Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cu Noi Este Dumnezeu 1.1 PDF

    Uploaded by

    iugapetrupaul
    84 views114 pages

    Original Title

    Cu noi este Dumnezeu 1.1.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    84 views114 pages

    Cu Noi Este Dumnezeu 1.1 PDF

    Uploaded by

    iugapetrupaul

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 114
    PPE — HOMITEYS CU NOI ESTE DUMNEZEU Partea intdi; UIATA NOASTRA CU DUMNEZEM uval tului ricii Or Romane ca mi bibliografic suplimentar de Reli copii de rimar CPU IO URDU MIN UID $8 e SEGA IED NG PRPC IOAN aye ; a: : Copertele 1 si 4: Facerea lumii si facerea omului; autor: Preot John Matusiak Varianta in limba romana a acestui manual reprezintd o prelucrare dupa manualul corespunzator realizat de Prof. Constanta Tarasar pentru copiii ortodocsi din America. Prelucrarea a fost realizata, sub conducerea Pr. prof. dr. Vasile Mihoc, de prof. Daniela Blaga si prof. Ana-Maria Ilieg, clisecle, de parintele John Matusiak, iar tehnoredactarea computerizaté, machetarea si aranjamentul grafic al cartii de Costica Balan. Prelucrarea si editarea in limba romana a acestui manual au fost facilitate de World Vision Romania © Editura «Gospel Light» (USA), pentru editia in limba engleza © Editura «Oastea Domnuluir - Sibiu, pentru versiunea romaneasc& ISBN 973-9364-43-8 2 Dragii mei fratiori si lui Hristos prieteni, i-e tare greu s va scriu cateva randuri care si va facd s& deschideti cartea aceasta, pentru ca nu va vad ochisorii si mu v-aud glascioarele oftand de dragul unei cdrti noi. Pe cand ma aflam eu de varsta voastra (cu vreo douazeci de ani si mai bine in urma), nici c& mi-as fi putut imagina un dar mai frumos de la mama sau de la tata decat un camion, 0 trotinet, o minge de fotbal si, abia mai tarziu, mai pe la coada, o carte. Nu ca nu mi-ar fi plAcut s& citesc, ci pentru ca intre personajele pe care le descopeream, cu fiecare carte citita, prea pe multe le vedeam langa mine mai rele, de cele mai multe ori, decat cele pe care scriitorii le inventasera pentru mine. ‘Asta, pana intr-o zi, cand tata m-a ,strecurat’, In fapt de sear, intr-o Vinere Mare, in biserica din oragul meu, inchinata Sfantului Nicolae. Stiti voi... cel cu darurile, care noua si voud - mai ales ~ ne poarté de grija cu atata dragoste... Si-acolo am aflat 0 carte“ ca nici una alta gi tn Personaj ca nici unul altul. Atata doar cA paginile ,cartii* aceleia erau pictate pe pereti (si-am aflat c& ezice icoane si-mi pareau vii, ca prietenii mei de joacd)), iar Personajul Acela, Care Se chema Dumnezeu, avea atat de multi prieteni, incét peretii bisericii (si-apoi am aflat c& nici calendarul) nu-i putea inc&pea pe toti. Apoi, mereu gi mereu, i-am cerut tatii si ma ducd in ,cartea aceea minunata; si, pand s&-nvat literele, icoanele acelea mi-au fost primele personaje de care ma bucuram nespus. Cu timpul, ca si voi, cand am deprins cititul, Incru deloc usor, dar aducator de foarte-foarte multi prieteni (ganditi-va: num intr-o poveste te faci frate cu vreo doi-trei vitej ca s&-] dobori pe zmeu, nu?), am inceput s& caut o carte cu litere despre ,cartea cu icoane’, care era biserica, gi despre lisus Hristos, Dommul. Dar n-am aflat una pe mintea mea, ca s-o-nteleg si s& ma facd sa-L inteleg pe Dumnezeu. Doar parintele (Stefan il chema), Duminezeu sA-] ierte gi s-1 odihneasca, si-a facut vreme gi, plimbandu-se cu mine, mi-a tot povestit despre El si prietenii Sai cei minunati - Sfinjii. Parcd 0 alta lume ~ ca de basm ~ ma lAsa sa-i intru pe porti. Dar cartea... cartea din care s& citesc gi cu care s dorm sub cap nu se inventase inca... Sau n-o aveam eu, poate, la indemana. Cand am crescut flacdiandru, m-au furat, nu o dat, multe alte cri. Dar cartea, pe care o doream ca s&-mi explice despre viata mea cu Dumnezeu, tot n-am aflat-o... De- aceea, iertati-mA cA m uit un pic invidios la cartea pe care o aveti voi in mana! De frumoasa, ca frumoasa, ce 8 zic, pare c& le- ntrece pe toate. Dar tine eartea aceasta intre copertele ei si icoanele de pe peretele bisericii si (sigur, altfel un pic) si povestile parintelui meu de candva. Nuvi grabiti s-o cititi toata, dintr-o data. Ci, pe rand, cu gandul atintit numai in ea, dand paginile ugor, ca s& n-o rupeti, dar si foarte atenti la ceea ce vedeti si la ceea ce Vi se citeste (cei care inc nu stiti sa cititi). Os plecati intr-o lume de basm... dar, ce zic eu, o lume mult mai minunatii decat aceea. Veti sta lang Dumnezeu cand creeaz lumea gi-l face pe om, pe Adam, cu mainile Sale. Veti cunoaste pe acest Adam gi pe sotia sa, Eva, pe Noe, pe Avraam, pe Isaac, pe lacov, pe Iosif, be Moise ai pe toate celelalte personaje din jurul lor. veti vedea, cantrun album de familie, pe toti aceia care-s bunicii neamului omenesc, Ce-i drept, au ei nigte nume mai greu de retinut, dar va asigur ca o sa va placa. Si-apoi, hei, apoi... veti face cunostinta cu lisus Hristos — Prietenul si Fratele vostru. Nu-i mai mare minunatie decat s stai langa eslea cea minunata si s4-L vezi inconjurat de dragostea Maicii Sale si a pastorilor, onorat de grija lui Iosif si de ingenuncherea, inchi- narea magilor, cantat de fluiere pastoresti si glasuri ingeresti. ‘Si-apoi, n-o sa puteti refuza o invitatie la Botezul Lui, al Domnului lisus Hristos, mai ales c&, impreund cu Bl, se afla siloan Botezatorul... lat deci! Punefi un pic telecomanda de la televizor deoparte! Lasati-i pe pricteni sA mai odihneascA mingea! Si, impreund cu fratii sisurorile voastre, cu tatisi cu mami, incercati s& va bucurati de darul mare al cari acesteia; ca gi cum afi rupe o ciocolaté buna si ati mai da si altora s& guste din ea. Uite! Scriindu-va, aproape cé mi-a trecut supararea c& eu, aflandu-mé la varsta voastra, n-am aflat carte frumoasa ca aceasta. Dar, avand-o voi, este ca si cum eu ag avea-o. Pentru c& Dumnezeul nostru, Cel Viu si Bucuros de noi, mi-a daruit copii care 8-0 citeasca in aceeasi vreme cu voi. Parintilor si Doamnelor voastre invata- toare s le transmiteti numai bine gi, nu uitati, rugati-va pentru ei. Pentru ca gi lor le-a lipsit cartea aceasta, pe care, voi avand- 0, acum gi ei o au... Cu dragoste in Hristos, {fratele vostru mai mare Pt, Constantin NECULA. Sibiu - la vremea Postului Mare - 2002 BWAKOVR NVALINYS & | x Bes 4, Biblia Cuvinlut Yint & Biblia - Cuvantul Sfant e-un etern si dulce cant ale Facerii lucrari toate-s numai dulci cantari, lumea din Intdia Zi | in cantare se trezi, | Dragostea soptindu-i calm duicele luminii psalm $i-apoi raze-i tes si-i tes imne-n tainic inteles $i izvoarele cantand © alinta surazand, destramand in noi uimiri valu-i larg de pe priviri in al Vesniciei Rost devenind cum n-a mai fost. Cand cantare, cand suspin, cand ndltare, cand declin, cdi li-e cerul strdlucit si sfarsit : si nesfarsit. Din trecut in viitor creste-acelasi dulce cor, revarsand in larg suvoi imnuri noi si tot mai noi, ce tot vin sivin, si vin din Izvorul vesnic plin, preamarind pe Cel Preasfant cu etern si dulce cant; cand iti pare c-au trecut 0 iau iar de la-nceput si nu stii desavarsit e-nceput Sau e sfarsit. Traian DORZ BRR HiPrA DUMNEZEU ei CREEAZA LUMEA Y wi a privit Dumnezeu toate cate a facut $i, iata, erau bune foarte!“ Leclias ([Textul de mai jos poate f folosit pentru a istorisi copiilor mai mici episodul Creatiei. Pentru cei mai mari putefifolosi textul biblic corespunadtor: Facerea 1, 1-25) Inainte de toate a fost DUMNEZEU Inchidefi ochii gi imaginafi-va c& in lume nu exist absolut nimic; cA nu sunt nici case ori oameni, nici pasdri sau iepuri, nici pestigori de aur, nici floricele galbene sau pomi inverziti. Inchipuiti-va c& nu ar exista cerul, pamantul, oceanele sau raurile, NIMIC, doar intuneric desivargit. Dumnezeu a existat insa gi exista dinainte ca toate acestea s fi fost create! Da, Dumnezeu exist din veci, mai inainte chiar sé fi inceput lumea. $i pentru c& Dumnezeu este IUBIRE, El a dorit s& preschimbe tot acel intuneric gol in altceva, minunat si luminos. Primul lucru pe care l-a facut Dumnezeu ca 4 alunge intunericul de nepatruns a fost s& porunceasca: ,S& fie luminal" Si a fost lumina! Deschidefi acum ochii gi priviti luminal Lumina a numit-o Dumnezeu ,ziua", iar intunericul le numit noapte*. Sia fost seara, sia fost dimineata: ziua tntéi. Dumnezeu face pimantul Privind paméntul, cerul si apele pe care le crease, Dumnezeu a vazut cd acestea crau in neoranduiala. Atunci a'despartit Dumnezeu apele ce erau deasupra trie de cele ce era dedesubtul ci, Taria a numit-o Dumnezeu ,cer", gi apele dedesubt le-a numit ,mri“. Si a fost seara, sia fost dimineata: ziua a doua. °~ Sia zis Dumnezeu: ,S& se adune apele cele de sub cer la un loc gi s& se arate uscatul*. Uscatul La numit Dumnezeu ,pamant’, gi acesta era minunat! Dintr-o dat, s-au aratat pe fata pamantului o multime de minunatit: cresteau din nimic crestele muntilor, dealurile se plecau lin spre vai gi spre campiile nesfarsite, réurile duceau cu ele in oceane mii si mii de paraiase cristaline. Doar prin cuvant a schimbat Dumnezeu intunericul de nepatruns si gol intr-o lume minunata. Si a vazut Dumnezeu cé era bine. Apoi a zis Dumnezeu: ,S& dea pamantul din sine verdeata: iarb& cu s&manta intr-insa, dupa felul si aseménarea ei, si pomi roditori, care s& dea rod cu sdmAnt& in sine, dupa fel, pe pamant®, Si aga a fost: au apdrut mai intai mugurii, dupa ei {arana a rodit iarba verde, un ocean de flori de toate felurile gi de