‘Sistema complement
2 Pasteur din Paris, descopertcX aniserul de onic anti ibrio cholerae dete tiea
acterilitie. Dac ins este adSugal ser prop de Ia wn animal eimnniza (desi un se
ide ucidere a bacteilr reapare. Concluzia lui Borde, perfect alabild, «fost tccea cf etivtaten
i Gpecifick pentru bacteria respectiva i capil si reise procesuli de ineaie) 9)
oak, Cijva ani mai tzu, Paul Ehrlich face 0 serie de experimente simile la Besln i propane termenl de
cine a sera care vine score acpuneaanicore
cl repreinth on aan devo tne de 30 de molecule soluble ji membrana Utele prtiip
tem emu in eseal asenior celal coagulny Gbrnaizs alte mleculepartsiph la eplae Pca
i siszate ca prenne inactive denuitesinogeni acest sunt activate consccul pte, de bic! Je
[complements
compusi complementuui vor Incepe asl st reatineze unul cu clit eea ceva conduce in final lao serie de
sefioneazdsngur. De asemenca, in afar de fap! cd ativarea complement poate spare in mod sponta (la
complerelorimune, poate fi declangat i de ctre plasmind (0 proteinazaasisterulu de coagulae), care este
de 195 kDa, format din dous laniri polipepiice a gf, reprezinticompusul principal, pivotal. a
prezent in plas Unio concentric de aproximativ | ~ 1.2 mglml. C3 aparine une! fam d= molecule ce
nebigout: inte grupareacarboxl (COOH) a unui aa de glutamina i cea sulfhidsil SH) a wou
eciniate se foreazi oleghturd itera toester Aceast lepiturl este metastabilé si rupulelctotilic (accepr
) al glutamine este susepiil Is atacul unor gripiei auceoflice(electrono-donoare) adjacent, cum ar 6
ale unorprotene sau gucide. Aceast etic penile plutaine! se lege covalent Ia alte molecules eprevn
se poate leg a astfel de compu
@
ot, ca umare x sein apei,conducind la forma activata a
cea hi pi cond ata C3 ln mod normal,
C3 este acel livin protelitce, Tere unui fragment mic din capt N-terminal laut
Is mos conformationale care fae lepltura inter tioester foarte instalBouma cs
de asemencao legiturk ints tester in carl une seeveneinalthomologe cu cea din C3. Exist dou sot de
-eodate de dou gene alae f ander in carl MHC II Oda setivate, C4A prefers se lege Ia grup amino ale unor
amides in timp ce CAB se leag in special Ia grup hidrox ale une erbohidraj,conducind la grupan exter,
soeste a compusuhsi C3 nai de cite moleculele de ap alate in abunden|l conduce Ia formarea compusuls
‘ctv, in prezenta Me, lapi fctorul 1B, ceea ce conduce la expunerea unui situs al cesta pent enzima
al complementulsi care prezints 0 activitate enzimatic (ern esterard) fr st fle necesird modifcarea lu. Factoral D
PB inten fragment Ba tic (care va fi liberat) gi un fragment mare, Bb, care rimine ataat Is C3i. C3 formexzi
c 'C3, capabild sh scindeze pros C3 in fragmentele C3a (mie) C3b (mare). In condiil in care organismal ma se
antigen, east convertazirimne slublds va fi dirocint cu ugui,asfl cA nivelal activi C3 este res. Compurs
imine la tndul lor fe In solute vor fi bidrolza, fe se vor atas la supra unor cele self. Acestesupraete sunt
fis la acest nivel, C3b pare af ibd o aia de legare mai mare pentru factorul H decat penn factors! 8.
PH, un co-sctr al factor I (0 enzi replatrie) va condoce in clivarea sceventials a compusului C3: rai int este
SCO, riminind fagmentsl mare iC3b, Acesta este un compus inact, find incapail 53 mai patcie ia actvares
Min continaare a iC3D conduce Is fragmente fot mai mic: C3e gi C3dg, apoi C3d wi Cig (ver! Replarea sistem
Jegitura intr toester se pot aaga In membrane, n manera desris anterior. Astfl, C3b,iC3b, C3, 3
le sistemului complement, recmoscute de ctr recent ssemus complement (veai Reveplon a stemsse poate legs la suprafcleantgenclr, dar gia suprafeele celuelor organist
de acid sialic dar posed alte mecanisme (vei reglaeasistemului complement) care le permit
In schimb, pe supafefele strine C3b rimine activo perioadd: mai lungs de timp gi ase, intro
seve B. Aceasthlegare dtermind expuneren unui situs al factors B care reprezins
D, Clivares B de etre D conduce la eliberarea fragmentului mic Ba, tn timp ce fragmentul mare Bb
-complexul C3BBY care preci activate envimatil —convertaza C3 a lil altemative.Aceast
numa Smnute, da, cu ajutorl comps mumit.properdini” poate fi stabilizat pn Is 30 de
actions asupraunor not molecule nehidrolizate de C3. Prin aceasta se junge la gencrarea unui aumie
molecule pot f depose pe supra celular in mai putin de $ minute).
