STUDIUL INTERFERENTEI LUMINI CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG. 1. Seopul Inerarii Studiul interferenrei tuminii, determinarea Iungimii de undé a unei radiatii luminoase cvasimonocromatice. 2. Teoria luerarii ‘Fenomenul de interferenti const in suprapunerea a dowd sau mai multe unde coerente. In opticd, acesta se materializeazA prin aparitia unui sistem de franje tuminoase ji intunecate, SA consider’im dond unde electromagnetice, monocromatice, plane, caracterizate prin aceeagi fiecvenfa unghiulard © si acelagi vector de und & = 2n/2 Intensititile cimpului electric al celor dowd unde variaz’ in timp 5i spativ conform relatiilor: B= Eqie™l = Epyel’n-Or+901) By — Foci? = Eppellkn—arioon) a wade Zo) 32 Fo) sint amplitudinile constante, iar gy gi p sint fazele uadelor, Dacd diferenta de faz Ap = 9) —g; rinvine constanti in timp se spune cd undele sint coerente. Ca rezuliat al suprapunerii celor doud unde se obtine o unda rezultanta caracterizaté prin intensitatea cimpului electric: 2g) 4m 491 ee: BP = EO + Egy + Eg Een cosft(n —r2)+ (901 - p02) = Eon + Ee 2E Fog cos(kr+ Ag) @ Din teoria electromagnetismului se stie cd intensitatea J unei unde, masurat® eventual in Wim, este proportional cu patratul amplitudinii intensitari cimpului electric. Rezult ca intensitatea uadei rezultamte va fi I=? = Ey + Ejy + 2B pion coslkr + Ag) @) Termenn! 2£p1Fop cos(tAr+ Aq) din relatia (3) se somegte termen de interferenti Existenya sa face ca intensitatea observaté s8 ia valori cuprinse intre o valoare minima: Z, Ey — Eon) siovaloare maxima Jae * En +B) in practicd, pentru ca diferenta de fazi kAr +Agy sci cl barron eachnt 3) tS Xp dd hb bust iy Sp: etc char ia ua interval de timp egal cu durata de observare, sint emise foarte multe trenuri de unde de cite sursele S1 gi So, astfel incit diferena de faza ia toate valorile posibile, anulind, in medic termenul de interfecenta ‘Una dintre cele mai vechi demonstratii ale faptului c& Inmina poate produce efecte de interferenti a fost facuté in 1800 de citre savantul englez Thomas Young. ‘Dispozitivul Ini Young este prezentat in figura Lumina monocromatica, provenind de la funta ingusta So este impirtiti in dow’ cu ajutorn! unui ecran in care sint practicate doua fante dreptunghinlare, inguste, foarte apropiate. Si sS:. Conform principiului hui Huygens. de la fanta So pornesc unde cilindrice. care ajuag Ja fantele Si gi S:in acelasi timp. Apoi, de la fiecare fant, va pomi cite un tzea de unde “Huygens: deci fantele se comporta ca surse coerente, simin} constanti in timp, esteFig 1 Fie d - distanta dintre fante 9i P - ua punct pe ecranul de observare, int-o directie care formeazi un unghi 6 cu axa sistemului (figura 2). Cercul cu central in P, avind raza PS). intersecteazA PS in B. Daca distanya R de la fante ia ecran este mare in comparatie cu distana 4 dintre fante, arcul S3B poate fi considerat o dreapti ce formeazi unghiusi drepte cu PS>, PA PS). Atunci trinnghiul BS)S> este un triunghi dreptunghic, asemenea cu POA, iar distanta SyB este egalé cu dsind. Aceasta distant’ este diferensa de drum dine undele de la cele dou fante, care ajung in P. Undele care se propaga din S; i S; pomese in concordant de fa23, dar pot sé au auai fie cu faz4 in P, datorita diferearei de drum. In puactal P se va obtine wa maxim daca diferenta de drum a celor dow’ unde este egalé cu ua numar intrez de huagimi de unda. asin =m. ® unde m= 0, 1,2, 3 rrtenstate (va) poste (rm) Fiz2Franja centrala luminoasd din punctel O corespunde unei diferente de drum ale, adic sin 6=0. Distanta y,, dintre Sanja de ordion! zero si punctal P aflat in central celei de-am- a franje este’ Yn= RtzOm © deoarece pentru toate valorile lui m unghivl @ este foarte mic, 1g@y, = sin®, si: rela: Yu = Rein, = RO a n= RE © Stiind cA interfranja este distanta dintre dova maxime (sau minime) consecutive rezult cé im — Yin om Pe ecran se obtine un sistem de franje ca acela