Luminita Hoarté LazBrescu PROBLEME DE SINTAXA A LIMBILROMANE ve ] ] ] P ] ] } ] | ) } } See EDITURA CERMIIASI - 1908 ness acu-isti [angen dap. (Rana 230, fy 27 Fine sete de pri nv fa gal i seal oe fees Propecia apelin nic bom pdt, A) tom alta tinge rinasene Din pun de eee dl comenaor node ae pr: 1) tect eters peopel spre ete Cetel cnt ade tron ts bagioas eis altfel spus, cu alte cuvinte ete: ,Antr-o buna zi mi-am dat seama () cman seo acta acca cia {) tpn bin ER pe 33); popes epi ees _, tb out o ct ofan nna ee {| SeDe alin obey ner et das ete cre snow contre ns maa (eal re |) Gavel 2 pe. 2 pops pontve lode pn pone [Ja rat toe cer or Deca ma ee rest fit ee plimige Yonarecapremeocccn a at {vos dp Goma anni vee 9 u Pe langa propozitiile apozitive aflate in report de subordo- mare in jonine if emer esne, c oe ff 2th poate jtapase Ont vai uc le Su toermn tilocw onancoss nes anaes |, alo! (Cour Peoece 9315) (1° Fansite soci pne ety mb fon far elt: Cupar tins ay (yang Deca pe heaps find ne U1 fie teamd ed se rétdcise.” (M. Eliade, dupa Irimia, SGLS, pg. 249), “6, Dinivi GLRS, pp 350 4. SINONIMIA SINTACTICA {mn lingvstice rominesse, subliniind feptel 8 mu exist sinonimie sintatich perfect, unii cercetitori considers ct Sinonimin fa discufie este mumité sinfaciod penta 8 ea 3 intdneste la enuntur, care sunt unit sintactice”™, sinonimia Sintacicd presupunénd count difeite ca form Si cu un onjnutaproximati ident, moti penta care ete neces ira ia yp sitet de inoren). ‘Snoring sintacca de grad 7, eaacterzat pei iden- tates sintsoto g smantios a sitilorsintctce ocwente, se Innifessh at le rivelal proposii, At gi Ia nivel frazel si La nivel propocitiet‘considertm ca exist sinonimie sin- acco) de grdil | le oivelsl mai maltor pus de part de propazi Pine de preyacitie capimete prin caine sinetice sous sivonime sinc cn pile de propeitie exprimate pai ‘valtice, De exetapla,aibualexprimat prin ewEnt Sintec inpfep in tipal Je propoitie Este om infelept este ‘Sonim sintstie ou auibwul eu sewcturtamalied eu SeaTa ‘up, ci tpt de proporiie ste om eu semun la cap. Diferenia Env cbt fnfeleps, expan prin COVERT TET Wi ees rufa ew soaun Zo eap, expat prin stoctara nai ‘in fp cd prizal strut, nolpt, est neue din pune eal expres, lainp oe eel dea dollea abt, ‘esc lo ep, scares pin Wasi + expres ') Pirfle de provocite simple sunt sinonime sntactic cu ede Propositie nubpte. Sabical simply aden, din ‘ua de eo Seana inca ee sinonim sintactic fu sibiectal multp fn, Mari ! Radu, di pul de propoziie Ton, Maria-g-Radu intra in sald (ev conditia ce ei si fie sud) ral de o) Pade pea ex src popes we sonnei cs ee Se SORE TRC “onl De cremtcomlesenal oo an pS RE ee eat ge acs yes sina tec Shoes Gta ale phen io fey pe panic anal papa ein | sine duce pel fe apatite di tipurile de Dope fe wd. a Tee ee eee emcee bal seat ie gt emme cs np Dy Sncxe erpemcl cumple de pepdide ee Sonim dure et omnes oe et ep! ROD cane Boronic len op Sg tie tosecatees numa Renn fe 301). | Pale de ope tine pn oe de THe prin ale Png vorbe, Tn pu de propozii hal ‘anit EL a vent, Finca sinactio§ de subieet ete 2 prin pang Ge vorsite diet: subsianav (Mihai gi respect, smue (eh PropoaySE- MIA ven CET a vent pot 3h ‘Fepor cotefeente dn puns e vedere sinactc, daca Mh het rt a ace acl fa soon satis e eee du Ronnies crac pen Menta intact Ssemantia, se manifest a nivelulenunurilor eu organizare dt proporifc sav de Gara, enuni pe care Ie clases, avd