 Pe - Coeficientul de evolutie al vehiculelor din grupa k, corespunzéttor stérsitului perioadel de perspectiva luata in consideratie (anul F), stabil pnn inter- polare pe baza datelor din tabelele 2 fx _- Coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa kin osi standard de 115kN, conform tabelulul 1; Se mentioneazd ca datele din tabelele 1 si 2 sunt obtinute pe baza rezul- tatelor recensaméntulu general de circulatie din anul 1995. Ele vor fi reactuali- zate dupa fiecare recensmOnt general de circulate, 4.4.2 Stabilirea troficului de calcul pe baze traficului mediu zilnic anual in osii standard de 115 KN, actual si de perspectiva, cu relatia. n. +n, = o. los 15R * Pos. NiSF_ (m, Ne = 365x 10°xp,xc,,x 2S NSB es. iS mos) (a in care: 365, Dp si Cr au semnificatiile de mai sus; Nos nis numarul de osii standard de 115 kN, corespunzator anului de dare ‘in exploatare a drumului ranforsat (anul R), stabilit prin interpolare; Pos 16 numarul de osii standard de 115 kN, corespunzétor sférsitului pe- rioadei de perspectivG luata in considerare (anul F), stabilit prin interpolare. 4.4.3 in cazul drumutilor pe care recensdmantul de circulatie s-a efectuat pe fiecare banda de circulatie, pentru stabilirea volumului de trafic de calcul se vor lua in considerare rezultatele recensamantulul de pe banda cea mai solicitata, In acest caz, coeticientul de repartitie transversala este Cy = 1. 4.44 in cazul strézilor si in cel al drumurilor judetene, comunale si vicinale, in situatia th care pe tronsonul de drum supus rantorsarii nu a functionat nici un post de recenzare si nu exista nici un post de recenzare, in vederea stabiiiri traficulul de calcul este necesar sé se efectueze un studiu de trafic.445 instabilrea traficulu de calcul se va lua in considerare in cadrul studiilor de trafic s1 posibilitatea de atragere ca urmare a impbundatétini conditillor de cir- culate o unel part din traficul de pe drumunie existente in zona precum side pe alte cai de comunicatie 45. Modificarea perioade! de perspectiva in vederea corelam acesteia cu data dani in exploatare a drumulul ranforsat implica restabilirea traficului de cal- cul si in consecinta, redimensionarea stratunlor bituminoase de ranforsare Tabelul 1. Coeficientii de echivalare in osii standard de 115 kN Vehicul reprezentativ Coeficienti de Grupa de vehicule Tip Sarcini pe osu echivalare in osi, I Istandard de 115 kN Autocamioane §| | 8135 ‘4BKN+80kN 030 denvate cu 2 osii Autocamioane si | 219215 62kN+2x80kN 04a denvate cu 3 osit L _ _| Autocomiocne 8 | TOATMD | 62kN+ 00k 2580K0 102 denvate cu peste IGATM2" | 62kN+2x80KN+ ]OOKN+ 100KNI Te? (Sos | | | ‘Autobuze RINIRD | SOKN+1O0KN 064 Remaorci REA 4BKN+48KN | 006 * Vehicul reprezentatw pentru echwvalorec traficukt pe drumunie internationale () 5. ANALIZA SISTEMULUI RUTIER RANFORSAT LA SOLICITAREA OSIEI STANDARD 5 1 Solutia tronsonulu de drum in sectoare omogene se efectueazé pn ana lwarea datelor de la pet 33513 4 512 In cazul in care pentru tronsonul respectiv de drum se dispune de rezul- tatele unor mdsuran de deformapiitate impartirea in sectoare omogene se efectueaza conform prevedenior din Anexa 1 5.2 Sstemnul rutier existent este coractenzat pentru fiecare sector omogen de drum prin grosimea fiecdrur strat rutier st prin caractenstcile de deformabiltate dle matenalelor din stratunle ruhtere si ale paméntulu' de fundare (modulul de elostcitate dinamic E in MPa si coeficientul lui Poisson 41) 521 Modul de aledturre al sistemulut rutier exstent se stabileste atét pe baza documentatilor existente si a istore! lucranlor de intretinere cat si pe Caza de sondgje Numarul necesar de sondaye se stabileste pe raspunderea investitorulut 1490 oe a te 92 ca Zé __[stoz ZO ez ul ve 0% zt z o10z 80 a OL at T u a 00% ot ol an zl or zl 0002 or OL ot ot or or | S66 DOWIUD ‘@}eUSKUDSO;ND| BS D!OO|OU yea opi, iso ¢ esacino} sogno | so zno | ‘eznqoio1w 6 ior | no yer| o1owey | e090} ezngoiny| _wosoiny | wosoiny | windoiny| _ewsunioiny | j0I0I01g ‘@inoiyen ep oduS inuy youuu fUus!sye0D “eaa11Qnd EnuMup ap DNDaje: ed paw jUa!Dya0D "$102 - $661 DPDOVed ut JayNL INjNDYOH DY{NJoAe ep fua!Dye05 ‘Z INJjeqDL 15sl.a proiectantului, in functie de lungimea sectoarelor omogene de drum si tre- buie consemnat intr-un document intocmit Ia fata locului. in cazul in