HANYA

YANAGIHARA

O VIATA
MARUI{TA
Traducere din limba englezd
Hanya Yanagihara, scriitoare americali de origine hawai-
ADRIANA BADESCI'
iani, gi-a publicat primul roman, The People in the Trees,
in anul 2013. A scds reportaje de cilitorie Pentru revista
Traveler gi a colaborat c! New York Style Magazine. O l)iatd
mdruntA (A Little Life), cel de-al doilea roman al siu, a
aperut in 2015 qi a ar.ut un succes extraoldinar de critice
9i de public. A cagtigat Kirkus Prize, a fost nominalizat
la National Book Award qi la Man Booker Prize 9i s-a
aflat pe listele cu cele mai bune cirti ale anului intocmit€
de publicalii prestigioase prectm The New York Times, .,{.&l'
The Guardian, The WalI Street Jouffial, Hufrington Post 9i
Bucuretti
The Times.
2019
 HAI{YA
YAI{AGIHARA
v
O VIATA v
MARUNTA
Tradrrcere din limba engleze
Hanya Yanagihara, scriitoare americane de origine hawai- ADRIANA BADESCU
ian5, qi-a publicat primul roman, The People in the Trees,
in anul 2013. A scris reportaje de c[lltorie pentru revista
Traveler gi a colaborat cu New York Style Magazine. O viald
mdruntd (A Li'ttle Life), cel de-al doilea roman al siu, a
aplrut in 2015 gi a avut un succes extraordinar de critici
gi de public. A cAgtigat Kirkus Prize, a fost nominalizat
la National Book Award qi la Man Booker Prize Ei s-a
allat pe listele cu cele mai bune clrli ale anului intocmite
de publicalii prestigioase Precum The New York Times,
The Guardian, The Wall Street Journal, flffington Post qi
Bucure$ti
The Times. 2019
l0t{, ,rlrill)'rr ), rilrrlili,rl rr

de care a <lat rjovadi. l.,e muiiunle$c tuturor celor care lu

ajutat la aparilia accstei cir{i, indeoseiri hri Lexy lJlnonr,
Alex }{oyt, feiern:y Meelina, Bill'|hornas gi moqtenitorilor
lui lreter I-lr.ijar'.
in fine - Ei in nroei i'nnil;rrnental -., nLl doar cd n-aq li
putut sel:ie, clar in rnori cert n-a$ li scris aceast[ cartc ilr Cl"JPRIN5
lipsa con.vcrsaliihr pc care le ,ain nvut cu iarecl Flohit qi l'ilri
artabilitatea, empatia, br,ririvoinia gi infelepciLrnea iui; Jarecl Iraltea intii" Lispenarcl litlt:e t ...... ".'. ".
?mi este primul gi cel utai drag cititor, pistr#trx de secretc
gi Stt:a Ircrlari. Prjetenia hri nepre tuit;l r-r$te cel mai rnare dar Parlea a dotta. Post-*,rtrrtl 1.. " ".,......,..." 12tr
pe carc i-am primit in via{a rriea de adult.
Pirrlea * treia. Degerlacittrti ..... 3il1

LlarLea a patra. Axioma t:galitriqii..... 4fit

l);rr lca a clu{ l-.it. ,\:rji [," rie ili

j]frrteit l qirsca" Dragi teiv;rritgc til'i9

()()
I);rrtca a saltea" Lispenilrcl Strcct,.... I

MuiEumir:i l()li
 I

in al unsprear:celea apartarnent pe care il vizitari nu

$lngur clulap, elar exista o ugi glisant:i din sti'
er;r rlccAt Lr$
cl6 ce didea spre un rnic balcon, de unde vizu un b[rbat
gezAn<l vizavi, afirri, doar in tricou gi pantaloni scrirqi degi
era octomhrie, 1'umind. Willerrr ridici o rniin;i si-l salute,
clar omul nu-i rispunse.
in dor:mitor, lude trlgea c1e uqa plianti a clulapului, inchi-
zintl-c gi deschizAnd o, c3nd intrl Willem"
- Hxisti un singr-ir dulap, spuse el.
*hTu-i nimlc, raspunse Willem. .Eu oricum n-am nimic
de pus iniuntru.
- Niei cu.
$i i9i zAmbirI Reprezentant;r administraliei cl[dirii
i.n116 dr"rpi ei.

- il tuim, ii spuse fude.