ip ‘vedere mai mute penpetive, dupa cum urmeazi t ‘9 A. Din puncul de vedere al elementeorjoncionale exis tente sau neexistents in edrul sunqurr snonime, exist ea ‘multe tip de ent sioaine.0 (Le ay enum cx element jnctonl esprit sunt sno ite siniactie cu enunjurle co qlementJonciina-suprimet [[esnaetom. Enunjul Facd el ce-a face, ew mu ma dau batut este ‘sinonim sintactic cu enuntul Chiar daed face el ce-a face, eu nu indo ban Sracure steer ce, cae omen apna eentcr ejone snl Bere a cpp in Ene pines To mal jones fre nef Det al nt cn ao cae fe “Cutan aed pln a eT al Bn fre mee Deck de at Rapa tr tn borne po [ia Sao pia acca oe {ISS wa come jnfoma ae np dase (seein sagtusapca, i pv ema are {|Slege te tortie rym nad le Steet paca Lipenarce cual Go (Suh co mine ig os Jeri ipntinepeen ia we moc ve np ticd despre ,,rolul constructiv al semnificatiei zero”™*. {fA Emunpurile cw ut ‘out si ‘aime sinctic cu emunfurile av element cfonal inexisten, ) inexistenta jonctvalul explicindu-se pa Taptul et elemental ieee reece «(St Eines, Poe? pp 480), enn} en Semen onto U Seto ee sini sie sv ena Cada ae paduri cutreiram. CTS Vein eet sens. Nin Sched daa pcs eminea: fa concaha asindetica, in momowo Ems, Eden Eines, 1987, 4.188 (Nie, Sched). 1 RE rhe Le gsr eras, Par Ea, Oi, 1972p. 1S 2. k » awoniwia svracrick ‘Ay. Enunturile eu ; dete Sut sinonimne dn Fc de vedere sintactic: Ai vent char decd ploua/Ai vent desi poui/Ai vent ov tate ch pleuitAr ven ——————— @ B.Din vedere al planuha formal al emia > “eB. Dimpanetde din ‘Froporifie din cadrul, ‘nuts eu organizare de proporife sau de frazi, exist mai eee Ee maid mt sine fe ee ee ce tel ee ee sou gale det BE Glee rea stat ee ame ere ye a a ek cote SEE emer ‘exprinala. sant sinonime sitactic ei eSuRAIE-eare-vonfin sail net soe ae une te SLATER RUT STeaRE Cato PACE plopal mere NT Eee oan cl faa cag tare Fae A at gual a eid cece Se eee car ee ea a gp eee thee ere Geniul (¢) 0 nefericire”, (M, Eminescu, if, pg. 115). Eoun- Lo aR cpr nt Cee eegh price ood co eer ee eae tamed nae pete scares apt meats a si Yo PE TT mo Perce fa tncercatdistngerea aesteia de texte eliptice findws PROBLEME DF SIVAN 4 unten SOMANE mai pujin redundaute decit ces complete, elipse find emir mor_elemente necesare din pusct de vedere gramatical lea pe et abit evn nts, ek fost vex usedent cage oem de sre nrmmezza.a Hf éminjate int-o fre7a succedenti 4.2. Sinonimia sintacticg de gradul a1 2-lea Sinonimia sintatica de gradul af 2lea ve carsterizeses prin ddenuiae la nivelul informa sintactioe (fenfielsintactice ‘i raportului generator de aceasta fncte) si non-dentiate la rive. 1uLinformatie semantce (identateasemificailor mu este neni). Sinoniml 2 de predul al 2-lea st conta la nivelufeonfextulu sintactic in care ccureaad, context sintece cone Th Fagen de Gp vorsinal sau verbal ai unitiorsia- tacice finejionale $i in pozija uuitsilor fincfonale fh de regenfi lor. Ca si seudo-snonimele lexiate, esintae- tice de gral al 2-ea nu sunt conse seman, a St — ° rem Ti Aelanclia i vrs este semmul caracteristc a cifmilo.” (ML. Eminescu, ps. 27) fon 7 Simro tal ToT =e ait.” (L. Rebreana, pg. 134) fo, Susniplemelancor. = cite sisnim sintcte de grads al 2-te cu subictal e se mani 1 n- ‘elu realizar diferite pare de propocitie, propozii, subst- Iutdepopetie tant) ole ciel ine sae ae” 3 ma dni ej lege eS. Sti hr pmo ‘py Tntand, Eaters Aendemiei, Bucures, 1967, pg, 188 * ear artrven Seo size & "Sa al 2a sal ‘elo led fec fsance peLin Saker Srna ono, Se ie tina Eh Ee Sm ont ga sin Fs 5, OMONIMIA $I AMBIGUITATEA SINTACTICA Plecinduse dels fptul et omoninis lexical reprints ans tect cu scl ern, se poste veri fla Tiwana dsp somaiiomte fnolosic dante. (ie la nivel propor, Rela nivel iz, cae weasatiformate sin. | Mates dest cre fine sits tin). : ‘Pach i prvnga emomnish eicle exit merase Yue de specatate, mulepa intrpeere posits Jo nivel | ‘htatica fo psn ete n Unga emaewse™ tn ceea ce priveste terminologia, se observa c& pentru { esomens! de euvalizare in snes fost foloste mai mate | Tum siamo, omonimiesinacics (Sti, O8, 78. 387) Stuuatresactce i eckivoe snare (Si, OS, PR 389) ‘harvest Cation Slama Caza, Limb context, Baia ine, Bourg 1955p, 128 (Cora, Linb). ; “Gmoninis suited repens pire de propo, po- | igh oa fncle malitrpreaie inact in pone Brtedre al mdiordal ce. mest} lingvisic, ct i din | fupectve recepiorll cesta (unt omonime sinictic fn ¢ Tick in tinp ce embiguiatea nia vata aie de Srerchie pepecite sa EEE makinprebile since ena a ie Peep de ness agri east ambi aes a comexl dat (0 TDs exerp, compl wR indvecr hin tpul de ens ,Ea se apa cO\ ‘mini /insa totusi lu se sa”. (M, Eminescu, Poezii, pg, 52) este moni sitar co aut i, pul de propa SA cx ¢ 25 Sat, Omnia sina LL, m1, 1966p 391 (Sta, O51: S. Sat Ononiie,p. 127 V. Hod, Popsittscbordonate omni, Cheb pp 27 Hos, Propexi. lL7 Q ov oskAME Ot Sst (simon Enis, Pot, 2) To tipul de enuny ,Devin o brutal igi repetiComse’opindise inainea nei verine eat Petrescu, pg. 175), substantivul doamnei, din propozitia Peniru 4 asa edincle deamael, ese ambigus in pone de vedere AF sintactc, deoscese pose fi dubla Beret sintate din perspective receptorull de mess, fe avind fej siacted de Up Saba Heese empleo 5.1. Omoniimia sintactick []___Privtor ta omonimia sintactcs, in Uteratra romincased 1G de speciltat preile ns sunt convergent {a iteratra de specialist rominease, uni cevettri an clasifiatstuturile propeztonale multiply interpretable sn- ‘uctcavind in vedere enteral mumdralut de sintagme, criteria 1) tlistie si erteriul functional ™. Din punetul de vedere al nom- | Tului de sintagme, exista propoziii omapime care contin 0 sin- guna siniagma (Vine seara - predicat + subiect si Vine seara || dicat + circumstanjial) si propozitii care conjin cel putin dona sintagme (Dau cartes profeoruai ~ predict + complement iret + complement indies ~ i Dau cérea profesor ~ pre- ict + complement direct + atibu) Avindurse in vedee ei sti, pot f identifica propozitii omonime in cadrul aceliias! stil (Aduee lemne de | aoata, unde de acasa este sau ercumstanial seu atrbut™ ropozitii lin ferment care eparjin unotsti- lat difrte (Noaptea cinta ~ eicurstantia + predcat,in Vor- 3 2 Sut, OS py 39. » Sua, OS pg 39 Sal OS pg 39, Dien obi, 9 Nogpt nts» sbi + predentin stl in emt faa, sa et ne erspectvs fingonala, sa fico ditnce ine pro- poll onoaiae sims eleca pin fei snes {iui singe tee: Spune onecdota lat Rad (it Rad est 0 complement inset, su atibu i popoai omonime snactic care ifr rn fanejia stated nna mr teen Aromas rfesorl nosis (edit > best abut sas verb copula + nume predicativ + atribut)™*. svn inv poponie oon dpe ee sinactc ent, observim cto prt din see, cferefle 4 interpret snk ects deordnsintctie: Ade lemne de sea (de one exe ccanstl su abu, pele eon ame de orin sina ot ides la Aivel moblog. De exemph, In tpi de ropeaie Spe nerds Tui Rod, vi