Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cat Si Cum Se Munceste in America - 1927

    Uploaded by

    Jujumancat
    40 views72 pages
    descriere

    Original Title

    Cat si cum se munceste in America - 1927

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    descriere

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    40 views72 pages

    Cat Si Cum Se Munceste in America - 1927

    Uploaded by

    Jujumancat
    descriere

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 72
    Jf 388 CAT $I CYM. “SE MYNCESTE IN AMERICA PRELUCRARE ABRIL LOMAROESGD, AMALIA ADAMO BOTOSANI CU 17 ILUSTRATIUNT EDITIA Hka BUCURESTI EDITURA CASEI $COALELOR 1927 NOUL NEW-YORK: 1, Clidirile uriage si construirea lor. New-Yorkul ¢ cel mai mare orag din A- merica. Cu vre-o 25 de ani in urmi, inst, oragul acesta era abid cat Bucurestii. De atunel si pani astazi, el nu numai ci a in- trecut si resintrecut Bucurestii, dar a ajuns unul din cele mai mari orase din lume. Azi New-Yorkul are 0 populatiune de 3 mili- oane gi jumitate de locnitori. Nu e oras in lume in care si se faci Tosale nu se pot zidi, decat pe un pimant stineos si ci e cu neputinf, ca ele si se clideased pe un loc lileios. Cut toate acestea la Americani nimie nue eu neputinti. Ei caut totdeauna si invingi. greutiile, ce li se ivese in cale gi reusesc. Pentru a zidi case cu scheletul de ofel pe un loc hleios, ei sap pAméntul pind la o adancime de 7-8 metri, Dup&-aceasta im: ping in jos, cu felurite masini, apa co se gisesle intotdeauna in pamanturile shleioa- se gi apoi ayeaz la acea adancime o piturk de beton, tn care Implant edsoacle de ojel Greutatea unoi clidiri eu 20 de-randuri nu impinge patura de beton, decat eu cativa centimetri in, stratul de lat Una din cele mai mari etidiri din lume, »Park-Rov’,, care dupicum am vizut inaltt de 115 m., are o litime numai de 58 m, deci, e aproape de dou ori mai inalté decit laté, iar scheletul de ojel are © greutate de 9000 tone; ei bine, clidiren aceasta ¢ zidith pe un pimant hleios. Asta ne dovedeste, ci omul face°tot ce vred gi cf nimicnuecuneputin}a pentru acei ce mun- cxse si Tupti si inving’ greutiile 1) Prejrle sant dinates mare rbot is Cutoatect, dupiicum am spus, Ame- xicanii nu in la frumusefea caselor, New- Yorkul nu e cu desivarsire lipsit de clidiri frumoase. In oragul acesta se giseste chiar ‘© elidire despre care se poate spune, ch Fig. 6, Vama (Cubdité umai to granit. A costat 7.200.000 dolar. 16 in felul ei, ¢ cea mai frumoast $i cea mai impunitoare din lume. Aceasta ¢ ,Vama” (Pig. 6). E ea zidita din cea mai tare piatrd, din granit, Dejurimprejur, are un fel de co, {oane, ca acelea eu care igi infrumusetan Grecii templele lor; iar fafada ei e impo- obits cu, statui intitisand farile si orasele comerciale: Grecia $i Roma, Fenicia, Go. Bua, Venefia sf Spania, Olanda si Portugas Us, Scandinavia, Germania si tn fine Franja gi Anglia. S'a lucrat-la aceasth clidire timp de 6 ani, o vesnicie pentru Americani 1901-1967,” Printre cladirile frumoase_putem pune clidirea Trinity” (Treimea) (Fig. 7), Acca. sti clidire desl indeplinéste cerinjelé ame. ricane, cici e inaltt de 94 mi. $i are 21 de randuri © si foarte frumoasi. “Ea nu pict. tuieste, prin Ingustime; nu face pe cei ce o Brivose si le fie fried, ei va cided peste ei, dupaenm se intampla cu celelalte case din America. Lajimea ci ‘proporfionala ‘cu {nilfimea, cit are o.1atime de 83 de metri, {ar suprafaja co-ocupli ¢ de 96 mi. Aceastd” casi, a. cirel greutatee de 60.000 de tone € sprijiniti de 70 cisoaie de ofel, implan. late in stinek la o- adancime de 23 de metri. Socotind ‘timpul intrebuinjat: pentra irea acestei uriage cladiri, ne putem da seama simai bine de iufeala’cu care se lu. creazi In America. Scheletul de ofel al ace. Stel case a fost ridicat tn 63 de zile, zida- 7 ria s'a terminat in 143 de zile, iar infru- ‘musetarile s'au fieut in 45 de zile. Cu alte Fig. 7. Clidirea Trinity Construct frumoasd cu 21 de randurl gi 0 indine : e.94 ms. 2 18 cuvinte intreaga clidire s'a isprivit in 8 Auni i jumitate. : New-Yorkul are si cel mai mare si cel Cet mai mare gi mal fuxos hotel dio tame, Are 19 randurl Clddirea tal a costat 12500000 dotari 19 mai frumos hotel din lume: ,Hotelul Plaza” (Fig. 8), care cost 12.500.000 dolari. Acest hotel are 19 randuri. Printre nenu- miratele lui oddi mari si luxoase are si o- sali de bal, in care pot jucd 500 de per- soane. Mulli igi vor fi spundnd, ci Americanii lrebue si se oboseasc grozav si sigh piardi aproape toati ziua ureand si sco- borind scirile acestor clddiri uriage. Acei, cari au idee de oragele mari din apusul Europei, stiu inst, c& urcarea gi scoborirea in cladirile cu mai multe randuri se face cu ajutorul ascensoarelor. Acestea sunt un fel de panere induntru cdrora sunt asézate doud binei fata in fal. Aceste panere se ureé in Iungul perefilor si se scoboari cu ajutorul unor masini. Cand cineva vrea sé se urce sau si se scoboare dintr’o cladire: cu mai multe randuri, intra in ascensor, se aseazt pe banci si efit ai clipi din ochi se vetle acolo, unde doreste. Chipul acesta de ureare si scoborire © intrebuintat si'n America. In New-York sunt. 7000 de ascensoare. Ele urci si sccboar& zilni¢ mai bine de 1 milion de oameni. Aproape toate clidirile mari din acest oras au in randul de jos cite © hala .ne- sfargiti. In mijlocul acestei hale, in care fur nied mulfimea, se vid vreo 8 usi cu gratii, Usile acestea duc la ascensoare. Pe fiecare use cle un afis, care arati pani la ce en = cat se urci ascensorul din dreptul usii, si dack in drumul siu se opreste sau nu pela celelalte eaturi, de pilda: Ascensorul pentru randul al 15 lea se opreste la fiecare rand“, sau ,As- censorul direct la randul ‘al 12-lea, nu_se opreste nic&ieri*. Deasupra fiecirei usi sunt cate doud Vampi electrice, care se aprind si se sting uutia dup alta. Pe una din ele e scris A ", pe cealalti: ,Scoborire”. Cand Aseensorul se urei, atunci se aprinde lampa ‘cu inscripfia ,Urcare”; cind se scoboari, lampa aceasta’ se stinge gi se aprinde cea pe care ¢ scris ,Scoborire”. Deasupra lim- pilor ¢ un instrument ca un ceasornie mare. El are un ac, care se misci intr’o parte si'n alti, ardtind pe cadran locul unde se aflf aseensorul. Dintr’o singura arunci- turi de ochi poi citi, c& ascensorul No. 9, bunioard, ¢ la catul al 13-lea gi pe pe cale de a se scoborl. Dac