I)irr, intorqi in biroui ei, clescoperird c[ totugi nu putealr
inchiria apartan:entul.
- l)e ce nu? ci intrebi.[ude.
* Nu cAgtiga{i suficient pentru a acoperi chiria pe sase
luni gi nu ave{i nimic econoinisit, rispunse agenta pe un
[on clevenit brusc sec.

jii,i,.:j';
:.:. .-
10 HanyaYanagihara
Le analizase bonitatea qi conturile bancare gi lqi dlduse
seama lntr-un tdrziu cL era ceya in nereguli in faptul ci
doi birba{i de douizeci gi ceva de ani care nu formau
un cuplu incercau totuqi si inchirieze un apartament cu un
singur dormitor lntr-o porliune anosti, (degi scumpi) de pe
Twenty-fifth Street.
- Aveli pe cineva care poate semna ca girant? Un gef?
PIrin1i?
- Plrin{ii nogtri au murit, rispunse Willem in grabi.
ofti.
Agenta
Atunci vi sugerez se mai coborili nivelul aqteptdrilor.
-
Nici un administrator al unei clidiri bine ingrijite nu va
inchiria unor candidali cu profilul vostru financiar.
$i cu asta se ridici, ludnd un aer definitiv gi privind
insistent citre uqi.
Dar, cAnd le povestird lui )B gi Malcolm, Willem qi |ude
transformari totul intr-o comedie: podeaua apartamentului
deveni tatuati cu excremente de goarece, birbatul de vizavi
aproape ci se afigase gol, iar agenta se supS'rase fiindcl flir-
tase cu Willem gi el nu-i respunsese.
- $i, la urma urmei, cine gi-ar dori si locuiascl la inter-
seclia dintre Twenty-{ifth gi Second? intrebi }8.
Se aflau la Pho Viet Huong ln Chinatown, unde se intil-
neau s[ minAnce impreund de doud ori pe luni. Nu era un
local foarte bun - supapho' avea un bizar gust dulceag,
sucul de limete era cam sipunos gi cel pulin unul dintre ei
se sim{ea rdu de fiecare dati dupl masi -, dar continuau
vinl aici, atAt din obignuinli, cAt qi din necesitate. Puteau sl
s[
ia un castron de sup[ sau un sendvig cu cinci dolari ori un
r Supd tradi{ionalS vietnamezd, din carne de pui sau de vitd cu
tdietei de orez (n.tr.)
O viald mdruntd 1I
fel principal de opt sau zece dolari, dar mult mai mare, aga
ci puteau pistra jumitate din el pentru a doua zi sau pentru
o gustare de searl mai tArziu. Malcolm era singurul care
nu-qi termina mAncarea qi nici nu pistra cealalt{ jumltate,
iar cAnd sfirgea, impingea farfuria in mijlocul mesei pentru
ca Willem gi lB - mereu flimAnzi - si poatd infuleca restul.
- Sigur c5. nu vrem si locuim la interseciia dintre
Twenty-fifth gi Second, |8, spuse Willem cu ribdare ln glas,
insi nri prea avem de ales. Suntem lefteri, ai uitat?
- Nu in{eleg de ce nu rimdnefi fiecare acolo unde st[
acum, replicl Malcolm, care incepuse s6-gi plimbe prin
farfurie ciupercile cu tofu - lntotdeauna comanda acelagi
fel, cfuperci gi tofu sotat in sos brun dulce *, in vreme ce
Willem qi |B se uitau la ele.
- Pii, nu pot eu, nu gtii? rdspunse Willem. li explicase
chestia asta probabil de vreo zece ori in ultimele trei luni.
Se muti iubitul lui Merritt, aga ci trebuie si plec.
- Dar de ce trebuie s[ pleci fu?
- Fiindcd actul de lnchiriere e pe numele lui Merritt,
Malcolm! interveni JB.
- AI ficu Malcolm gi rlmase tbcut. Uita deseori ceea
ce el considera a fi detalii nesemnificative gi nu pirea s5-i
pese cdnd ceilalli erau irita{i din cauza asta. Aga e, adiugb
gi impinse ciupercile in mijlocul mesei. Dar tu, Iude...
- Nu pot si stau la tine pentru totdeauna, Malcolm,
Pirinlii tii o s[ mi ucidd la un moment dat.
- P[rinlii mei lin la tine.
- Drlgu{ din partea ta s[ spui asta. Dar n-o s[ mai tini
dacd nu ma mut, qi inci foarte curAnd.