care exist rezultate ale unor masurari de deformabilitate, se recomandé ca sondalele sa fie efectuate in zone caractenzate prin valor ale deflexiunii apropiate de defie- xiunea caractensticd. In calcule se adopta grosimile medi ale straturilor rutiere pentru fiecare sector ‘omogen de drum. 5.2.2. Valorile de colcul ale modulului de elasticitate dinamic pentru tipurile de pamant sunt prezentate in tabelul 3, in functie de tioul climateric al zonei si de regimul hidrologic al complexului rutier. Tipurile de pamént. in conformitate cu STAS 1243, sunt prezentate in tabeiul 4. Tipul climateric al zonei este aratat in figura 1 Regimul hidrologic se diferentiaza asttel: regimul hidrologic 1, corespunzator conditillor hidrologice FAVORABILE, conform STAS 1709/2: -regimul hidrologic 2, corespunzator conditillor hidrologice MEDIOCRE si DEFA- VORABILE. conform STAS 1709/2. notat cu: ©: pentru sectoare de drum situate in rambleu cu inditimea minima de 1,00 m; b: pentru sectoare de drum situate in rambleu cu inaltimea sub 1m, Ia nivelul terenului, in profil mat sau debleu. Tabelul 3. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al p@mGntului de fundare Tou negra Tipul pamantului a | climat hidrologie | Pa Fs Pa Po imatenc DE climater rologi fp. MPo — [70 | — 2a é6 80 2 | 2b 90 70 70 i 80 an) 2a 100 65 7 30 { 2b _| 80 70 | 1 [90 55 80 W 2a co | | BE | 80 , 65 16JBIUDWUCY INuOWHEL ed eoUeJoUNJO JO|UNdY OYWOde: No BUOY “| “Bid vavomne waveuno da TT oz< susyeup ca ERE OZ" (ouayeumo dy CCT 0° 02> Jouayeumyo dy FET] 0z-> vONIOI7 e2us9}eur119 dojundy e “4 ayeyprun @p ajacjpu) edap elniedey yNiIvsonTabelul 4. Tipurile de pamant pe baza clasific&rii p&manturilor conform STAS 1243 T Clasificarea Indicele de | _Compozitia granulometricé Categoria |Tipulde| p&ménturlor jplasticitate | Argia | Prot | Nisip pamantului | pamant conform Ip% % % % SIAS 1243 a Pietis cunsio | sub 10 | cusau fara fractiun sub 05 mm Necoezive PQ 10...20 Cu fractiuni sub 0.5 mm Ps Nsp prafes, | 9.20 0..30 } 0.50 | 35..100 nisip argilos Praf, prat nisipos. Pq | pratargilos. pat | 0.25 0..30 | 35. 100 | 0.50 Coezive argilos nisipos Argié, argia pg | Prcfoosa: oral © | seste 15 | 30.100 | 0.70 | 0.70 nisipoosa, argila Préfoass nisipoasa| Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson se stabileste in functie de tipul pamantului, conform tabelului 5. Tabelul 5. Valorile de calcul ale coeficientului lui Poisson pentru paménturi Tipul de pamant Pi Pp Ps 1 Pa Ps Coeficientul lui Poisson. 0.27 0.30 030 | 0.35 oa 5.2.3. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al balastului (Ey) se stabileste cu relatia: in care: Ep = 0,20 048 x Ey hy - grosimea stratului de balast. in mm: E,-Modulul de elasticitate dinamic al pamantului de fundare. in MPa, con- fom pet. 5.2.2. (MPa) Coeficientul lui Poisson pentru balast este de 0,27. 5.2.4, Valorile de calcu! ale modulului de elasticitate dinamic si ale coeficien- tului [ul Poisson pentru materiaiele din straturlie de bazd si de fundatie existente se stabilesc conform tabelului é 18Tabelul 6. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate pentru straturile de baza si de fundatie Denumirea materiaiul E u MPa _ Macadam penetrat 1000 0.27 Macadam on 0,27 ‘Agregate naturale stabilzate cu ciment 600 0.27 Piatra sparta cilindrato 400" 0,27 Pavaje __ 350 0.27 Bolovani 200 0.27 * Nota: In cazul in care piatra sparta cilincrata constitule un strat inferior de fun- datie, modulul elasticitate dinamic se stabileste conform punctului §.2.3 5.2.5, Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor as: faltice din straturile bituminoase existente sunt in functie de tipul climateric si de parametrul de degradare al imbracamintei, conform tabelului 7. Tabelul 7. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturii asfaltice Parametrul de degradare al Tip climateric imprécaminte! bituminoase. | Inaicele global de hil i conform instructiunilor degradare, conform indicativului | normativului E, MPa _CD 155 AND 540, sub 0.10 | Peste 85, ‘3300 4700 0.10 - 0.30 65-85, 3000 3800 Peste 0,30 Sub 65 2500 3000 Valoarea de calcul a coeficientulul lul Poisson este 0.35 5.3. Valorile de calcul cle modulllor de elasticitate dinamici ci materialelor din straturile rutiere si ai pGmantului de fundare sunt valor minime. corespunzatoare unei probabilitati de 85 %. in vederea stablliti valorilor acestor coracteristicl, spe- cifice sectorulul de drum analizat, se recomanda determinarea lor pe baza rezul tatelor masurdrilor cu deflectometre cu sarcina dinamica, folosind programe de calcul. 