n'ai vreme sit te ui Ja instrumentele acestea, auzi glasul unui funcfionar, insircinat si le observe, care strigi mereu in gura mare cam astfel: Ascensorul dela dreapta s’a scoborit; as- censorul expres dela mijloc nu se opreste nicderi pAndla rfndul al 13lea, apoi se ‘opreste la toate randurile; ascensorul local fntre al 13ea si al 20-Jea rand, drept in fafa"! $i glasul nu mai conteneste, incu- nostiin{aind Iumea, efind se ured si cand se 21 seoboari ascensoarele. Fara incetare, cele 8 usi se inchid gi se deschid, lisind si in- tre si si ins mulfimea vesnic gribit’, pe care ascensoarele o ridicit s1 6 scoboark cu infeala fulgerului. In fiecare rand, tn mijlocul antretului, ia locul unde se oprese ascensoarele, se vede acelas Iucra ca si In hala cea mare din randul de jos: Limpile electrice, pe care e scris: ,Ureare” ,Scoborire”, precum si instrumentele, care ‘arati local ascensoare- lor. Cu’ aceastt Intocmire cineva poate ur- miri in fiecare rand, ca gi in hala cea mare de jos, toate miscarile ascensoarelor si © deajuns si apese pe un buton, pentru a opri ascensorul de care are nevoie. Cine vrei si-si fack o idee de ceiace ar sim{), clnd ar cddea intr’o pripastie, n’are decat sisi dea drumul cu ascensorul dela al 20-ea sau al 30-lea rind, far’ si se .o- Preasci nicii Suirile si scoboririle acesten neincetate fac foarte mult riu funcfionarilor dela as- eensoare. ei cari fac aceasti slujbi_m mulfi ani deardndul sunt in primejdie si Innebuneasci, iar uni dintr’insii, mor di pricina ruperei unei artere — anevrism — sau de boale de inima. Lupta pentru trai insite atat de aprigi gi Americanii sunt atat de indriznefi, incat se giisesc totdeauna oameni, cari si imbri- fiseze mestegugul acesta, Il. Marile magazine. In America totul se face in mare. Co- merful a ajuns Ia desvoltare neinchipaiti, Magazinele, din cele mai insemnate orase ale Statelor-Unite si mai dles cele din New- York sunt uriase, In ele gisesti sé cumperi tet ce fiar trece prin minte dela ‘un ae pinla un rinoeer. ‘Cel dintdi magazin de felul acesta sia eschis la Filadelfia in anul 1867. In acel a se fcuse acl-o exporiie, unde se vin- eau de toate: Un thndr negustor, vazind cit se elgligh Ia acea exporiti, incearck si deschid’ un magazin cu de toate. Fiinde& ita mers bine, acest. negustor, oumit’ Wa- hamacher, a deschis un asemenca magazin si la New-York. Mulli au clutat st fack ce dansul si au izbutit, Deatunci a inceput in America moda marilor magazine ~ Uriagele magazine din. New-York intree pe toate cele din Europa. Cel mai cunos- xt gi cel mai de seami magazin din Paris sau din Londra e ex mult mai projos, de- At marile magazine din Statele-Unite In New-York sunt dout soiuri de asttel 2B de magazine: unele, cari au de vanzare mai ‘mult Incruri scumpe, pentra oamenii cei mai bogali, cum © magazinul Jui Wanama- er (Fig. 9); altele cum e magazinul toy riigiei ,Siegel Cooper”:) au lucruri mai de mana @ doua, pentru popor. Th magazinul lui Wanamake? sunt 3509 vanzitori. Vara orele de Iueru sunt dela 8 dimineaja pana la 5 seara. Simbita dupa ‘amiazi si Duminiea insi nu se vinde deloc Tarna se vinde dela 8 dimineafa panila 6 seara, chiar si Sambita Leafa cea mai micé pe care 0 primese vanzitoarele e de 140 lei pe lund. 0 van- zatoare bun, de mirfuri mai scumpe, are péndla 300 lei pe lund Leafa, ce se di birbatilor, ¢ dela 240 panala 300 de lei pe lund. Lefurile. aces- tea par mai mari decit cele din Europa; dar, daca se fine seama de scumpetea traiu Ini ‘din Statele-Unite, nu putem spune, ch fanc‘ionarii comereiali american trtiese mat bine, decat cei din continentul nostru*). In America femeile muncesc deavalma cu birbatii, Fetele americane sunt foarte stefe. Dac 0 tandri fati american intra, dupa isprivirea scoalei, in unul din marile magazine, in scurt timp ea ajunge o bun’ negustorij. Incepitoarele sunt date pe seama celor mai bune dintre vanzitourele 1) Se cltete: Zigher Cupar. 2) Sumele sent diatatea rAsbolulal eh vechi, care le invapii s& fie si ele, la Mndul lor vanziitoare destoinice. Le arati cum trebue si vand&, cum si faci 0 factura,.o Fig. 9. Clidirea Wanamaker (Cea mai mare magazte din lame, Are 16 rAndur. 25 serisoare de expedifie, insfarsit toate tai- nele acestui mestesug. Tn marile magazine americane se vand mai bine de 50 de soiuri de mirfuri. Fie- ‘care fel de obiecte se vand in camere deose- bite si pentru fiecare fel este cate un ad- ministrator anumit, care Iucrear& pe soco- feala sa, avind toat rispunderea. El face ‘cumpiraturile $i hotreste prefurile, cucare trebuesc vindute marfurile. Magazinul in- treg inst e condus de un singur director sau de mai multi tovarisi, proprietarii lui, cari Iuereaz impreund. Pentru vinderea fiecirui soi de obiecte, sunt tocmite un numar holirat de vanzi- toare. Inafari de ele, ‘mai sunt vreo 60 de vanzitoare ajutoare, alese dintre cele mai destoinice, care ajutit Ia vanzare acolo, unde e imbulzeala mai mare. Acestea sunt fin stare si vanda orice. Aceia, care fi-a vandut azi méinusi, maine: fi poate vinde piane. Se vinde mai mult, ednd dintrun soi de mirfuri, cand dintr’altal, dup’ anotim- puri si dupi vreme. Cand un val cald al o- ‘ceamului Atlantic atinge {armurile New-Yor- kului, ineiizind aerul pe neasteptate, atunci toati lumea alearg’ si-si cumpere stofe sub- fini de vari; daci, dimpotrivi, di cate o ninsoare sau o ploaie, fiecare cauti si-si ‘cumpere palton. Diriguitorii fiectrui despirtimant din a- este riage magazine stiu din practica lu- 20 crului, ci pentru cutare sau cutare motiv, de cele mai multe ori neexplicabil, multi- mea se ingrdmideste cind Ia un soi de mirfuri, cind la altul. Inloc si se. toc- ‘ease la fiecare despiir}imant numarul de vinziitori In stare si faci aceste vanziri neobignuite, nu se tocmeste decat atai cafi stnt neaptrat trebuitori, iar ajuloarele a- gi 1a desparfimantul, unde e mai multi vinzare, Proprietarii magazinelor socot, c planul acesta de munci ¢ cel mai bun. Datoritt lui se inkiturd invalmaseala gi se poate ol serva eresterea si descresterea vanzirii unui anumit fel de marfari Cumparaiturile gi plata se fac in America x totul altfel, deeat in Europa. Inchipuifi- vi, cf o doamni cumpara 4m. de mitast, buniioard Vanzitoral ii misoari mitasa, face o facturi si primeste banii. La o mast € 0 funcfionari. Aceasta mai mAsoari inck odati stofa, observ daci factura ¢ bine cut, Inveleste banii in