Romanitatea roménilor in viziunea istoricilor -Romanitatea.rominilor se referi ta ideea despre descendents romana’ a romAnilor, In stiruinta lementulul roman tn Dacia si dupa retragerea aurelian, la unitatea de neam a romdnilor si latinitatea Timbii noastre ‘Romanitatea orientali sa identificat ev poporul roman in context! migra(le slavilor in sudul Dundrii de 4a inceputul secolulul al Vit-tea. Inet din perioada medievala cronicarii romdni Nicolaus Olahus, Grigore Urech sustinut unitatea de near, limba obieiuri si religie a romAnilor, demonstrind roma sllatnitatea limbit romaine. Contestarea romanititii poporului romin, de ctre uni storicistrdni a prins eontur in epoca modern’, secolul al XIXtea, ea urmare a formirit dgaismulet austro-uagar(1867) cind Robert Roesler a sintetizat Argumentele care sustineau originea sud-dundrean§ a poporului roman, in lucrarea ,Studii rominest. ‘Cercetiri eu priviee la istoria veche a romanilor” publicata la Leipzig In 1871. Teoria rocsleriand sau teoria ‘migrations a incereat si demonstreze eh stapinirea austro-ungard in Transivania se baza pe ‘argumentele dreptuluiitori Aviind Ia baz4 Wdeileenungate de itorieul austriac LC. Engel side ofiteral FI Sulzer, Roeser a formulat urmatoarele argumente in favoarea teoriel sale! dacit au fost exterminati ca popor in urma rizboaielor eu romani; = romanizarea nu a fost posibil in doar 165 de ani de stipinire roman; © tofiloenitori aw pirasit Dacia in timp retrageriaureliene: © poporul romdn sa formata Sudul Dundril unde primit influent slava ia religie; 2 au existh izvonre ‘storie care si ateste prevenla romdnilor la Nordul Dundrit inainte de secolul al XllFlea, deck romdnll ar f venit dupa maghiari fa Transitvania; ‘Teoria imigrationisti a fost combatutd atat de itoriel romdnl cAt gi de istorii straini (E.Gibbon, ‘TMomson ete) Astfel istorieul romin A.D. Xenopol in luerarea yStudii asupra stirvinfel romiailor in Dacia Traian” , apiruti ta Iasi in 1884, sstematizat dovesile coatinuitatt romanilor In rordul Dunarit folosind argumente ‘storie, lingvistice $i logic. In concepfia loi Xenopol, delle esentiale referitoare la ctnogeneza romnilor sunt mmencjementul tracie reprezint& baza etnied a poporului rom: ig pins populatia daco-romani in montis preluarca crestinismutui in varlanta sa lating, fapt demonstrat de latinitatea termenilor de baz din omental religios; farheologia, toponimia si hidronimia adue doves} incontestabile ale continuititit dac romanilor; Sintre tof migeatori, slavi au avut o influent3 mai puternicd asupra poporulai limb romaine; ‘Scoala Ardeleand a avut 0 contribufie deosebita in afiemarea eit romanith romisior dar au minimalvat $l uneori chiar au ignorat aportul dato i ercarea poporutul roman. Adept Scoll'Ardclene wrmireau «purificarea” limbii romdne pentra 2-0 apropia cit SeiginardsAcesta a fost si Prinipalul repros pe care IP. Haydeu ha adus Scolii Ardelene, im lucrarea oprit-au dacii? din 1860, lucrare fn care demonstreaz4 ct substratul daci al poporulul roman mu poate Cbatestat Astfel se demonstrenz4 ef formarea poporului roman si a limbii romine are la bazd cele tret ‘lomente: dae,roman si migeator. “au existat si isforil care au exagerat rolul dacilor in formarca poporului rom Densusiana care in lucrarea yDacia preistoricK” apiruth in 1913 a tansat ideen ci oman, Dacia a fost central unel mar civilizai, care sa revirsat asupra intregi lumi. Tndiferent de epoca in care au fost scrise Iweriei despre romanitatea romfnilor, singura raportare incontestabilt I origini imine cea oferith de limbf, fapt ee probeazs in cazul nostra esenfa romanicl Timbit roman. Miron Costin au tea noastra precum peste care se suprapune elemental F 91 dco ‘cum a fost Nicolae inte de eucerirenree ee i ore Frac Beit gc terns Peskric Robich: lade ae cell ipeca Madera Ersca Condempsrané © @ @ @ © Js Joly =. 