5.4. Straturile bituminoase de ranforsare sunt caracterizate prin grosimea fie- c€rui strat si prin valorile modulului de elasticitate dinamic si cele ale coeficientu- lui lui Poisson. 5.4.1. Grosimea straturilor bituminoase de ranforsare se estimeaza, in confor- mitate cu pet. 2.1, Se recomandé adoptarea pentru o prima faza a calculelor de dimensionare, a unei grosimi minime de 8 em. 19542 Stratunle bituminoase de ranforsare sunt caracterzate pan valorile mo- dulului de elasticitate dinamic conform tabelulu' 8 in functie de tipul stratulut bitumines s1 de tipul clmatenc Valocrea de calcul 4 coeficientulut lu! Poisson este de 0.35 pentru toate tpu- nle de matura asfaltica 543 Deoarece ranfarsarea structunt rutere presupune in general prevederea mot multor stratun bitumincase ih calcule se adopté grosimea totalé a acestora si valoarea modulului de elastcitate dinamic mediu ponderat (Em MPa) calcu at cureiatia Em = LLCEs xn) / EP (MPa) in care E,- modulul de elasticitate dinamic al mixtum asfaltice din stratul| in MPa h,- grosimea stratulur! in em Tabelul 8. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice din straturile bituminoase de ranforsare I Tip climatenc Tipul strotutut mi Tr _ _ | Moo | Vaud SR 174/1 3600 [ 4200 Legatura Sz 174/T 3000 I 3600 Stat de baza STAS 7970 sooo | CO 544 Valonie din tabelul 8 sunt corespunzétoare mixtunlor asfaitice din strar jurle de uzura | de legaturé ale imbracaminte: bituminoase care indeplinesc condittile de calitate din $R174-1 si mixtuni asfaltice ciindrate executate la cald din stratui de baz care indeplineste conaittile de calitate din STAS 7970 in cazul in care compozitia mixturt asfalice dint un strot va fi difenta de cea din pre- scripiile tehnice legale in vigoare valonle de calcul ale modululu' de elasticitate dinamic vor fi stabilite cu echipamentul complex pentru testarea in regim dina mic & mixtunlor asfaitice 5.8. Analiza structunt ruliere ranforsate la solicitarea osie! standard comport calculul cu programul CALDEROM ai urmdatoarelor componente ale deformatiet - deformatia specifica orzontalé de intindere la baza stratunior bituminoase (6,) In microdeformati deformatia specifica verticalé de compresune a rivelul oatulu drumului @,) in microdeformatu 20551 Suportul fic al programulu! CALDEROM se gaseste pe discheta, parte integranta din normativ 552 Modul de utizare a programulut de calcul CALDEROM este dat in Anexa 1 553 Calculele se efectueaza in utmatoarele puncte Q - pentru 6, r=0(cm) 7122 Mma (em) I=) In care hima ~gfosimea fiecarut strat bituminos existent 1 a stratunlor de ranforsare in cm -pentrue, r=Oem) 2)=H + hse (cm) incare H — grosimea totalé a sistemnulul rutter existent in. cm hg grosimea totalé a stratunior bituminoase de ranforsare tn cm 6. STABILIREA COMPORTARII SUB TRAFIC A SISTEMULUI RUTIER EXISTENT RANFORSAT 6.1 Stabilrea comportami sub trafic a sistemului rutier ranforsat are drept scop calcularea grosimi stratunior bituminoase de ranforsare pentru care sunt respec- tate cnteniie de dimensionare, conform pet 3 1 6.2 Cntenul deformatie: specifice de intindere admssibile !a baza siratunior bituminoase este respectat dacé rata de degradare prin obosealét (RDO) are o Valoore mai mica sau egala cu (RDO) admisibila 627 Rata de degradare prin oboseald se calculeaza cu relatia RDO = Ne/Nagm ®@ in care Ne traficul de calcul in osu standard de 115 kN, in mos Noon numdarul de solicitén admisiol in mos care poate fi preluat de stra- tunle bituminoase corespunzdtor stan de deformatie la baza acestora $22 Numarul de solicitan admisibil, care poate sé fie preluat de stratunle brtu minoase se stabileste cu qutorul leglior de obosealé o mixtuni astaltice in functie Ge categoria drumulur sau a strazi_stabilita in conformitate cu prevedenie nor- melor de la oct 17 si de traficul de calcul s: anume cu relatile Q - autostrézi si drumun expres - drumun nationale eurepene ~ drumun $1 stré2 cu trafic de calcul mai mare de 1 mos (1x10 os 115) Naam = 427 x 10°xe,° (mos) (4a) 21b. - drumuri si strazi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.os. (1x10° 0.8. 