facturi, ti pune impreund cu stofa intro cutie inchist si trimite totul print’un tub, eu ajutorul unui mecanism, la cassa central. In fiecare ma- gazin mare sunt o mullime de tuburi do acest soi Ele due mirfurile si bani Ja biuroul central agezat subsol. Cite 7—8 tuburi sunt pe seama unei singure functio~ hare, care primeste cutiile, le deschide, seoate banii din facturi, inchide apo} totut in cutii, pe cari le trimite iariy prin tub la deapirtimantul-cuvenit. In timpul acesta vanzatorul se ocupi cu: alt musteriu; iar funejionara dela masa cerceteari marfa. Toate’ acestea se petrec in timpul cel mai scurt eu putin}. Unii musterii cumpari pe datorie, In acest caz funcfionara dela masi aruned factura Ia spatele ei, pe o masi mare, unde sunt puse registrele, in cari se inseamna datoriile. Un functionar foarte atent se plimbi mereu peldngt a ceastii masi, El ia factura in mand, tsi arunci ochii pe dinsa si spune ince Bun”! apoi d& inapoi factura. Functio- harul acesta ine minte numele tuturor mus- teriilor, cari cumpiri pe datorie tn acel magazin. In eaz cind are vreo tndoiald, el controleazi in condici; dar Iucrul acesta se intmpli foarte rar, cutoateck sunt mii de persoane care cumpiiri pe datorie. In- datice factura a fost controlati, ¢ trimisi printrun tub cu maginirie la despirjiman- lu, deunde a fost cumpiratt marfa Cand cineva are de cumpirat mai multe soiuri de obiecte si nu vrek sit se impovo- reze cu mai multe pachefele, nici st i se fack mai multe facturi neinsemnate, spune lucrul acesta dela cea dintai cumpirdturd. Munei i se di un caiefel de cupoane, tipa- rite pe hartie rozi. La fiecare tejghea se inseamn& cumparaturile facute pe un cupon, care e rupt din caiefel, iar preful lor se 28 serie pe coperta caiefelutui, Cu chipul a cesta musleriul poate cereeti mereu suma cheltuiti, Cand cinevi a cumpirat tot ce-i tebue, asconsorul il. scoboari in randul de jos, unde isi giseste toate cumpiriturile frumos tmpachetate. Acolo le pliteste pe toate odati. Marfurile, insotite de cupoane de hartie ror’ sunt tmpachetate cu cea mai mare grabi, eici culoarea aceasta arati ef ‘umpiritorul poate ven in orice moment sii le card, ind. musteriul. spune, ed nu vred si i cu dansul marfa cumpirati, ci doreste st i se trimeata acast, atunei i se di un car- net cu cupoane tipirite pe hartic verde, A~ east culoare arati, ck nu ¢ nicio grab si se himpacheteze lucrurile cumparate, cari vor fi trimise mai tarziu la Jocuinta cumpi- ritoral Americancele nu sunt deloc plictisite de negustori. Nici tntr'un eax ele nu s'ar Iisa ademenite s{ cumpere Iueruri, de cari nu au neapirati trebuin{&, cum se tntamplit Ia noi. Chiar dact au cumparat ceva, care pe urmi nu le mai place, ele cer imediat si li se schimbe acest obiect. Negustorii ame- ricani fac aceasta cu cea mai mare grab, fiindu-le fried s4 nui piardi musterii. In America sunt foarte multe magazine; con- curenfa e foarte mare si tofi_negustorii auld si fie cat se poate de politicosi, si-gi atragi cat mai multi-musteri 29 Cel mai mare magazin din Ime ¢ ma- gazinul tovardsiei Siegel Cooper. El e ase- zat tntr'o elidire uriaga. Cand intri innéun- tru, parc intri intr'un haos; pretutindeni e sgomot si migcare. In catul de jos, in mijlocul unei hale pline de nenuméraji mus- terll, se ridick statuia uriasi a Liberta Numai valoarea aurului intrebuinfat la a- coast statuie e de vre-0 90.000 de lei). In magazinul acesta sumt nenumifrate ascen- soare; dar peldngi ascensoare, cari-s ceva obisnuit in America, aici sunt si un fel de seri, care cu ajutorul unor masindrii se rostogolese meren dela un rand la altul. Cum ai pus piciorul pe ele, te ridied tn edteva clipe la randul la care vrei si te urcl, Magazinul acesta e cercetat zilnic, cel ulin 150.000 de musterii; cAteodati, chiar de 250.000. Pentru impachetarea miirfurilor, se trece fn ficcare an 12.000.000 metri de sfoart, iar hartia intrebuinfatd in acelag scop ar acoperi o suprafati de 12000.000 m. p. Pentru facerea facturilor si a scrisorilor, ‘se intrebuinfeazi 2.000 de litri de cerneala si_ 45.000 de penife pe an. Trebuiese 300,000 de registre pentru insemnarea van- zarilor dintrun an. si la desparfimantul biciniei de intrebuinteaz 90,000 de saci pe saptimind. 1) Brvatuare facutdInaate de risbo 20 In stabilimentul acesta este si un biurow ‘de pojti, agezat acolo, cu Invoirea guver- nului; apoi biurouri de telefon i telegrat, ‘ce te pun In comunicafie cu Iumea intreaga, In orice timp acest uriay magazin poate si indeplineasct toate trebuinfele si toate do- rinfele nenumarafilor sti musterii, In subsol se vid fel de fel de masinarii; uncle pentru ridicareg sedrilor, care se ros” togolese singure, altele pentru ascensoar altele pentru tuburile prin cari se trimit mirfurile dela un rind la altul, altele pen- ‘tru luming: electrica. In rindul In care se vind mobile sunt ‘yreo 6 camere cu perefii frumos zugrivif. In aceste camere se agazi mobilele, pundn- lu-se Tiecare Iueru 1a locul lui, pentruca mmusteril si poald veded, cum ar ven} Tucru- rile, cind le-ar ageza in casi. In rindul al IV-lea se vind articole de biciniz, Tot in randul acesta e si un fel de pial. Mulfime de lume se gramadeste acolo sii cumpere carne, peste gi tot ce-i trebue de ale mancérii. In dosul vanzitori- lor pe o Iungime de 300 metri sunt niste camere recitoare de cristal. Intr’un colt © laptarie, unde se face untul, c&t ai clipi, {n fafa clientilor. In mai multe locuri buci- tari iseusiti arati tinerelor gospodine, cum ‘sil pregitiascd manctri alese. In fieeare rand se face un anumit fel de negustorie; tntr'unul gisesti vinajuri, tn al- 3 tule 0 menagerie, deunde poli cumpari: diferite animale sau pisiri de pref; nimic nu lipseste In magazinul acesta. Pe casi ¢ asezat o gradind de iarnd, — 0 seri — si un atelier de fotografie. Pana si un doctor este deobste acolo pentru a da ingrijirile cu~ venite celor, c&rora le-au venit ru. Cat des- pre farmacie nici nu mai réméne vorbiit In total sunt 72 de despirjiminte, adic& se vand 72 soiuri de marfuri in acest magazin, iar funetionarii din el ating cifra de 7000 de- Hirnicia, ce domneste acolo, cu grew ne-o: putem Inchipul; find fafi am riménea © mifi, Directorii, desi nu sunt oameni eu in- susiri deosebite, diriguese aceasti intreprin~ dere uriagi cit se poate de bine, cici sunt. neadormijt. Taina izbanzii lor este credinfa ce © au, ci: a putea este a voil Il, Migcarea