Ra poate f ns complement inde, tu pribt, dyn cla inp subtntiva a Rad ompor mods coma at gent fn lingvistica rominessl, Ani specials expic& omoni- tia sintacted prin exstenta unor struturt de suprafaya, care conjn mute sructurl de adéncime: ASE rOpOEH Ce pl agus ath cli ADE dec pe Pere, coin Jos ewe de adlcine cave © usin, uae, Jugs tml malt pe André deci utd Pierre pe André, tempest, gues i juts mai malt pe André det i! até Jaques pe aaa Sa, Omonini 9.17 Se 05, pa 392 Maan Tujscu, Ler grammar genre rnsformatiomlles, Eéinra daca 91 peigoica. Bueares, 1982, pg. 24 (TM, GrammarsDAN epeciaig sume de plrse ck © conde sufiienta peru existenja omoniziisntctice ete schin Fundamentale, aczea’ propre avin valor dite Gap into ‘if. De exempt, pul de propozie Nc sei merge fa plin- dare poste aves, prin schimbarea infonafi fundarctale wielesur fre: de rugiminte de porunct de simpla cons- Tatar san detncare, de consmijire sou regret”™. Consider ‘ct schimboreaintonaii fundamental neo proporiteoarecare fm este 0 conde euficent pentru existenja omonimiei sine tectie, In propia Nu ve! merge ta plimbore, itonaia fan dlamentld diferita modifica nformaja semantics a propazite, ‘ul informajasntastics x e(fncilesntacice ale cuvintlor ‘omponen). Fie cA expim egret sau porunea, fe cd ro- pociiareprezinta 0 constatare sau o inrebare, cavatle din adr propozife in discutie au aceeas fei sinactce, Alte on, Ins, prin schimberea intnaje fundamentle se produce ‘modificareafuteilor itactce ale cuvintlor caze in in com pociia propcitiler. In ipl de proporii Doanna a vent. 33 Doamna. 2 ven intnsiafunderecal tra (sis, ria Gites) duce nu numa la schimbaresinformaieisemantice transmis in ele dous tpi de propzii, isle crearea a dou propo omonime din puncte vedere sintatic. Tulad in considerare opie referitoar Ia omoninia in: tactic, imeream o clarfcare a accep lip interpret I nivel sntacti,flcnd disinci ne ononimiasntacicd, pe de eagles stp ea te in minten emifdrorului de mesa} ou-exiss principial ul vale sine, echvoeu sine (la nivelal propos = cance Limbo, p12. © Caza, Lanta 132. _s___owoxana st aumourrarea steracricd 7 faz) aplcind mumei le nvell receptor de mes Ning | stig, care decode Taformaia rece wansmisa d= om ato. Co alle cvinte vorbigal se intoidemuna ce vee si | Some; ©aMiag, in, 9 situa in cars mulpla iterrtae Solacd pare TTA HAVENT emiatorls de mesa, fie in cazul Yvorbioras Hawai cae observa ecivocul sintactic. (et heinsrut ignorindw), fe fa cizl vorbiterlué ere, fn mn | elbert,ambiguizeazd propia sav fnza. Avind in vedere faptal of aceegi pict de prope, propezitie sau fez pot transmite ri multe informa sinkckice (sunt ultinteret- bile sntctc), exist asl depart de propozite, propozti sav { faze, cre suit omonime sintacte att din punctl de vedere al | cenijdvralul de mesa, e&t si din punctl de vedere al reeep- tonal scestva Tnalt odin de ide, oonimta sntactice™ reprezins, in na ela ces seblee ie parfi_de propor a raze ex-aceonsi-oree-| hizare fonologich care sunt, ins, difeite in prvi a ‘ransme (@ funciel sintactce). Omni | ‘ar mama Ta-eivelal receptorulal de mss lingyisti er it “exempla,if Apu de Bae F vote sa ples Divi vole sé fumatt aii, | propociile Si plac gy respect Si fap acl pot f maton, Geopotriva din puntul de vedere ai vorbitorudl i al intro. carat, toe propociisubictive, i 68 propo clrcum-| Stanfale de rela. Sunt propo subiective ac voritra interiocutorl consider ce voie $i mur