115): Noam = 24.5 x 10°x e,**" (m.o.s.) (ab) 6.2.3, Numérul de solicitari admisibil ale osiei standard de 115 kN poate sa fie stabilt si cu ajutorul diagrame’ din fig. 2. “fa : a LMS | Detormatio specince rociole ve intingere, E, (microdet.) i T { | { va { | HI a Y "0 Nedm mos. Fig. 2. Diagrama de stabilire a numérului de solicitari adimisibil in functie de deformatia specificé radiala de ntindere la baza straturilor bituminoase 62.4. Grosimea necesaré a stratutlor bituminoase de ranforsare este cea pentru care se respecta conditia, RDO < ROO gam in care RDO admisibii are urmé&toarele valori - max. 0,80 pentru autostraxzi si drumuri expres: = max. 0,85 pentru drumuri nationale europene: ~ max. 0.90 pentru drumuri nationale principale si strézi; - max. 0,95 pentru drumurl nationale secundare: = max. 1,00 pentru drumur judetene, comunale $i vicinale. Incadrarea in categorii a drumutiior se face in conformitate cu Normele pri- vind incadrarea in categoria drumurilor de interes national, anexai la Ordinul M.T 11.43/1997. 6.25. In cazul in care conditia de la pct.6.2.4 nu este satistacuta, se repeta calculul ratei de degradare prin oboseald pentru o grosime mai mare a straturlior bituminoase de ranforsare. Grosimea necesard a stratutilor bituminoase de ran- forsare se obtine prin interpoiare, “a6.3, Criteriul deformatiei specifice verticale admisibile Ia nivelul pamantului de fundare este respectat, daca este indeplinita conditia: . £2 $ Fradm in care: & —_ - deformatia specifica verticala de compresiune Ia nivelul pamantului de fundare, in microdeformatii, calculata conform pet. 5.5; ©: acm ~ deformatia specifica verticala admisibilé Ia nivelut paméntulul de fun- dare, in microdeformatii, calculaté conform pet. 6.3.1. 6.3.1. Deformatia specifica verticala admisibila se calculeaza cu urmétoarele relat a. - autostréizi si drumutl expres: - drumuri nationale europene: - drumuri si strazi cu trafic de calcul mai mare de 1 m.0.8.(1x10° o.s. 115): foam = 329 Ne°” (microdef.) (a) b, - drumur si strézi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.0.s.(1x10° os, 115); Ezaam = 600 No °* (microdef) (6b) 6.3.2, Deformatia specifica verticala admisibild se poate stabili si cu ajutorul diagramei din figura 3. SE . LULL LS L oe 1 fH Detormotia specifica verticola odmisibila, Esq (microdel.) aust T or 7 10 100 Newm.o.s. Fig. 3. Diagrama de stabilire a deformatiei specifice verticale admisibile la ni- velul pamantului de fundare in functie de traficul de calcul 236.3.3, In cazul in care conditia de la pct, 6.3 nu este satisfacuta, se repeta cal- culul deformatiei specifice verticale, pentru o grosime mai mare a straturilor bitu- minoase de ranforsare. 7. EXEMPLE DE CALCUL 7.1, Exemplul 1 7.1.1, Datele probleme! Se cere sd se stablleasca grosimea necesard a straturiior bituminoase de ran forsare penttu un sector de drum national european, cu doud benui de circulatie. 7.1.2, Sectotul de drum este caracterizat de urmatoarele date implicate in di- mensionarea stratutilor de ranforsare: @. anul modemizérit drumului 1965 b. alc&tulrea medie a sistemulul rutier. conform documentafiel de proiectare: - straturi bituminoase 20cm - strat superior de fundatie din piatré sparta cilindraté 10 cm - strat inferior de fundatie din balast 20 cm c. tipul de pamant Py tipul climateric 1 fegimul hidrologic 2 d. parametrul de degradare al Imbraécamintei bituminoase 0.09 7.1.3. Stabilirea traficului de calcul a. Anul executiei ranforsarii este 1999, iar perioada de perspectiva de 10 ani (1999 - 2009) ©. Se calculeczé traticul de calcul, conform cap.4, cu ojutorul datelor din jabelul 9. Tobelul 9 ; Tyas | Paw [Prov | Prov Pace] fax | Produsul col. Tx Grupa de vehicole 2 col 4xco.$0s.119 ° LPa ts a fs 2 ‘Aulocamioane si derivate ou 2 osi| 637 | 148 | 3.10| 2.29 10.30, 369) ‘Autocamioane si derivate cu3osil 211 | 149|230| 1,85 [04a 172 Autocamioane si derivate cu neste Seal 531 164] 282) 223 |161 1906 Autobuze 4 | vas [3.30 | 2.39 _|06a % Remorei 210 | 140 [2.84 | 2,12 10,06 a | Totalos. 115 2572 24Rezulta urmétorul trafic de calcul, conform relatiei (1): N.=365 x 10° x 10 ani x 0.50 x 2572 0.5. 