din New-York. Trenuri, Tramwae. Nu se afl pe fafa pimantului un oras, unde st fie-mai mull miscare, decit tn New-York, Negoful a ajuns acolo la cea mai mare propisire. Oragul acesta face schimb de mérfuri cu Iumea intreagi. Co- merjul siu e de 16 ori mai mare, decat al f€rii_noastre. Ne putem deci inchipui, ce migcare trebue si ie int’un ‘asemenca oras. Cand dela una din ferestrele cladirilor, urlase privesti pe striizile New-Yorkului, Hi se pare ci ai tn fat o mare de oameni, Mulfimea furnicd in toate parfile. Dack arunci un ac jos, desigur, ci el n’ar ck- dea pe pimani, ci pe capul vreunui tre- citor. Tramvaicle si trenurilé migunii pe strizi, Sgomotul lor te asurzeste, cici ele nu circuli numai la suprafata pimdntului, ca la nol, buniioar’. Acolo sunt $i trenuri aeriene sau viaducuri, precum si trenuri bpiimAntene. Linia ferat& aeriand e spri- init& pe nigte'stalpi de fier, ridicati in acr, 33 deasupra strizilor. Trenurile trec, astfel, deasupra capetelor trecitorilor, ficdnd un sgomot asurzitor. Linia subpimanteana ¢ a- sezatii pe dedesubtul strdzilor, subt care s'au cut un fel de sanfuri In anul 1902 New-Yorkul aved tnfiti- sarea unei cariere de piatrf. Pe o intindere de mai bine de 33 kilometri strdzile sale cele mai umblale fuseser’ sfardmate, pen- tru a se agezh subt ele sincle cili terate subpimantene. Oricine ar fi avut dorinla si vidi, cum se lucreazi la 0 carieri de piatrd, sio putea indeplini, dacd se si In unul din numeroasele tramwaie, ce mi- sunt prin oras. Acolo, cu tot sgomotul facut de tramwaie, cu tol bubuitul trenului aerian, cared treced pedeasupra capului puted si anda loviturile tndbusite ale caz- malelor, ce spirgeau stanca din stratul pe care se_afli asezat oragul. In rastimpuri era orbit de scfinteile unei mine de, dina- mit, care arunei in aer un delugor din apropiere; iar dack se uit prin fereastra tramwaiului. care merged pe nigte schele cute din seinduri de stejar, putei si yadi cum se Iucri ca la 0 mind, sub pi cloarele sale, Privelistea nu er& de loc fru- moasi, dar Iueritorii munciau eu atata ravi, nett, er& o plicere si-iprivesti, Unora le etdeau peste cap bolovani mari, cari ii omorau; dar nimeni nu se sinchisid 3 34 de asta, Tofi se grabiau, ca-gi cum ar fi Iu crat pentru sine, nu pentru alfii In New-York se clideste mereu; merew se Iuereazii la striizi; dar pentru ‘aceasta nu se inchide drumul, nu se intrerupe cir culajia, Orice lucrare s'ar face pe o stradi 1m acest oras, tramwaiele electrice tree pe ea, ca deobicel, eu infeala fulgerului Orieat de Iung /ar_ fi, drumul, pe care bai face dintrodaté cu tramwaiul, e so- cotit ca 0 curs la New-York. Acolo nu se iau bilete de tramvai; timpul ¢ prea ‘scurt pentru Americani, ca si sil piarda cu agi ceva. Cand vrei si te duci eu tramwaiul, e deajuns si sari in el gi si plitesti taxa, conductoralui, care e agitat de scara. El trage alunci de o sfoari, Un instrument, care ¢ in legiturs cu acea sfoard, aratii in dati cH esti al 5t-lea eAitor, bunioard, si alata tot. In cazul efind ai nevoie si schimbi tram= waiul strigi: ,,Transfer!” adie ,Schimb!”. Atunsi conductorul ifi di un fel de bilet, Cu acest bilet pofi si te urci, fart a mai plati, in alt tramwai, cfutandu-ti de dram. Sirizile New-Yorkului sunt strabatute de poduri de fier, pe cari tree trenurile aeri- ene, intunecindu-le cu fumul, Liniile ferate aeriene si praful ce se ridick depe strizi dau caselor si magazinelor o infatisare mur- dari si uricioasi. Cand cilitoresti cu tre~ 35 nurile acestea, privirea {i se opreste fark de voie pe sirurile de feresti ale caselor, asezate deoparte si de alta a linici si ast” fel poti vedea ce se petrece prin easele oa- menilor. Nickieri in lume, nui atata migcare comer- cial, can New-York. Punctele orasului cele ‘mai _umblate sunt;’,London Bridge” (Po- dul Londrei) si ,,Podul Brooklynului”. In fiecare dimineat si in fiecare sear {i se Pare, c& aceste poduri au sa se pribuseascs subt greutatea mulfimei de funcfionari, cari grabifi dau navald si le treact Afacerile In New-York incep intre orele 7 si 9 dimineaja. La 5 ore seara se inchid toate biurourile. La aceasta ori ies puhoaie de functionari din casele ,Sgirie-cer” Locuitorii New-Yorkului sunt oameni de treabi; din nenorocire -insi, ei n'au vreime si fie politicos. Pe strizi oamenii. grabiti se imping, se strivesc, si, cind e vorba sit se urce in tramyaie, ei nu bagi de seams, act au trantit sau mu, pe vecinul lor jos. Femeile fac ca si barbafii, Ele se ingri- miidese ca si dangii in tramvaie si se agafi cum pot. Fiecare pentru. sine, Rareori si intimpla, ca un barbat si ded locul situ unei femei, Dealtfel, femeile americane nici nu Se asteapli Ta aga ceva. Dimpotriva, sim- ful de ogalitate ¢ atit de inrddicinat in ele, nedt gisesc lucrul acesta fourte firese, de- oarece nici ele nu si-ar da locul unui birbat 36 In fiecare sear lucrdtorii si functionarii, cari locuiese in mahalaua Brooklyn aleargi cu wniile spre podul cu acelas nume, care desparte mahalaua de centrul orasului. Mul- timea de birbafi si femei acoperd acest pod dela un capit la altul si se imping si se inghesuiesc ca o turmé mngroziti. Imbul- tiala e si mai mare, decat ne-am puted in- chipul, fiinde& podul acesta'e strabitut si de o linfe de tramwai. Tramwaiele tree pe al fri ineetare: ele vin ca vantul din Brooklyn, fac 0 coliturdi spre centrul New- Yorkului si se Intore iariy in goand spre Brooklyn. Lupta pentru'a te sui in aceste tramwaie, la sfarsitul unei zile de lucru, & cu adevirat erdncend. Cei mai slabi niet ma trebue si se Incumeteze, si se apropie de tramwal, cici tsi pun viata in primejdie. Numai cel voinicl, cet sprinteni, instarsit numai oaméhii puternici pot scdpi nestil- cili din aceast imbulzealA; becisnicii insa adeseaori plilese cu viata incercarea lor. Fajti de aceasti miscare New-Yorkul a ciulat si Inlesneasck comunicatia, ficaind linia feraté. subpimanteand-metropolitan. Lin‘a aceasta are o lungime de 33 kilome- tri, In partea cea mai umblata a oragului, pe 0 intindere de 111, kilometri ceasta se desface in 4 ramuri. Dowd din. ele ies la suprafafa piméntului, iar doud sunt subpiméntene. Pe cele dintai, ‘trenu- rile merg cu’ mica infeald, fécind 22 km. 37 pe ork, si oprindu-se la toate stafiile ase- zale din jumalate in jumatate de kilometru, Pe celelalte doug linii nu merg decat tr: nuurile iufi ca fulgerul, cari strfbat cate 50 km. pe