toate culorile au inviorat pamantul, pomi inalfi si pitici au aparut pretutindeni. Pamantul era foarte frumos gi avea in sine semintele de care avea nevoie ca sa raman Ja fel multa vreme. $i a privit Dumnezeu la cele pe care le facuse, si, ata, erau bune toate! Sia fost seard, si a fost dimineata: ziua a treia, Dumnezeu [gi continua lucrarea Lumina exista, ins soarele nu cra creat inca. $i findca legumele, fructele, plantele gi toti pomii aveau nevoie de céldura si de lumina puternica a soarelui pentru a putea creste, Dumnezeu a facut doi luminatori si i-a pus pe cer: soarele ca s& carmuiasca iva, luna si stelele ca 88 tumineze noaptea. Cand a privit Dumnezeu la toate cate a facut, a vazut cd erau foarte bune. Sia fost seard, sia fost dimineata: ziua a patra. Dumnezeu face pegtii gi animalele Degi acest pamant minunat era acum plin cu verdeat, iar deasupra lui se migcau soarcle, luna sio puzderie de stele, totusi ii lipsea ceva. Lacurile, raurile si oceanele erau goale; nimic nu era viu induntrul lor. De asemenea, nu se vedea nici o pasére zburand prin vazduh sau céntand prin copaci. Paméntul era scufundat intr-o liniste profunda. De aceea a spus Dumnezeu: ,S4 migune apele de vietati, finfe cu viatd in ele si p&sari si zboare pe pamant, pe intinsul triei cerului*. Atunci au aparut in ape tot felul de animale, de la cele mai mici, invizibile, pana la cele mai mari; in vazduh s-au ardtat multime mare de pasar, care zburau vesele sau seavantau spre suprafata apei. Sia vazut Dumnezeu cA era bine. $i a fost sear, gi a fost dimineata, ziua a cincea. ‘Apoi a zis Dumnezeu: ,S& scoatA pamantul fiinte vii, dupa felul lor: animale, taratoare si fare salbatice dupa felul lor‘. $i indata s-a umplut pamantul de o multime de animale mari gi mici care migunau peste tot. lar cand a privit Dumnezeu la toate cate facuse, iat c& erau foarte dune. Sia fost seara, sia fost dimineata, ziua a sasea. Intreaga lume iesise exact asa cum o planuise Dumnezeu; toate lucrurile aveau tot ceea ce le era de trebuinta pentru ci Dumnezeu voise sa fie astfel! Sia binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a ofintit-o, pentru cA intr-insa S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le-a facut, cd iaté rau foarte bune. CE CREDETL ® Leofiad Care este cea mai frumoasa creatie a lui Dumnezeu? Desenafi mai jos ideea si explicati de ce afi ales tocmai acel lucru. Pm E=—___* incepand cu litera ,,N“, cdutati spre dreapta, si apoi notati in casutele goale din josul acestei pagini literele aflate impreju- rul desenului alaturat si tiparite in anumite casufe colorate cu aceeasi culoare. Veti gasi astfel un nou cuvant care va completa casutele de mai jos. Acest cuvant va fi raspunsul de care avem nevoie in exercitiul de mai jos: a crea inseamna a face ceva din E Al H KI EOE alr THdaNeT] DOO Cantati psalmi Locliad spre slava lui Dumnezeu* De-a lungul secolelor, noi, oamenii, n-am incetat a-1 multumi lui Dumnezeu pentru c& ne-a diruit 0 lume atat de minunata. Daruitorului Celui mare I se cuvenea laudi si recunostint, de aceea oamenii au compus multe céntari de multumire, cateva dintre acestea putand fi gasite in Sfanta Scriptur’, in cartea Psalmilor (cAntari ale treptelor). Versetul din psalmul de astazit (Ps, 103, 1) Binecuvanteazdé, suflete al meu, pe Domnul! Bine esti cuvantat, Doamne! Doamne, Dumnezeul meu, Maritu-Te-ai foarte! Bine esti cuvantat, Doamne! Cartea Psalmilor a fost numita $i cartea de cantar a Biserici. Ea este folosita la toate slujbele bisericesti si ne ajuté s& ne rugém lui Dumnezeu in mai multe feluri, aga cum ne-a cerut Méntuitorul. Astfel, noi: « Lauddm slava $i bundtatea lui Dumnezeu prin cantar. * fi mulfumim lui Dumnezeu pentru nenumaratele daruri pe care ni le-a dat, dar mai ales pentru darul iubirii $i al vietil. © I rugam pe Mantuitorul s& ne daruiasca iertarea Sa atunci cAnd ne caim pentru c& am facut vreun lucru réu sau ne-am comportat ura. © Cerem Domnului lisus Hristos sa aib& mila de noi si s& ne ajute s8 devenim mai buni. © Ne rugéim Lui sé ne ajute atunci cénd suntem in necazuri si avem nevoie de El. © licerem lui Dumnezeu-Tatal sé ne pazeasca si sd ne izbdveasca de cel rau, de vrajmasi, de rele imprejurari si de tot ceea ce ne-ar putea vatéma. e I binecuvantém pe Dumnezeu pentru toate lucrurile Sale si pentru simplul motiv cd este Cel ce este! Pecunia dintre tipurile de rugaciune me PoC Secu ooe * In timpul lectillor din acest an scolar vom invata cateva versete din Psalmi. Ce ne spune versetul de astaizi despre lectia pe care tocmai o studiem? Ea Ziua ortodoxd a Dupa chipul lui Dumnezeu Dumnezeu ne-a facut dupd chipul si asemdnarea Sa, cu menirea de a fi stapani ai creatiei Sale. Flne-a incoronat si ne-a dat puterea sa stpanim (conducem) lumea Sa (Facerea 1, 26-31; 2, 18-20a); Elne-a cerut sa avem grija dé creatie ca niste iconomi credinciosi - persoane puse sa aiba grijé de bunurile sau proprietatile altuia. El vrea si ne ingrijim de intreaga Sa creatie asa cum se cuvine, pentru ca ea sisi poata implini rostul. Lumea facutaé de Dumnezeu era buna De cAte ori termina de creat ceva, Dumnezeu privea cu drag spre cele create si pvedea ca erau bune foarte". Si atat de bine facuse Dumnezeu lumea, incat toate lucrurile igi aveau locul lor, de la’cel mai neinsemmat and la cel mai mare. Astfel, Ela facut soarele sa strluceascé si ploaia sa cad pentrua ajuta plantelor s8 creasca; El a dat plantelor, animalelor si oamenilor aer pentru a respira. Si tot Dumnezeu ne-a dat noug, oamenilor, daruri deosebite: ochi pentru a vedea, urechi pentru a auzi, nas pentrua mirosi, gura pentru a gusta si a manca, maini pentru a atinge, picioare pentru a putea merge. Cum folosim, noi aceste daruri? In ce masura ne ajuta ele 8a trdim gi sd crestem, sau cum ne apara ele de rele? Lecliad Protectiei mediului inconjurétor Aavea grija de lumea lui Dumnezeu Crestinii ortodocsi din lumea intreaga sunt preocupati de soarta creatiei lui Dumnezeu. In zilele noastre, putem vedea ci oamenii nu mai au grijé de pamantul pe care ‘twaiesc; mai mult decat atat, ei 1 polueaza, facand astfel aproape imposibil traiul sau cresterea celorlalte vietati.. Dumnezeu vrea sa iubim si sa ingrijim lumea tot atat de mult cum o iubeste si o ingrijeste El. Ce putem face pentru a avea mai multi grija de creatia Jui Dumnezeu? O zi speciala pentru Creatie de intai septembrie, inceputul anului bisericesc, este considerata astazi o zi deosebita care ne aduce aminte de creatia lui Dumnezeu si de ceea ce inseamna s& fii iconom al Domnului, adica purtator de grija si ocrotitor al lumii Sale. Cum ati putea voi, dragi copii, acasa, la scoala sau in vecinatate, sa faceti lumea sa fie mai bund si mai frumoasé anul acesta? Ganditi-va c& ati putea strange un grup de copii si, impreund, sé faceti curatenie in jurul biserici, al casei sau al scolii; ori puteti sadi niste plante (flori, pomi sau arbusti). Faceti tot ceea ce putefi pentru a infrumuseta lumea lui Dumnezeu. Acasa si in viata de familie Rolul paringilor in educatia religioasi a copiilor lor este esential pentru ca acestia sd ducd o autentica viata crestind. Copiii preiau de la parintii lor si de la celelalte modele (adultii) care ii inconjoard vaiorile $i chiar unele aspecte ale comportamentului acestora. Jn cadrul familiei, educatia se face in mare parte prin copierea exemplului celorlalti. De aceea, este bine sit vd faceti timp si cititi fragmentele din Biblie impreuna cu copiti dumneavoastra. In acest capitol, ,Acasd si {in viata de familie", veti gdst sugestii pentru fiecare lectie. Discutati despre istorisirile sugerate si incercati ‘sd le traduceti in practicd in cadrul relatiilor voastre cu membrii familiei si cu vecinii. Lectia de astazi se refera la binecuvantarea si ‘multumirea ce se cuvin s& le aducem lui Dumnezeu. Discutati despre imprejurarile cind trebuie si multumim oamenilor (de exemplu cfnd acestiane ajuta, ne dau ceva, ne fac un compliment etc), si despre cele in care trebuie si mulyumim Domnului (de exemplu, nd ne ridicdm de la masa, cfnd ne rugam in biserica, sau cAnd suntem ugurati ori fericiti pentru c& ni s-a ntémplat ceva frumos in viat2). Cititi cu totii istorisirea biblica referitoare Ia ‘momental in care Lisus Hristos insugi ne-a ardtat cat este de important si multumesti, mai ales lui Dumnezeu Lecliad (vezi istorisirea cu cei zece leprosi, Luca 17, 11-19). Discutati despre motivele ce i-au determinat pe acei ‘noua leprosi sa plece fara a1 multumi Domnului (este ‘sor sd wit{ cd de la Dumnezeu vin toate darurile; este ugor s& te bucuri atat de tare atunci cand al obtinut cea ce ai dorit, incat s nu te mai pot gandi la altceva decat la fericirea ta). Nu-i aga c& sinoi facem cateodata Iucrul acesta? (Lasatii pe copiti dumneavoastra si dea exemple de cazuri de acest fel.) Incurajati pe membrii familiet dumneavoastr si se ofere si faci o lucrare casnicé prin care sé-si arate muljumirea fata de Durnnezeu sau faté de ceilaltl. De asemenea, stimulati-i pe tot s& multumeasca lui Dumnezeu pe toata durata desfasuraril acelei munci (de exemplu, In timp ce fac curatenie prin casd, ei pot multumi Domnului pentru ca au un acoperis deasupra capulu; in timp ce spala vasele, pot fi recunoscatori pentru senzatia de bine pe care le-o di curdtenia; chiar In vreme ce aduni ramisitele, pot s& multumeascd Domnului ci au fost binecuvantati din belgug cu cele trebuincioase, incdt au avut de unde si rimani si rresturi). Incercati s4 gasiti alte moduri in care putem ‘& ne artim recunostina fata de Dumnezeu (ajutan: du-l pe alti, flind prietenosi cu cei in varst, pomenin- du-i gi pe alti in rugactumile noastre etc.). Puteti gasi acesti psalmi in Sfanta Liturghie? 