|gencate se atgeazi la conVertaza C3 91 genesizi complexul C3bHDC3D. Componentul C3b non-enzimatic al
1a compusul CS jar coraponcatel Bb hirolizeaa compust CS ataga gil scindeazs in fragmenta mic Sa (0
_eliberatiin ser) yi compustl mare Cb, Aceta se lagi la supraija respect yi va alaga apoi compusul Co,
evenimente care yr conduce I formar asa nuitlu ,Complex de Atse Membranie” (MAC)
complementulinepe prin formareacomplescor antigen-antcorp IM, anumitesubelse de IgG (IgG, 22 i
ci pot activa aceasta
induce modificir confomaionale la nivel poruni Fe a moleculelor de IgM, care is vor expuine un sits
sere format dint-o moleculd Clq i cite? molecule de C1r5i Cs, stabilizate prin ion de Ca
pepidive care se aso pens forma 6 bre in forma de tpl helix cu 0 srucurk colagen-ike
domenii globular de legare pentru domeniile C2 ale moleculsior de anticorp de elasi G sau Cy ale
‘4 actvitteensimatic 9 wn domenin de intratiuns care fsa |
6 area in ora tere 8, Cl sunt legate a Ca a ors2 situsur Fe pentru en interationen 3 fie stabil. tune
vx avea 0 configurajie de “crab” Cstaple-form
wu aunt expuse, Din acest motv, 1eM
Fiecare motecult C1 trebuie si loge, cu autorlcapeteor sale globular, cel putin
Tiia o IgM pentamerch este lpat la antigen sau pe o suprafatk celular int, anticorp
Ceutigustion). Antcorpal IgM circulant are o forma plan, in care sitasurie de legare la Clq m
‘eult singurk(nelegats) ou poate activa cascada complement
Pe de até parte, moleculele de 1gG coatin dear un sigur situs de legare la
rede Oar doc 2 molecule J Ig se sec tanh a tick de 0-40 nm un de cela pe spa Gin
fim do spare pena Cl. Acca rein srctra gM fi de cea IgG exit de ceo sngrd meee 2
furiztnd 2 ee cl cases a complementl li erect cent neces posit OOD de nave 1kG
SC a oe por case pscach lao dian sufcct de mich un de celal pent legac dou demented
feasendel de activare
Conmplexal Ciges este menfnut inact cu ajtorl une! molecule mite CI Inhibitor:
Fee gl tagaeatle cone la eberars Clink lanai conformational Cle ar oe ons es! So intro
ee cat geted Cir capa ok civere Cle isto transfore afl into eazind similar. Cl activa vo pu Aone TS
Se poe ne roca Ct (0 pcprtind fora inure. i) Prin lara un aon! 8 Ta nivelul
aa ial anu eet exp am its de eae de ciel fugmentl mae estan Cab, Ace a» Suprafaajnta
cept rca coe srk pots compas ib), in eco iC, cove erie ule ROTTS! NS ir
Co i abla vm pen econ nam asp cell deal on subst vx eva C2 neam Fragment oe (9S os
Saal ex pment rar, Ca, care pend co Cat, formeal convrtazs C) a ei clase, Asst va Puen lta ‘compusul C3
aaeaaaera, Fragrenta Ca ete oanaiatoxind gins va mai participa la cascada complements
100 fe molecule de Cb, ceea ce inseamnd o amplificare foarte important. Uncle
Ong ok ee CuoCDa pets fra un complex winolcular C4DC24C3b nami CS convene, Compmnenal C29
are clr le > fess neem confor ael tnct A4C2a ponte va C5 in Cb i CSa. Ce ete oanantonn &v8
ate esas mar, se atgead la C6 gi ini atl formareacomplexuli de ate membrana
(Calea lectinelor
Jegarea fer ste
tq a nivelul domenitui C2 al Fey ste cl
un complex
‘Lectinele sunt proteine cares lagi Ia carbohidea.
‘Goiesloctnclor ea scala altemativd, mu necesithanticorp pentru ative
Coteus o antine de componente ale acest cB, dearece, dup initio,
produce CS convert.
ea et ce PRM (pater eomion moles) cst dn singe aun ete, ese oe
Acca ae Ponte 6 spon MBL._munnae ning visa ctf, fae pare din pupae onan
a cial oot dnt denial eager ke int-andeenin Cermak) a eter