or, si cari nu se oprese decal din. trei in trei kilometri, pela stafii. Aceste tre- nuri sunt puse in miseare de electricitate. Pretul biletelor pentru orice curs e ca si la tramwaie. Dupi {1 km. liniile se despart numai in dou% ramuri, dintre cari, una e subpimanteand, iar,cealalt iese afar si-si wrmeaza calea in viadue. Chipul cum s’a inceput' aceasta lucrare, ne poate da o idee de-repericiunea cu care Americanii iau pe ménec& 0 afacere mare, risturndnd toate piedicile, peste cari antre- prenorii europeni socotesc, ci e peste pu- lint de trecut. Ideia trebuinfii unor mijloace mai Jesni- cioase de comunicafie a Iuat nastere in mintea'locuitorilor New-Yorkului in urma unui discurs. jinut la Camera de comer din acest oras, discurs in care se alinged aceastit chestiune, Indati s’a si numit 0 comisiune care sa, chibzuiascd ce e de fiicut. Ca tofi Amé canii_membrii comisiunii Iucrara eu multi rivni, Cand vreunul dintr’insii lipsea ceilalti alegeau pe:lat, un altul in loc. Cu chipul acesta numérul membrilor era intotdeauns complet si comisiunea isi puted urmi lucri- rile. In scurt timp s'a hotiirat, cf trebue 38° si se fact um tren si eA acest tren trebue si se faci din banii oragului, adic& pe soco- teala locuitorilor. Pentra siivirsirea acestor Iueriti s'a hotirdt’ suma de 175 de_mili- ane lei,—o nimiea toati pentra America,— deoarece un miliardar american cheltuie- ste 0 asemenea sumi in cAlitoria Iui de nunti! Cu toate acestea n'a fost agi de usor de glsit 175 de milioane. Planul era cat peacl si cad’, Atunei_membrii comisiunii se acunard cu voinja nestrimutati de a izbutl. Fi luptari tmpotriva tuturor piedici- lor si luara, insfarsit, urmatoarea hotrire: In Schimbul sumei de 175 de milioane de ei, tmprumutati de comuni, un inginer se Snsdrcina si faci linia ferata, tremul cu toate ale lui, giri, ete. El lud asupra Ini totul, pe mp de 50 ani, indatorindu-se ca in acest timp si rispundi comunii cele 175 de milfoane, tn chipul urmitor: peldngi pro- centele capilalului fe 175 milioane si mai platease comunii ined 1%, Cu mijlocul ‘acesta comisiunea a izbutit ca New-Yorkul sisi alba trenul degeaba, deoarece cu cel 14/5 datoria se stinged numai bine in 50 de ani: Lueririle acestea Tiind hotirite s'a ivit intrebarea: Ce fel de tren si se construin- sc? Unde sit se ageze liniile fierate, pen- truca comunicalia si fie mai lesnicioasa. si si se inliture, tn acelas timp, imbulzeala 39 depe strazi? Voind ca Iucririle si fie cat mai bune, comisiunea pees in Enropa, pen- tru a se Sfittul, fn aceastit privintii, cu cei mai deseamé ingineri de aici. Dupi multi chibzuiald. hotitrir& sii se faci o cale fierata subpamanteand, sipindu-se un fel de san- furi pe sub strizi, la 0 adancime cAt se poate de mica. Construirea unei astiel de citi fierate di nastere 1a mari greutiji. Pentru a o asezi, trebue sa sfardmi strizile, si sehimbi locul canalurilor, a conduetelor de api, de gaz, _ele,, stingherind mult pe locuitorii acelor strazi. Totus acest soi de comunicatie are si partea sa bund. Circularea trenurilor pe subt piimnt inlaturi imbulzeala depe strizi, iar pedealtiparte, asezndu-se linia fierati la o adfncime mied dela supra- fala pimAntului pofi ajunge cu ugurinfi la hall, de unde plesed trenurile, fiind dea- juns pentru aceasta si scobori ciiteva trepte, Paméntul stincos, plin de vai si dealuri al insulei Manhattan a silit, cu toate acestea, pe ingineri si se abatti pe alocuri dela acest plan. Numai pe o intindere de 164/* kilometri s'au spat sanfuri pe subt striizi; pe 61/5 ki- lometri s'au fiteut tuneluri, iar pe 9 kilome- tri s’a construit 0 cale fieralt aerian sau viadue. Pretutindeni Insi s'a ciutat si se ageze linia fierat cit mai aproape de su- prafafa pimantului, Acolo, unde sau facut 40 sanfuri pe subt strizi, acestea slujesc de bagdadie sanfurilor si sunt sprijinite pe niste bare de ofel, sau pe nisle bolfi de piatné acoperite cu beton. Preml pentru oricare curst, e dupicum am mai spus, casi la tramwai. Antreprenoral are inst voie sii anine la fiecare tren cate un vagon de lux, pentru célitorii de mana intaia. Cilitorii din expresuri se pot da jos la stafii ca si se urce in tramwaiele, ce umbl& Ja suprafaja. Pentru acest scop, haltele tre- nurilar sunt asezate Ja locurile, unde calea fieratd subpamanteand e in legituri cu cea dela suprafala pamantului; vedem deci, ci nimie nu sa pierdul din vedere. Indeosebi s'a cfutat, ca totul si se fact cu cea mai mare repericiune. Fard indoiali, et New Yorkul trebue sii fie bucuros, ck a ajuns sii ab trenul metropolitan, eu. ajutoral e&- ruia comunicafia se face atat de repede; to- tus, na prea putem fi siguri, c& aceasti bu- curie va {ine mult timp. Locuitorii, New- Yorkului nu sunt niciodati mulfumiti cu ceiace au; ei vor mereu ceva nou, ceva ne- maiavzit, pentru plicerea de a se schimba E aproape sigur. ci peste 20 de ani New- Yorkul desgustat de metropolitanul su va cere altul now In America tiniile fierale sunt mult mai numeroase ca In noi. Trenurile sunt cu mult mai mayi, dee&t cele din Europa si 4 totdeauna tixite de lume. Aga fiind luerul, Americanii au nevoie de foarte multe ma- sini, cu mult mai mari, decat cele intrebuin- late in continentul nostru. 5 In America uzinele pentru fabricarea lo- comotivelor sunt colosale. Cea mai insem- nati din ele e uzina Baldwin, din Fila- delfia, In aceasti uzind se lucreazi cu 0 iujeald neinchipuita. Se fac cate 37 locomo- tive pe siptimand, adici cite 6 pe zi. Cand intri in hala cea mare a acestui stabiliment o vezi plin& de locomotive u- riage, dup& modelul american. Acolo poti urmiri chipul cum se construiese locomo- tivele, avand subt ochi pe unele abia ince pute, pe altele in toiul Iucrului; pe uncle: aproape gata si pe altele ispravite. De- obicei sunt pand la 75 de masini in acea hala. Luerdtorii muncese din toaté inima; e © pliicere si-i vezi, Desi sunt in numir de 14.000 nu vezi printre dansii niciumul bi- iran, Tofi sunt tineri, plini de viajé si de putere. Cu toate ci lucratorii din uzina Baldwin ar puted alcitui populafiunea unui oras in- treg, pare, la prima vedere, pustie. Aceasta din pricina cli ¢ neinchipuit de mare. Apoi inloc s& vezi ca.’n alte fabrici o multime de lucriitori ingrdmadifi laolalla, act nu vezi decAt doi, trei oameni, manuind minunate unelte puternice, cari sivarsese ele ingile 2 lucritrile cele ‘mai grelé. Cu toate acestea, i oarienii