7 = SF ste — eporife shliluc gtto-doe sub conduceree Bocebiss = c02 ~ asezecen in mask asblibe le. $ de Duncce ~~ MMibac Viteaeu Der eect - revolulia condues de Tudor Vlechrmirescu = 18ug - realigocec. Moc Unie’ ep remaneAUTONOMI Factor de continutate viet roménet a fost obslea stead (0 comutate ew organizaresocial- ceconomied proprie gi un teritorin bine delimit indeplinind fun: social-economic, politic, religion 31 tulle. Aceste ob ‘eritoriale se grupexzi in ununi de ob, numite de Nicolae lorg romani popular” din care au ut nage formafinile politic prexatale menfionst in izvoareeinteme gi exteme sub numele de: {ir codr,cimpuri,ocoale,enezae,volevodate.Acestea sunt dependent, direct sau indirect, de un centru de puter sin, prin intermedi! une peti militar. insecoele XIXII autonome mines rau in pericol deaf ania de tendingcle expansionist ale Inner Bizatn i ale Regaului Ungarii. Ameningate cu dispar, acesten au eectionat trend de Ia fr adr polite treitiona, a stat In interiorul arcului carpatic - TRANSILVANIA + izvoaree istorice menfioneaziexistenfa unor formatuni police prstatale, + Gest Hungarorum” ~ sexsi probabil in secolul al XIl-le, dar face refrie la evenimentele de la srgitulsecolului al IXea = srisi de Anonymus~ notaulregelui maghiar Bela al -ea - sunt atestateformatiunile police conduse de Gelu, Glad si Menumort + dua lat-Menianorut (tee Tara Oagulu i bszinal inferior al Muregului),eettile: Biharea, Zalau, Satmar, ~dueara! ht Glad, In Banatul de mai trzi, cetaile: Cuvin, Orsova, + ductal! Getu (Estul Depresiunii Transilvaniei, cele: Clj-Mindstur, Diba, Moldovenest, + Viata Sfantutui Gerard” ~ i2vor hagiogratic care relateaz8 despre formatiunile politice din Transilvania $1 Banat (secolul al XI-lea) ‘voievodatul tui:Geula (Gyula) ~ cu centtul la Balgrad (Albo-lulia). Acesta refuza catlicizarea, este Ivins $i dus in Ungara iar voievodatul este ocupat de maghiari ~ 1002-1003 ‘volevodatul Iui-Ahtum (urmagul lui Glad) ~ eu central la Morisena (Cenad). Inted in conflict ew regalitatea maghiard (pune vara pe sarea regal 5 este eis iar teritoriul ocupat de maghiar -1008-1018, ‘+ nCronica tui Nestor” - document din sceolul al XIl-lea care aminteyte ed la trecerea maghiarlor prin Carpati Pidurosi, spre Panonia, au gist acolo pe romani (trmenul uilizat este de volohi") 5 pe sav Lasud déCarpati - TARA ROMANEASCA + ievoristoric Diploma caaterlor font —2 ic 1247~ ens in onal eg Bela 1V-ea femal pie pestle test In Dptnar cevtror ou "Bunt de Severn + otvodatee cose de: Senesay sings Ol Covel Indes Of soneztete conse de oan Fate ne Ol ieee voievodstu ui Sere tse cllalte formalin police peste estat in diploma sab ries el noghr surat xe om mere de Ss ot aesate si unleclegrhocie tip maloresterve oma mani masta, Kee sa ils de omens pret antemyve Tg etre pera Sa ogicgalio slink cove w ccupi on shckeime vel’ sfalileyLaest de Carpati - MOLDOVA La inceputurile Evului Medi izvoarele istorice ~ Cronica lui Nestor, Povester vremurilor de demalt ~ enfioneazi in zonele dintre ristrital Carpio, Nistru gi Marea Nesgr8 urmatoarele formatiun politic: (dr codri cimpuri, cobate. {njurulanulus 1000: Codeii Orheutui, Coe Lapupnt, Codi Here, Csi Cosmin, Tara Sipenitulul