4. Doxologia Mare (cantata la sfarsitul Utreniei, chiar inaintea inceperii Sf. Liturghii) si primele doua antifoane cAntate la Sfanta rghie sunt alcatuite din versete ale psalmilor. Gasiti aceste versete in Biblie sau in cartea cuprinzand textul Sfintei Liturghii, apol transcriefi doua dintre ele in spafiile de mai jos: (Psaimul 103, 1). (Psalmul 144, 2)...... 2. $tifi care este psalmul de la prochimenul cAntat duminica aceasta? Gasifi-l in Apostol (cartea ce contine fragmentele biblice cantate la Apostol, inaintea citirii Sfintei Evanghelii), apoi notafi in spafiile de mai jos primele sale versuri: a facut barbat. siifemeit $i i-a binecuyantat pe Gi,” , i a Dumnezeu ee ac ut Textul urmdtor combina cele doud relatari despre crearea omului din capitolele 1 si 2 ale cdrfti Facerii. Dupa ce terminati de relatat, ajutafi elevii mai mari sd o localizeze in textul scripturistic respectiv: vezi Facerea 1, 26-31; 2, 1-9. 15-24. Dumnezeu pregiteste pamantul pentru primirea omului Istorisirea de astdzi ne vorbeste despre o foarte important parte a creatiei lui Dumnezeu. Ela creat lumea dupa un plan bine stabilit: mai intai a creat lumina si a desprtit-o de intuneric; a pus soarele, luna gi stelele la locul special pregatit pentru ele; a facut raurile si oceanele, uscatul cu animalele si plantele, pe toate dupa voia Sa, Iar acum, din pamant, Damnezeu a facut s& rasara pomi feluriti, unii frumogi la vedere, iar alti cu roade spre hrana viefuitoarelor. In mijlocul gradinii a plantat doi pomi deosebiti: pe cel al viefil si pe cel al eunostintei binelui si réului. La sfargit, Dumnezeu a privit grédina minunata pe care o plantase gia vazut c& toate erau bune! Dumnezeu creeazi primul om Ceva, lipsea insa: Dumnezeu nu avea pe nimeni cfire s&-] ingrijeasca gradina, sau caruia El s&-i vorbeasca cu drag sau sd-i impartageasca marea Sa iubire. Pentru aceea, lucrénd cu mult grija gi dragoste, Dumnezeu a facut un om dupa chipul Siu, menindw-l sa fie intocmai cu El- 0 persoana grijulie, iubitoare, inteleapta, rabda- toare, plind de bunatate si veselie. El La numit pe acest om Adam, care inseamna ,barbat”. Dumnezeu ii porunceste lui Adam 88 aib grija de creatia Sa Dummnezeu il iubea atat de mult pe Adam, incdt i-a daruit pAmantul, ca s&-1 st&paneasca, gi gridina pe care o plantase, ca sd-i fie casa. lar dupa ce i-a ardtat acestuia noua lui casa, Domnul i-a poruncit lui Adam si se ingrijeasca de toate animalele, plantele gi de tofi pomii ce se gaseau in grading. Adam da nume tuturor vietuitoarelor ‘Dumnezeu stia c& Adam avea nevoie de cineva care s&-i tind de urat si sd-l ajute, de aceea a adunat toate animalele gi pasdrile — toate viefuitoarele ~ gi le-a adus la Adam, spunandu-i ii 7 Lechia 2 8 dea fiecdrei familii de animale cate un nume. Acest nume dat de Adam oricdrui fel de animal trebuia sé rémand neschimbat pe vecie. Adam a pus nume serpilor, insectelor gi tuturor vietatilor de pe pmént, din aer si din apa. Un prieten pentru Adam Ins Dumnezeu a vazut cA omul avea nevoie de cineva special care sa-i fie prieten. El gtia ci Adam ar fi si mai fericit dac& ar avea un prieten asemenea lui - o alt persoana, careia si-i vorbeascé si sd-i ddruiasca iubirea sa si care sd-1 poata iubi. De aceea a fficut Dumnezeu femeia. Si, cand a vazut-o, Adam a recunoscut c& este asemenea lui gi a luat-o de sotie, dandu-i numele de Eva, adica viata, pentru c& ea urma sa fiemama ‘tuturor celor vii. Dumnezeu da o porunca lui Adam gi Evei Adam gi Eva aveau toate cele de trebuinta pentru a fi fericiti. Dumnezeu fi pusese in gradina ca 8& 0 ingrijeascd, sA se bucure de ea gi 9 manance din toate roadele plantelor ei. O singuré porunca i-a dat Dumnezeu Ini Adam. El i-e zis: »Din tofi pomii din rai poti sa mananci, iar din pomul cunostinfei binelui si raului s& nu mananci, cci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit* Aceastd poruncé a dat lui Adam gi Evei libertatea de a decide ei insisi daca voiau cu adevarat viata pe care le-o ddruise Dumnezeu. Bi puteau alege sa trdiased asa cum Dumnezeu le ‘poruncise, bucurdindu-se de toate lucrurile minunate ‘facute de EI, ori puteau intoarce spatele Creatorului ‘sidarurilor oe mai ales darutui vie! et PRE TST RICE BIB ©” Dintre toate lucrurile create de Dumnezeu, care va place mai mult? Ce fel de animale puteti vedea la gradina zoologica sau in padure? Care este animalul vostru preferat? Imaginati-vé cum ar aréta pamantul dacé afi fi, fiecare in parte, singurul om din lume. V-ar piicea, ‘In acest caz, s& aveti pe cineva— 0 alté persoana ~alaturi de care sé traiti? De co? Ce reguli existé tn cadrul familiei voastre? Care dintre ele credeti voi c& este mai important sa fie respectata de ctre toti ai casei? Sunetele scoase Leclia 2 de creaturile lui Dumnezeun Citi, in fiecare balon, sunetul pe care il scoate fiinta acesta. sirecunoasteti-o dupa Scrieti, apoi, in cdsufele disponibile numele vietuitoarelor (pe orizontala). Cititi numele rezultat pe coloana verticala (cea colorata in galben). Scrioti aici cuvantul obfinut si comparati-| cu rezultatul de la ceilalfi colegi: Pe baza celor realizate mai sus, si pornind de la cuvantul rezultat pe verticala, tncercati s& purtafi discutti Intre voi despre cele doua zile ale creatiei — a cincea gi a gasea — din Lectia 1: .Dumnezeu creeaz& o lume minunata”. Aducet-va aminte cum aréta paméntul inainte de a fi fost create vietatile din aer gi din ape, precum gi cele ce migunau pe suprafata piméntului. Cum s-au facut toate acestea? Ce a zis Dumnezeu dupa ce a privit peste fintele create? Era, oare, incheiat actul creatiei? Ce mai trebuia s& fac Dumnezeu, pentru ca s& Se poata Odihni de tot ce facuse? Cine a dat nume tuturor viefuitoarelor? Cum ardta la sfargit Intreaga creatio a lui Dumnezeu? ws Adam da nume tutucor vietuitoarelor t Dumnezeu la facut pe Adam, care se talcuieste om, dupa ce a facut lumea cu toate animalele si plantele din ea. Apoi a adus inaintea lui Adam toate pasarile si animalele ca sd le dea un nume. Ne putem inchipui ca lui Adam i-a fost la jndemAnA s4 dea nume unor animale, insa este posibil ca Ja altele sa fi avut mai mult de lucru in ceea ce priveste alegerea numelor potrivite. Cum ati numi voi un animal fnalt si cu un gat foarte Tung? Sau ce nume ati da voi unei pasari care mu. poate zbura? Ori unui animal ce aproape ca se tarste pe p&mAnt gi poarta in spinare 0 cara- Leckia 2 pace mare? Adam trebuia s& se gandeasca bine lanumele potrivit pentru fiecare creatura, astfel incat acest nume si 0 deosebeasca de celelalte. Prin punerea numelor animalelor, Adam a putut cunoaste indeaproape creatia minunati alui Dumnezeu, peste care Atoatefaicitoral ka pus s& fie un bun stépan. Dumnezeu dorea ca Adam sa cunoasca si sa ocroteasci fiecare ani- mal in parte, tot asa cum El, Stpanul tuturor, vegheaz parinteste asupra noastra. OT gM Cn ened eee ea Cea ee eh aT Numele sfintilor fn Biserica Ortodoxa exista traditia ca persoanele si poarte nume de sfinti. Sfantul al c&rui nume il purtam ne este sfant-patron sau sfant-ocrotitor. Trebuie si aflam cum au slujit lui Dumnezei sfingii ale c&ror nume le purtim si cum au incercat sé-L urmeze pe Hristos in viata lor de zi cu zi. Acestor sfinti le cerem s& se roage lui Dumnezeu pentru noi gi s&ne vind in ajutor atunci cand suntem in.nevoi. Icoanele lor le punem cu eviavie in camerele noastre, ca si ne aduc& aminte de viata lor sfanta si de puternica lor marturisire de credinta. Sfinii Bisericii ne povaquiesc mereu, prin exemplul lor minunat, ca gi noi trebuie si ne daruim vietile noastre lui Dumnezeu. Ei formeaza ,norul de marturii“ al Mantuitorului lisus Hristos Versetul din psalmul de astazi: (Ps, 103, 34) C4nta-voi Domnului in viata mea; C4nta-voi Dumnezeului meu cat voi fi. 74 Praantcde S8isericii. Nasterea Majchi Domnulus Ziua de nastere a Maicii Domnului in ziua de 8 septembrie, Biserica sarbato- reste Praznicul Nasterii Maicii Dommului. Sfanta ‘Traditiene istoriseste cum s-a petrecut nasterea Fecioarei Maria, Parintii el erau foarte batrani gi nu aveau copii. Ei credeau in Dumnezeu si asteptau ca Mesia, Mantuitorul, sa vind pe pamant. Si, desi erau foarte credinciosi, multi cameni fi dispretuiau pentru ca Dumnezeu nu le daruise copii. Cu toate acestea, Ioachim si ‘Ana nu incetau a se ruga $i a nidajdui ca Dumnezeu ii va auzi sii va binecuvanta cu un copil, chiar dacé ei erau deja batréni. Dumnezeu le pregatise insa ceva special celor doi. Vazand marea lor credinti, El i-a hotarat s& fie parintii unei fetite pe nume Maria. Aceasta fetité fusese aleasa sa-L nasca ws pe Mesia Cel promis, pe lisus, Fiul lui Dumnezeu. Pentru sfintenia lor, Ioachim si Anaau fost cei mai potriviti pentru a fi parintii Maicii Domnului nostru. Icoana praznicului ne-o prezinta pe Sf. Ana, mama Maicii Domnului, culcaté pe un pat. Langa ea se afla alte cdteva femei care venisera 84 0 ajute sé nasca prunca. in coltul de jos, vedem femeile ce se pregiitesc si o imbaieze pe abia nascuta prunca Maria, in timp ce mama ei priveste scena din pat. in unele icoane fl putem vedea $i pe Ioachim stand in spatele patului Anei. Joachim si Ana sunt numiti de c&tre Bisericd ,Sfinti si Dumnezeiesti Parinti", iar numele lor sunt pomenite la fiecare otpust (sfarsitul fiecdrei slujbe bisericesti). Acasa si in viata de familie Astdzi ne vom indrepta atentia asupra ‘oamenilor, copitt lui Duranezeu, in spectal asupra familiei si prietenilor nostri. Incercati sa faceti 0, istorie a familiei" impreund cu cei de aproape al vostri, Pentru aceasta, adunagi mai multe fotografii si tablouri de familie; acestea pot fi poze individuale sau de grup, poze ale rudelor sau ale prietenilor. Lasati copiti sd aleagd fotografiile care le plac cel mai mult sau care le amintesc evenimente deosebite din viata lor. Folosit{ fotografie pentru a spune cate ceva despre cei infatisati in ele. Cine sunt persoanele din fotografie? Cum se numesc ele? Ce relatti exista intre noi si acestea? Oare nu a mostenit copilul dumneavoastra de la 0 anumita persoand simyul umorului sau culoarea parului? Ce aseminari si deosebiri exista intre unt gi alti? Cat de importante sunt acele persoane pentrunoi? ing&duiti ca fiecare dintre cei prezenti sa ia parte la discutie, fie povestind propriile amintiri despre viata persoanelor din fotografit, fie punand diverse intrebari. Lasati momentele de aducere-aminte si va binedispuna. Puneti urmatoarea intrebare: ,A avut Domnul oameni sau vreo familie in jurul Lui care s&-Lajute, saua facut totul de unul singur?