vote sunt struct aBt-f ltce impersonal, eu funoiasnactica de pediat, ehivalente 0 anon inact, ei St OS, 9g 392; St, Omori | Dp 137s Ho, Popo, p. 27-20 Mauna os ner 4 ui non {Tea ecus elie impeace« cer « bac os Sum propoziticrcumsanle de rele dact substantival vote se fans intact de sie, snd independent intact «2 sitnstucnra wave voi unde vie ee complement diet ‘Degsba,cameni nu s-au st mfieosi nich de rat, ch A) fi bie ca amata are ole st waa Rebean, pe 81). ‘Uma omonini snack at a nivel propos, penta 5.La Omoninia suc l nell propose {n imeriorl propocite, unul yi acelasi cuvint poste aves, Jin contexte distinct, diferte functii sintctce. De exempl, cova, fi, in diverse propo, Ba se ofQPt c-0 mint /lastousi fui se lsd”. (M. Eminescu, ‘ oct 5, ae ote eb so oe ( ah/S8, ‘Gt noaptes lui larga”. (M, Eminescu, Poezi (|e 29 sm oc ea oct dna ae ace lem ane et 3 Gg {jis ak rete oa dese ae lor ar fi mai darza.(L. Rebreanu, pg. 781) (dav); la Amara, {in jurlcérciumii lui Busuioc, era mai muta lume ca de obce’”. ff Betream pe. 782) eat, Cuvinml mi poste aves, fa propos difrite, funcii ., sinatce diferite, si anume, finciasntacticl de complement | iadivect: Mie oamenit mi separ ligt, zise Tit”. (L. Retreanu, pe. 783) stu funciasintactica de auibur (i dist baie cu un substantysau cu un verb) Cand sufletumi noeptes vveghes in estaze/Vedeam ea in vis pe-al mev inger de paza (M. Eminescu, Poet, pg. 29); Sa te duci draclui aca, sh ‘usm seofi suet, ct. nam vzeme st ma yin de coada t,fre-ai “al roca!” (L, Rebreany, pg. 798). In alte propozii, mi exe bs omonnaag auncurrares seracrch ‘avin fra famciesintastcd, tn cal dav ete Si vide micas incepa sa se Tepeada in sola eu fur eu pete, derek ‘a nimen, seman, cot sh fag.” (L. Rebreant, pg. 781), eae) sk s sterorel Beatie A »Si dact norii eq se ducrDe jaa ca aminte simi edveDe tinentotdeauna” (MM Eminescu, Poe a. 147). 5.1.8, Omoninia sntacted la nveul raze Despre fenomenst ononimieisitactice la nivelul fei exist putne studi de speciale tn lingvsi romfinensc, Unit speciale" considerd ci omonimin sintactica Je rive faze ip are origina fm cade raportlui pancitivitae absolut - tansitvitate relative. Ase, analzind verbal st Gin iol de fash Vor gti cad vel vent, dept rami great (un verb care necesil o complinire @ valeniei de complement ect) san ont w absolut” (un verb fn cazuleBrui ideea ce ‘complement direct este implicat® fn semantica sa), propia, (Cind vel ven! poate fi intrpretta fie ca propozitie completivt directa, fie ca propozitie citcumstanyialé_temporala””. Dix moment ce vetbele pot fi traygtve sau (ji) intranziive, dix tina dite ranzitvittea ,absolua” gi tanztvitats elativs™ sredem cf mu ete operand Valnts una ver tant trebuie complica fu mot obligor, au Taal, idee wre eas tivity ,absolue” find discuablb qi greu de accepts. Prin. summae,fraza ia dscute are doud interprets sintctce musi daca avem in vedere faptl ca structura de suprafiga Voi sti ind vei ven contine Vol ge asta cénd vei structura de adincime vent In soest ca, propozitia Cand vei ven’ poate fe circuzn- 2 od, Propo 827 od, Props 27.ws BOUAME DE SIUEANA 4 unas BOERS stnfila de timp, indisind cirsumstaaja temporela a actin ‘coprimate de verbul a sti¢e spositive, explicind antecedent alt mobil a emoninii sitactice™ 1 consinie Inaba pesos 3 nal vrb eset, inopinia sella enol, Axi pal de Balt Do a ah Arcos ot 9331 raph nastrte ee sai 0 ed ex ceatne o pri 0 sbi, doar ones Inpenonalt