OT ELULUL. Ss cz cv a pad a le rine) bu - iucrarea urmtreste familicrizares studenjilor cu Feinat- elabortrit cjelulut fn euptorul electric ou induojie. Ye vor osloule de inctrestura In vederes estguricit comport tied oe a abroii de oye) elaborate gi se vor determing arderile telor in eumgcd procesulul tehnologio. 2, Considerati$ penerale osunre Iuorizii- Principiul care sth la baz cuptoarelor de acect tip exte Trin inducyie~ Ce urnare, clpul electromsguetic produc potinh de inductie cenereash ourenti in metalul exietect in in | coptorulut, In funotie de rezistivitates soestul mets] eve ‘trensformares energiel electrice fn erergie termdot (efectul — Lents), eeea ce conduce ln inctlaires cetalului pind Is fo- ate ‘Dan punot de vedere constructiv exists dou tipuri de oun Ge Induetie pentry topirea uetalelor gi slisjelor 2-8) ouptea— | da inductie on oreuret (fire mies) ; b) cuptomre cu inductie ov 1 (ou mtec) . fe In functte de freverte curentului de alinentere se dis— auptoare de : jonni frecventh (ov freovenyt dnduetrials) uti- “Precventa de ls rejeaua industrials ; freovertt medie ce la Le leces He gi Snalth freoventi de la 56 1s boo kiteFig.l. Cuptor eu inauatie. In med curent, pentru elaborared ojelurilor se foloneso euptomrele cu inductie far" miez. patent aa eoestora a deptgit Bot. Guptorul de indvoyie furs miez consti dintr-un creucet Fefradter fnoonjurat de o jesavi de cupru r&oits ou api (inductor). P rimsrel trensformstorylul este cerpentina de oupru (induotorul) iar seounfarul este metalul din oreucet. Creusetul oi inéuotorul sint nontate tame sarees for mst dintrun sohelet de profile netalice cu imbiniri isolate,pen- tru a se impiedice formares unor cinoulte electrice ¢1 uegnetice ‘nohdse, In care si se induc curenti. Tere{ii oarcasei sint exe- cused Gin plicit de asbociment gi bolts de ofel nemagnetic. Creuretul se exeoutS de obicei din cusryith (material ou ree ster scdd) seu din alte materiele acide, cu compocitia aproxi- OF Ely, sub 3 # Pedy, airen ? # 41,05, 1 # Kad gd op5 antul felosit erte ergile sau eciévl boric tehnic, in pro- etele bazice (din magnesith) se foloseso mai rer,| de exemplu is eloborares otelurilor mangenrcsse gi antioorosive. In ouptoarele cu inductie ce eleborear’ numal of@luri $1 Blisje speciale, boget alinte. Flaborarea altor cjeluri nu se jus- ‘#itiot din punct de vedere economic. oa Inckreftura trebuie ounujios selecjionat® gi cintiirits, deoarece posibilithyile de corectare a oompoeitied obimioa pe par _eursul elsteririi sint mici, datorit® faptulul o% durate garjet este foarte redust (1,5-3 h) dim sare 50-G0 minute dureszt topires). ; Inclrotttura trebuie apersti compact. Se incercl pe fundul ereuxetulul pujin fier veoh otrunt 31 circa 0,5 % ferosiliciu FeS1 &5, spot tuatyile grele, printra care se pun bucK{1 miot de fier veoh of fercaliaje pentru aliere. Restul bucttjilor miei se Incarot dup% oo inotrottura s-a mai tasat tn cursul topirii. - La Inoeputul topirif se luorear’ ou tersiune maxim gi dntensitate redust, pint oind inozrettura se ineSlzeste (7e0-t00°C). Apoi se conde tensiunea gi se miregte imtensitatea curentului. Dups ce Intreage inctxciturt s-e topit, se tndepirtessn ggurk fornath, se adaugh dezoxidant (¥eSi) se adaugd feroaliaje pen- tra aliert, s@ desoridennt ou felin gi se intrerupe curentul eau se reduce 1a o treime. Zgure nou format TapiedicK