Malcolm era singurul dintre ei care mai locuia ln casa
pirin{ilor. JB spunea adesea ci gi el ar fi flcut la fel daci ai lui
ar fi avut casa aceea. Nu ci reqedinla familiei lui Malcolm ar
12 HanyaYanagihara
A viafd mdruntd lj
nefolosite, de forme bizare, gi spre inciperi nefinisate, cu
fi fost ceva deosebit - de fapt, era o clidire gubredl
prost qi
rigipsul lisat neterminat, aparlindnd unei alte persoane pe
intrelinuti, iar Willem se alesese la un moment dat cu o
care o gtiau din colegiu. Ezra era artist - un artistjalnic, dar
!eap[ in mAni doar fiindci iqi trecuse palma peste balustrada
ciruia nici nu-i trebuia si fie bun fiindcl, aga cum le amintea
sc[rii *, era insl mare: un veritabil conac ln Upper East Side.
JB mereu, n-avea si fie silit s[ munceascl niciodatd ln viafa
Sora lui Malcolm, Flora, care era cu trei ani mai mare decAt
lui. $i nu numai e/; nici copiii copiilor copiilor lui n-aveau s[
el, se mutase recent din apartamentul de la subsol, iar |ude
fier puteau sd faci, generalie dupl genera{ie, artd proasti, flri
ii luase locul ca o solulie pe termen scurt; in cele din urml,
valoare gi nevandabil[, gi tot aveau sd poatl cumpira dupi
pirinlii lui Malcolm aveau sI-qi vrea insi apartamentul
placul inimii cele mai scumpe materiale gi cele mai scumpe
inapoi ca si-l transforme in birouri pentru agenlia literari
mansarde mari, impracticabile, din centrul Manhattanului,
a mamei lui, aqa c{ fude (ciruia oricum qirul de trepte pini
pe care si le umple cu deciziile lor arhitecturale gregite, iar
jos i se pirea prea dificil de abordat) trebuia s6-qi caute o
cAnd se siLturau de via{a de artist * aga cum fB era convins
locuin!i proprie.
ci lui Ezra avea s[ i se int4mple ln cele din urmi -, tot ce ar
$i era firesc si vrea si stea impreuni cu Willem; fuseseri
fi trebuit si facd era si-i sune pe administratorii fondului qi
colegi de apartament pe toati durata colegiului, ln anul intAi,
si primeasci un purcoi de bani, o sumi la care ei patru (mi
implrliseri tofi patru un spaliu care consta intr-o incipere
rog, poate nu qi Malcolm) nici nu puteau visa. Intre timp
din cirimizi prefabricate, in care iqi puseserA birourile, sca-
ins[, Ezra era o persoan[ util[, nu doar fiindcl ii lisa pe iB
unele gi o canapea adusi de mitugile lui fB cu un camion,
qi pe cAfiva dintre ceilalli prieteni ai lui din liceu sd stea la
qi o a doua cameri, mult mai mici, in care aqezaserl doui
el in apartament - tot timpul erau patru $au cinci persoane
rAnduri de paturi suprapuse. Aceastd a doua cameri era
atAt de ingusti, incAt, din paturile dejos, daci intindeau
care-qi fdceau culcugul prin diverse colpri ale mansardei -,
ci fiindcl din fire gi li pl5cea s[ dea
era un tip vesel qi generos
brafele, Malcolm gi fude se puteau prinde de mAni. Malcolm
petreceri exagerate, unde aveai la dispozilie, gratis, cantitili
gi ]B tmpirtiserl doul dintre paturi, iar Jude qi Willem, pe
copioase de mAncare, droguri gi biluturl,
celelalte doui.
- Stai agal spuse fB lisAnd be{igoarele din mAn[. Tocmai
,,Negri versus albi", obignuia iB si spunl.
mi-am dat seama: o tipd de la revistb lnchiriaz[ ceva ln
,,Iude nu e alb", rlspundea Willem.
numele mitugii ei, Chiar la margine ln Chinatown.
,,Iar eu nu-s negru", adiuga Malcolm, mai mult ca si-l
enerveze pe fB decAt fiindci asta credea cu adevirat.
- CAt cost6? intrebd Willem,
- Probabil mai nimic - nici mdcar nu qtia cAt s[ cear6,
- Ei bine, spuse ]B acum, trigind farfuria cu ciuperci