115 = 469 mos. 7.1.4, Sistemul tutier este caracterizat prin grosimile straturilor rutiere si valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic si ale coeficientului lui Poisson din tabelul 10. Tabelul 10 Denumirea h E x matericiului din strat cm MPa Mixtura static 20 3300 Piatré sparté cilinraté 10 Balast 20 152°** Pamént P, ~ 70°" Nota:* conform pet 5.25 conform pet. 6.24 conform pct. 5.2.3 **** conform pet. 5.2.2 7.1.5. Se adopté variania 7.1.1 de alcatuire a straturilor bituminoase de ran- forsare, conform tabelului 11 Tabelul 11 VARIANTA 7m 72 [Strat de uauré_ _ 650m 4om Strat de legéturés 65cm 4om Strat de bard - Zem Em, MPa 3300 4029 7.1.6. Se calculeazé urmatoarele componente ale deformatiei: ~ €,, 1h microdeformatii, la baza straturilor bituminoase; > €;, in microdeformatii, la nivelul patului drumului. Rezultatele sunt date in tabelul 12. Tabelul 12 VARIANTA\ 7 712 &, microdef, 94 83 & mictodef. 234 205 Naam ™ 0 s. 627 10.27 ROO 075 046 7.1.7. Se calculeaza cu relatia (4a), numarul de solicitari admisibil si valoarea fatei de clegradare prin oboseala, RDO = 4.69 m.o.s / N adm., date care sunt Prezentate ‘n tabelul 12, Bin acest tabel reiese ca, in cazul variantei 7.1.1 de alcGtuire a straturilor bitu- Mminoase de ranforsare, conctiia RDO = max.85 este respectata. 25718 Se calculeazé cu relatia (Sa) deformata specificd vertical admisibiké la nivelul patulut, obtinGndu-se € ggm = 217 microdeformati, valoare care se compara cu valoarea detormatiel specifice verticala calculata la acest nivel s anume €, = 234 mictodefoimat Se constata ca nu se verificd critenul & < & cam la nivelul patulu drumulu: find necesaré adoptarea unor grosini mai man ale stratunlor de ranforsare 719 Se rela calculul de dimensionare pentru vananta 7 12 de alcditure a strettutilor bitumnoase de ranforsare, conform tabelulu' 11 Rezultatele sunt date fn tabelul 12 7110 Din examinarea acestui tabel reiese ca in cazul aceste! vanante de alcéturre c stratumlor bituminoase de ranforsare sunt verificate ambele cnten de dimensionare: 7.2 Exemplul 2 721 Datele probleme Se cere sé se stablleascé grosmea necesard a statunlor bituminoase de ran- forsore pentu un sector de drum national principal cu doud benzi de circulatie 722 Sectorul de drum este caractetzat de urmétoarele date @_ anul modernizGmn drumutut 1978 b alcdtuirea medte a sistemulut rutier, contorm documentatier de proiectare + stratur bituminoase 10cm -macadam bem - strat de tundatie din balast 20cm c toul de pamént P3. tipul clmatenc I regir ul hidiologic 2b d parametrul de degradare al imbr&cdmintei bituminoase 025 723 Stabilrea traficului de calcul a Anul executio! ranforsém este 1999 1ar penoada de perspective de 10 ani (1999 - 2009) b Se calculearé traficul de calcul conform cap 4 cu qutorul datelor din tabelul 13 26Tabelul 13 Thos | Pxoo | Pro | Proo*Pxon] fox | Produsul col 1x Grupa de vehicole 2 col Axcol 508 115 o Tp2 ts 4 = © Autocamioane si denvate cu2 osu 313 [132[270] 210 [030 189 Autocomioane si denvate cu 3 osu] 63 | 132 | 202 167 044 46 Autocamicane 31 denvate cu peste 3.081 yo2|132}200} 166 }102 173 | Autobuze 32_| 1401274 207 064 42 Remorci 30 [13224] 189 |o0s 3 Totalos 115 453 RezultG urmdtorul trafic de calcul, conform relater (1) Ne = 365x 10°x 10 anix 050x 45305 115=0.63mos 724 Sistemul rutier este caracterzat prin grosimile stratunior rutiere $i valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic $1 ale coeficientulu! lui Poisson din tabelul 14 Tabelul 14 Denumireal n X matenaiului din strat cm Moxturé asfaltices 10 Piatra sparta ciindraté 8 Balast 20 PéimnGint Ps = oot" Nota conform pet §25 conform pct 524 ** conform pct 523 **** conform pct 522 725 Se adopta vananta de alcdturre a stratunior biturninoase de ranforsare din 4 cm strat de uzuré si 4 cm strat de legatura modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat find Em = 3300 MPa, 726 Se calculeazé urrnétoarele componente ale deformate! ~ g in microdeformatu, la baza stratunlor bituminoase - & in mictodeformatn Ia nivelul patulur drumulu: Rezultatele sunt date in tabelul 15 Tabelul 15 2, microdef 189 «microdef 566 Nadm 0s 229 RDO 036 277.2.7. Se calculeaza cu relatia (4b), numérul de solicitéri admisibil si valorile ratel de degradare prin oboseald RDO = 0,83 / Nocm. date care sunt prezentate in tabelul 15. Din acest tabel reiese c4, prin executia unei imbrécaminti bituminoase, cu grosimea minima de 8 cm, criteriul RDO < RDOgm este respectat. 