Populatia din aceste zone este aminttt es opouninds-se n secoll al XM-lea, deopotiviruilor din Halii dar 5 incursiuilorttaro-mongoe. intre Dundre si Marea Neagra. - DOBROGEA ~ teitoriv allt sub dominati Bzantn8 Tire ani 971-1204 (hema Pavistrion) + inseriptt «= de la Mircea Voda ~ este atestat un conducitor local ,jupan Dimitrie” - 943 * de la Basarabi-Murfatlar —este atestat jupan Gheorghe” ~ se. X + ,Alexiada”- erin se. XI de Ana Comnena, fica impératuli bizantin Alexis Comnent ‘Documental atest existenfeformajunilor poles prestatale conduse de Tato, Saas Seslav 1 = wie Se, Formatiuni poitice roménesti - secolele al IX-lea ~ al Xlli-lea.Constitutia din 1866 - krocroticd: CONSTITUTILE DIN ROMANIA Reprezinti prima consttujie interma rom@neasci adoptati de Adunarea Constituanta, aleasi in aprilie 1866 si promulgati de domnitorul Carol de Hohenzollem Sigmaringen la | iulie 1866. A fost aleituit dup& modelul Constitufei belgiene din 1831, fir& aprobarea Marilor Puteri europene. ‘A creat cadrul necesar functiondii institjilor modeme si prevedea ereditatea Panis jel nn 1 Regal Romine desart tat sions! unite invnb,ertora ha ind nalenbil (ar. $2}; {puters instal romnapatine nau (a. 33). 2. prin spac tre tat Tieeuiv Tagine Taceororeasel Balan ra sdect Giver tee, cure de Casnie[ * eonsiio- = polldeh— fs de Parlament | Adware alates banal fide Curea de | Deputatlor supra tego Cases ie | pte - at Festive 3. Promisor fit social “Funcia soll propre ete exprinal pin fam ct se admiteexpropeeres pentru cauz de wiliste public. Dec, intersele general ale eomunii pots aia prior in ta elo liviuse, dar dept de ‘rosie ese earana at 1), - Conform Conic 192) ~regimol ple consacrat eau sim democrat, Principal bib ale factor de dele ems Paterea xed Pateres leprativd ‘| Patan udeeoreasa Resele i Gem T, ,Reselestrimenn unde Casati sie conde stile cuenta saul. | dep eee; | instafa seperate judecta; “Regele | [Pattmentl les pin vot universal; |“ prom u priv “numegt efi gover “ine san reprezentte de eet | constinionlata le “are ep de a eaboraregulamence | inPeriament, “Judecaoei sunt inamevbt ‘ents epcaes esr, Regs] initia lgistaits | => aig independents tote gf arma “Peamenl| “pent interes | jadeesorilo. fare ret des bate moned: igoarea lei este “Sonferdcecorai grade mila; sevie de acrd “sre dep de aman gai “eee ata ep rebuie Contest de un itr sums afl ispunderea | _____ > Constitntin dn 1923 ~ inser serie de repent democratice (Til I» Despre depuie romitr) egalistes uo nf lei 1 destinarea priepilor de cas erates congue Tava > iberaten pres garam iter ndviduate > Imponana cea mai naa constitu din storia pnt aun Rom 1 tna dine ele mai avansae consi dia Europe; {Sigua intionsreeregimi democrat dn Romani, inolerci ~u poole £ znshsinct sau det enor iromevibil ~ pq poole {i inleeutt, schimbolfebisctt- comullare popubscd CONSTITUTHLE DIN ROMANIA Constate an938, -oulococé = _spruts tn uma ize’ rezuat din alegre din 1937 cind niciun arid nu a objinat ‘ajoritatea + elaborati de strate Micescu Gursteelebe in prioda interblia) In conti fn care ‘egele Caro al I-eadorea st inte un regi de guvernare personal. + adoptt a 20 februari 1938 in urna unui plbiset near votul - leut pin delaraic ‘verbal consemnats elise separate cu pro contra. + se esi prnepil separa puteriloen tat pein concentrara puter in mnie reget, ‘are devenea capil statu + regele exercitn putea legisla prin Reprezentanja Najionlt|(Parlament camera; epee are initia legisla ‘+ repleexecitaputereaexcctiva pin guver. ‘+ rele putea