muncese din toate puterile, atat cu brafele cat si ea mintea, Luerdtorul tre~ Due si se foloseasck de toaté agerimew si iscusinfa sa, pentruca masina ‘pe care 0 ménuieste si Iucreze eit mai jute. Pedata ce se observ, ci un lucrator isi indepli- néste sarcina alene, e inliturat. La acesta ne Iimureste pentruce, alait si in ‘toate fabricile din America, nu se vid decit Iucritori tineri, Fabricantului ameri- can ii trebuese si oameni, cari sk munciasc’ repede si agi cum vrei el. El stie, cl un Iueritor tanir face eAteodata greseli, pe care unul eu experienfa nu le-ar puted face. Gu toate acestea niet nu-i pask de asi ceva, eioarets etnies een ere ocr een nu-s incipitinafi, ch Invafi si Tucreze_in chipul cel mai nou gi cauti si faci lu- crul ct mai repede si mai bine, voind si ajungi yi ei cova gi si se Imbogijeasci. Industriagul american igi bate joc de expe~ rienfi, Flu face haz de dinsa ea Euro penii Fabricantul american n'are decat o tints si cAjlige bani. El intrebuinjeazé Incratori fineri, fiinde’ stie, eX dela ei poate trage mai mult folos, decat dela pirinjii lor. F {i pliteste bine stiind, eX numai Iueraitorul, care ¢ bine nutrit si care duce un trai mai bun, muneeste cu toati inima si produce mai mult decat cel rin plitit. B Nu tofi Iucratorii au aceiag leaf. Celor, cari Iucreaz mai bine si mai eu spor, li se 4 0 platé mai mare. Cand se face cite o comand& mai de- seam, care trebuie ispraviti. ingrabi, a- tunel supraveghetorul atelierului isi alege pe cei mai destoiniei gi mai harnici dintre Iu- crltori, fgiduind. si li se ded un. surplus pe ora, dac& vor lucra cu spor. Daci supra- veghetorului i se pare, ei unii dintre Incra- tori ar putea face si mai mult, dacé li s’'ar mari salariul, atunci li se fig&dueste aceasta majorare. Lucriitorii ademeniti de ‘dorin{a cAstigului eautd si faci eft mai mult: Munca “ lor prefuieste indoit eat adausul de plata, ce li se di, Aceasta e una din tainele chipului de a Iucra al Americanilor. Calitoriile cu trenul in America sunt mult mai lesnicioase si mai plicute decat in Europa. Vagoanele ainericane sunt mari si luxoase gi in ag chip construite, incdt clitlorii se pot plimba prin tot trenul dela un cap la altul. Ele sunt feute din lemn cump, frumos sculptate; au scaune moi, imbricate cu cele mai scumpe stofe. gi pe, refii impodobifi cu oglinzi poleite (Fig. 10) Multe trenuri au biblioteci. Aproape toate u cate un salon de fumat, eu divanuri mari, 44 bune de dormit, precum gi un salon de bir- bierit. In Statele-Unite, nu sunt vagoane de diferite clase: I-a, a Ila yi a Ila, ca la, noi, Toate vagoanele sunt la fel, cici acolo © inridicinati ideia, e& tofi cetijenii sunt Fig. 10. Un vagon-salon 8 egal. Cu toate acestea, desl nu e decat o singurd clas, nu toati lumea cilitoreste pliitind acelas pret. Ce e drept, fiecare pli- teste 0 suma hotdraté de kilometra, dar cei ce vor si cilatoreased eu trenurile mai juli sau cu trenurile eu vagoane de lux, plese, peldnga taxa fixi, un adaos une~ ori de doud sau de trei ori mai mare de- il acea taxi, Pedealta parte milionarii pot Jud vagoane numai pentru dangii, eare-s in- grozitor de scumpe, find mobilate ca pa» latele din povesti. Desi toate trenurile americane sunt din toate punctele de vedere mai bune decat cele din Europa, Americanii, cari dupicum am wiveut, nu-s ‘nieiodat mulfumifi cn ceiace ‘au, cauti mereu mijloace prin care leat putea imbundtap. Nemuljumirea de starea prezenti; dorinta de a Imbundtijl totwl; ravna de a face totul in chip desdivargit: ne explici in mare parte, pentruce locuitorii din ,,.Lumea nok” au ‘ajuns la 0 agi mare propisire. W. Chicago. In Statele-Unite sunt mai multe orase, {in cari se vid cam acelay soi de elidiri uriase si im cari miscarea e cam tot atat de mare, casi in New-York. Unul din aceste orage e Chicago. Loéuitorii din Chicago chiar socot orastil lor mai presus decit New-Yorkul. ‘asi New-Yorkul, Chieagul a ajuns in seurt limp ceiace este. Acum 35 de ani, nu era in acest oray niciuna din clidirile, pe care Europenii le privese uimifi, stramban- du-si gitul. Azi Chicagul plin de asemenea clidiri, care pareci ating noril In privinfa migcdrii, a activitafii_ comer~ ciale, se poate spune, c& Chicagul ¢ neintre~ ‘cut, in strada principal deaiei nu-i_nici data iniste: nici zi, nici noapte, Tramwaiele electrice 0 stribat din zori pani’n amurg $i din amurg pani’n zori, Trecitorii sunt’ me- reu grbifi. Ei aleargi parc ar fi urmériji sau parci lear fi frie simu scape trenul ‘Pramwaiele sunt mereu tixite de lume. Di- mineaja, inainte de deschiderea biurourilor ele tree in sir, unul dupa altul, cu un sgomot aT nesuferil, Lumea di naval in ele, impin- gindu-se, care cum poate. Trei sferturi din strizi sunt Intuneeate de viadueurile de fier ale trenurilor aeriene, cari tree bubuind pe deasupra: trisurilor sia tramwaielor. In lidirile uriage, in cari sunt agezate diferite biurouri comerciale, ascensoarele ridiei ne- Ineetat mulfime.de oameni spre cer sau Ti scoboari dintrddata eu iujeala fulgerului ‘La inchiderea biurourilor multimea se gri- nlideste si se ghionteste in antretele acestor clidiri, ineat, daci un European neobisnuit cu agi ceva ar fi pe acolo, el s'ar intreba Indaté, dack nucumva sa aprins Cate 5.000 de oameni Iucreazit in rrile din aceste case colosale. Maginele de scris fac un sgomot asi de mare acolo, iin sk te audit cel ckruia ii vorbesti trebuie si-i sbieri la ureche. Magazincle universale, in care se vand de toate, uimese si aici, casi in New-York, pe lofi sirdinii, $i magazinele din Chicago sunt asezale in clAdjri colosale, cu fatade de marmura gi eu mobile de un lux nebun. Sin aceste magazine sunt mii de vanz! toare destepte si vioaie, care-si dau toal silinfa si mulfumeasc& pe nenumérafii mu- steril, Chicago e un orag mare. Strizile lui sunt foarte lungi, Una din ele are o lungime de 41 kilometri. El are o Universitale, 0 multime de scoale publice si biblioteci tn- 8 semnale, Sunt insi si parti urate in acest mare oras. Strazile sale sunt foarte ri ingrijite: cand e vant, te orbeste praful; cénd ploud, innofi in noroi. Trasurile circuli in cea mai mare neordnduiali, asa ca, orideedleori treci depe un trotuar pe altul esti in primejdie de moarte. Afari de a- ceasta strzile nu numai ci nu-s pavate, dar mu-s nici canalizate. Din pricina acea- sta mahelalele sunt adeviirate cuibare de boale. Locuitorii din Chicago n-1u vreme de pierdut cn infrumusejarea strizilor si cu misurile higienice. Et n’au decat 0 singura {int in via’, un-singur gind: sii cistige ani. $i'n eelelalte orage americane, gustut de. céstig, dorinta de imbogijire e mare, dar ricéeri banul nu stipaneste totul ca’n Chicago. In alte orage Iumea mai pune pret gi pe altceva; in Chicago insi numai pe bani. E foarte firese si ne intrebiim: dece? Dece Chicago se deosebeste de celelalte ‘rage americane? Dece nimic ‘alta, decat gustul de a face avere, nu cilduzesle pe locuitorii. acestui ras?’ Raspunsul e usor de dst: Cea mai mare parte din populatia Chicagului gi anume: 75%/, e.compusi. din emigranfi; oameni, cari si-au pardsit patria spre a tral in alt finut, care cu vremea a~ junge o nouii patrie pentru dansii, Oamenit faeestia, cari desigur nu stitean bine in taro lor, devremece i-a lsat inima so — 49 piirdseased, au venit in Chicago numai cu gindul de a se imbogifl. Singara lor tint nu poate fi decat si fact avere. Acel, cari fsi ajung scopul, sunt foarte mandri te bo- gilille cAstigate si, e firese, ca ei st se in- chine numai banului. Aceasta ne limureste, pentruce locuitorli Chicagului sunt atat de méndri de averea lor si atat de tnfumurati, ine acel care are mai multe milioane nici nu bagi in seams pe cel, care are numai un milion. Cu toate acestea, gi’ Chicago, ca'n toate oragele mari, sunt mulfi siraci, Prin mahalale vezi mulfime de locuinfi mizera- bile, In ele se grimadese familiile emigran- {ilor, cari Increazé in fabrici pentra nimic aproape. Sute de copii mici, desculti, rupti si fliménzi miguni pe strizile noroioase din aceste mahalale. Copii mai marisori sunt dafi la munc& la fabricele de con- serve de carne. Cutoateck ¢ oprit si se intrebuinjeze la fabriel copii nevrAstaici, mai mici de 14 ani, emigrantii deabid sosifi din Europa, ademeniti de pofta castigului, sem- neaza declarafiuni mincinoase, cum cl copiii lor ar fi de 14—19 anf i-itrimit-dela 11 ani fn fabricele de conserve de carne, unde igi pierd sinitatea. Atat bogafii eft gi saracii in. Chicago nu se gindese decit la afaceri. $i act totul se face in mare. Cu vreo cAfiva ani 30 in urn compania drumului de fier din ‘Chicago a inliturat 15,000 de vagoane a- proape now, numai peritru a le inlocui eu altele, cari puteau duce o greutate indoit de mare. Chicago e maicuseam& un oray co- mercial. Foarte multe trenuri de marfi por- nese deacolo. Oragul acesta e punctul in care se intalnesc att liniile, ce vin dispre risiril, cat si cele ce vin dinspre apus. Ca si se inliture invalmageala, ce ar tre ‘$4 se nase acl depe urma unui comert lat de intins, s’a feut 1a o departare de 50 kilometri de oras 0 gard, numai pentru tremurile de marfi, Din aceasta gar. pleact ‘trenuri in toate partile, exci linia fierata din Chicago ¢ in legituri cu toate refelele cdi- lor fierale. Locomotivele si vagoanelé de marfi sunt agi fel fcute, incat pot duce greutili colo- ‘sal de mari. ‘Tinji Americanilor e éa trenuri cat se ‘poate de grele sii fie purtate de o singurd locomotivi, Numai in America poti veded ‘© masini trigind 200 de vagoane incireate ca 7.400.000 kg. marfuri. Lucrul acesta insi_nu ecu putin t din pricind ct se fae locomotive colosale. (Fig. 11). Vagoancle de marti au 0 capacitate de 40—5) tone si pentru a pune in migcare cum tren de 50 vagoane e nevoie de masini no pulere uriasi. Aceste masini sunt 5t foarte scumpe; pedealti parte ele merg destul de incet, dar transportandu-se atdtea Fig. t Cea mai puterieh focometva din lume, Ea post duce "AO vagoase cu 0 hncrcitrd de 7400000 tlograme. 52 marferi c'un singur tren pretul transpor- tului poate fi tare ieftin: Jeftenirea trans- porturilor mareste numéral lor si cu chipul acesta ciile fierate castiga cu mult mai © mull deeat, dacé locomotivele ar fi_mai ieftine, iar transportul mai sump. Aproape toate liniile ano gard deosebitt pentru trenurile de marfi. In America liniile fie- rale pentru trenurile de marfa sunt asezale in aga chip, incat ele se aseamand cu sira spindii a unui peste. La mijloc ¢ linia prin- cipald, iar deoparte gi de alta a ei pornese linii de a doua mand, putin inelinate, pen- truca vagoanele desficute unul dupa altul dela trenul depe linia prineipald, s& alunece singure la vale pam& Ia locul unde sunt oprite, punanduli-se fraine. Din gara pentru trenurile de marff. dela Chicago, in fiecare seard la 6 ceasuri pornesc opt trenuri compuse: fiecare din cite 9 vagoane, Toate faceste trenuri se incarcé.in cea mai_ mare grabi si regula. Cutoatect curtea girli plina de cArute, conducdtorii isi asteapti randul pentru a se desired marfurile si astfel nu. se face nicio invilmigeal. La ore toate vagoanele sunt inc&rcate si can- tarite la 6, si 2 sau 3 minute cele 8 tre- nuri’se: pun in migeare. ‘Trenurile de marfi nu se opresc la toate statiile, Ele nu se oprese chiar de loc pe © Intindere de vreo 650 kilometri, dar 1a fiecare linie secundara se desprinde vago- 3 nul cu mirfurile pentru aceasti parte si trenul Isi urmeazi calea pani 1a alld linie secundara, unde se desface alt vagon si agi mai departe. Cu chipul acesta, trenurile de marti merg eu aceias repeziciune, casi trenurile de persoane. Cateo locomotivit vagoanele depe liniile secundare si se o- preste cu ele pela toale sialiile depe acele linii, ldsfind pachetele trimise 1a stafia cu- venitd. In magazinele din gara de sosire a mitr- furllor Iucrurile sunt deasemenea primite In cea mai mare ondine. Toate marfurile pentru central orasului_ sunt puse la oparie Pachetele sunt finute 30 de zile in maga- zine. Daci’n timpul acesta nimeni nu le scoate, ele sunt duse la un anumit loc de seoate cle sunt duse la un anumit loc de pistrare, — antrepozite — far dae nimeni nu le scoate timp de un an, atunci ele sunt vandute la mezal Chicagul, dup& cum se vede, e un oras ciudat. El are si parti bune si parti rele Dar ceiace nu trebuie si uitim in pri Jui e; ef comer{ul si industria sa pot fi nu- marate printre cele dintai din ume. V. Tiierea vitelor pentru micelarie si industria c&rnei din Chicago. Nui ‘oray in lumea asta in care si se tale atatea vite gi cu afta mestesug, ca'n Chicago. Ca s& ne facem o ideie despre ceiace va sii zicd puterea de munci a Americanilor, si'n aceasti privinfi, si ob- servim unul dintre abatoarele Chicagului, depild’, abatorul nui” negustor numit Swift’). Clidirea acestui abator e mare de tot, ea toate clidirile americane. Intrinsa