7.2.8, Se verificd critetiul ¢, $e, gym la nivelul patului drumului Asifel, pentru Ne = 0.83 M.0S.. & oam Calculat cu telatia (Sb) este de 631 mictodet, Din examinarea tabelului 15 reiese cd si acest criteriu este verficat. 7.2.9. $2 considera ca poate fi adoptata solutia de ranforsare cu 8 em imbra- cdminte bituminoasé. 28Anexa 1 METODA PENTRU iMPARTIREA iN SECTOARE OMOGENE A UNUI TRONSON DE DRUM 1. GENERALITATI 1.1. Prezenta metoda se referd la impartirea in sectoare omogene a unui tron- son de drum, pe baza rezultatelor masurarilor de deformabilitate. 1.2. M&surdrile de deformabilitate se efectueazd cu detlectometrele cu par- ghie tip Benkelman sau Soiltest, in contormitate cu prevederile instructiunilor indi- cativ CD3) sau cu deflectometrele cu sarciné dinamicé, in firul de masurare situat la cca 1,00 m de marginea parti carosabile, in puncte situate la distante de max. 100 m intre ele 2. PRINCIPIUL METODEI 2.1. Metoda de impértire in sectoare omogene se bazeazé pe studiul pro- duselor cumulate dintre valoarea detiexiunii si distanta dintre punctul de origine si pozitia punctului de masurare. 2.2. Limitele intre sectoarele omogene sunt constiluite din punctele in care diferenta dintre ordonata curbei cumulate si cea care ian considerare o variatie linior, prezint& valorile maxime si minime. 3. METODA DE CALCUL 3.1. La impartirea tn sectoare omogene a unui tronson de drum se utilizeazé valorile deflexiunii masurate in aceleasi condiiti privind: - petioada de masurate a capacitati portante: - modut de solicitare a complexulul rutier (sarcina pe osia din spate a vehicu- lului de masurare, in cazul masuranlor cu deflectometrele cu parghie sau presiunea pe supratata placii de incarcare, ih cazu! defiectometrelor cu sa- cind dinamica). 3.2. Deflexiunile masurate la diferite temperaturi ale stratutilor bituminoase se transformé in defiexiuni normale, corespunzGtoare temperaturii de 20°C, in con- formitate cu merodologille de prelucrare a rezultatelor masurdrilor de deforma- bilitate, 293.3. Diferenta dintre ordonata curbei cumulate si ordonata corespunz&toare unei variatii liniare (2,) s¢ calculeaza cu urmatoared relatie: a n a %e=La- (alt): D ax il isl el in care: A, =p, © AK, unde: dim _- media inte deflexiunile normale in punctele de masurare .(i-1)" si .i*: 4x, - distanta dintre punctele de mésurare .(+-1)" st .i*: nN -numérul de deflexiuni implicat in calcule: L-lungimea totalé a tronsonului de drum 3.4. Punctele de inflexiune ale functiei Z,(L) reprezinté limitele sectoarelor omogene, Se mentioneazé cd in general, drumurile sunt caracterizate printr-o vatiatie mare a deformabiliféfii in lungul acestora, ceea ce poate conduce la stabilirea unor sectoare de drum cu lungime redusd. Astfel, in cazul unor lungimi ale acestora mai mici de 200 m, este necesaré analizarea indicatorilor statistici ai deformabilitatii pentru fiecare sector omogen de drum, in vederea unel even- tuale comasari a sectoarelor omogene de drum. 3.5. Impartirea in sectoare omogene se face cu gjutorul programului de cal cul SECTOM. 3.6. Suportul fizic al programului de calcul SECTOM este o dischet, parte inte- granta din normativ 4, MODUL DE UTILIZARE A PROGRAMULUI DE CALCUL SECTOM 4.1, Programul de calcul SECTOM se instaleazts de pe dischet&, prin copierea fisierelor in directorul de lucru. Programu! ruleazé sub sistemul de operare Windows 95. 4.2. Crearea fisierului de date de intrare 4.2.1. Fisierul de intrare este in format text si este organizat pe doud cologne, prima reprezentand pozitia kilomettica a punctului de mésurare, iar a doua, va- loarea deflexiunii normale (vezi figura). 422. Aceste date pot fi editate in cadrul programului SECTOM sau in orice alt editor de texte, cu conditia ca fisierul obtinut sd fie in format text. IMPORTANT: FISIERUL DE INTRARE NU TREBUIE SA CONTINA NICi UN FEL DE FORMATARI SAU CARACTERE SUPLIMENTARE IN PLUS FATA DE CELE UTILEI!! 