* Subliniati faptul cA lisus, cat a fost copil,’a avut parinti care Lau purtat de grija siT-au {ubtt, lar mal tarziu apostolit i-au fost prieteni si ajutoare de nddejde. Discutati cum se intrajutoreaza parinti, famille sau alte grupuri de persoane (din scolile, bisericile, Leclia 2 cartierul sau satul nostru) si cét de mult nevoie au ‘unii de alfii. Noi toti avem nevoie de oameni care si ne ajute, in special de persoane care si ne iubeasca sisiine ingrijeascé, asa cum o face Dumnezeu (cititi ‘impreund cu clasa Matei 6, 26-30, luand aminte la detallle despre creatia ui Dummezeu), Dac Domnul are grija pana si de cel mai mic lucru, cu sigurané cA va avea grija gi de noi. La fiecare slujba bisericeascd ne rugim lui Dumnezeu sé-i ajute si sé-i aiba in paza pe ceilalti ‘oameni. Puteti si dati exemple de oameni pomeniti in rugiciunile Bisericii? (bolnavii sau cei aflati in suferinte trupesti si sufletesti, calatorii, conduca- torii Bisericii si toti crestinii de pretutindeni, conducitorii tarii gi ai oraselor noastre, clevii si studentii, oamenii lipsiti de dragoste, cei aflati in inchisori etc.) Dumnezeu doreste ca noi sine iubim unit pe altii precum ne-a iubit El. Cum putem si ne jubim unii pe alti? aa Be ae ee ieee eg yL rT} ed ane esti mai cinstita decat Den eLeR, ie Cart Cane er nT Ciaran? Caner ea Perey Voi stiti care sunt praznicele Maicii Domnului? Gasiti in coloana din dreapta descrierea corespunzatoare fiecaruia dintre praznicele Maicli Domnului mentionate in coloana din sténga. Unifi aceste perechi cu cate o lir 1. Nagterea Maicii Domnului 2. Acoperamantul Maicii Domnului 3. Intrarea in Biserica a Maicii Dom- nului 4, Buna-Vestire 5. Adormirea Maicii Domnului 76 a. Uningerii spune Mariei cd eail vanaste pe lisus, Fiul lui Dumnezeu. b. Maria este adusa in Templu de catre parintii ei. ¢. loachim si Ana sunt binecuvantafi de Dumnezeu cu 0 fica, Maria. d. Apostolii vin in lerusalim pentru a ingropa trupul Marie, insa Hristos o ridica la El, in ceruri. e. Maica Domnuluieste vazuté rugandu-se in biserica din Viaherne. Leckia 2 »De aceea I-a scos Domnul Dumnezeu din gradina cea din Eden, ca sa lucreze pamantul, din, care fusese Juat.“ lui Dum (Acest text este pentru copiti mai mici. Pentru a vedea textul biblic original, cititi Facerea 3, 1-24.) Cand a creat raiul, Dumnezeu a facut si 0 multime de ingeri buni. Acestia Il iubeau pe Creatorul lor, ai Cérui shyjitori ascultatori erau. Dar unul dintre ei, devenind mandru, a vrut s& fie ca Dumnezeu. Ascultand de indemnurile hai, mai multi ingeri s-au luat dupa el si s-au intors impotriva [ui Dumnezeu. Ingerii cei buni s-au luptat cu cei rézvratiti, aruncandu-i afar din ceruri, Ingerul cel réu a devenit duhul rautatii, cel care intotdeauna va incerea sa strice tot cea ce creeaza si ocroteste Dumnezeu. O voce neobignuita in gradina raiului Intr-o zi, duhul réutatii a intrat intr-un serpe ce se plimba prin gradind. Adam si Eva tocmai treceau pe lang& pomul de care Dumnezeu le poruncise s& nu se atingé, cand Eva a auzit un glas zicndu-i: ,Dumnezeu a zis El, oare, sai nu mancati roade din orice pom din rai Uitandu-se de jur- imprejur si vazdnd c& vocea apartinea unui sarpe, Eva a rispuns: ,Roade din pomii rafului putem s& mancdm; numai din rodul pomului celui din milocul raiului ne-a zis Dumnezeu «s& nu mancati din el, nici si va atingeti de el, ca s4 nu muritit’ Insa sarpele, minfind, i-a spus: ,Nu, nu veti muril Dar Dumnezeu stie cf in ziua in care veti manca din el vi se vor deschide ochii gi veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul". Neascultarea Iui Adam gi a Evei Eva stiitea gi privea rodul imbietor, Sarpele ti spusese cA acesta ar putea s& o facd la fel de infeleapta ca Dumnezeu; aga c& a mancat din el sii-a dat i barbatului ei sa manance. Dar imediat dupa ce au mancat au simtit ca ceva nu era cum trebuia sé fic. Totul se schimbase, iar ei au cunoscut dintr-o data c incaleasera porunca lai Dumnezeu. Adam si Eva, temandu-se c& Dumnezeu ar putea afla ce facusera ei, au incercat ss se ascunda prin gradina si, fiind tare rusinati de goliciunea lor, gi-au cusut haine din frunze de smochin si s-au acoperit cu ele. De Dumnezeu nu te poti ascunde Dupa catva timp, auzindu-L pe Dumnezeu cum se plimba prin grédin, Adam si Eva s-au ascuns printre pomii raiului. Ins& Atotstiutorul stia unde se aflau gi ce facuserd, de aceea la strigat pe Adam, zicdnd: ,Adame, unde esti? Acesta I-a rspuns: ,Am auzit glasul Tau in rai gi m-am temut, cdci sunt gol, si m-am ascuns* wT Sii-a zis Dumnezeu: ,Cine ti-a spus ci esti gol? Nu cumva ai madncat din pomul din care fi-am poruncit s& nu mananci™* Adam a incercat atunci ‘sd dea vina pe Eva, zicand: ,Remeia pe care mi-ai dat-o, aceea mi-a dat din pom si am ménoat*. Apoi ‘Dumnezeu a intrebat-o pe Eva, zicdnd: ,Pentru ce ai facut aceasta” lar femeia a zis: ,Sarpele m-a amagit si eu am mancat". Nici Adam gi nici Eva nu si-au Tecunoscut vinovatia, ci au dat vina pe altcineva. Pentru ca ii fubea tare mult pe cei doi, Dum- nezeu S-a intristat mult, vazéind neascultarea lor. Elle daruise o gradina minunata plind cu animale, flori, lacuri, rauri in care misunau multime de pesti, pasari frumoase de toate culorile sicu toate cele de trebuinté gurii. Domnul crease acest locas de fericire unde omul putea trai vesnic in apropierea Iui Dumnezeu, impartdsindu-se de iubirea Lui. Ins, pentru cA Adam gi Eva au caleat porunca divind, gradina Edenului a fost supus& stricdciunii. Oamenii stiau acum care era diferenta intre bine gi rau. Pe langé faptul c& mu implinisera porunca Facétorului lor, ei L-au gi mintit, iar in loc sa le para réu si sé-si cearé iertare, ei au incercat sa dea vina pe altcineva. Adam gi Eva sunt alungati din Eden Dumnezeu nu putea lisa ca in gradina aceea minunaté si domneasod réul pentru totdeauna. Adam. si Bva fuseser& avertizati c& in momentul cénd vor lca porunca cumnezeiascd vor muri, Daca Domnnul ar fi lésat in continuare pe oameni s& locuiascé in gq@idind gi s& mndnce din pomul cunostintei binelui i rdului, fra ca ei s moar vreodaté, atunci réul ar fifost giel vegnic. lar Edenul trebuia si riménd locagul acii depline, al dragostei dumnezeiesti si al vietii ‘vegnice in sanul lui Dumnezeu. ‘Dumnezeu |-a blestemat pe garpe si se tarascd pe pantecele sdu, sd se hraneascd cu térand in toate zilele vietii sale si sd fie de-a pururi in dugmanie cu oamenii, Apoi i-a scos Dumnezeu pe ‘Adam gi pe Eva afara din rai, nu inainte ins& de a-i imbrdca in haine de piele. Viata lor avea si fie tare grea; de acum inainte ei vor simti oboseala, frigul, durerea, boala gi intristarea. Fiind acum departe de Dumnezeu Care le daduse spre mancare rodul pomului vietii, oamenii nu mai puteau trai vegnic, ci erau sortiti si moar. Dupaice i-a izgonit pe cei doi din gradina raiului, Dumnezeu a pus heruvimi cu sabie de flacdra valvaitoare ca s& pazeasca drumul cétre pomul viepii. Mai tari, in ‘Sfanta Scriptura, Dumnezeu va face o promisiune poporului Sau, cd va trimite un Mantuitor Care va aduce pe pamént o viata noua - viata adevarata si vegnicd in Imparatia lui Dumnezeu. Fertcit biivbatul care... este drept! La Vecernia Mare din fiecare sambata seara, la strane, se cnt cateva versete din primii trei psalmi biblici. Doua dintre aceste versete le puteti vedea mai jos. (Cdutati in Sfanta Scriptura Psalmul 1. Cititi prima parte a ver- setului intai, apoi versetul gase al acestui psalm.) Incercati s alc&tuiti doua propozitii simple in care si spuneti ce credeti voi c& inseamna cele doua versete citite. Psalmul ne spune ca Dumnezeu ii binecuvén- teaza pe cei care nu asculta sfatul celor ce lucreaza réutati, ci se straduiesc si faca fapte bune. El ii cu- noaste pe oamenii care implinesc poruncile Sale si ii pedepseste pe cei rai. in fiecare zi, suntem pusi in situatia de a alege cum s& ne comportim in anumite imprejurari si de cele mai multe ori trebuie sa alegem intre a face un lucru bun sau unul rau. Uneori ni se intampla s& ne oprim cand lucrul e pe jumatate facut si doar atunci sa ne gandim la cea ce facem. Acesta este momentul cand trebuie si ne hotdram cum sa actionim mai departe, urmand calea cea rea sau cea