desexidares ofjelu- lui in sowet timp. Agitarea Uli metalioe socelereazi dizolvarea fercrlinjelor. Pierderile de omrbton tn ouptoarsle de inductie stnt de 5e~-lo 6, cele de fier de 1-2 % dar cele de Min gi $1 la deroxidare de Jo...20 © pentru flecare. Celelalte elemente se oxideark in mi~ Surt mat miot (intre 5 gi Zo) 7 ou aft oontimutul ler fn Snctrot— turt ‘@ste nai mare cu atit pierderile prin oxidere sint mai mari. 3, Hod de Tuora. Lucrares de labérdtor se exeouts In cadrul Halei Tehnolc- fice a Iietitutulud de Subingineri Hunedcare, fn dotarea ofrzia in~ tri un cuptor de induotie 4a loo Kg. 3. Celowlul de inchretiturh. S@ face calcnlul de inotrottura estimind arderile elene=- telor prenentate anterior. Imiretitura cdnst® din fier veoh, nesliat, eventus] *--~ weohe, ferocron, feromangan, feroniliciu, Hi cxid, eto., tr de umvoa de ofel elaborath.3.25 IncBroares. Inctreares se execu! manual, avindn-se in vi rialele introduse in ouptor s# fie uscate. Fe fundul creuzetului se incares cea. 5 kg fier vechi ntruxt si oon. 1 kg FeSi, dup% care se introduce restul Ge fier ve~ cht pi fercaldajele. Uurste inctrearii este ce cca. lo nirute. Go3. Sopinea. re ce mate— In oursul tcpirii, ouptorul trebuie SH funcjioneze le pu~ teres maxima posibilé j se va urmrd-tot timpul,variayia factorulut de putere (cos “) astfel Snolt acesta s& nu seadd sub 0,5- Durata topirid este de 120 - 1so minute. Inaimte de topiree complet a inckretturii se acopert beis netaliod cu um strat protecter de sgurt (cos, 1,5 ks sgurt) care este aloituitS din var gi flucruri de caletu. Duph terminaree complet’ 2 topirii, zgure de Is torire se indepirteas’, tnolinindu-se cupterul- 3M Aedeges. Dupe terminares topirii se formeasS o zcuri nowS cenpuss din var + fluorurt de calciu + praf de coos + pref de ferosilicin | $41 alunirdu ou ummStosrea comppzitie obimich estimativa 40 % cal j 25% St0,. 35 # £1,05+ Sentru oxiGarea impuritatilor se foloseste metada ach rit de mireren sau de tuner. Se cbtine o oxidare avancati | inpuri- titdler eu flerveres intens’ a b&ii metalice. Are icc oxidares fos- ferului si de asenenea o desulfurere e ofelului. - ] BeSe Dezoxdderes gi siierea. Se fac adacsurile de fercaliaje pentru dezoridare si pen- tru corectares conporijied chimice. 8 Dups decexidare se mentine otelul fn cuptor fart curent curentul redus le o treime pind oiné temperatura otelulut com nde conéitiilor de turnare (temperatura in aceast® perioads scade ou cea. 6°C/mine). Te timpul scestel nentinert, de cca. lo cinute, niscarea e acitetde fn plan vertical este Inceat&, 2eura acoperi bine supra~ fata bEii metalice ier produgif de dezoxidare gi zgura emulsionets fn ojel des in mare parte la euprefeye. Se306. Eracusrese Bvacuarea ofelului din cuptor se face prin basculares cup— torului fie In cola de turnore, fie direct in tum Jw th! iu) Ou Tnaintes evacuurii se indepirteas% sgura de pe suprafata ‘bedi metalice. Vocnvt Gala de turnare trebuie sé fie bine prefnoalecita. fun Se vor inrecistra urmitoarele date : — Starea ouptorului (ctptugelii refrectare) ; — componenja ino%roSturii cuptorului (materiale, cantitti) ; + durate fazelor 5 = temperaturi ; - compozitia chimicS finale ; ~ &. Prelusrares si interpretares rezultetelor. Goucluzii. Fe baze éatelor inrecistrate se vor determina arderile elementelor {n curcul elaboririi in cuptoarele electrice de inductie.