304.3. Programul prezint& doud meniuri, organizate dupa functille pe care le realizeaza: - meniul care se refer la metoda de impGrtire in sectoare omogene: = meniul care cuprinde facilitati generale referitoare Ia lucrul cu fisiere text. 4.4, imparlirea in sectoare omogene a unui tronson de drum impune selecta- fea opfiunii .SECTOM* din meniul urmdtor. cu urmatoarele observatii - tularea procedurii de sectorizare genereazé un fisier de iesire, denumit auto- mat ,out.dat", Structura acestuia este prezentata in continuare: - fisierul de iesire (in format text) poate fi redenumit, editat si salvat. El poate fi preluat de alte programe de editare sau de calcul tabelar, pentru prelucrari ulterioare; ~ la selectarea optiunii .SECTOM” se deruleaza un meniu secundar, in cadrul caruid se introduc urmatoarele date: -numele drumului: ~limitele tronsonului de drum studiat, caracterizate prin pozitia kilome- tric initiala si cea finala. 4.4.1, Sectiunea .Optiuni* a meniului SECTOM permite personalizarea barei de instrumente din fereastra de lucru. 31rls ot Scetoasafe acsuncee aot | Kmiec Kehna Galt meds Raters are 62 ret 24.075 ! n BASS 5 4325, Bt C35 a4. a atS75 Bkbde 10 Bears «© BCE Be RET RET H BOI58 BIS #4973 RSLS M4 eG BS TOD NG Zucowecsouts 44.2, Sectiunea ,Info* a meniulul SECTOM afiseaza informatii referitoare ia acest program. 4.5, Modulul de lucru cu fisiere text este disponibil din meniul de tip editare, care cuprinde optiunile .Fisier", .Editare*, .Cauta”, .Optiuni® si ,Fereastra”. Acest meniu permite: - deschidere si saivare de fisiere: - editare de fisiete text; - selectare de fontutl: - cdutare $i inlocuire automata. 32Anexa 2 PROGRAMUL PENTRU CALCULUL DEFORMATIILOR SPECIFICE iN SISTEMELE RUTIERE iN ROMANIA CALDEROM 1. GENERALITATI 1.1. Programul CALDEROM si suportul fizic al acestuia, care se gdseste pe dis- chetd, face parte integranté din Normativul pentru dimensionarea straturilor bitu- minoase de ranforsare a sistemelor tutiere suple si semirigide. 1.2. Acest program se utilizeazé la calculul deformatillor specifice in sistemele tutiere, sub solicitarea statica a semiosiei standard de 57,5 kN. 1.3. Programul se bazeazG pe rezolvarea analitic, cu gjutorul modelului Burmister, a starii de tensiune si de deformatie sub sarcina a sistemnului rutier. 2. IPOTEZE DE CALCUL 2.1. Sistemul tutier este solicitat de o sarcina circularé cu presiunea verticals uniforma, reprezentand greutatea semiosiei standard cu roti gemene, transmisa pe 0 suprafaté circulara echivalenta suprafetei de contact pneu - drum. Caracteristicile sarcinii si anume: ~sarcina pe rote gemene: $7.5 kN; -presiunea de contact: 0,625 MPa; - raza suprafetel de contact: 17,1 em, constituie date primare, constante, ale progromulul CALDEROM. 2.2. Sistemul rutier este considerat un mediu multistrat (maximum 5 straturi), in Care fiecare strat rutier este considerat un solid elastic liniar, izotrop si omogen. infinit im plan orizontal si cu grosime finité, cu exceptia pamantului de fundare, Considerat seminfinit. 2.3. Intre stratutile rutiere exist aderenta. 2.4, Punctele de calcul ale deformatilor specifice sunt situate Int-un profil ver- tical ty centrul sorcini, la limite intre stratur 2.5. Calculul deformatillor specifice se efectueaza in conformitate cu preve- Gerile cap. § din normativ. in umatoarele puncte: - Ia partea interioaré a stratutilor bituminoase: Io partea interioaré a structurli rutiere (la nivelul patulul drumului). 33,3. MODUL DE REZOLVARE A PROBLEME! MECANICE 3.1. Problema mecanicd consta din verificarea echilibrului sub 0 sarcind exte- tioaré @ unui solid elastic liniar izotrop. 3.2. Ecuatille de echilibru si relatille existente intre tensiunile si deformatilie specifice, conform raecanicii mediilor continui, intr-un profil axisimetric, au urma- toarele expresii v(rz)=0 in care v° este operatorul bi-armonic, cu urmatoarea expresie: 3.3. Modelarea structurii dupé Burmister Tntt-un mediu aleatuit din straturi elas- tice liniare izotrope conduce la rezolvarea pentru fiecare din acestea, a ecua- tiilor: v(r2)=0 3.4. In coordonate axisimettice se obtin pentru sarcina de calcul urmatoarele rezuitate: - tensiunile: 6, (2). 6y (12), 6 (12) Si tz (1.2), conform figurtii 1: ~ deplasGrile orizontals u (1.2) si verticale v (1.2); - deformatiile specifice corespunzGtoare. Corponentele fensoruiui de tensiune 6 si de deformatie specifica € in 6, si 0, sunt nule si deci, nu se caiculeaza. Fig. 1. Rezultatele in reper oxisimetric ale tensiunilor 343.5. Ipoteza elasticitatii liniare a modelului permite de a suprapune int-un reper axisimetric efectele diferitolor solicitari, in termeni de: - tensiune: 6, - deformatie specifica: €;, £2 4, DATELE DE INTRARE 4.1, Numérul straturilor reprezinta straturile bituminoase de ranforsare, consi- derate un singur strat rutier, plus numarul straturilor sistemnului rutier existent (in care este inclus si pGmantul de fundare). 