buna. Daca vom alege calea cea rea, inseamna ca pac&tuim impotriva lui Dumnezeu gi a oamenilor, care de multe ori pot fi raniti de faptele noastre rele. Cuvantul pdcat inseamna a gresi tinta* adica ,a 0 lua pe de laturi saua Leclia 3 urmao pista falsa. De aceea, este bine caimediat ce ne-am dat seama ca ceea ce facem este rau, s ne intoarcem catre Dumnezeu, cerandu-ne iertare si facdnd cele bineplacute Lui. Adeseori suntem ispititi sau chiar incurajati de ceilalti si facem faradelegi. in acele momente e bine sa stim cd satana (diavolul) va incerca intotd a gaseasci modalit duce in ispita si de a ne indeparta de Dumnezeu. De aceea, ori de cate ori simtim ca suntem tentati si facem ceva ce stim cd:nu este bine, trebuie s4 spunem imediat un ,Nu! hotarat, pentru ca numai aga ne vom pastra libertatea de a-L sluji pe Domnul si de a alege cele bune si de folos sufletelor noastre. Din marea Lui iubire de ‘oameni, Dumnezeu Insusine ajuta s urmam calea cea dreapta. insa, pentru a primi ajutorul Sau, noi trebuie mai intai sa I cerem. Cee ecg mean Dumnezeu? (Acasa? La scoala? La eee rae ete roy sac eo) moduri in care noi li cerem Domnului Soo ee Tee Na eK voi pot fifolosite pentru a cere ajutorul ntact Versetul din psalmul de astazit (Ps, 1, 14,6) Fericit barbatul care n-a umblat in sfatul necredinciosilor. Ca stie Domnul calea dreptilor, jar calea necredinciosilor va pieri. Inaltavea de Viafa Facatoavei Cruci Sfanta Elena gaseste Crucea lui Nazarineanul, Regele Iudeilor". Elena era sigura Hristos c& Hristos a fost rastignit pe una dintre acele trei cruci, dar cine ar fi putut s& spund care dintre ele La cteva secole de la Moartea $i fnvierea _&F'@ adevrata Cruce a Domnului? Domnului nostru lisus Hristos, multe persoane ss Z doreau sa gaseasc& Crucea pe care fusese rastignit O problema neasteptata Mantuitorul. Una dintre acestea era si Elena, mama ‘impératului Constantin cel Mare, o crestin’ foarte Episcopul de atunci al Jerusalimului, evlavioasd. Ea facea multe fapte bune: ajuta pe ‘Macarie, le-a spus sd ceara un semn de la saraci, daruia haine celor lipsiti si elibera pe Dumnezeu prin care s& recunoasca Crucea lui prizonieri si pe sclavi din inchisori si din mine, sus. S-a intémplat cA in vecinatate se afla o femeie muribunda ce fusese bolnavé mult ‘Praznicele SBiserici inaj i: vyreme de o boali grea. Auzind despre desco- Un peleringj la Ierusalim ne ce oboall grea Auzind despre desco- fnt-o buna zi, imparateasa \) femeia ce tragea s4 moard si au pus- 0, pe rand, peste toate cele trei oe cruci. La primele dou’ nu s-a indepartatul oras lerusalim ca intamplat nimic, dar, cand au sa vada ieslea unde oa eau y atins trupul ei de lemnul Haus Hllstos of thle vl ultimei cruci, 0 minune s-a a predicat. Cand a ajuns petrecut: femeia s-a vindecat acolo, ea a vizitat, pe langa ‘complet. Cu ajutorul diaco- locale stable dinainte, nilor, episcopul a inalyat siMormént tuitoru- Sfanta Cruce, pentru ca lui ~ cel din care a rasarit toti oamenii sd o poatd ve. Viaja - si muntele de dea si s& i se poata unde Domnul S-ainaltatla é inchina ceruri dupé preaslavita Sa Gasirea Crucii Dom- inviere. nulul era cu adevarat 0 minune. Toata lumea se adunase de jur-imprejur Elena s-a hotarat si mearga in in cdutarea Sfintei Cruci a lui Hristos ca sa vada $i si ating’ pretiosul lemn al Crucii pe Imparateasa dorea | | | care Hristos Isi varsase acum si gaseasca bucatile sAngele. rimase din Crucea lui Hris- Elena |-a rugat apoi tos si s& Je aseze tntr-un sfant locas, pentru ca _pe fiul ei, imparatul Constantin, sa cladeasca ‘oamenii sa aiba posibilitatea sa seinchinelemnului _o bisericd mare pe locul unde fusese descoperit Cinstitel Craci a Domnului, Pentru aceasta, ea Jemnul Sfintei Cruci. In aceasta bisericé ea intrebat multi oameni despre locul rastignirii lui dorea s& aseze lemnul Crucii spre inchinare lisus, despre Crucea Sa, darnimeni nua stiutsaii _tuturor credinciosilor. Biserica a fost ridicata dea vreun raspuns sigur. Majoritatea credeau ci si, in afard de aceasta, impdratul Constantin fusese ingropatd léngi Mormantul Domnului.Nu si mama sa, Elena, au construit mai multe ini au fost cei care au ajutat-o in cfutarea ei, _iserici pe locurile sfinte din Ierusalim, Pncepand sf sape int-un loc anume, nu departe Betleem sl ain toaté Palestina, De atune! sipand de Sfantul Mormant al Domnului, au gasit, spre _ast&zi, mii de pelerini din intreaga lume vin s& marea lor mirare, nu una, ci trei cruci! Langa ele se Inchine si s se roage in aceste sfinte se mai gisea gi o tablité pe care era scris: ,lisus _locaguri. 20 [ae SA \ ~ Y S Acasa si in viata de familie Secventa rastignirii, ca de altfel realismul mortii, este mai putin pe infelesul celor mici. Totusi, copilul de sapte-opt ani este capabil sd deosebeasca o fantezie sau 0 ,poveste” de un fapt real. Parintii trebuie sa insiste asupra realitatit evenimentelor concrete, {ar explicatitle lor sd fie intr-un limbaj simplu. Cum igi face crucea simtité prezenta ei in viata noastra? Unde putemnoi vedea crucea? Cum ofolosim, noi in existenfa noastra de zi cu zi? Eane aminteste de lisus Hiristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care S-a suit peo cruce unde, desi a suferit 0 moarte ingrozitoare, prin sséngele Sau abiruit moartea ca un Dumnezeuadevarat ce era. invierea Lui din mortine-a daruit tuturor viajai vesnicé in Imparatia ui Dumnezeu. in fiecare an, in ziua de 14 septembrie, ne aducem aminte de Crucea lui Hristos. Aceeasi Cruce a insemnat moarte pentru Fiul lui Dumnezeu si a fost datitoare de viatd pentru femeia cea muribunda. Leclia 2? in Biserica noastra, Crucea este semnul biruintei si al vietii celei noi in Hristos. lisus a surpat puterea mortii prin preaslavita Sa inviere, facandu-Se inceputul fnvierii si nemuririi tuturor oamenilor. Daca vom crede ca Hristos are putere asupra mortti, Dumnezeu ne va invrednici de viata cea vegnica intru imparatia Sa. In aceasta mare zi de sarbatoare, credinciosii impodobesc crucea cu flori proaspete, care simbo- lizeaza viata cea noua castigata pentru noi de catre Hristos. Incercati si impodobiti si acasa la voi o cruce in felul acesta, iar dac& nu aveti lemnul necesar, confectionati voi insiva una din carton gros. Culegeti din gradina cateva flori, putina verdeata sau ramurele inverzite care credeti cd va pot fi de folos la impodobire. Crucea astfel impodobité o puteti pune lénga icoanele de acasa. De-a lungul stiptiménii acestela, cand va spuneti rugiciunile, incepeti prin a canta de trei oi imnul Sfintei Cruci, faicdnd trei metanii mari: Crucii Tale ne inchinam, Stapane, si sfantd Invierea Ta o laudam si 0 slavim! DRAZNICULUI PNALTARD SPINE] CRUCI in decursul anului bisericesc exista trei s&rbatori care ne amintesc de Rastignirea pe cruce a Mantuitorului (in afaré de Vinerea Mare). La sarbatoarea fnaltarii Sfintei Cruci, din ziua de 14 septembrie, praznuim gasirea Crucii pe care a fost rastignit Hristos. Ieoana alaturata il infaitiseaz pe Sfantul Macarie, episcopul Ierusalimului, inalyand in vazul tuturor Crucea care tocmai fusese gasita pemuntele Golgota. Cei doi diaconi aflati lang el lumineaza acest sfant moment. In alte icoane, acestia il ajuta si ridice Crucea. Oamenii adunati acolo, vaiznd Sfanta Cruce, au inceput sd cAnte ,Doamne miluieste" de mai multe ori, Sfanta Imparateasa Elena sta de o parte, in timp ce alti credinciosi (multi dintre cei vindecati prin puterea Sfintei Cruci) se afl de cele doua parti ale icoanei. 22 »A grait Dumnezeu catre Noe: 4 «Iesi din corabie...» gia binecuvantat Domnul pe Noe si pe cei trei fii ai sai.“ Na pars Oamenii nesocotesc voia lui Dumnezeu ‘Trecuse deja multé vreme de cand Dumnezeu fAcuse lumea, iar pamantul era plin de multimea ‘oamenilor, ins& un lucru foarte trist se intamplase: oamenii uitaseré de Dumnezeu. Nimeni nu mai vorbea despre Dumnezeu, despre cum ficuse El pe cele vazute gi pe cele nevazute sau despre dragostea Lui pentru creatie. Oamenii credeau ca nu mai au nevoie de iubirea sau de ajutorul Creatorului lor. Toti pac&tuiau, uitand de porunca iubirii fajA de Dumnezeu gi de aproapele: erau egoisti, minteau, furau, iar fratii se raneau intre ei, ajungand pana acolo incat se omorau unii pe alfii, Sfanta Scriptura ne spune cf, atunci cand Dumnezeu a vazut nedreptatile si nelegiuirile oamenilor, a stiut c& trebuia ed intervind si sd schimbe ceva. Noe il iubea pe Dumnezeu In zilele acelea exista un singur om pe pamant care isi aducea aminte de Dumnezeu si tinea poruncile Lui. Acest om se numea Noe. El ducea o viata diferita de cea a oamenilor din jurul sau; era neprihanit, drept, grijuliu cu ceilalti gi nu dorea sa faca rau nimanui. Dar lucrul cel mai important era faptul c& el mergea pe calea lui Dumnezeu, de aceea Dumnezeu I-a binecuvantat cu lungime de zile. Dumnezeu ii vorbegte lui Noe Intr-o zi a grait Dumnezeu caitre Noe, zicand. »Sosit-a inaintea fefei Mele sfargitul a tot omul, cdci s-a umphut pamantul de nedreptafile lor, si iatd Eu ii voi pierde de pe pamént (...); voi aduce asupra pamantului potop de apa, ca sa pierd tot trupul de sub cer, in care este suflu de viata, si tot ce este pe pamant va pieri*. Sia mai zis Dumnezeu lui Noe sa-si consiruiasca o arca (0 corabie mare): ,Tu insa f@-ti o corabie din lemn de salcdm... Intra in corabie, tu gi toaté casa ta, cfici in neamul acesta numai pe tine te-am vazut drept inaintea Mea‘. © corabie pentru Noe Corabia lui Noe trebuia sa fie din lemn de salcdm. Cand