a verb rei! nein se ote Binet co prinipalt umall de 0 propose inrumenul dark ‘abiec verti prodiet eesubneles di context ng Vise seu exelingrisic™ Sing vnbuijce personals” sav ,impersozala” « tun verb ct, hapa ont, dsutabll Nu aver fe cb Acsag verb, pe cae Intebuinjln persona” san inper sonal”, in cole Gaus fraze diferite, si anume, Dar mai mult i dja co asirapa nase och prea» nl) Dar mal malt 11 necjen cd 0 524 ripd nase (sen sioeles + verb predict + propo instrument), opera, de fap, cu dous vetbe dnt: unl impersonal (npr fee) gat (gna unl acl), persona (loaded faa) ‘Avtnd tn vedere tiple de fre oferta ty nga romioeach penta isa omonimil since, popure ‘eva pti de cua erganizte sub forma e fe nae bile din pespeciva cron suacice Siricurleaulie inperoale a prey bine si oi pir ri pou fi bla interpreta, Ele sal SaPehivaens Hedi, Propo. 28 Pedi, Popo pe. ws ‘ouonyna s auumtcutrarrA sivracti sxrutuieanaitceimperonse af Bine, a frau ete, ining ta iste ev proposisi subectve™* (E mal bine saci buge pe tof la dub sisi vfe omenie!” (L. Rebreau, pg. 798), Near (fi rin si es} pena pe la camer, pul” (L. Rebeeana, Pe, 194), sav considerate struct snaitice incompatible fu fui sintctcd subst (sntetic seu analtc propoziio- | ‘ta End nuit, din aceasta cau, expres verbale imper- Sonal obvolute™". Asie), fn Kazele ,Bine-i pa sf ingur, frei bat fra de ming. (M. Eminescu, Poe, pg. 62) if | Dparea ru si se plimbe sigur ast, propotite Saft sings, tral batrn fv de mini rexpectiv, Sa se plimbe sngurastzi_¢ ot fi imerpetats fe ce propor subectie fe ea propor | icumstanfile de rela in fune\e de compatibilitate struc turlor analitice bine poe fi prea réu eu Fania stactic8 de subiect ‘Tipul de fiz Putem ad ne ducem, ch n-are s8 ne moore” (L- Rebreany, pe. 772) eonine propozifia Sa ne lucem, propost.dubla.anlizabila. sintatc. Intro prima interpreta, propozjia SB ne ducem poate f) analizats ca © ¢ ompletvd directa, vind ca regent verbul tanztiv putem. | ‘Doct, tos, cosidrim c& sructura de supralaja Putem sd ne dhe. caine ssn de cine Aspens ne dem Sropusifie A? ne ducom ete peepocticapoztvs,e8 explicind ftecedenul asa ; “In limbs roming, verbul a pices, arunci ctnd au in| iswibuie eu forma nescceatuats a pronimehi refeiv tn cazal feuzatv se ee umat deo propoctie substi Se pare 8 Ga, 2 98.267 >" gin, SOLN, 9.1. rie SOL pe 160| enone oe sor « up oui Ae it el ep i tae ink Pac op cae eae |] san ts np be ieee pee nied clase pl see ie ina mass pow EE Se ea f eos (Com Peon 1) ty Exes tnt os Gut uur ec testa ooe ia Cotman ee poe a tura de rime fiind Se pare ci a imbatrdnit, fie proporitie [} predicativa, structure de edincime find El/ea parea ed a imba- What Bop Cota es oat Sooo Tinnanglotescat soar {] SDs ‘oue pene soacee de te + ones ster fait me soa ef J) ezomonimisate pin agar tes pr de propose De () SE Sparse yee eat ‘sintactic& de Ta nivelul propozitiei Cand vei vent (completiva Se cco ty ee ee fo coool se sae Pears tees oa Sena o cpa areas teat coaeaes Fa 5.2. Ambiguitatea slatactica Dect omonimia sintacies se manifesta att la nivelul interlocuoruli, ct gla celal vorbtoruui, ambiguitatea sintace ted apare exchusiv la nivellinterlocuorab, Strutuile sintae- ‘tice ambigue din punct de vedere sntatic sunt suscepibile de o ‘multplé nterpretare mumai pentru reeeporut de meste ling. 11 vistice, im mintea emigtoraul de mesejeneexistind ambiguitate sintacticd. Ambigutatea sintacticd are un carscter_potcnal, auied