sunt tot felul de masindiii, pentruca thierea si se faci eit mai repede si mai cu spor. Cum intri in acest haos te isbeste mirosul do singe, care curge pariu in toate pirfile. Intr’o singurt or& se taie aici 600 de porci, 620 de oi si 240 de boi. O vac, care subt chi! tai a fost adusd Ia tat, In’ mai pufin de 40 minute, 0 vezi preficuid in buctti $i ayezatt in camerile ricitoare. Acclas Iueru se intampl& si c'un pore: in mai putin de 1) fe citege Suit 35 82 de minute ¢ gata pentru a se face bu- cate din el. Spre lauda Americanilor tierea tuturor animalelor se face cit mai omeneste si toate Iueririle merg ca ceasornicul. In apropiere de oragul Chicago se afli, ‘un obor maré pentra vite. Deaici tsi cum- prs noguslorii cei mari vite pentru abator. Ziinic se vede in obor cam urmétorul numér de animale: 17.000 vite cornute, 26.000 porei si 25.000 oj. Acest niumir il gisim, cand afacerile merg slabu}; ne pu- tem deel inchipui, ce-i acolo, eind targul ein toiul tui! Sa urmérim chipul in care se face taierea Un grup de 5. sau 6 porei si 0 tind’ Intrun fel deb verticald foarte mare se sunt prinse 5 sau 6 1 8 sau 10 verigi, In lungul de fier sunt alarnate mici lanfuri, avand la ‘un capil un inel, ce se inchide foarte re- pede, jar la celilalt cap&t un cArlig. Cum au intrat poreli. in tind li se prinde picioral dindirat Cun inel. Cand porcul ¢ langi roati un om are grija si acale car- ligul de veriga lanjului, ce alarna pe roata. Inte’o clipa porcul e ridicat In sus. Dupice roata a ajuns cealalti parte, earligul dela piciorul poreului se desprinde din se acai de un lan{ foarte lung. care ine \ 56 animalul eu capul in jos. Asezafi in chipul acesta poreii trec prin fafa unui om sdra- vin, care n’are alti treabi, decat si taie beregata dintr’odati, un cutit lung si Fig. 12 Roata, care ridied porell pentru a ‘Slat 87 ascifit foe! Astfel un singur casap de acest soi poste s& tafe gttul la 20 de porci pe minuti, Deacum si pana’n elipa cind por- cal preficut in bucifi e pus in camerile Tlicitoare, el trece prin mainile a 150 de lu- eritori, In aceste abatoare ‘fiecare om nu face decat una si aceias Iucrare; din aceast pricing vedem atatia Iucratori Dupice animalul a murit, cade int’un cazan cu api clocotiti, (Fig. 13). Aga Fig. 18 optricea.porcor. oparit el este Impins cu nisle cleste lungi intrun tub ciptugit cu peri de sirma. Cand iese deaici e ras bine—tot parul { s'a dus. Dupii aceasta porcul cade pe un fel de 58 podzali migedtoare, unde se sfargoste cu- riifirea Iui—Odata ce si aceasta lucrare a fost ispravita corpul e ridicat in sus de un scripete, Deacum incepe inbucititirea lui: Un. om ii deschide burta; 20 — se ocupt numai de maruntaie; — un om fi taie gatul pe jumitate, altul ii taie de tot; iar un ab treilea primeste capul desprins de trunchiu. Aceleasi lucriri se repeti si cu mai multi lucritori ines, cfind e vorba de picioare, de piept, etc. Toate Iucririle insirate pank acun se fac deodatit cu zeci de animale, aga c& nue de mirare, daci intro singurii ork se pot tia pana la 2700 de porci. Taierea in bucdti de face tot dupa aceiag reguld: fiecare Iucritor are una si aceiag sarcind. Un'om, cu'n cujit mare edt 0 sabie, taic jamboanele dintr’odat; allii taie co stele gi asd mai departe (Fig. 14), Intr'un abator agi de mare. te uimeste faptul, ci nici o firimifi de carne nu, se iroseste. Cele mai mici resturi sunt intre- buinjate la fabricarea cArnalilor. In fiecare zi se fac din resturi. de carne cAte 50.000 kg. de crnati, ~ cam 5 vagonne de ale noa- stre. jerea vitelor mari ea: boi, vacl, bivoli; cte., se face totaa de repede. Intro ori se lie, nici mai mult nici mai pufin, de- 250 vile. Tati cum se face aceasta Vitele sunt manate int’o tind& ingusté (Fig. 15); niste pereti de scanduri, ce se Doborites vitelor eu clomagul. 60 idioi si se scoboara intr’un fel de sghta- bur, inehid cate dowd vite, cu capul pe jumitate afard, in niste despirjituri lang’ erete, Deoparte si de alta a acestor des- parjituri dot oameni cu niste ciocane de micelirie lovese cu putere vila Intre ochi. Ea cade alinel ca trisniti, Pedatt po- deala acestor despirjiluri se ridiea si vita ¢ trintiti 1a paimant. (Fig. 16). Atunci pa- tru oameni ti leagt bine picioarele dindi- Fig. 16 Vitec veise cw elocantl rat cu’n lanf $i-o ridick repede pe o mas aplecald, Tot in acest timp i se taie beregata, ca si i se scurgé séngele. Indati alli 4 oameni 6 i tale perand capnl; un al cincilea tl pri meste; 6 oameni lucreazi 1a picioarele de- dinainte, le jupoaie si taie partea dela ge- nunchi in jos; alti dot oameni, inarmati cu iste culite foarte lungi si ascutite lovese ‘unul dupit altul, —pandce: taie corpul dea- Tungul in doud; un baejandru strange coar- nele si altul culege toati buciitica de carne. Cinsprezece. oameni tncep sk taie acum vita in bucif; trei tale cu terestréul oasele pieptului.. Un seripete ridic&corpul in sus. sid {ine spanzurat: Indati, 7 oameni ju- puiesc (Fig. 17) ciosvartele, doi jupuiese coada; alfi doi o taie si un biiat o duce deacolo. Pentru restul corpului 17 oameni Increaz cu o repeziciune ‘wimitoare. Sase ‘oameni scot méruntaiele, pe cari un. sluj- bas al comunei le cerceteazi, ca st vadit daci vita a fost sindtoasi. Opt’ lucriitori se ocup& de pieptul si coastele animalului tdiat. Patru Iueriitori nu fac alta, decat sit duci Cun cirucior pielea intro “anumiti parte a absrorului, Odati vita imbucatatits dupa toate ordnduielele, se Incepe spalarea cirnurilor. Dowizeci de oament se indelet- nicese mereu. numai,.cu aceastt Iucrare. Toati bucata e spilatt cu apt cildula si stearsi cu pinze schimbate din.cinei in cinei minute. In urmi carnea ¢ invelit& cu p&nze uscate si asezali in silile racitoare. Acestea sunt niste inciperi colosale, in care intr 1300 Armuri de bou. Temperatura 62 Sililor ¢ cam de 0», Pe jos cle sunt presi- rale cu rumegiturd de lemn. Breifile de carne de mana intdia sunt transportate in Anglia cu vapoarele frigori- fice. In afar de carne si piele dela o vita Se intrebuinjeaza ‘si coarnele gi sdngele si majele chiar. Nimic.nu se pierde, Din coarne se fac piepteni si pliisele; cu singele se lim- pezeste zaharul; iar din mafe se fac cir- nafi Tot in Chicago se mai afl cea mai mare fabrio& de conserve de carne din lume. Pro- prietarnl acestui urias. stabiliment se nu- meste Libby M. Neill’s#). Trei sferturi din conservele

    You might also like