a fost gata, era foarte lunga si larga si cuprindea o multime de incdperi, dispuse pe trei etaje. Dumnezeu i-a mai zis lui Noe: ,Sa faci corabiei o fereastra la un cot de la acoperis, iar uga corabiei sd 0 faci intr-o parte a ei. De asemenea, sé faci intr-insa trei randuri de camari: Jos, la mijioc si sus. 24 O munca grea Noe si cei din casa lui s-au apucat de lucra precum le poruncise Dumnezeu. Pentru aceasta, ei au tajat salcdmi inalti si i-au prefacut in scdnduri de toate marimile, apoi le-au prins unele de altele. Astfel, arca incepea sa ia forma sub priceputele maini ale lui Noe Vecinii lui erau foarte curiogi s& afle de ce construia Noe corabia aceea uriasa. Elle spusese despre potopul pe care Dumnezeu voia sa il trimita pe pamént, dar nimeni nu I-a crezut, ba uni chiar au ras de el. Cu toate acestea, el nu s-a oprit din munca. Corabia crestea vazand cu ochii, jar cand a fost gata, a uns-o cu smoala pe dinauntru $i pe dinafara, pentru ca apa sA mu poata patrunde in ea. Arca este gata Atunei a zis Domnul Dumnezeu lui Noe: ,Vei intra in corabie tu si, Impreund cu tine, vor intra fili tai, femeia ta gi femeile fillor tai. Sa intre in corabie din toate animalele (...) cAte dowd, parte barbateasca gi parte femeiascd, ca si rman cu tine in viatd (...) ia cu tine din tot felul de mancare pentru tine si pentru acestea Vine potopul! Si a intrat Noe in arc, impreuna cu toate cate ii poruncise Domnul Dumnezeu sa ia cu el, iar dupa sapte zile au venit asupra pamantului apele potopului. Toate izvoarele adancului celui mare s-au desfacut si jgheaburile cerului s-au deschis; si a plouat pe pamant patruzeci de zile sipatruzeci de nopti. Uscatul s-a inmuiat, raurile si toate méirile gi-au iesit din mated, pana ce tot paméntul se prefficu intr-un ocean ‘urias. Toate Vietaifile se inecasera si murisera, chiar gi pasérile cerului, pentru cd nu mai exista nici un loc uscat pe fata pAméntului unde si se ageze sau s& giseasca hrand; apa acoperise pana gi cele mai inalte piscuri ale muntilor. i, pentru cA apa cregtea din ce in ce mai mult, arca s-a indltat gi a inceput sa pluteascd deasupra pamantului, lar cei dinlauntrul ei erau singurele fapturi care rimaseser@ in viatal Dumnezeu Isi aduce aminte de Noe Dupa patruzeci de zile si patruzeci de nopti ploaia a incetat brusc. Apa ins& nu s-a retras, imediat de pe pamant, ci a ramas acolo mai bine de un an. Sia adus Dumnezeu vant pe pamant sia inceput a se scurge apa si a se impufina, FAC EM] NO] ? Lotta s Ce intelegem noi sa facem pentru a arata lui Dumnezeu dragostea gi ascultarea noastra? a aaa Bout Coeur ea ae) Era) Fey es eee’ eine Curt sale este oui Corabia s-a oprit pe Muntii Ararat. Noe a deschis fereastra gi a dat drumul unui corb, apoi unui porumbel ca s& zboare si sd vada daca s-a scurs apa de pe pamént, dar acestia nu au gasit nici ‘un loc uscat. Céteva sptamani mai tarziu, Noe a dat iardigi drumul porumbelului gi acesta s-a intors la el spre sear, avand in ciocul sau o ramur verde de maslin. Dupa gapte zile a dat drumul din now porumbelului si el mi s-a mai intors. Atunci a cunoscut Noe c& pamantul se uscase, pentru cd pasiirea gsise un loc unde s&-si construiasca pe indelete cuibul. Un pamAnt nou, mai curat Noe a ridicat acoperisul corabiei si a privit, si, iat, fata pAmAntului se uscase, iar apd nu mai rémAsese decat in albiile réurilor silecurilor. Uscatul, incepuse s& rodeasca iarba verde. Peste tot, copacti siplantele dadeau in floare. Noe a mai asteptat inca, doua luni pana cand paméntul s-a uscat in intregime. Atunci i-a zis Dumnezeu lui Noe s asd din arc impreund cu toate cele ce erau cu el. Ce zi minunatd a fost aceeal Noe a deschis usa corabiei, Ls rT eae doua en eer Ceca Ea rye Co le-afi putea rey Pee Ores si familia sa a iegit afard pe pamantal cel uscat, iar dupa cio parada de animale, dou’ cate doua. Toate fapturile se bucurau si vada strélucirea soarelui gi 8d respire aer curat. Noe ii multumeste Iui Dumnezeu Dupi.ce a iegit din arca, Noe a facut un altar pe care a adus jertfa de mulfumire lui Dumnezeu pentru ca i-a pazit nevatdmati in timpul potopului. Dumnezeu S-a bucurat ci Noe nu a uitat sé-1 mulfumeasca. Siazis Domnul Dumnezeu hui Noe: ,Inchei acest legmént cu voi, cA mu voi mai pierde tot trupul cu apele potopului gi nu va mai fi potop, ca s& pustiasc& paméntul'; si, ca intirire a promisiunii pe care faicuse, Dumnezeu a agezat in nori un curcubeu. Mai tarziu, Noe si tofi ai sai s-au Impraistiat in patru zai pentria se inmulti, a umple paméntul gi a-l stépani. Si, ori de cate ori vedeau pe cer curcubeul, ei isi aminteau de iubirea lui Dumnezeu, de faptul ed i-a. sclipat de potop si de legmadntul pe care Acesta a facut de a nu mai pierde niciodata fapturile Sale cu un alt potop de ape. 2s Stantul Ierarh IOSIF CELNOU DE LN PARTOS - Lechia 4 ocrotitorul Banatului Yin model de blandete si bunatate ‘fantul losif a vézut lumina zilei in anul 1568, ‘Sn Raguza (Dalmatia), pe malul Marit Adriatice, int © familie de crestint valahi (asemeni Sfintilor Nicodim de la Tismana, Dimitrie cel Nou Basarabov dela catedrala patriarhali din Bucuresti si Sfintei Mucenite Filoteia de la Curtea de Arges). Micul Iacob (c&ci aga fusese botezat) a rimas de mic orfan de taté. Mama i-a dat o crestere aleasa, iar la 12 ania fost trimis la Ohrida sa invete carte. La varsta de 15 ani intra in ministirea Maii Domnu- Tui din Ohrida, iar dupa 5 ant merge la Muntele Athos si se calugareste sub numele de Iosif. Aicia dus o viata curat’, cu post, rugaciune, smerenie, apoi s-a facut sihastru in padurile din preajma manis- tirii Pantocrator. A primit darul facerii de minuni, incat vindeca multe boli, de aceea multi stareti ai mandstirilor din Sf. Munte trimiteau dupa el ca s& le vindece calugarii greu incercati de suferinte trupesti. Dupa ce a ajuns duhov- nic iscusit al calugarilor din Muntele Athos, este numit staret al mandstirii Cutlumus din Sf. Munte Athos, renumitd ctitorie a domnilor Tari Romanesti si ai Moldovei (Matei Basarab si Vasile Lupu), unde traiau pe vremea aceea multi calugari romani. Predicile sale erau atat de pline de har si bunatate, incat misca inimile ‘tuturor pani Ja lacrimi. Batran fiind, se retrage, dupa o vreme de indelunga pastorire a fillor duhovnicesti, la minastirea Vatoped. Dar, murind mitropolitul Timigoarei, romani credinciosi din Banat, calauziti de Dubul Sfant, hau ales pastor pe Iosif, desi avea deja 80 de ani, cdci era vestit in toate tirile balcanice si cinstit ca sfant inc& din viata. Pe cand se pregitea s& treacd Dunirea si sa se indrepte spre Timisoara, caii de la trasura in care calitorea Sfantul Iosif s-au speriat, si n-au mai vrut cu nici un chip sa urce pe podul umblétor (bacul de pe Dunire), Atunci s-a coborat ‘Sfantul Iosif din trasurd si, ludnd cali de haturi, 26 acestia indata s-au linistit. Apoi, urcéndu-se trésura pe pod, au trecut Dunarea. Pe cand intra in Timigoara, pe Sf. Iosif 1a intampinat un olog ce suferea de 20 de ani de aceasté boala cumplita. Sfantul si-a pus mainile pe capul lui, s-a rugat cu nddejde in marea milostivire a lui Dumnezeu, si omul indatd s-a facut sinitos. in 1650, este hirotonit arhiereu si asezat in scaunul de mitropolit al Timigoarei, de unde a pastorit vreme de 3 ani, Era tare in credinta, infelept la cuvant, bland la inima si neadormit In rugiciune. A convertit pe multi turci dela credinta lor pagana la credinta tn Hristos, cici acestia il tubeau mult pe Sfant pentru bunatatea lui si pentru faptul c& géseau la el oricénd uuga deschisa, asculténdu-t gi ajutandu-{in orice necaz ori nevoie se aflau. ‘A facut si minuni, céci tamAduia suferintele cre- dinciosilor, punind mainile pe crestetele lor si rugandu- se pentru ei. A stins un incendiu ce izbucnise si ‘cuprinsese rapid partea de apus a Timigoarei. Atunci aiesit din bisericd avand in maini potirul cu Sfintele Taine si, rugandu-se cu lacrimi, indaté a trimis Dumnezeu 0 ploaie puternicd $1 focul s-a stins indata. In 1653, se retrage la mandstirea Partos, unde a mai trait 3 ani, dupa care sia dat sufletul in mAinile Domnului, la 85 de ani. Traditia spune c& in momentul mortii sale clopotele manistirii Partog au inceput sa batd singure, fra s& le trag& cineva, anuntand pana departe vestea trecerii la Domnul a blandului ierarh. Sfintele sale moaste se gasesc in catedrala mitropolitand din Timisoara. Acolo, la sfintele sale moaste, s-au savarsit multe minuni, céci multi credinciosi, chiar oameni de vaza ai Timigoarei s-au timaduit cu ajutorul Sfantului Iosif. Bunul mitropolit este pomenit in bisericile noastre la 15 septembrie. Stantul Mucenic NICHITA ROMANUL — Lecliat Yin preot misionar in miflocul dacilor Sfantul Nichita (care inseamna in limba greaca ,Biruitorul*) s-a nascut dintr-o familie originara din aceeasi patrie cu Sféntul Apostol Stantul lerarh A Creatorul li Pavel, adic din Cilicia Asiei Mici. in jurul anului 258 dupa Hristos, parintii sai au fost adusi de goti in partile Daciei si agezati aici spre a coloniza regiunea. Sfantul Nichita s-a nascut intr-un sat din Campia Dunarii (poate Valea Argesului), la inceputul secolului al 1V-lea, si a invatat tainele credintei in Hristos de la marele episcop Teofil al Scitiei si al Gotiei (Dacia). Calugarindu-se la una din manistirile din sudul Dunérii sau poate din muntii Buzaului, unde se afla o micé m&nastire, Nichita a fost hirotonit preot de episcopul sau drag, Teofil, si a strabatut apoi satele Daciei in lung si-n