an anit enunt admite rai multe interpreta sistatice umei daca il desprindem de contextul si lingvistic’™ Ambiguitateasintacticd reprezinss, i opinin noastr, o- tia te nivel sintactic ce se stabileste inte paryi de propoxtie, propozitit seu faze cu aceeasi organizare fonologics, distinct, fins, din punetal de vedere al informatie sintctice (funyic sintactice) transmise, ambiguitatea sintactcd existind excivsty pentru receptonal de mesa lingvisi. De exemplu, in spt = ‘propotiie fi dau cartes Iu Ton, substeatival lui fon poste 8, perspectiva receptorului de mesa fie complement indirect, ‘tru ‘Ambiguitate sitacticd se manifests la nivel! propoxijsi sila nivel fazed 5.2.0 Ambiguitatea sintactied fa nivelul propoctil Avind in vedere setisfacerea conigilor obligatori ale cexistenjei ambiguitai sitactice (idemttae Ia nivel organiza fonologice si nor-identtate In plan sintactic), identifcam uméioarele tpuri de structuri ambigue din punet de vedere sintactic la nivelul propozitie: ‘A. Din punctul de vedere sl cauzelor care genereszd ambi- suitate sintacic la nivel sinacti, identifies: 8) propozitit ambigue sinactc datorta ambiguitaitle cafe a unui euviat confnut in propozitie, Enemplu: Suet de suprafa’ Frica profesorulu! confine sttctutile de adéncime Profesorult it este teams gi, respetiv, Cineva se teme de pro fesor. Se 0,29.ue PROBLEME pe etirScA A Lota noms 9 ph ee te se i sou Doma se re oe aon ina yenenmnt ee pe ce Se oe ae etapa oc a arts

Geni enc mca oc pt Seek, po ind moe a a ee rane mst nap Se tit ei in pt deve iit cpt pea fi coppice sce ee pomenciomaane dt {In cazul ambjguitaitsintactice, exist mai multe miloace se acini Usp peo oe 286 © Scene ee a pepe mb Se ramps Decco dc Se na al ete eign sie, Roe Tepe ero ep re re ene gi ornare oe Ae roponi, De exempl,i pal de propos a temo prices ex man PSMe___rnomLeste pz st au ROMANE ree tht dvne ann pnd eaten ek a a a 2 ae TTipul de propozitie Trimit dicjionard tat Rad gf Ton tu roti Eales bce ‘i promune personal: ff wrimit Jui Radu gi fon. 6. CONCLUZIE Canes de fai, Prosleme de sintacd @ lisbif roma, tread unele probleme conteverse ale sina, uoul dine cele tei dome ¢eexcuare re semioii. ‘Domenalsistazei vies antl sintactice, raporterte posible a nivela eco fit sintetc. Primal cai al ics Defiminen since face rele Ia diverse moda Je dese © sitaxed gi Ta una dite | frobleme dicuate ae sistnsi, acea a anitfitorsintactice. ‘Cel de al dsilen capitol, Raportuile sntctice, ace in | incu fai ca in Herta de spciltateroméneasc, mu rn nate de veda cea ce privepte mim! de rape Sinmie qi etre Ge ieaticae « To. Consideram cy fn [ Stblire uma de ego sinaetie, xe neces 3 ae | fn vedere evierile de tentficee a raporunior sintatice, Tac cae viwaza coin i frm acestora. Aste, sustem Se pete ei lia runin, exit sae port sintatice, Steume,rapora de ineren(yreportul de coordonar,raportaly de subordonare, por mix, raportal explcati 3 report de incidenya. i ings rmneasa se speifes 5 fal tu toste april sate sunt generate de fine inte the mee ere COMEDY In anions apotror ste fh doua clase: genertore si nongeneraoare de func Sy flee Dine toate cele sise raportr sinatice enunate (V2, Supra, suntera ce pare e& numa Gous sunt raporturi gene Tatoare de fief sntcice, si amume, raportul de inerents§ Tapert! de subordonare. Raportal snactic de inerenys geet ‘aod dou Fane sina, anume, subistal i prediatl.fa Trl raportli sintctic de subordonare, se dezvola. las