spre el cu dinlii furculilei, ag zice ci ali putea sta amAndoi $i vrea o persoani cunoscuti.
cu mine, dar nu cred ce v-ar plicea. - Crezi ci ai putea sE pui tn o vorbd bund?
* $i mai bine: o s[ v[ prezint. Puteli trece mAine pe la
Locuia intr-o mansardi vastd qi murdard din Mica
mine pe la birou?
Italie, plini de coridoare ciudate care duceau spre fundituri
14 Hanya Yanagihara
Iude oftd,
- Eu n-o sd pot pleca.
$i privi spre Willem.
-Nici o problemi, pot eu. La ce orl?
- Pe la prAnz, cred. La unu?
*O si fiu acolo.
Lui Willem li era incl foame, dar il lisl pe fB si mlnince
restul de ciuperci. Mai agteptarl apoi o vreme; uneori
Malcolm comanda inghefatl de jackfruitt - singurul pre-
parat din meniu care era intotdeauna gustos -, lua dou[
inghilituri ql se oprea, iar el s,i |B mAncau restul. Dar de data
asta nu comandl nimic, aqa c[ cerurl nota, ca s-o studieze
gi s[ imparti suma pinl la ultimul cent.
A doua zi, Willem se intiilni cu JB la biroul acestuia.
]B lucra ca receplioner la o revistl mic[, dar influenti din
SoHo, care analizascena artistic5 din zona centrali a ora-
gului. Pentru el era un post strategic; aga cum li explicase
intr-o seari lui Willem, planul lui era s[ se lmprieteneascl,
in timp, cu unul dintre redactorii de acolo gi si-l conving[
si scrie despre el in revistl, Estimase ci avea nevoie de vreo
gase luni pentru asta, ceea ce lnsemna cd ii r[mi,seseri trei
de a;teptat.
La serviciu, |B afiga tot timpul o expresie de ugoard
uimire, ca gi cum nu i-ar fi venit si creadi nici ci muncea
cu adevirat, nici ci nimeni nu-i recunoscuse inc[ geniul
aparte. Nu era un receplioner prea bun. Degi telefoanele
sunau aproape continuu, rareori ridica vreun receptor;
cAnd voiau s[ ia legitura cu el (semnalul la mobil era slab
1 Fructul comestibil al unut arbore originar din regiunile de sud-est
ale Asiei (n.tr,)
O viald md.runtd 15
ln cl5dire), ceilal$ trei trebuiau si urmeze un cod special:
sunau de doui ori, inchideau gi sunau iar. insi, chiar gi aga,
uneori el tot nu r[spundea - miinile ii erau ocupate pe sub
birou, pieptdnAnd qi impletind guvile de pir dintr-un sac de
plastic pe care-l linea la picioare.
JB trecea, aga cum spunea el insusi, printr-o ,,fazd
de pir". Nu demult hot[rAse si ia o pauzd de la picturl qi
si fac[ sculpturi din pir negru. Petrecuseri cu to{ii cdte un
weekend istovitor finAndu-se dupl ]B pe la frizeriile 9i saloa-
nele de coafuri din Queens, Brooklyn, Bronx gi.Manhattan,
agteptind afari in timp ce el intra qi-i cerea proprietarului
resturile de pir tuns pe care le avea gi cirdnd apoi dupi el
pe stradi un sac tot mai incomod. Printre primele piese pe
fuseseri Ghioaga, o minge de tenis pe care
care le lucrase fB
o cur[fase de puf o t5iase in doui gi o umpluse cu nisip,
dupi care o acoperise cu clei qi o rostogolise de colo colo
pe un covor de pir, astfel incAt firele se miqcau ca algele in
apd, gi Kuotidianul,Ia careluase diverse obiecte casnice * un
capsator, o spatuli, o ceagcd - qi le acoperise cu smocuri
de p[r. Acum lucra la un proiect de amploare despre care
refuza si discute cu ei altfel decAt foarte sumar, dar care
implica piepti,narea qi lmpletirea unui numir mare de piese
pentru a obfine o frAnghie aparent flri st?rgit de pdr negru
cre1. ln vinerea dinainte ii momise la el promi{indu -le pizza
Ei bere ca s[-l ajute la impletit, dar, dupi ore bune de munci
asidu[, devenise limpede cd n-aveau sd c4pete nicipizza,