lat, propovaduind Evanghelia si botezand multi daco-romani si goti. ‘Vazand mai-marii gotilor credinta si biruinta lui asupra pAgénilor si pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva crestinilor, din anul 372, Nichita a fost prins de ostasi in biserica, pe cand slujea, sia fost ars de viu in fata sfantului altar, dupa obiceiul gotilor, in ziua de 15 septembrie. Gotii l-au invinuit c& indemna pe crestini sa nu aduuca jertfe unui idol al lor, pe care acestia il purtau intr-o caruté, prin sate. Sfintele sale moaste, céte au mai rimas nemistuite de foc, au fost adunate cu mare grijé de crestini si cinstite cu multé evlavie. Apoi au fost duse, in anul 451, si agezate intr-o bisericd din Cilicia (oragul Mopsuestia), tara sa de bastin’. Sfantul Nichita este cinstit ca ,Mare Mucenic" in toatii Biserica Crestina. ATIM IVIREANUL — imbii liturgice din Biserica Ortodoxa Romana Nascut in 1650, in Iviria, din paring credinciosi, i s-a dat numele Andrei. A ajuns, in tinerete, rob la turci, in Constantinopol. Find un. copil foarte talentat, a invatat cu mare ugurinta limbile vorbite in zona (greacd, araba, turca) sia deprins cu multa dragoste arta picturil, sculpturit siabroderiel. in anul 1690, Andrei este adus in Tara Romaneasca de Sfantul Voievod Constantin Brancoveanu. Aici invaté mestesugul tiparului, se calugaireste (ludnd numele Antim) si apoi devine preot. Conduce tipografia domneasca de la Bucuresti $iinfiinyeaza o alta la Snagov. Mai térziu, devine episcop la Rémnicu-Valcea, unde mai ‘intemeiaza o tipografie. Sub indrumarea lui directa s-au tiparit 24 de c&rti in limba roman’, mai ales carti de slujba, astfel cé Sf. Antim devine creatorul limbii liturgice in Biserica noastra, o limba plin’ de dulceatai sufleteasca si de armonti nebiinuite. Prin grija sa, a fost ridicat Mandstirea Tuturor Sfintilor din Bucuresti, care astazi poarta numele de Mandstirea Antim. Sfantul a lisat prin testa- ment ca din veniturile manstirii si fie ajutati sracil. Astfel, multor copii nevoiasi li se plateau 27 Acasa si in viata de familie Lecliay Fiecare zi a anului este pentru Biserica 0 zi de pomenire a unuia sau a mai multor sfinti. $titi voi de ce sunt sfintii atét de importanti in Bisericd, incat trebuie s ne amintim de ei fn fiecare zi a anului? Pentru ca Biserica stie c& noi putem invata cate ceva din viata fiecaruia, din felul cum ei s-au straduit si meargi pe calea cea stramta, astfel c& exemplul vietii lor sfinte ne poate da putere $i curaj sé urmam si noi acea cale. Credeti c& tralul le-a fost mai usor sfintilor din vechime decat ne este now acum? Era viata sau munca lor de zi cu zi altfel decat a noastra? Daca lum aminte mai bine la viata Sfantului Iosif cel Nou de la Partos, din copilarie si pana la sférsitul vietii sale, putem vedea ca gi el s-a confruntat cu multe dintre problemele pe care si noi le avem. Cititi din nou povestirea vietii sale, apoi raspundeti la urmitoarele intrebi 1. Lace varsta a fost trimis s& invete carte la Ohrida Micul lacob, care avea s& devina Sf. Iosif? 2. Citi ani avea lacob cénd a intrat in clugarie la Muntele Athos sub noul sau nume, Iosif? 3. Acuictitorie era mandstirea Cutlumus, din Sf. ‘Munte Athos, la care este numit staret calugarul losif? 4, Cum era cuvantul staretului Iosif pentru ce-i care-| ascultau vorbind? studiile, fetelor sarace li se oferea zestre, mortii care erau lipsiti erau ingropati gratuit si pomeniti la slujbe, iar in toate simbetele de peste an se daruiau bani inchisorilor pentru imbunatatirea conditiilor celor inchisi. 5. Ce varstd avea nevoitorul lui Hristos, Iosif, cand roménii credinciosi din Banat l-au ales pastor? 6. Ce minune a facut Sfantul Iosif, pe cand intra in Timisoara? 7. Cat timp a pastorit ca arhiereu la mitropolia ‘Timisoarei Sfantul Iosif gi care a fost minunea ce s-a petrecut la vremea mutarii sale din viata aceasta? Invidiosi cd $fantul Antim sporea prin faptele sale credinta $i numarul credinciosilor crestini, turcii -au inchis, i-au luat dreptul dea mai sluji ca preot si lau trimis in exil la Mandstirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinal (in Egipt), in toamna anului 1716, Sfantul n-a mai ajuns insa acolo, caci ostasii turci lau omorét pe drum si -au aruncat trupul in apele Lacului Snagov. Iar Biserica noastra I srbatoreste ca sfant in ziua de 27 septembrie a fiecdrui an, sfantul Antim a fost un barbat injelept, tare in credinta, foarte iscusit in cuvant si plin de o deosebita dragoste fata de oameni. Predicile sale musteau de cuvinte calde, mangaietoare si de indemnuri adresate credinciosilor de a se intariin credinté si in fapte bune. De pilda, iat ce spunea el credinciosilor s&i despre datoria de a-i chema pe oameni la bucuriile credintei: ,Noi, cand iesim de la biserica, si nu iesim goi, ci sd facem cum face ariciul. Ca, dupa ce merge la vie, intai se saturd el de struguri, apoi scutura vita, de cad boabele Jos si se rostogoleste pe dansele, de se infig in ghimpii lui si duce $i puilor. Aga si ducem si noi, fiecare, pe la casele noastre, copiilor si celor ce n- au mers Ja biseric’, din cuvintele ce am auzit din ‘Sfénta Evanghelie! 25 A zis Dumnezeu: «Iesi din paémantul tau si vino in pamantul pe care ti-I voi aréta\Eu; (...) te voi binecuvanta, voi mari numele tau si vei fi izvor de binecuvantarels® 29 (Acest text poate fi folosit pentru a relata celor mii viaja lui Avraam. Citti cu totitistorisirea sitrasafi pe hartd drumul pe care Avraam La strabatut in edlétoria sa inspre Tara Fagaduintei. Textul poate fi gasit in Biblie n cartea Facerii 12,1-10; 13,1-2. 5- 18.) Dumnezeu ii vorbeste lui Avram ‘La multe generatii dupa Noe, in oragul Ur, s-a nscut un om pe nume Avram. $i era Avram acesta un om temator de Dumnezeu i foarte bun. Ia suflet. El s-a casdtorit cu o femeie care se numea Sarai, apoi s-a mutat cu toti ai sai in oragul Haran. Aici Avram a agonisit avere mare: aur si argint, pAmént mult sio multime de vite. Dupa mulfi ani, a fost cuvantul Dommului c&tre Avram: ,legi din pamantul tu, din neamul tau si din casa tatalui tdu gi vino in pamantul pe care ti-1 voi arta Eu. $i Bu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvanta, voi mri numele téu si vei fi izvor de binecuvantare. Si se vor binecuvénta intra tine toate neamurile pamantului!* VA puteti inchipui ce mare i-a fost mirarea lui Avram cénd a auzit acesteal El avea deja 75 de ani, iar a célatori nu era tocmai ugor pe vremea aceea. In plus, Dumnezeu nu-i spusese nici macar incotro trebuia si mearga. Si apoi, cum ar fi putut ei s&-si pardseascd rudele gi sd-gi lase casa unde trdiserd atatia ani? Avram se increde in cuvantul Domnului ‘Avram credea in Dumnezeu gi dorea s& I se supung, precum crezuse si ascultase si Noe. De aceca i-a chemat la sine pe sotia sa, Sarai, gi pe nepotul sdu, Lot, zicdndu-le sa-gi adune toata agoniseala, s4-gi ia tofi slujitorii, toate animalele i Sd se pregateascd de drum. Astfel, au pornit cétre Tara Canaanului. ‘Vreme indelungata au mers de-a lungul unui rau mare, unde lucrau multi oameni, au lsat in urma sate mici i orage mari, negtiind nici unde, nici cand trebuia s& se opreascd. Cu cat se indepartau mai mult de casa, cu atat se intalneau cu oameni tot mai deosebiti de i. Nici chiar pamantul nu era la fel. Tot mergand ei aga, intr-o zi, au ajuns la un loc cu iarba verde unde curgea apa limpede numai buna de baut pentru oile, caprele si vitele lor. Avram a privit de jurimprejurul sau gi, iat, véizu c& era un loc ‘minunat. Apoi s-a oprit din drum. Locul acesta se numea Sichem gi se afla in ‘Jara Canaanului, Acolo S-a arétat Dumnezeu hui Lechias Avram sii-a zis: ,Tara aceasta o voi da urmasilor tai*. Sia zidit Avram acolo un jertfeinic Domnului Dumnezeu, Celui ce i Se aratase. De acolo a pornit spre muntele aflat la résdrit de Betel, intinzandu-si acolo cortul sau. Insa célatoria lui nu se sfargise incd, intrucat in acel pamant locuiau canaaneii care nu voiau ca Avram impreuna cu turmele sale s& rimana pe pamantul lor. Calatoria continua WP eles Avram gi-a continuat drumul prin degertul Neghev. Cat era ziua de lunga, soarele dogorea si iiardea, pentru cA nu aflau nici urma de umbra. ‘Apa nu se gisea defel; deci s-au grabit inspre Tara Egiptului unde intentionau sa ramand o vreme, pander fi fost nevoifi sa plece si de acolo. Incotro aveau sf mearga? Care era dorinta lui Dumnezeu cu ei? Tot ce stia Avram era cd implinea ceea ce Dumnezeu fi poruncise. Apoi, aducndu-si aminte de pamantul manos al Canaanului, unde ridicase pentru prima data un jertfelnic lui Dumnezeu, ei au hotdrat sa se intoarca prin desertul Neghev la Betel, in Tara Canaanului. Avram se desparte de Lot Ajunseserd deja inapoi in tinutul Canaanului, acolo unde Avram vazuse campiile acelea roditoare. Ins& paméntul acela nu-i inc&pea pe améndoi, gi pe Avram gi pe Lot, céci turmele lor sporiserd foarte mult si nu era loc-destul pentru toate. De aceea, pazitorii turmelor celor doi ajunsesera adeseori sd se certe. Atunci a zis Avram catre Lot: ,S@ nu fie sfada intre mine gitine, céci suntem frati. lata, mu e oare pamAntul inaintea ta? Alege-ti locul care iti place in mod deosebit, iar eu imi voi ua toate oile gi caprele gi mA voi duce intr-alt parte". Lot a privit de jur-imprejur, alegandu-si tot tinutul din preajma Jordanului, unde era iarbai si apé din belgug, lar Avram a rémas sé locuiasca in pamantul Canaan. Apoi a zis Dumnezeu c&tre Avram: ,Ridici-ti ochii i, din locul in care esti acum, cauta spre miaz&noapte, spre miazizi gi risérit gi spre mare, c& tot pamantul, cat il vezi, ti-1 voi da tie si urmasilor ti, pentru vecie. Scoala si cutreieré pamantul acesta in hing si in lat, cf ti-1 voi da tie si urmasilor t4i pentru vecie". Si, ridicandu-gi Avram corturile, a venit si s-a agezat la stejarul Mamvri, care este in Hebron; gi a zidit acolo un Jertfetnic Domnului. sO SPREE © NOUA CASA Solas Colorati figurile afiate in josul paginil. Decupafi-le apoi si lipiti-le la locurile potrivite. 