convoca, nei, cana ambele adundr sau uma una ie putes ‘na ural; umes un nuns mare de senator putereaenecutiva are nett fa de leila. Rominia devenes © monazhi ura in cae regele domnes dar i guers. sun desma partie police geste creat primul paid de mas din storia Romane Frontl Renter Najonae = inulin vgnae a 27 mare 1938 edna fos publican Moitoral Oficial Const comuniste a). Constitutia din 1948 fs fall res - problema adopts nei noi contin fst puss dap ww? tn conde cep ri de ce {svetil,acucerisi puter poltie de ce comunity a lure mena. fost adopats I 3 aprlie 1948, avd ea model esti tals din 1936, ‘ov denumire a sit era Republica Populra Ror ar depl de vt i avea cette are auinplinit 18 ai. ete dsinatprincpiol democratic al separ ptr ta stat nlcuit cu puerea une ‘Marea Adunare Najonala (M.A.N preropativele MAN eu: alegerea Presidului MAN (aleatut in 19 membii;ilouit din 1961 eu Consul de Sta); formarea guveruli (Consul de Minis); mdiiearea Const vovarea bugetuli; stables impozitelor $i modu de pecepere le; aordaren amis #1 ‘onsllareapoporll prin eferendum. bi. Constitutiadin 952 —ililere - marchesz un moment important In subordonarea completa statlu nomenelatuide prt * conaera model stalins in organizarea saul romin “adopts code une ep fa ode pari “ nuaves mosis eseniale fa de ea din 1988 + rganizareatertrial-adminisratva pe rican gi egiuni ( 18 regio inclsiv Regiunea ‘Autonom Mahia), Constihdic - cepred. bye fondomenkld cum gtet § oe eee ee cae ee alee Cade de cosake - este singurg, ashakk care pook sa anuleee o Fe abbesre jpdeee bread2. Constitutia din 1965 — totaliteve Pucer- Okemewn clu,’ Fuse lo feakelal de pece de le Pdeienap domine be sleworg ope Priverpe indewreere, protectsredal ruses: Aces! pretecterat Supra princep Lele reméne e tes beee de Pra depbcee Reguloomenteler Grgonice documenle core oreo le cal de ee be pene arincisetele roméne Regulomenlk Grgenice ov inked in vigenre le tine 134 in Tore Remereesce = |e Ficmuorie 2232 I MeleeREGIMURI DEMOCRATICE POSTBELICE Marea Brita ~ A dezvoltat un regim politic bazat pe atitudini traditionale si democratice in acelasi timp, in care respectul fata de autoritate se imbind cu inifiativa si participarea cetiteneasca, = La inceputul anilot °80 ai secolului al XX-lea s-a manifestat tot mai putemic tendinga celiminatii statului din viata economica si promovarea in for{é a inifiativet Pe ‘Thatcher (supranumita ,doamna de fier”) a dus la 0 ,revolufie conservatoare” ce risca Si agraveze diferentierile economice si sociale desi existau perspective de masiva crestere economic’, asadar de prospertae, figiduite de noua poitic& economics. jea de renunfate ta ,statul providenfial”, promovati de premierul Margaret Franta ~ Un alt model politic al democratei postbelice fost modelul politic francez. Acesta se bazeazi pe Constitutia adoptaté in 1958 (modificati in mai multe rinduri) care consacra principle suverantaji nationale sal separri puerilor in stat. tatu francez a fost organizat din punct de vedere politic sub forma unei republici prezidenfiale din 1962), in care presedintele ales prin vot universal (in 1958 era ales de Parlamentul ameral), are atributii importante: promulaa legile, numeste prim-ministrul, poate izolva Adunarea Nafionalé, negociazi tratatele internationale etc. Regimul politic francez este expresia unei democrafi in care statul are un rol insemnat in viata ‘economic, polities si social a cetifenilor si, Germania ~ fn REG, stabilitatea instityjllor democratice postbelice, fri o tradijie prea indelungata, a