nici bere, aqa ci plecaseri toli trei pulin enervali, dar nu
loarte surpringi.
Se plictisiseri cu tolii de proiectul cu pdrul, degi ]ude *
singurul dintre ei - credea c[ piesele erau splendide qi ci
intr-o zi vor fi considerate importante. Drept mullumire, )B
ii diduse o perie de pir acoperiti cu pir, dar ii ceruse darul
16 llanyaYanagihara
tnapoi cAnd avusese impresia ci un prieten al tatilui lui
Ezra era interesat s-o cumpere (n-o cumpirase, dar JB nu-i
mai tnapoiase peria lui |ude). Proiectul cu pirul se dovedise
dificil 9i din alte puncte de vedere; intr-o alti seari, cAnd
fuseserd incd o dati ademeni{i si vini ln Mica Italie ca si
pieptene la p[r, Malcolm spusese ci p[rul pute. $i pulea:
nu dezgustfltor, dar avea pur Ei simplu izul metalic amlrui
de scalp nespilat. fB izbucnise lnsI intr-unul dintre accesele
lui de furie, strigAndu-i lui Malcolm cd e un negrotei care
se drdqte pq sine, un soi de unchiul Toml gi un trldltor al
rasei, iar Malcolm, care se infuria rar, dar o fdcea la acuza{ii
de acest gen, igi vlrsase paharul cu vin in cel mai apropiat
sac cupir, se ridicase gi iegise din apartament. |ude se repe-
zise dupf el, iar Willem rirnisese s[ se ocupe de fB, $i, cu
toate c5 adouazi se implcaseri, Willem qi fude se simleau
fiindc[ in week-
vag furiogi pe Malcolm (pe nedrept, gtiau),
endul urmitor ajunseserd iar in Queens, mergind de la o
plr
frizerielaalta, incercAnd si inlocuiascl sacul de pe care
il distrusese.
el
- Deci, cum e via{a pe planeta neagrd? il lntrebd Willem
PE IB.
- Neagrl, replici acesta din urm[, indesAnd inapoi in sac
guvila pe care o descAlcea, Sd mergem, i-am spus Annikii
ci ajungem pAni in unu qi jumdtate.
Telefonul de pe birou incepu s[ sune.
- Nu rispunzi?
- O si sune din nou.
1 Aluzie la personajul principal al romanului Coliba Unchiului Tom
de Harriet Beecher Stowe, devenit sjmbolul unei persoane de
culoare servile sau prea deferente fald de albi (n.tr,)
O viald mdruntd 17
In vreme ce se lndreptau spre centru, iB se plAngea. PAni
acum igi concentrase cea mai mare parte a energiilor de
seduclie asupra unui redactor responsabil pe nume Dean,
clruia tofi patru ii spuneau DeeAnn. Fuseseri odat5, ei trei
in Dakota, la o petrecere organizatdacasdlapirinlii unuia
dintre redactorii simpli, unde fiecare incipere era o expo-
zilie de arti. in timp ce JB vorbea cu colegii lui in bucltirie,
Malcolm gi Willem stribituserl apartamentul impreund
(Unde fusese iude in seara aceea? Lucrase, probabil), uitAn-
du-se la o serie de fotografii semnate Edward Burtynsky in
dormitorul oaspelilor, la un set de turnuri de ap5 de solii
Becher expuse in patru qiruri de cAte ci.nci deasupra biroului
in camera de lucru, Ia un Gursky enorm care strijuia raftu-
rile cu c[r!i din bibliotecd qi la un perete lntreg de fotografii
de Diane Arbusl din dormitorul principal, care imbrlcau
spaliul atAt de bine incAt nu mai rimiseser[ decAt cAliva
centimetri de zid gol sus qi jos. Admirau imaginea a doui
fete cu fe$goare dulci, cu sindrom Down, jucAndu-se ln fa{a
aparatului in costume de baie prea strdmte, prea de copii,
cAnd de ei se apropiase Dean, Era un tip inalt, dar avea o
fa{d mici, de goricel, plinl de urme de virsat, care-i dddea
o infdgigare sdlbaticb gi dubioasd.
Seprezentaserd Ei-i explicaser[ ci se aflau acolo fiindcd
erau prieteni cu |8. Dean le spusese ci era unul dintre
1 Edward Burtynsky (ndscutin 1955), fotograf canadian; Bernd
(1S31-2007) 9i Hilla (ndscutd in 1935) Becher, cuplu de fotografi