prezentat in Fig. 2, s-a prezentat i distributia de intensitate Iumincasa 3. Dispozitivul experimental Prezentat in figura 4. dispozitivul experimental cuprinde ua bec electric O alimentat direct de 1a zetea ji urmitoarele subansamble - fixate pe suporti, care pot culisa pe bancul optic B.O: ~ fanta Fo dreptunghilard, cu deschidere reglabilé (joack rolul sursei So). ~ fantele F gi F> dreptunghiulare, verticale gi paralele cu deschidere fixi, realizate sub forma a doua traséturi transparente pe o plac de sticla inneprita Fig. 3 Res Pe placa este notatl distanta d dintre fante- subansamblul pentru masurarea interfranjei, alcatuit dintr-un filtra optic Fo lupa L de observare a sistemmlui de franjenn surub micrometric M de care este atagat solidar tamburul gradat T si un fir reticular. 4. Modul de lueru Se ilumineaz fanta F care este relativ deschisi (1 - 2 mm),Se regleazi pozitile fantelor Fy si F: si pozitia lupei, aducindu-se in linie dreapti cu fanta F, la aceeagi indlhime.utilizind, eventual, 0 foaie de hirtie drept ecran. Privind prin up’, se micsoreazi deschiderea fantei F, astfel incit franjele de interferenga sa fie clare, Se masoara distanta R. Se potriveste firul reticular pe central unei franje si se noteazi pozitia x a indicatornini rigletei gi pozitia ya indicatorntui tamburuini, Se rotepte tamburul trecind cu firul reticular peste un sumar N de franje (5 - 8) dupa care se noteaza N si noile pozitii ale indicatoarelor 32 5i)2 Pentru a evita pasul mort al surubului, se recomanda ca aducerea firuiui reticular 1a pozitia initialé si se facd im acelagi sens in care urmeazi sA se feed ulterior pareurgerea franjelor. Pentru o valoare fixatlia lui R se fac 10 misuratori ale interfranjei. Datele se trec ints-un tabel de forma: Ey x a [*[ = [= 7 7 la] = | & ce] e@ | & @ | © | = | om ‘Se modifica interfranja apropiind sau indepartind Iupa de fantele Fy si F). Se fac inca 5 misurdtori ale interfranjei pentra o distanté gi 5 masurdtori ale interfranjei pentra o alta distantd. 5. Prelucrarea datelor si caleulul erorilor Sa Se caleuleazi cele 10 (sespectiv 5) valori ale interéranjei Ia fiecare R fixat. Se determina media aritmetica 7 a reaultatelor. Se introduce valoarea medie in zelatia (7). determinindu-se in acest fel TSe calculeaza abaterea pitratic’ oj cu formula: ® unde n este numirul de mésuritori, egal cu 10 (respectiv 5) in cazul de fara. Se calculeaza abaterea pitratica a mediei cz, cu formula de propagare a eroriler. ® in care o? se obfine cu relatia (7) iar pentru evaluarea Ini og se va considera ci exoarea de misu’ cu o scari gradati este egali cu jumitate din valoarea celei mai mici divizinai. Derivatele partiale din relatia (8) se calculeaz& folosind relaga id R in care d se consider constants zi egala cu valoarea indicaté pe suportul fantelor. Rezultaral final se va da sub forma: 4 = 7 ah Sh Se reprezint grafic dependenta interfranjelor medii obrinute mai sus in functie de distangele dintre planul celor dowd fante ji ecranul de observatie (lupa), tinindu-se cont gi de abatene pitratice calculate mai sus. Lungimea de unda se determin’ din panta dreptei trasate pentru a reproduce cit mai bine dependenta liniard teoretic& data de ecuatia 7. Antrebari Care este feaomenut! principal studiat cu ajutorul dispozitivulni fui Young? ‘Desenati schema simplificata a dispozitivului. experimental wilizat. Care sint condigile de coerents a undelor descrise de ecuatile: W, = a,-<°""") gi Waa, -elrrn) 9 4. Ce este o und’ monocromatics? Cum se obtine lumina monocromatic& pentru studiul interferentei cu dispozitival lui Young? . 5. Cereprezinta lungimea de unda? Dar frecventa undei? in ce relatie se giisesc ele? 6. Ce sint fanjele de interferenta? Ce este interfzanja? Cum a fost determinati ? 7. Care este definiia vizibilitii franjelor de interferena si semnificatia sa? ai 8. Care este semnificatia misimilor din ecuatia 1 cs 9. Descriegi si desenati figura vizuti prin np.