7 6 anta Gu Leckias Fetita cea lubitoare de scracl Pe la inceputul secolului al Xi-lea, in satul Epivat, nu departe de Constantinopol, tréia o familie de neam bun, care avea dot copii, Eftimie si Parascheva. Primind o educatie aleasd, fata crescu gi, pe cat era de frumoasé, pe atat era gi de cuminte gi inteleapt’ La scoala era intotdeauna in fruntea tuturor celorlalti copii, Dar copila aceasta mai avea o calitate, pe care nici cei mai déstepti copii de searia ei nu o aveau: era atat de miloasa, incat nu putea sé treacd pe lang’ um cergetor cu hainele zdrentuite fara si-si dezbrace hainutele ei cele J frumoase siscumpe sisaile dSruiasc& srmanului. Ba chiar sila gcoal’, dacd avea yreun coleg mai saracut, {ndaté il mila, Paring insd nu puteau nicicum si se ‘impace cu faptele fetite, cdc socoteati c& le risipeste averea dobandita prin mun- & grea, dnd altora ceea ce eranumai al lor. $i, pentru ci Parascheva continua sai ajute pe saraci, mai incasa din partea mamei gi cate o bitaie. Dar credeti voi c& mila fuge de la sufletul omului bun de frica’nuielelor? Adevarata milostenie cu jertfa se ‘implineste. Dela o vreme, s-a situ- rat copila gi s-a hotérat sa plece lamanastire ca si musi ‘mai supere parintii. Avea deja 15 ani si nu se temea de nimic. Merse ea ce merse, mai pe creste de deal, mai prin ripe, mai urcdnd cu anevoie, mal coborand cu vioiciune, cand pe drumuri umblate, cind prin pustietati, pan ce ajunse in tinuturile Térii Sfinte. a luat ceva vreme pana sa se obignuiasca cu soarele ce ardea atat de tare, incat ziceai ci te afli int un cuptor incins, si cu bruma de vegetatie, formata din cateva smocuri de iarba razlete si din cdtiva copacei. Apoi 5-8 agezat la 0 micd mandstire de fecioare de pe Valea Tordanului, unde se ruga indelung, postea si ingrijea candelutele din biserica, Sia ramas acolo pand pela varsta de 25 de ani, dupa care s-a intors in {ara sa, in satul Se natal, CEci un inger i s-a ardtat, spundndut c& va trece curdnd la Domnul sia indemnat-o si-si mai vad o data casa si satul copie ‘Sio porni Parascheva din now la drum lung, pana ce ajunse la marginea satului parintese, Acolo, cine s-0 mai cunoascé? Trecuse mult timp de cand plecase de cas’. Parinti se prapadiser’ dupd ce planseserd o vreme de corul ei si isaserd toati averea siracilor, Parascheva ajuta biserica si isi constrat lamarginea satului o cisuta unde, ca odinioarg, i primea pe cei siraci, ajutandu-i multi dragoste pe toti. Asaa mai trait vreo doi ani, in Liniste gi fapte bune, slujind biserica si pe cel sarmani. ‘Apoi, la 27 de ani, s-a dus in, pace la Domnul si a fost {ingropati aproape de tarmul ‘mari, Dupi multi ani, trupul el a fost descoperit prin minune dumnezeiascd, de insisi Sfanta Parascheva, care s-a ardtat in vis unui credincios pe nume Gheor- ghe gi i-a spus sid ageze sfintele moaste in biserica din satul siu, Epivata, unde au rimas 175 de ani Vreme de sute de ani sféntul ei trup adormit a fost purtat cu mare cinste din fara in fara, din bisericé in Disericd, pang ce a ajuns si pe meleagurile noastre, la asi, fn anul 1641. De-atunci ea n-a mai plecat de la nol © putem vizita pentru a ine inchina cu dragoste si ‘recunostinté la Mitropolia orasulul las Ea este numita, pe drept cuvént, Ocrotitoarea Moldovei, céci, de multe i, de-a lungul istorie, a facut minuni mari, vindec&ri, a ppizit tara si orasul lasi de seceté, de foamete, de cotropiri sichiar de bombardamente in timpul celor dowd razboaie mondiale Ea il agteapté cu drag mai ales pe copii, ici si ea a fost o copilita, ca si ei, $i se bucura mai ales daca voi, copii, it urmati pilda si sunteti milostivi cu totisdrmanii, dacd va iubiti colegii si nui dispretuiti pentru c& sunt mai saracuti, cl, dimpotriva, i ajutatin taina cu cele de trebuinjé. Ea asculté rugiciunile tuturor copitlor care ge striduiesc sa fie buni,saritori si hamici. In fiecare an, in ziua de 14 octombrie, Biserica noastra o s&rbatoreste, pomenind-o intre alesii lui Dummnezeu, Caruia I se cuvine slava, in veci, Amin. of P 7 facut-o intocmai soane nedespartite, ; cen cu cea pe care 0 unite de o iubire : ; vazuse, cia schim- desavargita, Care Won * bat cate ceva: a actionau gi vorbeau ae inlaturat din icoa- ca una singura. : 4 oo n& figurile lui Cele Trei Persoane © jc ae » Avraam sia Sarrel, Sfinte sunt de o } si toate detaliile fiinta, de aceea nu : evenimentului. £1 pot fi despartite i a pictat doar niciodata. | ‘ # chipurile celor tret Dumnezeu it 5 | ingeri, repre- daruise cdlugarului » zentand. Persoa- Andrei un dar deo- ‘ nele —_Sfintei sebit, acela de a Treimi: Tatal si picta. El era un ma- Fiul si Sfantul re maestru al ico» Dub. nei, un adevarat Cele Trei Per- artist. Descope- soane sunt intoar- rindu-si talantul, = se Una spre Cea- Andrei ainceput sa alta - int-un cere picteze icoane pen- - Wy perfect - simbo- trubiserica mands- . iizand unitatea Lor tirii in care tia. Bs —vesnicd de filing’. Icoanele pictate de i ngeral din centrul elle putem vedea si imaginii are astazi in biserica aceeasi figura si Sfanta Treime (de : $ ‘imbraciminte ca gi Tinga Moscova), construta de Sfantul Serghie. lisus Hristos, aga cum fl putem vedea reprezentat in fiecare biserica exist pe iconostas oicoand —_—in icoane. El si ingerul din dreapta privesc catre reprezenténd Sfantul sau praznicul al ciruihram cel din stanga (ca $i cum ar privi cdtre Tata). In ori nume il poarta acea biserica. Biserica _centru, un potir mare ne aminteste de faptul c& ménastirii unde traia Andrei purta numele lui Dumnezeu ne cere sd fim una (asa cum Tatal, Fiul Dumnezeu Insusi: Preasfanta Treime. Si el se si Sfantul Duh sunt Una) si ne face s& fim una, gandea cum ar fi putut si-L picteze el pe _unindu-ne prin Sfanta impartasanie. Andrei Dumnezeu in Treime? Numai lisus Hristos, Ful Rubliov nu a incercat si ne arate cum este sau lui Dumnezeu Se ardtase pe pamAnt in chip de cum arat{ Dumnezeu, ci s& ne spuna ceva despre om. Nimeni nu vazuse vreodata chipul Tatalui sau__cine este Dumnezeu. Dumnezeu este o Treime de al Duhului Sfant. Persoane neimpartita, nedespartita si purarea Atunci sia adus aminte de convorbirea lui unit in iubire desavarsitd. Treimea ne arat ci, Avraam cu Dumnezeu, cand AcestaiS-aaratatin pentru a fi asemenea ei, trebuie s traim in chipul a trel oameni. Imaginea asta o mai vizuse _comunfune cu toti oamenii, si ne iubim si s4 ne el undeva. Oaspetii apareau ca niste trimisi sau _slujim uni pe alti. Sr Shintii Mucenici si Warturisitori penton Ortodowie Sfiintul Cuvies Visarion Mértarisitorual Sféntul Visarion era sizb de origine, niscut in Bosnia, ‘inanul 1714,Demiccopil bea mult biserica, sfintele sje siviata curat, de aceea a plecat in Tara Santi, cu gindul sa intreintro ministire de acolo. Dorintafierbinteis.aimplinit, Act in anul 1738 este cSlugirit in Mandstirea Sfantul Sava in Tara Sfinti, Dup’ scurt& vreme, se intoance acasé, in Serbia, unde trileste retras tnt-o pester’ si dobandeste, pentru viata sa de nugiciune, darul facerti de minuni {nvremeaaceea se iscasers mar tulbuririin Banat sTan- silvania, unde credinciosi ortodocsi eran fortati sisi lepede credinfa si sé se uneasc cu Biserca Romel. Auzind patriarhal Arsenie de la Carlowitz de tira credinte si de sfintenia bi \Visarion Lachematlasine,!-ahirotonit preot sta timis degrabé iapere dreapta credint’ la nord-vest de Campati. In ianvarie 1744, Cuviosul Visarion intra in Banat si esteintmpinat de popor ca un adevarat sfant. Atrasi de predicile sale inflicarate, sute de mii de credinciosi ities inainte, Il ascultd si se intorc la credinta str&mosilor lor. Ela continuat si intireasci in credinta si pe roménii in alte pari ale Transilvaniei, ajungénd pnd in Deva, Orastie si Salistea Sibiului, unde credinciosii veneau cu male, pe jos sau in carute, ca sil vada si sé asculte. in primavara anului 1744 (26 aprilie), pe cénd se indrepta spre Sibiu, Cuviosul este arestat de armata austriaca si dus sub paza la Viena unde este judecat si ‘aruncat in cumplita temnita de la Kufstein, din porunca impardtesei de atuncl, Maria Tereza. Aici a suferit grele ‘orturi, a fost pus in lanquri si chinuit un an de zile, pana sia dat sufletul in méinile Domnulu Pentru curajul, rébdarea si jertfa sa, Biserica Ortodox’ Romand I-a agezat in randul sfintilor, ca smarturisitor" al dreptet credinte si fl pomeneste in fiecare an la 21 octombrie. Sfintal Cuvios Mérlurisiler Softonic de la Cioara Sfantul Sofronie era de loc din satul Cioara-Sebes, judetul Alba. Fiind de mic foarte tubitor de Dumnezeu, $8 ‘célugavit sia vietuit in singurdtate, in rugiciune si curate. ntorcdndu-se in satul parintesc, a zidit, in 1756, 0 mic& miinistire in padurea din imprejurimi, ta pus numele »Schitul Cloara'’ sia adunat acolo si cativa ucenic.. ‘Vazind el asuprirea si nedreptatea la care erau supusi romani ardeleni ortodocs! starzand de avn pentru Histos, a umblat ani de zile prin satele din Ardeal, indemnénd pe

    You might also like