.1955),
germani; Andreas Gursky (ndscut in fotograf german,
Tofi sunt cunoscufi pentru fotografii de peisaje gi obiective
industriale. Diane Arbus (1923-1971), fotograf american, a
surprins pe film indivizi marginalizali sau diformi (pitici, suferinzi
de gigantism, persoane transgender, cer$etori etc.). (n.red.)
J8 Ilanyn \hrutgiharo
reclactorii responsaLrili de la revisti gi ci se ocupa de toate
stilurile de artA.
- Ahal exclarnase V/illem avAncl griji si nrl se uite lir
Malc<ilrn, lilncicl n-a\iea incredere cir nu va reacfiona.
]B le spusese cI linta asupra cirui;r se €oncentrase era
redactorul de ;rrtl; acestu. trebuia si fie.
- "{qi rnai vizut aqa ceva? ii intrebase l)ean flutur6nd
mdrna spre foi,rgrafiile lui Arbus"
-Niciodat5, respLrnsese W-illem. lmi place mult Diane
Arbus"
Dean incremenise, i*r trisiturile i se strainseseri
in miilocul fu1ei n-rici.
- IJeeAnn.
* Poftirn?
* DeeAnn" hiumele ei se pronun{i ,,IfeeAnrf'.
Abia izbutiserd si iasi din cameri f[ri s[ izbucneascl
in rAs"
- DeeAnn! exclamase iB mai tirziu, cAnd ii povesLiserl"
Dunrnezei"ilel Ce rahat mic gi firoscos!
- Da, dar e rahtrtul f rtu ntic gi firoscos, replicase |ude.
Iar de a.tunci, ori de cAte r:ri se ref'ereau la Dcan ii spu-
neau,,I)eeAnn'"
I)in nelbricile ins6, in ciurla asiduiti{ii cu care il cultiva
pe DeeAnn, qansele lui JB de a apirea in revisti nu erau deloc
mai mari clecAt [useserir cu tyei luni in urmi. il ldsase chiar
s6-i faci sex cr;ll in sauna sltii de sport gi tot degeaba. In
fiecare zi |8 gisea c6te un rnotiv sI revini in birourile edi-
toriale gi la avizierul pe care erau trecut€, pe fige albe, icleile
cle articol pentru urnitoarele trei iuni, ln f iecare zi se uita ia
sec{iunea destinati tinerilor artigti in devenire, clutindu-gi
numele, gi lot in fiecare zi mai suferea o <trezamigire. Vedea
doar numerie unor dir.erse nontalente, ale rinor insi cirora
O vin{ri. rniiru.ntd to
li clatoraseri firr'oruri sau care ii cunogteau pe alqii ciirora
se
li se datoraseri favori"tri,
.,Daci il vir"i vreodati pe Ezra in revisli, nri sinucicl",
spuneil f B mercu, la cirrc ceilalli replicau:
,,N-o si-tr v*L111,."
qi:
,,I,tru-li face griji, f 13, o sir apari gi tu oclatl 9i odatii."
sau:
,,De ce ai ne voie de ei, |11? 0 s[ reuge;ti in alti parte".
iar el le rispnnclea:
nocl ,,l,gti sigur?"
ci
,,Ma foarte incloiesc."
sau:
,,Am inrrestit atAt tiniil in asta - trei hlni din biestemata
asta de viafi *, incit ar fi ca'z*l s{ ap;}r naibii, altfel toati
mizeria irsta a ftist c1c pornan[, la fel ca tot restull"
Uncle ,,tot restui" insemna, de 1a o zi la alta, colegiul,
mutatul inapoi la' Nell']lork, faza de plr sau vjala in general,
in lunclie de cAt de nihilist se sir-ir{ea in ziua respectivi.
lnci se plAngea cAnd ajunseri pe Lispenard Street.
Willem era suficient de nou in orag - trdia acolo c{e abia un
an - ca si nu fi auzit niciociatd cle strada cu pricina, care era
mai degrabl o alee scurtd, intersectatii la mijloc cie Canal
Sireet; clar nici .f B, care crescu$e in Brooklyn, nu auz-ise.
Gisiri clidirea qi sunari la apartamentul 5C. l,e rdspunse
o latiL * glasul
ei piiru aspru Ei hirAit la interftrn - gi le des-
chise uga cie acces in i:ioc. llolul de ia itrtrarc er;r ingust, cu
iavanul inait, 9i zugrlvit lntr-un rnaro-rihiiiu ir"tcios, care-'
ie riddu senzalia c[ se al]au pe fundul unui pu{.
Fata ii aqtepta la uqa aparlamentllhi.
* Salut, |I1! spuse ea gi apoi, privind spre Willem, rogi.