4.2. Caracteristicile staturilor bitumninoase de ranforsare, considerate stratul 1, sunt: - grosimea totala estimata, in cm; = modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat, in MPa, calculat conform pct. 5.3. din normativ; - coeficientul lui Poisson. 4.3. Caracteristiciie fiecGrui strat rutier existent - straturile 2...4 - sunt: = gtosimea, in cm: - modulul de elasticitate dinamic, in cm; - coeficientul lui Poisson. 4.4, Caracteristicile de deformabilitate ale terenului (bGmMantuiui) de fundare ~ Stratul § - sunt: - modulul de elasticitate dinamic, in MPa; - coeficientul lui Poisson. Valotile acestor caracteristici sunt conform cap. 5 din normativ. Se mentioneazd cd in cazul ih care sistemul rutier existent are mai mult de 4 straturi (inclusiv pamantul de fundare), doud sau trei straturi rutiere, alcGtuite din materiale granulare, pot fi caracterizate prin: - grosimea totalé a acestora, in cm; = modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat, calculat cu relatia: Em=(D"*xh)/ Dh (MPa) in care —, - modulul de elasticitate dinamic a! materialului din stratul i, in MPa; h, — - grosimea stratului i, in. cm. 4.5. Adancimile de calcul ale deformafillor specifice sunt: ~ la baza straturilor bituminoase, in cm; ~ 4a nivelul patului drumului, in cm. 4.6, Un exemplu de date de intrare este dat in cap.6. 355. UTILIZAREA PRACTICA A PROGRAMULU! CALDEROM 5.1. Continutul dischetei Discheta contine urmétoarele fisiere: - un fisier executabl: calderom.exe. -un fisier necesor rulétii programului: dosxmst.exe; -un fisier cu date de iesire: rezultat.dat. 5.2. Instalarea programului Se creeazé un director numit CALDEROM, in care se copiazé fisierele de la pct.s.1. 5.3. Rularea programulul 5.3.1. Se lanseazé in execute fisietul executabll: calderom.exe. 5.3.2, Datele de intrare se introduc in mod interactiv, conform pet4. 5.3.3, Dupd tularea corecta a fisierului calderom.exe, se genereazé fisierul de date de iesire rezultat.dat, care poate fi tiparit. 5.3.4. Fisierul de date de iesire rezultat.dat contine urmatoarele date, conform exemplului din cap.6: - denumirea drumului; = sectorul omogen investigat; - recapitularea datelor pnmare privind caracteristicile sarcinii: -recapitularea datelor de intrare privind caracteristicile straturilor rutiere; = rezultatele calculelor efectuate si anume: R — -distanta punctului de calcul fata de profilul longitudinal, care este th toate cazutile egala cu 0 em, conform ipotezei de calcul 2 = adéncimea, in cm, a punctelo: de calcul; ATENTIE: — Semnul - inseamné c& punctul de calcul este la baza stratului: Semnul + inseamné cd punctul de calcul este la partea supe- tioard a stratului de dedesubt. DEFORMATIA RADIALA, in microdeformatii; ATENTIE: in calculele de dimensionare este utilizata deformatia radial calculata la baza straturilor bituminoase. in exemplul din cap.6, pentru Z = -33,00cm, DEFORMATIA RADIALA este .938E+02, ceea ce inseamna e, = 94 microdeformati; DEFORMAIIA VERTICALA, in microdetormati: ATENTIE: in calculele de dimensionare este utilizaté deformatia verticala calculaté la nivelul paméintului de fundare jn exempiul din cap.6, pentru Z = 63,00 cm, DEFORMATIA VERTICALA este .234E+03, ceea ce inseamnd 2 = 234 mictodeformatii.6. EXEMPLU DE CALCUL DRUM: DN 75, Sector omogen: km 23+000 - 29+000 Parametii problemei sunt Sarcing ...... 57,50 RN Presiunea pneult .. 0.625 MPa Raza cercului. 7.11em Stratul 1: Modulul 3300. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 13.00cm Stratul 2: Modulul 3300. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimec 20.00 cm Stratul 3: Modulul 400. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 10.00cm Stratul 4: Modulul 152. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm Stratul §: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .350 si e semifinit REZULTATE: = DEFORMATIE DEFORMATIE R 2 RADIALA VERTICALA cm cm microdef microdef OQ -33.00 -938E+02 =. 111E+03 0 33.00 .938E+02 -.171E+03 0 -63.00 89BE+02 -.148E+03 0 63.00 898E+02 -.234E+03 37