fost asigurata de prezenta si influenta statelor occidentale victorioase in al doilea rizboi mondial. La 23 mai 1949 a fost adoptata Constitutia RE.G. care consacra regimul democratic federal iar ca form’ de guvemnamént republica parlamentara. Potrivit acesteia, Parlamentul (Bundestag) alege cancelarul (seful ‘executivului) pentru o perioada de 4 ani in timp ce presedintele, care are un rol mai ‘ult protocolar, este ales pentru 5 ani de Adunarea Federala. Cancelarul desemnat de Bundestag si confirmat de presedinte, numeste si revocd membri guverului, Puterea jjudecitoreasca este definuta de Curtea Constitujionala Federala Suprema. Evoluia statelor europene occidentale a fost influenfata pozitiv de gruparea lor in cadrul Comunititii Economice Europene (prin Tratatul de la Roma din 1957) si apoi a Uniunii Europene (1992 - Tratatul de la Maastricht), scopul fiind acela de a asigura prosperitatea economica a locuitorilor din acest spatiu si menginerea democratiei sia statului de drept.PROIECTUL POLITIC PASOPTIST Anu 1848 a fost un an revolujionar pentru aproape intreaga Europa, revoluja find consideraté ealea » care se putea pune in aplicare liberalismul economic si politic dar i ealea prin care se putea rezolva problem national Revolutile dela 1848 au reprezentat 0 reafie a popoarelor europene impotrva sistemului stabilit de ‘monarhiile absolutiste in urma Congresului de la Viena din 1815, dominat de Sflnta Alian. In Tetile Romane, proiectele reformatoare elaborate la inceputul secolului al XIX -lea sintetizate int-un program, au atins momentul culminant prin Revoluia de a 1848, OBIECTIVELE REVOLUTIE! ‘), politce ~ dreptur i liberty individuale ~ egalitatea in drepturipolitice ~ regimuri reprezentative 1), economice gi sociale estinjareaprivilegilor de orice fel. estinjareaiobagiel si elacasiei nproprietriea franilor ©) mationale + obfinerea autonomiei ~ inlaturarea dominic strdine ~ erearea unui stat najional DESFASURAREA REVOLUTHILOR MoLvova Tzbueneste la 27 marti 1848 cdnd cca. 1000 de revoluyionar participa lao manifestajie de protest in {aja hotelului Petersburg din lag. A fost redactat documentulinitulat Pettiunea Proclamajiune (35 de articole) - autor Vasile Aleesandri cae a fost naintat domnitorului Mibail Stud, = Acesta ordoni reprimarea miscirii, ceea ce duce la arestarea a aproximativ 300 de persoane. ‘Treisprezece dinte acestea au fost exlate in Imperial Otoman, dar in drum spre Galafi 6 reusese si scape (prntre ei gi AI. Cuza) in timp ce alt evolujionari au reusit a se refugieze in celelalteteritort roméinegt, unde au participat la acjunilerevoluionare. TARA ROMANEASCA S" Revoluja a fost pregatita de socictatea secret Frijiaeare urmatea declangarea revoluei in patra centre simultan: Telege,Islaz, Oonele Ma si Bucuresti ~ A iabucnit la Isla, in 9iunie 1848, unde a fost redactat document intulat Proclamayia de fa Ista, = La 13 iunie 1848, domnitorul Gheorghe Bibescu abdicd iar conducerea este prelata de un guvern provizoriu in frunte cu mitropolitl Neofit si avnd components pe: Ion Heliade Radulescu, Christian Tell, Nicolae Bileescu, C.A. Roset, Ion C. Brtianu ga. Guvernl provizoriu a adoptat o serie de masuri printre care: infiinjarea Garzii Naionale, desfinjarea rangurilor boieresti, eliberarea definuflor politci, desfiinarea cenzuri, insituiea tricolorui ca Pomins Sec = 221 ~ cebageree awrelans G02 — eseraree. shviler Cincepalal eee) sec Te aseiert, pele formaliun police preckile Lb Romine: > Gorvorigine labia th decile 1s, slave 10% - nealegisme